Scînteia Tineretului, martie 1988 (Anul 44, nr. 12050-12076)
1988-03-01 / nr. 12050
cronica de Întrecere • Un număr de 40 de întreprinderi industriale, unităţi de construcţii şi transport din judeţul Mureş şi-au onorat, înainte de termen, sarcinile de plan la producţia-marfă pe primele două luni ale anului. Avansul de timp cîştigat permite acestor unităţi să realizeze şi să pună la dispoziţia beneficiarilor interni şi externi, peste sarcinile de plan la zi, un volum de producţie-marfă în valoarede peste 200 milioane lei, materializată, între altele, in produse ale industriilor electronice, electrotehnice şi de mecanică fină, utilaje tehnologice, chimice, utilaje pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului, materiale de construcţie etc. • Acţionind pentru creşterea eficienţei activităţii de producţie, specialiştii întreprinderii de Maşini Agricole „Semănătoarea“, din Capitală, au trecut la promovarea pe scară largă a unor tehnologii noi. Numai prin debitarea profilelor metalice prin forfecare, in loc de strunjire sau tăiere mecanică, se estimează economisirea a 66 tone de metal şi a 206 MWh energie electrică. Tot pe această cale la întreprinderea de Mecanică Fină Bucureşti s-a obţinut o sporire a eficienţei economice cu 10 milioane lei, din care 6 milioane lei la produsele destinate exportului. Concomitent costurile de producţie vor fi reduse, pînă la finele anului, cu 4 milioane lei. La rindul ei, întreprinderea „Tinăra Gardă“ va realiza suplimentar, pînă la finele anului, pe seama aplicării unei noi , tehnologii de tricotară, o producţie fizică in valoare de aproape 3 milioane lei. • In scopul Îndeplinirii exemplare a sarcinilor de plan, colectivul întreprinderii de Materiale Refractare din Brăila a intensificat acţiunile de modernizare a producţiei. în acest fel, în perioada care a trecut din acest an, a fost realizată, peste prevederi, o producţia-marfă industrială în valoare de peste 1,5 milioane lei. Plusul valoric se regăseşte în circa 100 tone prafuri de turnare, 300 tone mortare refractare şi mai bine de 150 tone praf de şamotă. De remarcat că succesul înregistrat de acest colectiv fruntaş are la bază creşterea productivităţii muncii şi valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLIV SERIA II NR. 12 050 4 PAGINI 50 BANI MARJI 1 MARTIE 1988 ECONOMIA LA ZI ASIMILAREA NOILOR PRODUSE, orientată spre înlocuirea importurilor şi creşterea ofertei de export întreprinderea „Apollo“ din Galaţi produce detergenţi, săpunuri, lacuri şi vopsele, acestea din urmă fiind foarte solicitate in industria electrotehnică şi in cea constructoare de maşini. De curînd am aflat insă că a început să realizeze şi un produs cerut in zootehnic. „Este vorba de Metox, ne punem Internă Gabriela Goiciu, secretara comitetului U.T.C. La reuşita acestei acţiuni şi-a adus o contribuţie importantă şi tinăra ingineră Laura Beznea, şefa grupei de cercetare de la noi. Metox-ul este un produs energizant, antioxidant şi stabilizator în hrana animalelor şi păsărilor“. Interlocutoarea noastră evidenţiază apoi eforturile depuse de tineri pe întregul flux tehnologic, de la aprovizionarea cu materii prime pînă in sectorul de expediţie pentru diversificarea producţiei, pentru ridicarea calităţii, pentru depăşirea sarcinilor de plan. Mulţi tineri, precum Jenica Vasile, Zoica Pavel, Evantia Botoban sau Viorel Radu lucrează la instalaţii pe posturi cheie, au deci un rol determinant în producţie, în implementarea noului. Şi e firesc să fie aşa întrucît ei şi-au însuşit o pregătire profesională ,temeinică. O dovadă ? In 1987, la faza pe Centrala industrială a Olimpiadei chimistului, pe locurile I şi II s-au situat cei de la întreprinderea „Apollo“ , Gheorghe Melinte şi, respectiv, Evantia Bolohan. Ne continuăm investigaţiile la biroul tehnic şi de producţie al unităţii, acolo unde se face trecerea de la cercetare la producţie. „Am acordat o atenţie deosebită — ne spune inginera Maria Răzmeriţă, şefa biroului, a produselor cu destinaţie specială , anumite lacuri pentru industria electrotehnică sau vopsele pentru nave. In continuare ne străduim să asimilăm produse care să înlocuiască importul sau care să fie cerute la export. Astfel am asimilat în ultimul timp pulberea de zinc, pasta de bronz-aluminiu şi alţi ingredienţi cu aport esenţial în producţia de vopsele şi lacuri. Avem apoi un lucru degresanţi noi şi detergenţi lichizi, destinaţi producţiei. Am trecut, totodată, cu—hotărîre—la—extinderea gamei sortimentale de săpunuri pentru export. Am expediat deja primele loturi de săpun superior spre Olanda, o piaţă externă pe care abia am cucerit-o şi pe care vrem să ne impunem“. Densitateafaptelor presupune o amplă desfăşurare de for La întreprinderea ,Apollo" din Galaţi e, de preocupări consecvente pentru ridicarea parametrilor tehnologici ai unor utilaje, pentru introducerea unor procedee şi tehnologii noi, mai eficiente, cu sporuri calitative în conţinutul şi aspectul produselor. Muncitorii şi specialiştii de la „Apollo“, trebuie să spunem, muncesc cu deosebit simţ de răspundere, avînd o imagine clară a implicaţiilor pe care pot să le aibă reuşitele sau, eventual, nereuşitele lor, în îndeplinirea sarcinilor de către alte unităţi ale economiei naţionale. „Am căutat totdeauna, ne spunea Ion Spînache, secretarul comitetului de partid, să reali- zăm la timp sau chiar în avans produsele noi solicitate de beneficiarii noştri interni şi externi. Noi ştim şi ne mîndrim cu faptul că în felul acesta contribuim la dezvoltarea unor industrii importante, precum electrotehnica, cea de medicamente, de construcţii de maşini sau zootehnia. Ne mindrim cu faptul că 90 la sută din vopselele pentru nave se realizează la noi. Cu cîtva timp în urmă am putut livra şi nişte vopsele speciale pentru tancurile de apă potabilă de pe nave, deci asupra cărora apa nu are nici o influenţă. La fel, ne-am străduit şi am reuşit să realizăm masticul promele Oltcit, care înainte se aducea din import. Colectivul nostru acţionează cu multă consecvenţă, cu atit mai mult cu cit ştie că numai pe această cale, a Înnoirii şi diversificării permanente a producţiei, poate să asigure îndeplinirea ritmică şi depăşirea sarcinilor de plan“. De la începutul anului şi pînă în prezent colectivul unităţii respective şi-a realizat ritmic toţi indicatorii, la export depăşindu-şi sarcinile pe luna ianuarie cu 12 000 dolari. „Avem condiţii să menţinem aceste ritmuri inalte de producţie, ne spunea inginera Adalciza Matulea, directoarea întreprinderii. Acţionăm cu hotărire pentru a diversifica şi mai mult fabricaţia de vopsele pentru nave şi a gamei de vopsele electroizolante, astfel incit să asigurăm un procent de înnoire de peste 45 la sută. Cum sarcinile la export pe 1988 le avem acoperite în întregime cu contracte, ne concentrăm eforturile şi spre ridicarea calităţii produselor, pentru a realiza de pildă săpunuri superioare în cantităţi cit mai mari“. La reuşita acestor acţiuni îşi aduco contribuţie majoră şi mulţi tineri precum subinginerul Filip Răducu, inginera Laura Beznea sau lăcătuşul mecanic Costică Geru, care a realizat o maşină de ambalat a produselor în cutii. Evidenţiem aici şi strădania zilnică a incinerei Cornelia Dorin, şefa secţiei de săpunuri, care asigură imple-, rrentarea în producţie a tot ce este nou şi eficient. C. ION PERMANENTA ASPIRAŢIE SPRE AUTODEPAŞIRE Cinci ni s-a prezentat Complexul de ichume-fructe Gura Humorului, din judeţulSuceava, drept una din unităţile reprezentative ale oraşului, nu am fost suprinşi pentru că unitatea a găzduit anul trecut un schimb de experienţă pe ţara, învăţămintele reieşite cu acest prilej evidenţiind că aici se munceşte cu simţ de răspundere şi pasiune, că aici s-a făcut şi se face mult pentru o aprovizionare de calitate cu legume si fructe a populaţiei, pentru introducerea pe scară largă a progresului tehnic si, nu în ultimul rind, pentru calificarea și policalificarea oamenilor muncii. O cifră mi se pare, ilustrativă pentru drumul ascendent parcurs de acest colectiv , dacă acum 20 de ani valoarea producţiei ajungea la numai un milion lei, astăzi ea a atins aproape 200 milioane. „Este un fapt firesc“, ne precizează directorul unităţii, Vasile Morosan, om harnic si priceput, pentru care viata înseamnă agricultură si agricultura înseamnă viată, dăruire, perseverenta, căutarea neistovită a noului. în acest an producţia vegetală însumează peste 3 000 tone legume contractate. 1 000 tone fructe (mere pere, vişine, cireşe) si .3 800 tone cartofi, care va fi obţinută în cooperativele agricole de producţie Drăguieşti, Bălăceana, Liteni, Todireşti, Botoşana, la care se adaugă ferma proprie însumînd: 45 hectare (de unde se recoltează anual in jur de 800 tone legume) şi microferma zootehnică (taurine, potciţie, ovine, cabaline) care asigură onorarea sarcinilor la fondul de stat, dar şi aprovizionarea cantinei proprii ce deserveşte lucrătorii zonei industriale a oraşului Gura Humorului. Altă realizare, cu care se mîndresc gazdele noastre si care a înglobat, pe lingă un efort economic substantial, multă pasiune, pricepere si grijă, este ciupercăria (2 000 m.p.) cu flux continuu, dotată cu o masină de compostat, si unde isi desfășoară activitatea muncitori cu o bună pregătire profesională. O latură importantă şi complexă a întregii activităţi o reprezintă producţia industrială. Faţă de un plan de 23 milioane în 1987, a fost înregistrată o depăşire de 3,5 milioane, concretizată în 800 tone conserve (legume, fructe), 100 tone fasole păstăi la borcane, castraveţi, belion, gogoşari. gemuri, zarzavat pentru supe, dulceţuri, compoturi, zmeură (7—8 tone), coacăz negru, acestea din urmă provenind din culturile fermei Proprii. Şi producţia semiindustrializată, aproximativ 600 tone, a concentrat efortul unităţii pentru introducerea de noi tehnologii, în ce priveşte pregătirea preparatelor cu eficienţă. De asemenea, depozitele existente permit păstrarea a 15 000 tone cartofi şi 2 000 tone fructe. , Parcurgem sectoarele de activitate prezentate. Pretutindeni ordinea şi disciplina confirmă bunul renume al colectivului de aici. Conştiincioşi, perseverenţi, înţelegînd pe deplin exigenţele şi imperativele fiecărei perioade, oamenii muncii de la Complexul de legume-fructe Gura Humorului sînt, şi neobosiţi promotori ai noului. Foarte multe raţionalizări, printre autori ,numărindu-se foriorul Ion Pădure, fochistul Toader Prichici, mecanicul Iile Carpiuc ori Ambrozie Mintar, au făcut ca în multe cazuri problema pieselor de schimb pentru utilajele complexe folosite în fluxul productiv să fie rezolvată prin forțe proprii. Lor și inginerului Ciprian Malanca le aparţine iniţiativa folosirii drept combustibil, la cazanele existente, a reziduurilor de uleiuri, a răşinilor fenolice, a deşeurilor textile rezultate de la întreprinderea de profil, care nu pot fi folosite în alte sectoare. Şi în sectorul mecanic al unităţii, prin atenţia acordată folosirii gospodăreşti a utilajelor, cele 35 de maşini şi tractoare cu remorcă. 8 electrocare şimotostivuitoare se află permanent în asigurarea fluxului continuu al proceselor de producţie, dovadă că această problemă poate fi socotită ca rezolvată. „Rezolvată de oameni pentru oameni“ cum îi place să spună directorului unităţii, Vasile, Moroşan. Printre aceşti oarheni inimoşi se numără şi Vasile Vasiliu, Lidia Blahu, Catinca Monor, Dumitru Timu, Costin Mancovschi, Constantin Mitoş, viaţa lor confundîndu-secu cea a întreprinderii unde lucrează, unde formează un colectiv închegat, a cărui aspiraţie permanentă spre depăşire e demnă de toată lauda. CĂTĂLIN BORDEIANU REPERELE ACTUALITĂŢII AGRICOLE llOliAIIII NOARFAII Sl’llllilIJj CREATOR TAlele trecute, la Constanţa, primul feribot de construcţie românească, „Mangalia“, pleca in probe pe mare. La bord urcaseră 140 de oameni marinari, specialişti de la I.C.N. Constanţa, ICEPRONAV Galaţi, de la Fabrica de motoare navale RANC Reşiţa. Electroputere — Craiova. Întreprinderea de automatizări din Birlad. Toţi, cu misiunea de a testa cea mai nouă navă specializată construită la noi, pe care încap 107 vagoane sau 117 autotrailere, dotată fiind cu un adevărattriaj de cale ferată, o locomotivă care poate deveni şi vehicul auto etc. Deci, încă o premieră de interes naţional care se adaugă numărului mare de asemenea evenimente petrecute în judeţul Constanţa, de la înfiinţarea sa, in 1968, şi pînă în prezent. Fiindcă şi aici, în această parte de ţară, prin politica înţeleaptă a partidului, in spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, vizînd punerea in valoare a tuturor resurselor materiale şi umane, a posibilităţilor locale de creştere a contribuţiei fiecărei zone la dezsav. înregistrat giganţi paşi înainte în toate domeniile : în chimie, in petrochimie, in construcţia de nave, in exploatarea petrolieră a platoului continental românesc al Mării Negre, in folosirea energiei nucleare, in agricultură etc. Fără îndoială, între anii 1968 şi 1988 judeţul Constanţa s-a înscris cu hotărire pe traiectul dezvoltării accelerate, al unor spectaculoase şi trainice împliniri istorice. Intre acestea, trebuie să amintim, in primul rind „magistrala albastră“. La 26 mai 1984, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tăia panglica inaugurală a noii artere de comunicaţie, certificind astfel îndeplinirea unui vis de secole al atitor generaţii de înaintaşi, realizarea unei căi navigabile între Dunăre şi Marea Neagră. Apoi, Canalul Poarta Albă — Midia — Năvodari, inaugurat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la 21 noiembrie 1987, cind a fost dat in folosinţă şi Ansamblul feroviar şi rutier de poduri dunărene din zona Feteşti — Cernavodă. Să ne amintim apoi de Combinatul petrochimic Midia, ctitorie semeaţă, far al tehnicii româneşti pe malul Mării Negre. Şi să aruncăm o privire spre Cernavodă, acolo unde se construieşte Centrala nuclearo-electrică, prima, de acest fel din România. Intre cele mai noi şi importante obiective ale judeţului şi ale ţării se numără întreprinderea ele foraj şi exploatare a sondelor marine, „Petromar“, al cărei colectiv, la 7 mai 1987, a extras primele cantităţi de ţiţei şi de gaze naturale din platoul continental al Mării Negre, deschizînd astfel un nou capitol in istoria tehnicii şi industriei româneşti. Pentru înfăptuirea programului de valorificare a ţiţeiului şi gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre, program iniţiat de asemenea de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-au conceput şi realizat maşini şi utilaje la nivelul tehnicii de virf. mii de oameni s-au pregătit in profesii noi, citeva institute de cercetare şi proiectare au brevetat tehnologii dintre cele mai avansate pe plan mondial. II. ultimele două decenii, păşirndu-se cu multă cutezanţă pe calea valorificării superioare a tuturor resurselor de progres, o dezvoltare extraordinară a cunoscut însuşi municipiul Constanţa. Pentru locuitorii săi s-au construit în aceste două decenii peste 80 000 de apartamente. Investiţii mari s-au realizat pentru dezvoltarea Portului Constanţa al cărui trafic de ION CHIRIC (Continuare în pag. a II-a) CONSTANŢA Încrederea In viitor Intima asociere dintre condiţia tineretului şi viitor fireşte că rămîne departe de a fi consacrată pur şi simplu apelînd la argumentele biologice ale vieţii. Deschiderea generoasă spre ziua de miine are aceeaşi îndreptăţire, dacă nu cumva chiar intr-o măsură mai mare, şi din perspectiva orizonturilor sociale ale tinerei generaţii. In acest sens, se impune ca o problemă educativă de maximă însemnătate şi semnificaţie acţiunea de a pregăti viitorul pe care acceptăm că tinăra generaţie îl reprezintă şi cu care se identifică. Iar aceasta ţinind seama de şansele de succes pe care tinărul le are la examenul pe care îl presupune însuşi viitorul la care aspiră. Viitorul vine desigur oricum, dar aceasta nu te obligă cu nimic la pasivitate, la o aşteptare sterilă, dimpotrivă,trebuie să constituie un îndemn şi o motivaţie superioară spre intimpinarea lui in virtutea unui efort depus în prezent. îndeobşte, atributele pregătirii tineretului pentru viitor sunt recunoscute, şi suficient de amplu dezbătute atunci cind se ia în discuţie împlinirea acestei categorii socialumane pe coordonatele proiectelor globale de dezvoltare a societăţii,, în cazul nostru — societatea socialistă. Se vorbeşte pe bună dreptate despre înţelegerea profundă a rostului său în societate, asumarea decătre tînăr a unui înalt spirit de responsabilitate socială, dar şi faţă de sine însuşi, despre elaborarea şi transpunerea în practică, în fapte, a unor aspiraţii, a unor idealuri care să fie susţinute atît de realităţile societăţii, de strategia progresului acesteia, cit şi de disponibilităţile, capacităţile şi preferinţele fie- Valori şi opţiuni fundamentale ale tinerei generaţii cărui tînăr în parte. Ar fi o naivitate, o gravă culpă să nu ţii seama de aceste exigenţe, ceea ce finalmente ar greva hotărîtor propriul destin, propria împlinire. Şi atunci, pregătirea pentru viitor se întemeiază necesar pe încrederea in viitor. In primul rind, viitorul societăţii căreia îi aparţii, iar în acest cadru viitorul profesiunii la care aspiri, perspectiva atingerii unor scopuri beneficiind de nobleţea realizării prin eforturi tenace, dăruire şi pasiune, de ce nu, vocaţie chiar. Dacă este adevărat şi este că viitorul se construieşte, în prezent, atunci pentru tinăra generaţie apare ca o problemă cardinală participarea la edificarea unui prezent care să stea drept temelie unui viitor rodnic, ridicat la cote de civilizaţie, progres şi bunăstare cit mai aproape de visurile cele mai îndrăzneţe. Decisive rămîn măsura efortului, măsura angajării în satisfacerea intereselor vitale ale ţării şi poporului, traduse în programele de dezvoltare ale acesteia şi la care tinerii sunt chemaţi să-şi aducă o contribuţie nemijlocită, activă şi eficientă. Tot ceea ce s-a făcut în România socialistă este de natură să demonstreze valabilitatea acestui adevăr, şi opţiuni totodată, constituind de asemenea îndemn şi chemare spre continuitatea unui efort dovedit binefăcător pentru noi toţi, ca popor, ca ţară, încrederea în viitor îşi are sursa în prezent și ea este permanent alimentată de modul în care ne pregătim să-l prefigurăm, să-l anticipăm, să-l făurim. Astăzi, mai mult ca oricînd, încrederea în viitor este o problemă de pregătire profesională, de competentă, de capacitatea de a rezolva problemele progresului TRAIAN GĂNJU (Continuare în pap. a Ill-a) IERNUT — TREPTELE DEVENIRII SOCIALISTE Totmai des intilneşti in zilele noastre pe harta tării localităţi din mediul rural,ce sint pe cale de a purta denumirea de oraş, altele au devenit cu adevărat orăşele agroindustriale. Iernatul încă mai stă insetis—pe lista sistematizării ....in... rindul comunelor. Dezvoltarea sa economică,, socială, culturală, concretizată îndeosebi d in anii ce i' au urmat reorganizării teritorial-administrative a ţării,ii dă insă dreptul să aspire la titulatura de oraş. Ca urmare a sistematizării şi proceselor de modernizare s-a dezvoltat şi se dezvoltă in ideea asigurării unor condiţii de viaţă tot mai bune, egale pentru toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate, a ştergerii treptate a deosebirilor esenţiale dintre oraş şi sat, prin ridicarea acestuia din urmă la nivelul oraşului. ■De fapt ce a impus ideea noastră de a considera localitatea mureşeană Iernut, situată de o parte şi de alta a cursului mijlociu al Mureşului, la limita dintre Cimpia şi Podişul Transilvaniei, mai curînd un oraş în devenire ? Înainte de a argumenta prin exemple concrete să reţinem, un amănunt, dar unul destul de important : Iernatul este cea mai mare comună din judeţul Mureş. Iernatului ii lipseşte doar denumirea ca să poată fi închis in rindul oraşelor. Suntem îndreptăţiţi să susţinem această afirmaţie prin completarea celor văzute de noi in comună cu cifre şi date de tinărul primar al localităţii, Vasile, Cornea. Să derulăm■ invers filmul dezvoltării şi ridicării comunei. Suntem ajutaţi să cunoaştem faţa de ieri, a aşezării (cam acum 20--25 de ani) paralel cu imaginile concrete ale celei de azi. ■ „In primul rind s-a avut în vedere sistematizarea comunei, ne spune Vasile Cornea. In 1962 se construia Termocentrala de la Iernut, care după 1965 a intrat în funcţiune la întreaga ei capacitate de 800 MW. Era, ....deci, necesară construirea "unui cartier muncitoresc. Și astfel, au fost ridicate peste 300 de apartamente, cărora in timp şi după cerinţe li s-au mai adăugat altele, astfel incit în 1987 aveam peste 600 apartamente şi 79 garsoniere pentru tineret“. Era normal întrucit numărul populaţiei se ridica prin fenomenul stabilizării forţei de muncă tinere in comună, astfel incit în Iernut azi s-a ajuns la peste 10 000 locuitori şi 2 853 gospodări din toate satele componente : Iernut, centru de comună, apoi Sălcud, Deag, Cipău, Oarba de Mureş, Sfîntu Gheorghe, Lechinţa. Intre timp, in Iernut, ritmul construcţiei obiectivelor economice devine din ce in ce mai vertiginos : se ridică întreprinderea de Nutreţuri Concentrate cu o capacitate de 185 000 tone anual ; in 1971— 1972 se ridică Complexul de creştere şi ingrăşare a tineretului taurin; in 1979—1980 un Complex de creştere şi ingrăşare a porcilor — ISCIP — cu o capacitate de 58 de mii de capete ; în aceeaşi perioadă, pe locul unor terenuri degradate, adevărate mlaştini, este creată ferma piscicolă cu peste 200 ha luciu de apă ; in 1981 ia fiinţă Staţiunea Experimentală Legumicolă ce cuprinde un complex de sere de 24 ha, trei ferme de cimp avînd peste 300 ha pentru loturile semincere, unde sunt produse anual peste 80 tone seminţe mici pentru contractele cu cele 6 judeţe din împrejurimi. Acestea ar fi în linii mari obiectivele industriale ale comunei, domeniu din care provin cele peste 2,5 miliarde lei cit reprezintă volumul producţiei marfă industriale. Alte peste 200 milioane lei reprezintă volumul producţiei marfă agricolă obţinută in urma activităţilor din cele 4 cooperative agricole de producţie : Iernut, Sălcud, Deag, Cipău şi din I.A.S. Iernut. In primul rind trebuie avut in vedere sectorul zootehnic, de importanţă majoră, dacă ţinem seama că in unităţile de stat, cooperatiste şi populaţie sunt : peste 13 500 bovine, peste 66 000 porcine şi peste 16 000 ovine. In al doilea rind, un aport substanţial la creşterea puterii economice prin activităţile din sectorul agricol îl constituie şi producţiile vegetale. De exemplu, anul trecut, la C.A.P. Sălcud s-au obţinut peste 5100 kg de griu la hectar, peste 7 000 kg de porumb boabe la hectar, la C.A.P. Deag s-au obţinut 48 200 kg sfeclă de zahăr la hectar, iar la I.A.S. Iernut — o producţie de lapte medie de peste 3 500 l lapte de animal furajat. O altă sursă de venituri mari provine în urma activităţii din industria mică : volumul producţiei marfă în acest sector este de 23 milioane lei. Pe lingă FLORENŢA MARDALE (Continuare In pag. a. lll-a)