Scînteia Tineretului, aprilie 1988 (Anul 44, nr. 12077-12102)

1988-04-01 / nr. 12077

în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, al hotăririi şi legilor adoptate de forumul legislativ al ţării AMPLĂ MOBILIZARE PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARA A PLANULUI ŞI PERFECŢIONAREA MECANISMULUI ECONOMICO-FINANCIAR Adevărul puternic demon­strat de Întreaga noastră via­ţă socială de la care trebuie să pornim şi care a fost sub­liniat cu tărie. Încă o dată, atit în cuvîntarea secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plena­ra Comitetului Central al P.C.R. cit şi in cadrul dezba­terilor prilejuite de actuala sesiune a Marii Adunări Na­ţionale, este acela că numai asigurînd o acumulare raţio­nală, o creştere corespunză­toare a fondului de dezvolta­re se pot realiza înnoirea şi perfecţionarea continuă a tuturor sectoarelor economiei naţionale, dezvoltarea tot mai puternică a patriei, creşterea — pe această bază — a avu­ţiei naţionale şi a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Numai prin creşte­rea avuţiei naţionale şi a fon­durilor fixe, prin dezvoltarea proprietăţii socialiste a între­gului popor — care reprezintă de fapt baza dezvoltării ge­nerale a societăţii noastre, putem asigura înfăptuirea cu succes a obiectivelor cinci­nalului actual, la sfîrşitul că­ruia România socialistă ur­mează să treacă intr-un stadiu superior, acela de ţară cu ni­vel mediu de dezvoltare. Pornind de la aceste reali­tăţi, de la experienţa valo­roasă acumulată In 1987, cind am obţinut noi realizări im­portante în dezvoltarea eco­­nomico-socială a patriei, se impune să acţionăm cu hotă­râre. In continuare, pentru mai buna gospodărire şi adminis­trare a mijloacelor de produc­ţie încredinţate colectivelor de oameni ai muncii, pentru creş­terea rentabilităţii şi a efi­cienţei tuturor unităţilor eco­­nomico-sociale, pentru perfec­ţionarea producţiei şi a mun­cii în toate sectoarele econo­miei. Hotărirea Marii Adunări Naţionale privind realizarea Planului de dezvoltare econo­­mico-socială pe trimestrul II şi pe întregul an 1988, Legea privind perfecţionarea meca­nismului economico-financiar prin Îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor, Le­gea privind perfecţionarea sistemului de retribuire pen­tru stimularea producţiei de export şi a exportului, ca şi Legea privind încheierea şi executarea contractelor eco­nomice, toate celelalte docu­mente importante adoptate de înaltul forum legislativ al ţării oferă, în acest sens, un cadru larg de acţiune, constituindu-se în adevărate programe de muncă însufle­ţită, de luptă revoluţionară pentru întregul popor, pentru tînăra generaţie, în vederea transpunerii neabătute in via­ţă a istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru ridicarea patriei noastre pe culmi tot mai înalte de progres şi civi­lizaţie. Practic, fiecare tinăr, fieca­re muncitor şi specialist, in secţia, atelierul sau întreprin­derea în care-şi desfăşoară ac­tivitatea, trebuie să situeze permanent In centrul preocu­părilor îndeplinirea ritmică, integrală a producţiei fizice prevăzute In planul naţional unic de dezvoltare economico­­socială a ţării. In mod deose­bit trebuie urmărit modul cum se realizează producţia fizică, de materii prime, materiale, energie şi produse finite care constituie baza tehnico-mate­­rială, cerută pentru bunul mers al producţiei in celelalte ramuri ale economiei. Se va urmări cu prioritate realizarea In condiţii de înaltă calitate a producţiei destinate expor­tului,­­ expedierea la timp a Întregului fond de marfă pre­văzut in contracte, intensifi­carea activităţii de vămuire şi de încasare a contravalorii mărfurilor livrate tuturor partenerilor externi. O aten­ţie deosebită trebuie acordată punerii in funcţiune la termen a tuturor capacităţilor de producţie planificate, creării tuturor condiţiilor necesa­re atingerii intr-un timp scurt a parametrilor tehni­­co-economici prevăzuţi pentru capacităţile nou Intrate In producţie. Utilizarea deplină a tuturor spaţiilor de producţie, înca­drarea strictă in normele de consum stabilite, reducerea costurilor prin diminuarea consumurilor de materii pri­me, materiale, combustibili şi energie, lichidarea stocurilor supranormative, respectarea normativelor economico-finan­ciare, aplicarea programelor aprobate, a tuturor măsurilor de perfecţionare a organizării muncii şi de modernizare a producţiei, de dezvoltare in­tensivă a tuturor sectoarelor economice reprezintă alte im­portante direcţii­­de - acţiune pentru toţi oamenii muncii in întreaga perioadă următoare, incepind chiar cu această pri­mă zi a celui de-al doilea trimestru. In aceeaşi­ ordine de idei trebuie acţionat cu ho­­tărîre pentru aplicarea fermă, în întreaga economie, a mă­surilor privind perfecţionarea continuă a mecanismului eco­­nomico-financiar, a întregu­lui sistem de autoconducere muncitorească, autogestiune şi autofinanţare, întărirea or­dinii şi disciplinei în gospo­dărirea judicioasă a mijloace­lor materiale şi băneşti, rea­lizarea integrală de către fie­care unitate economică a be­neficiilor şi rentabilităţii pla­nificate. In spiritul acestor cerinţe trebuie înţelese şi reglemen­tările cuprinse In Legea pri­vind perfecţionarea sistemu­lui de retribuire pentru sti­mularea producţiei de export şi a exportului, precum şi în Legea privind perfecţionarea mecanismului economico-fi­­nanciar prin îmbunătăţirea sistemului de formare a pre­ţurilor. Măsurile stabilite în ce priveşte acordarea unui beneficiu suplimentar şi a unui fond de retribuire supli­mentar pentru producţia de export — de 10 la sută la exportul pe devize converti­bile şi de 6 la sută la expor­tul pe relaţia ţări socialiste — creează condiţii pentru o mai mare cointeresare şi pre­ocupare a tuturor oamenilor muncii, a tuturor factorilor în ce priveşte realizarea in bune condiţii a Întregului export, pentru sporirea calităţii pro­ducţiei şi dezvoltarea activi­tăţii de comerţ exterior, acti­vitate ce ocupă un loc impor­tant in asigurarea progresu­lui economico-social general al patriei noastre. Soci­al •­­gindirii • ştiinţifica, novatoare a secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, al viziunii şi­­ cutezanţei revoluţiona­re ce caracterizează activita­tea neobosită a preşedintelui Republicii, legile, toate cele­lalte documente dezbătute şi aprobate de Plenara C.C. al P.C.R. şi forumul legislativ al ţării au, totodată, menirea da NICOLAE MILITARU (Continuare In pag. a IlI-a) Trebuie să perfecţionăm in continuare activitatea consiliilor oa-­­ menilor muncii, adunărilor generale ale oamenilor muncii, ale proprie-­­ tarilor, producătorilor şi beneficiarilor, care reprezintă forma democra-­­ ticâ de participare a tuturor oamenilor muncii, a întregului popor la­­ elaborarea şi întărirea politicii interne şi externe — forma democratică­­ de dezvoltare a societăţii noastre socialiste, în care totul se realizea-­­ ză cu poporul şi pentru popor. ’ NICOLAE CEAUȘESCU ! Cronică de întrecere IMPORTANTA CONTRIBUŢIE A TINERILOR Cei peste 30 000 de tineri din întreprinderile industriale ale municipiului Suceava Işi aduc o­ importantă contribuţie la onorarea la timp şi in condiţii de calitate a sarcinilor de plan şi la mai buna valorificare a fondului de materii pri­me şi materiale. Prin acţiuni şi Iniţiative specifice, ei au realizat, spre exemplu, in primele trei luni ale acestui an, o producţie suplimentară In valoare de peste 3 milioane lei, concretizată in radiatoare, obiecte sanitare, Încălţăminte, piese de mobilier, tricotaje, alte produse. Intre fruntaşi se înscriu utepiştii de la întreprinderea de Utilaje şi Piese de Schimb, întreprinderea de încălţăminte „Străduinţa", Com­binatul de Prelucrarea Lemnului, întreprinderea de Maşini- Unelte, întreprinderea de Sticlăria Menaj. GOSPODĂRIREA MATERIILOR PRIME Acţiunile Întreprinse In unităţile Industriale din Judeţul Alba Pentru gospodărirea cit mai chibzuită a materiilor pri­me şi materialelor s-au soldat, In perioada care a trecut din acest an, cu rezultate importante. Astfel, In secţiile, atelie­rele şl întreprinderile care utilizează ca materie primă me­talul s-au economisit 335 tone de laminate, tablă, sirmă şi alte profile. In fruntea acţiunii de reducere a consumului de metal se află colectivele întreprinderii Miniere Baia de Arieş, întreprinderii Metalurgice din Aiud şi Trustului Ju­deţean de Mecanizare a Agriculturii care, participind perio­dic la acţiuni de revalorificare a materialelor şi subansam­­blelor din maşinile, utilajele şi aparatele scoase din uz, au reintrodus în circuitul economie importante cantităţi de oţel, fontă şi diverse metale neferoase. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLIV SERIA II Nr. 12 077 4 PAGINI 150 BANI VINERI 1 APRILIE 1988 PRIMA ŞARJA LA FURNALUL NR. 6, DUPĂ EFECTUAREA REPARAŢIEI CAPITALE Cel mai mare „izvor" de me­tal al ţării, furnalul nr. 6, de 3 500 mc, de pe platforma side­rurgică de la Galaţi, a început de ieri să producă din nou. Pri­ma şarjă a fost elaborată sub conducerea inginerului Alexan­dru Rarinca şi a maistrului principal Traian Danilov. Mar­tori la eveniment, am rememo­rat, la lumina acestei prima şarje, care marchează Începerea celei de-a doua campanii de producţie a furnalului, faptele de muncă deosebita ale con­structorilor care au reuşit să realizeze reparaţia capitală a a­­cestui uriaş agregat siderurgic. Intr-un timp record, In numai 4 luni de zile. Acest Însemnat succes este expresia elocventă a Înaltei dăruiri comuniste, a an­gajamentului total de care si­­derurgiştii gălăţeni au dat do­vadă in Înfăptuirea unor obiec­tive de importanţă majoră pen­tru economia naţională, pentru Îndeplinirea exemplară a an­gajamentului pe care oamenii muncii de aici şi l-au luat in faţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in timpul vizitei e­­fectuate la Galaţi, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în septembrie 1987, de a repara şi repune in funcţiune cit mai re­pede acest furnal, cel mai mare din ţară. Cu această ocazie se impune a fi consemnat aportul deosebit al tinerilor, care şi aici, şi de această dată, au COMBINATUL SIDERURGIC GALAŢI ştiut să-ţi mobilizeze forţele pe deplin, să acţioneze cu entu­ziasm, cu mult spirit de iniţia­tivă pentru ca fiecare lucrare ce le-a fost încredinţată să fie executată in devans faţă de prevederile din grafic. „Pentru o mai exactă apreci­ere a eforturilor depuse, ne spunea Ion Voineag, secretarul comitetului de partid de la U.A.C.M.R.S. Galaţi, trebuie să arătăm că reparaţia capitală a unui furnal înseamnă practic reconstrucţia lui şi a instalaţi­ilor anexe de la cota zero. Con­strucţia iniţială a furnalului a durat peste 1800 zile. Acum am reuşit să-l reconstruim in numai 120 zile. Desigur, atinge­rea acestei performanţe a în­semnat o mobilizare deosebită a forţelor noastre şi ale furni­zorilor de utilaje din Galaţi şi din ţară. Noi am concentrat pe şantier in jur de 8 000 oameni care, muncind în schimburi, fără o clipă de răgaz, au asigu­rat atingerea unor ritmuri une­ori greu de imaginat. De pildă, la căptuşirea conductei de aer cald am mobilizat 128 zidari. Intr-un spaţiu de producţie cu o lungime de 80 m, ei au reu­şit să execute lucrarea respec­tivă cu 11 zile mai devreme. La fel, la conducta inelară, muncind cu deosebit avint, zi­darii din echipele lui Nicolae Caşu şi Gheorghe Cristea, au ION CHIRIC (Continuare In pag. a IlI-a) Campania agricolă de primăvară LUCRĂRI COMPLEXE DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE Lucrările de Îmbunătăţiri fun­ciare deţin o pondere însem­nată in activitatea unităţilor a­­gricole din judeţul Cluj. Este firesc să fie aşa dacă avem în vedere suprafeţele mari de te­ren afectate de eroziune sau de excesul de umiditate. Iată de ce, în ultimii ani, au fost stabilite programe complexe de acţiune pentru refacerea structurii solu­lui şi creşterea potenţialului productiv al pămîntului. Activi­tatea desfăşurată în acest do­meniu înregistrează la această dată ritmuri sporite de execuţie. Să vedem care sunt principalele obiective stabilite pentru acest an. In principal, este vorba de realizarea unor amenajări pen­tru irigaţii pe o suprafaţă de 1 793 ha. De asemenea, 400 ha vor fi realizate în sistem local. Se vor extinde amenajările de irigaţii pe terasa a II-a din lun­ca Arieşului, unde sunt localiza­te fermele de producţie ale I.A.S.-urilor Poiana şi Mihai Vi­teazul. Amenajările locale pen­tru irigaţii sunt concen­trate în unităţile agricole din CUASC-urile Apahida, Bonţida, Cluj, Dej şi Gherla. O a doua categorie de acţiuni o constituie amenajările pentru desecări, care însumează o su­prafaţă totală de 1 773 ha. Dar cel mai mare volum de lucrări îl deţin acţiunile de combatere a eroziunii solului. Astfel, în acest an, se vor finaliza lucră­rile în perimetrul etalon Turda. In acelaşi timp vor fi continuate acţiunile din bazinul hidrografic al Gădălinului (1 300 ha), pe Valea Feiurdului (mai bine de 900 ha), în bazinul hidrografic Jichiş-Buneşti (1 050 ha), respec­tiv Cojocnei (650 ha). In paralel cu lucrările de combatere a ero­ziunii solului vor fi efectuata amenajări de terase in vederea extinderii plantaţiilor pomicole şi viticole. Nivelul realizărilor din prima parte a anului este superior pe­rioadei similare din 1987. Se află un stadiu avansat de execuţie lucrările pentru extinderea ame­najărilor de irigaţii in sistem din lunca Arieşului. Se acţionea­ză conform graficelor si la lu­crările de combatere a eroziunii solului in bazinele hidrografice Valea Feiurdului şi Cojocnei. In ceea ce priveşte amenajările lo­cale pentru irigaţii şi desecări sunt finalizate lucrările pe 600 ha, urmînd ca acestea să fie date in folosință în cel mai scurt timp. IOAN GAVRA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreuna cu tovarasa Elena Ceausescu, va efectua o vizită oficială de m­etenie în Republica Indonezia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socia­liste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Indo­nezia, la invitaţia preşedinte­lui Republicii Indonezia, Su­harto, şi a doamnei Tien Su­harto, în prima parte a lunii aprilie IMS. HOTĂRIREA Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 28— 29 martie 1988 Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, a avut loc, in zilele de 28—29 martie a.c., Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dat o Înaltă apreciere cuvintării rostite, la Încheierea lucrărilor, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, document programatic care stabi­leşte, pe baza unei ample şi profunde analize ştiinţifice a rezultatelor obţinute, a cerinţelor obiective ale dezvoltării ţării, in actuala etapă şi in perspectivă, căile şi direcţiile principale de acţiune in vederea Înfăptuirii neabătute a obiectivelor stabilite de Conferinţa Naţională şi Congresul al XIII-lea ale P.C.R. Plenara hotărăşte ca sarcinile, indicaţiile şi orientările de excepţională importanţă teoreti­că şi practică cuprinse în cuvîntarea secre­tarului general al partidului să constituie pro­gramul de muncă şi acţiune al organelor şi or­ganizaţiilor de partid, al tuturor comuniştilor, al Întregului nostru popor, pentru Îndeplinirea, in cele mai bune condiţiuni, a planului pe acest an, a prevederilor cincinalului 1986—1990. Participanţii la plenară subliniază, cu sen­timente de caldă recunoştinţă şi intensă mân­­drie patriotică, aportul determinant al tova­răşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi În­făptuirea politicii interne şi externe a parti­dului şi statului nostru, la conceperea şi fun­damentarea planurilor şi programelor de dez­voltare economico-socială a ţării, de ridicare continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregii naţiuni, la perfecţionarea organiză­rii şi conducerii tuturor domeniilor de activi­tate, la progresul multilateral al României so­cialiste, la creşterea rolului şi a prestigiului ei în lume. Plenara apreciază că realizările de seamă obţinute in anul 1987, in condiţiile înrăutăţirii situaţiei economice mondiale, demonstrează cu putere justeţea politicii partidului nostru de creştere continuă a forţelor de producţie, de repartizare optimă a venitului naţional intre fondul de consum si fondul de dezvoltare. In acelaşi timp, a fost evidenţiat faptul că aceste realizări s-au bazat pe existenţa şi dezvoltarea proprietăţii socialiste a Întregului popor, de stat şi cooperatiste. Plenara relevă, totodată, că succesele Înre­gistrate in înfăptuirea prevederilor celui de-al doilea an al actualului cincinal ilustrează forţa şi capacitatea creatoare a poporului nostru, hotărirea sa de a face totul pentru înflorirea neîntreruptă a patriei. Participanţii au exprimat angajamentul ferm, unanim, al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii, de a acţiona, strîns uniţi in jurul partidului, al secretarului său general, pentru îndeplinirea, la un înalt nivel de calitate si eficientă, a indicatorilor de plan prevăzuţi pe 1988, pentru atingerea obiectivului strategic — trecerea României la un nou stadiu de dez­voltare, de tară socialistă mediu dezvoltată. I. Plenara a dezbătut si aprobat în unani­mitate RAPORTUL PRIVIND ANALIZA PE BAZA DE BILANŢ A REZULTATELOR OB­ŢINUTE PE ANSAMBLUL ECONOMIEI NA­ŢIONALE, FORMAREA ŞI UTILIZAREA RE­SURSELOR FINANCIARE IN ANUL 1987. Comitetul Central a subliniat că anul trecut au fost obţinute realizări deosebite în dezvol­tarea economico-socială a tării, România par­­curgînd, in 1987, o nouă si importantă etapă pe calea progresului si civilizaţiei. In această perioadă s-a întărit potenţialul economic al patriei şi a sporit avuţia naţională. In indus­trie si agricultură s-au înregistrat Însemnate creşteri ale producţiei. Rezultate bune au fost dobindite si în celelalte sectoare economice, precum şi in domeniile învăţămintului, ocroti­rii sănătăţii şi culturii. Un rol deosebit in asigurarea creşterii eco­nomice l-a avut activitatea de cercetare ştiin­ţifică, dezvoltarea tehnologică şi introducere­a progresului tehnic, care, sub conducerea di­rectă şi de Înaltă competenţă a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Na­ţional al Ştiinţei şi învăţămintului, a contri­buit nemijlocit la soluţionarea unor impor­tante probleme privind Înfăptuirea obiective­lor noii revoluţii tehnico-ştiinţifice şi ale noii revoluţii agrare, valorificarea superioară a tu­turor resurselor ţării, perfecţionarea Întregii activităţi economice şi sporirea eficienţei aces­teia. In anul 1987 s-a acţionat pentru consolida­rea echilibrului bugetar, financiar şi monetar ; s-a asigurat aplicarea fermă a politicii de sta­bilitate a preţurilor şi o circulaţie bănească să­nătoasă ; s-a realizat o balanţă comercială activă, pe baza căreia s-a redus in continua­re datoria externă. Creşterea venitului naţional a asigurat ridi­carea continuă a bunăstării şi a gradului de civilizaţie al întregului popor — ţelul suprem al politicii partidului, esenţa orinduirii noas­tre socialiste. Analiza efectuată, in cadrul dezbaterilor, a relevat, totodată, că rezultatele obţinute in 1987 nu sunt pe măsura posibilităţilor econo­miei naţionale, că in unele unităţi şi sectoare s-au manifestat neajunsuri care au diminuat, pe ansamblu, realizările anului trecut. Plenara a cerut să se tragă toate concluziile din activitatea desfăşurată în 1987, precum şi in primul trimestru al acestui an, şi să se ia cele mai hotărite măsuri pentru Înlăturarea stărilor de lucruri negative şi Îmbunătăţirea întregii munci, pentru Înfăptuirea exemplară a planului pe 1988, a obiectivelor actualului cincinal. In acest sens, s-a indicat ministere­lor, centralelor şi Întreprinderilor, organelor şi organizaţiilor de partid să acţioneze cu intrea­ga răspundere pentru ca, in perioada ce ur­mează, activitatea economică să se situeze pe un plan calitativ superior, la nivelul maxim al posibilităţilor, al capacităţilor de producţie, asigurîndu-se realizarea ritmică, integrală a producţiei fizice. Îndeosebi a celei destinate exportului, a tuturor prevederilor de plan. O atenţie deosebită trebuie acordată, in continuare, Înfăptuirii programelor privind dezvoltarea bazei energetice si de materii prime, perfecţionarea organizării si moderni­zarea proceselor de producţie, ridicarea nive­lului tehnic şi calitativ al produselor, astfel incit acestea să fie comparabile cu cele mai bune produse similare pe plan mondial, redu­cerea consumurilor si a cheltuielilor mate­riale şi de fabricaţie, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi a eficienţei eco­nomice. în acest cadru, s-a arătat că se impune ca centralele si întreprinderile să-şi îndeplineas­că, in condiţii cit mai bune, rolul pe care 11 au, ca unităţi de bază ale economiei naţio­nale, in realizarea tuturor indicatorilor de plan, in asigurarea desfăşurării corespunză­toare a Întregii activităţi productive. In domeniul investiţiilor, este necesar să fie luate toate măsurile pentru intensificarea lu­crărilor de construcţii-montaj, organizarea te­meinică a muncii pe fiecare şantier; darea in funcţiune, la termen, a noilor obiective, pen­tru atingerea parametrilor proiectaţi la toata capacităţile de producţie. Plenara a cerut Ministerului Agriculturii, comitetelor judeţene de partid si consiliilor populare, consiliilor unice agroindustriale, or­ganizaţiilor de partid de la sate, tuturor lucră­torilor ogoarelor, să acţioneze cu toate forţele pentru buna desfăşurare a campaniei de pri­măvară, executarea, la timp şi de calitate, a însaminţărilor, a tuturor lucrărilor agricole. In vederea obţinerii, în acest an, a unor produc­ţii cit mai mari, vegetale si animale, la nivelul prevederilor de plan, al cerinţelor si exigen­ţelor noii revoluţii agrare. Totodată, s-a indicat să se acţioneze pentru aplicarea fermă a principiilor autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării, pentru perfec­ţionarea, în continuare, a sistemului economi­­co-financiar şi îmbunătăţirea activităţii orga­nelor cu atribuţii în acest domeniu, pentru sporirea răspunderii in folosirea fondurilor materiale şi băneşti Încredinţate de societate oamenilor muncii spre administrare, in cali­tate de proprietari, producători şi beneficiari. Plenara a trasat ca sarcină comitetelor ju­deţene de partid, consiliilor populare să sta­bilească, Împreună cu organele centrale, cu oamenii muncii programe de măsuri pentru creşterea rentabilităţii tuturor Întreprinderi­lor, astfel ca, in acest an, nici o unitate in­dustrială sau agricolă să nu mai lucreze cu pierderi, ci să obţină maximum de beneficii. Analizindu-se situaţia stocurilor de materii prime şi materiale, produse finite sau in curs de fabricaţie existente la 31 decembrie 1987, care se­ menţineau Încă la un nivel ridicat. (Continuare In pag. a IlI-a) Un oraş frumos şi cu oamenii care îl construiesc „Aveam şase ani cândi am ve­nit prima dată la Tirgu Mureş cu părinţii locuiam într-o co­mună suburbană, Cristeşti. Pri­ma amintire este legată de şan­tierul Combinatului de îngrăşă­minte chimice. Eram prea mic ca să nu mă sperie maşinile ce „fulgerau“ continuu pe şoseaua de intrare in oraş. Am mai vă­zut atunci Fabrica de cărămidă, Fabrica de conserve, hala veche a clădirilor de pe vechea plat­formă unde azi se află între­prinderea „Prodcomplex". Aici, peste cinsprezece ani, aveam să vin să muncesc, ca absolvent al primei promoţii a Liceului in­dustrial „Metalotehnica“. Măr­turisirea tinărului Constantin Călian, prim-secretar al comi­tetului municipal Tirgu Mureş al U.T.C., este cea a unui om care a văzut, zi de zi, sub ochii lui, schimbindu-se înfăţişarea ora­şului. Din momentul cind a de­venit cetăţean al urbei, au tre­cut cîţiva ani, doar cit să pă­şească pragul adolescenţei, ani care au însemnat insă o împli­nire atît pentru om, cit şi pentru oraşul Îndrăgit de el ca o a doua vatră părintească. Fieca­re aşezare are personalitatea sa, cu o notă distinctă dată de oa­menii care au ridicat-o, notă ce poartă amprenta muncii şi vieţii lor. In evoluţia sa, istoria loca­lităţii este încrustată in­ teme­liile, zidurile, străzile, fabricile şi uzinele, in fizionomiile şi su­fletele celor care au făurit-o. Tinărul care ne vorbeşte acum este conştient şi, totodată, min­­dru că a putut să-şi înscrie nu­mele, alături de cei peste 40 000 de tineri ai municipiului Tirgu Mureş, in filele epopeii con­strucţiei socialiste. Iată de ce ni s-a părut interesant să urmă­rim procesul de întinerire al oraşului, de fapt, evoluţia lui. FAPTELE NOASTRE DE MUNCA - SUPREMUL CRITERIU AL ANGAJĂRII PATRIOTICE, REVOLUȚIONARE concomitent cu formarea unui tînăr ; altfel spus, noi vedem ce­tatea cu ochii acestuia. Poves­tea tinărului este simplă : a ur­mat cursurile liceului, s-a înca­drat in industrie, a absolvit cursurile serale ale Institutului de subingineri din Tirgu Mureş, secţia tehnologia construcţiilor de maşini. Nimic neobişnuit — ca el sunt o mulţime de tineri tirgmureşeni care muncesc şi învaţă ! Insă Constantin Călian este cel care ne-a „furnizat“ imaginile unui oraş, cu totul altfel decit le-am fi receptat ca timpii turişti , pline de semni­ficaţiile unei prezenţe de ne­contestat : a muncii dăruite pentru oraşul iubit, nu numai a unui om, ci a sutelor, a miilor de locuitori ai tăi. „Dacă ai vrea să vezi oraşul într-o imagine completă e bine să mergi pe Platoul Corneşti, ne spune Constantin Călian. Acolo imi place mie să ajung, din cind in cind, să văd cum se încadrează ceea ce s-a mai ri­dicat nou in ansamblul armo­nios al realităţii. Altfel se în­trupează imaginea, decit pe ma­cheta arhitecţilor ! E o mare bucurie să-mi notez un carnet: cartierul Tudor Vladimirescu, cartierul Dimbu Pietros, cartie­rul Unirii ; obiective : construc­ţii de locuinţe ; participanţi — tinerii; efectuat — muncă pa­triotică i forma de organizare — şantiere locale ale tineretului ; sau şantierele locale ale tine­retului in zonele Parcul tinere­tului. Baza de agrement Mureş, Casa de cultură a ştiinţei şi teh­nicii pentru tineret — obiective date in folosinţă , sau şantier judeţean al tineretului — Fabri­ca de medicamente, obiectiv terminat. Şi enumerarea ar pu­tea continua ; nu trebuie uitate cele prezente, dintre care unul destul de important prin am­ploarea lucrărilor şi participării tinerilor — amenajarea parcului de agrement de pe bucla Ind­i­a Mureşului. Insă poţi să cu- FLORENŢA MARDALE (Continuare In pag. a lll-a)

Next