Scînteia Tineretului, aprilie 1988 (Anul 44, nr. 12077-12102)
1988-04-01 / nr. 12077
în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, al hotăririi şi legilor adoptate de forumul legislativ al ţării AMPLĂ MOBILIZARE PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARA A PLANULUI ŞI PERFECŢIONAREA MECANISMULUI ECONOMICO-FINANCIAR Adevărul puternic demonstrat de Întreaga noastră viaţă socială de la care trebuie să pornim şi care a fost subliniat cu tărie. Încă o dată, atit în cuvîntarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara Comitetului Central al P.C.R. cit şi in cadrul dezbaterilor prilejuite de actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale, este acela că numai asigurînd o acumulare raţională, o creştere corespunzătoare a fondului de dezvoltare se pot realiza înnoirea şi perfecţionarea continuă a tuturor sectoarelor economiei naţionale, dezvoltarea tot mai puternică a patriei, creşterea — pe această bază — a avuţiei naţionale şi a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Numai prin creşterea avuţiei naţionale şi a fondurilor fixe, prin dezvoltarea proprietăţii socialiste a întregului popor — care reprezintă de fapt baza dezvoltării generale a societăţii noastre, putem asigura înfăptuirea cu succes a obiectivelor cincinalului actual, la sfîrşitul căruia România socialistă urmează să treacă intr-un stadiu superior, acela de ţară cu nivel mediu de dezvoltare. Pornind de la aceste realităţi, de la experienţa valoroasă acumulată In 1987, cind am obţinut noi realizări importante în dezvoltarea economico-socială a patriei, se impune să acţionăm cu hotărâre. In continuare, pentru mai buna gospodărire şi administrare a mijloacelor de producţie încredinţate colectivelor de oameni ai muncii, pentru creşterea rentabilităţii şi a eficienţei tuturor unităţilor economico-sociale, pentru perfecţionarea producţiei şi a muncii în toate sectoarele economiei. Hotărirea Marii Adunări Naţionale privind realizarea Planului de dezvoltare economico-socială pe trimestrul II şi pe întregul an 1988, Legea privind perfecţionarea mecanismului economico-financiar prin Îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor, Legea privind perfecţionarea sistemului de retribuire pentru stimularea producţiei de export şi a exportului, ca şi Legea privind încheierea şi executarea contractelor economice, toate celelalte documente importante adoptate de înaltul forum legislativ al ţării oferă, în acest sens, un cadru larg de acţiune, constituindu-se în adevărate programe de muncă însufleţită, de luptă revoluţionară pentru întregul popor, pentru tînăra generaţie, în vederea transpunerii neabătute in viaţă a istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, pentru ridicarea patriei noastre pe culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie. Practic, fiecare tinăr, fiecare muncitor şi specialist, in secţia, atelierul sau întreprinderea în care-şi desfăşoară activitatea, trebuie să situeze permanent In centrul preocupărilor îndeplinirea ritmică, integrală a producţiei fizice prevăzute In planul naţional unic de dezvoltare economicosocială a ţării. In mod deosebit trebuie urmărit modul cum se realizează producţia fizică, de materii prime, materiale, energie şi produse finite care constituie baza tehnico-materială, cerută pentru bunul mers al producţiei in celelalte ramuri ale economiei. Se va urmări cu prioritate realizarea In condiţii de înaltă calitate a producţiei destinate exportului, expedierea la timp a Întregului fond de marfă prevăzut in contracte, intensificarea activităţii de vămuire şi de încasare a contravalorii mărfurilor livrate tuturor partenerilor externi. O atenţie deosebită trebuie acordată punerii in funcţiune la termen a tuturor capacităţilor de producţie planificate, creării tuturor condiţiilor necesare atingerii intr-un timp scurt a parametrilor tehnico-economici prevăzuţi pentru capacităţile nou Intrate In producţie. Utilizarea deplină a tuturor spaţiilor de producţie, încadrarea strictă in normele de consum stabilite, reducerea costurilor prin diminuarea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, lichidarea stocurilor supranormative, respectarea normativelor economico-financiare, aplicarea programelor aprobate, a tuturor măsurilor de perfecţionare a organizării muncii şi de modernizare a producţiei, de dezvoltare intensivă a tuturor sectoarelor economice reprezintă alte importante direcţiide - acţiune pentru toţi oamenii muncii in întreaga perioadă următoare, incepind chiar cu această primă zi a celui de-al doilea trimestru. In aceeaşi ordine de idei trebuie acţionat cu hotărîre pentru aplicarea fermă, în întreaga economie, a măsurilor privind perfecţionarea continuă a mecanismului economico-financiar, a întregului sistem de autoconducere muncitorească, autogestiune şi autofinanţare, întărirea ordinii şi disciplinei în gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale şi băneşti, realizarea integrală de către fiecare unitate economică a beneficiilor şi rentabilităţii planificate. In spiritul acestor cerinţe trebuie înţelese şi reglementările cuprinse In Legea privind perfecţionarea sistemului de retribuire pentru stimularea producţiei de export şi a exportului, precum şi în Legea privind perfecţionarea mecanismului economico-financiar prin îmbunătăţirea sistemului de formare a preţurilor. Măsurile stabilite în ce priveşte acordarea unui beneficiu suplimentar şi a unui fond de retribuire suplimentar pentru producţia de export — de 10 la sută la exportul pe devize convertibile şi de 6 la sută la exportul pe relaţia ţări socialiste — creează condiţii pentru o mai mare cointeresare şi preocupare a tuturor oamenilor muncii, a tuturor factorilor în ce priveşte realizarea in bune condiţii a Întregului export, pentru sporirea calităţii producţiei şi dezvoltarea activităţii de comerţ exterior, activitate ce ocupă un loc important in asigurarea progresului economico-social general al patriei noastre. Social •gindirii • ştiinţifica, novatoare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, al viziunii şi cutezanţei revoluţionare ce caracterizează activitatea neobosită a preşedintelui Republicii, legile, toate celelalte documente dezbătute şi aprobate de Plenara C.C. al P.C.R. şi forumul legislativ al ţării au, totodată, menirea da NICOLAE MILITARU (Continuare In pag. a IlI-a) Trebuie să perfecţionăm in continuare activitatea consiliilor oa- menilor muncii, adunărilor generale ale oamenilor muncii, ale proprie- tarilor, producătorilor şi beneficiarilor, care reprezintă forma democra- ticâ de participare a tuturor oamenilor muncii, a întregului popor la elaborarea şi întărirea politicii interne şi externe — forma democratică de dezvoltare a societăţii noastre socialiste, în care totul se realizea- ză cu poporul şi pentru popor. ’ NICOLAE CEAUȘESCU ! Cronică de întrecere IMPORTANTA CONTRIBUŢIE A TINERILOR Cei peste 30 000 de tineri din întreprinderile industriale ale municipiului Suceava Işi aduc o importantă contribuţie la onorarea la timp şi in condiţii de calitate a sarcinilor de plan şi la mai buna valorificare a fondului de materii prime şi materiale. Prin acţiuni şi Iniţiative specifice, ei au realizat, spre exemplu, in primele trei luni ale acestui an, o producţie suplimentară In valoare de peste 3 milioane lei, concretizată in radiatoare, obiecte sanitare, Încălţăminte, piese de mobilier, tricotaje, alte produse. Intre fruntaşi se înscriu utepiştii de la întreprinderea de Utilaje şi Piese de Schimb, întreprinderea de încălţăminte „Străduinţa", Combinatul de Prelucrarea Lemnului, întreprinderea de Maşini- Unelte, întreprinderea de Sticlăria Menaj. GOSPODĂRIREA MATERIILOR PRIME Acţiunile Întreprinse In unităţile Industriale din Judeţul Alba Pentru gospodărirea cit mai chibzuită a materiilor prime şi materialelor s-au soldat, In perioada care a trecut din acest an, cu rezultate importante. Astfel, In secţiile, atelierele şl întreprinderile care utilizează ca materie primă metalul s-au economisit 335 tone de laminate, tablă, sirmă şi alte profile. In fruntea acţiunii de reducere a consumului de metal se află colectivele întreprinderii Miniere Baia de Arieş, întreprinderii Metalurgice din Aiud şi Trustului Judeţean de Mecanizare a Agriculturii care, participind periodic la acţiuni de revalorificare a materialelor şi subansamblelor din maşinile, utilajele şi aparatele scoase din uz, au reintrodus în circuitul economie importante cantităţi de oţel, fontă şi diverse metale neferoase. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLIV SERIA II Nr. 12 077 4 PAGINI 150 BANI VINERI 1 APRILIE 1988 PRIMA ŞARJA LA FURNALUL NR. 6, DUPĂ EFECTUAREA REPARAŢIEI CAPITALE Cel mai mare „izvor" de metal al ţării, furnalul nr. 6, de 3 500 mc, de pe platforma siderurgică de la Galaţi, a început de ieri să producă din nou. Prima şarjă a fost elaborată sub conducerea inginerului Alexandru Rarinca şi a maistrului principal Traian Danilov. Martori la eveniment, am rememorat, la lumina acestei prima şarje, care marchează Începerea celei de-a doua campanii de producţie a furnalului, faptele de muncă deosebita ale constructorilor care au reuşit să realizeze reparaţia capitală a acestui uriaş agregat siderurgic. Intr-un timp record, In numai 4 luni de zile. Acest Însemnat succes este expresia elocventă a Înaltei dăruiri comuniste, a angajamentului total de care siderurgiştii gălăţeni au dat dovadă in Înfăptuirea unor obiective de importanţă majoră pentru economia naţională, pentru Îndeplinirea exemplară a angajamentului pe care oamenii muncii de aici şi l-au luat in faţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in timpul vizitei efectuate la Galaţi, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în septembrie 1987, de a repara şi repune in funcţiune cit mai repede acest furnal, cel mai mare din ţară. Cu această ocazie se impune a fi consemnat aportul deosebit al tinerilor, care şi aici, şi de această dată, au COMBINATUL SIDERURGIC GALAŢI ştiut să-ţi mobilizeze forţele pe deplin, să acţioneze cu entuziasm, cu mult spirit de iniţiativă pentru ca fiecare lucrare ce le-a fost încredinţată să fie executată in devans faţă de prevederile din grafic. „Pentru o mai exactă apreciere a eforturilor depuse, ne spunea Ion Voineag, secretarul comitetului de partid de la U.A.C.M.R.S. Galaţi, trebuie să arătăm că reparaţia capitală a unui furnal înseamnă practic reconstrucţia lui şi a instalaţiilor anexe de la cota zero. Construcţia iniţială a furnalului a durat peste 1800 zile. Acum am reuşit să-l reconstruim in numai 120 zile. Desigur, atingerea acestei performanţe a însemnat o mobilizare deosebită a forţelor noastre şi ale furnizorilor de utilaje din Galaţi şi din ţară. Noi am concentrat pe şantier in jur de 8 000 oameni care, muncind în schimburi, fără o clipă de răgaz, au asigurat atingerea unor ritmuri uneori greu de imaginat. De pildă, la căptuşirea conductei de aer cald am mobilizat 128 zidari. Intr-un spaţiu de producţie cu o lungime de 80 m, ei au reuşit să execute lucrarea respectivă cu 11 zile mai devreme. La fel, la conducta inelară, muncind cu deosebit avint, zidarii din echipele lui Nicolae Caşu şi Gheorghe Cristea, au ION CHIRIC (Continuare In pag. a IlI-a) Campania agricolă de primăvară LUCRĂRI COMPLEXE DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE Lucrările de Îmbunătăţiri funciare deţin o pondere însemnată in activitatea unităţilor agricole din judeţul Cluj. Este firesc să fie aşa dacă avem în vedere suprafeţele mari de teren afectate de eroziune sau de excesul de umiditate. Iată de ce, în ultimii ani, au fost stabilite programe complexe de acţiune pentru refacerea structurii solului şi creşterea potenţialului productiv al pămîntului. Activitatea desfăşurată în acest domeniu înregistrează la această dată ritmuri sporite de execuţie. Să vedem care sunt principalele obiective stabilite pentru acest an. In principal, este vorba de realizarea unor amenajări pentru irigaţii pe o suprafaţă de 1 793 ha. De asemenea, 400 ha vor fi realizate în sistem local. Se vor extinde amenajările de irigaţii pe terasa a II-a din lunca Arieşului, unde sunt localizate fermele de producţie ale I.A.S.-urilor Poiana şi Mihai Viteazul. Amenajările locale pentru irigaţii sunt concentrate în unităţile agricole din CUASC-urile Apahida, Bonţida, Cluj, Dej şi Gherla. O a doua categorie de acţiuni o constituie amenajările pentru desecări, care însumează o suprafaţă totală de 1 773 ha. Dar cel mai mare volum de lucrări îl deţin acţiunile de combatere a eroziunii solului. Astfel, în acest an, se vor finaliza lucrările în perimetrul etalon Turda. In acelaşi timp vor fi continuate acţiunile din bazinul hidrografic al Gădălinului (1 300 ha), pe Valea Feiurdului (mai bine de 900 ha), în bazinul hidrografic Jichiş-Buneşti (1 050 ha), respectiv Cojocnei (650 ha). In paralel cu lucrările de combatere a eroziunii solului vor fi efectuata amenajări de terase in vederea extinderii plantaţiilor pomicole şi viticole. Nivelul realizărilor din prima parte a anului este superior perioadei similare din 1987. Se află un stadiu avansat de execuţie lucrările pentru extinderea amenajărilor de irigaţii in sistem din lunca Arieşului. Se acţionează conform graficelor si la lucrările de combatere a eroziunii solului in bazinele hidrografice Valea Feiurdului şi Cojocnei. In ceea ce priveşte amenajările locale pentru irigaţii şi desecări sunt finalizate lucrările pe 600 ha, urmînd ca acestea să fie date in folosință în cel mai scurt timp. IOAN GAVRA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreuna cu tovarasa Elena Ceausescu, va efectua o vizită oficială de metenie în Republica Indonezia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Indonezia, la invitaţia preşedintelui Republicii Indonezia, Suharto, şi a doamnei Tien Suharto, în prima parte a lunii aprilie IMS. HOTĂRIREA Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 28— 29 martie 1988 Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a avut loc, in zilele de 28—29 martie a.c., Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dat o Înaltă apreciere cuvintării rostite, la Încheierea lucrărilor, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, document programatic care stabileşte, pe baza unei ample şi profunde analize ştiinţifice a rezultatelor obţinute, a cerinţelor obiective ale dezvoltării ţării, in actuala etapă şi in perspectivă, căile şi direcţiile principale de acţiune in vederea Înfăptuirii neabătute a obiectivelor stabilite de Conferinţa Naţională şi Congresul al XIII-lea ale P.C.R. Plenara hotărăşte ca sarcinile, indicaţiile şi orientările de excepţională importanţă teoretică şi practică cuprinse în cuvîntarea secretarului general al partidului să constituie programul de muncă şi acţiune al organelor şi organizaţiilor de partid, al tuturor comuniştilor, al Întregului nostru popor, pentru Îndeplinirea, in cele mai bune condiţiuni, a planului pe acest an, a prevederilor cincinalului 1986—1990. Participanţii la plenară subliniază, cu sentimente de caldă recunoştinţă şi intensă mândrie patriotică, aportul determinant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi Înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru, la conceperea şi fundamentarea planurilor şi programelor de dezvoltare economico-socială a ţării, de ridicare continuă a bunăstării materiale şi spirituale a întregii naţiuni, la perfecţionarea organizării şi conducerii tuturor domeniilor de activitate, la progresul multilateral al României socialiste, la creşterea rolului şi a prestigiului ei în lume. Plenara apreciază că realizările de seamă obţinute in anul 1987, in condiţiile înrăutăţirii situaţiei economice mondiale, demonstrează cu putere justeţea politicii partidului nostru de creştere continuă a forţelor de producţie, de repartizare optimă a venitului naţional intre fondul de consum si fondul de dezvoltare. In acelaşi timp, a fost evidenţiat faptul că aceste realizări s-au bazat pe existenţa şi dezvoltarea proprietăţii socialiste a Întregului popor, de stat şi cooperatiste. Plenara relevă, totodată, că succesele Înregistrate in înfăptuirea prevederilor celui de-al doilea an al actualului cincinal ilustrează forţa şi capacitatea creatoare a poporului nostru, hotărirea sa de a face totul pentru înflorirea neîntreruptă a patriei. Participanţii au exprimat angajamentul ferm, unanim, al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii, de a acţiona, strîns uniţi in jurul partidului, al secretarului său general, pentru îndeplinirea, la un înalt nivel de calitate si eficientă, a indicatorilor de plan prevăzuţi pe 1988, pentru atingerea obiectivului strategic — trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare, de tară socialistă mediu dezvoltată. I. Plenara a dezbătut si aprobat în unanimitate RAPORTUL PRIVIND ANALIZA PE BAZA DE BILANŢ A REZULTATELOR OBŢINUTE PE ANSAMBLUL ECONOMIEI NAŢIONALE, FORMAREA ŞI UTILIZAREA RESURSELOR FINANCIARE IN ANUL 1987. Comitetul Central a subliniat că anul trecut au fost obţinute realizări deosebite în dezvoltarea economico-socială a tării, România parcurgînd, in 1987, o nouă si importantă etapă pe calea progresului si civilizaţiei. In această perioadă s-a întărit potenţialul economic al patriei şi a sporit avuţia naţională. In industrie si agricultură s-au înregistrat Însemnate creşteri ale producţiei. Rezultate bune au fost dobindite si în celelalte sectoare economice, precum şi in domeniile învăţămintului, ocrotirii sănătăţii şi culturii. Un rol deosebit in asigurarea creşterii economice l-a avut activitatea de cercetare ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi introducerea progresului tehnic, care, sub conducerea directă şi de Înaltă competenţă a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămintului, a contribuit nemijlocit la soluţionarea unor importante probleme privind Înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii tehnico-ştiinţifice şi ale noii revoluţii agrare, valorificarea superioară a tuturor resurselor ţării, perfecţionarea Întregii activităţi economice şi sporirea eficienţei acesteia. In anul 1987 s-a acţionat pentru consolidarea echilibrului bugetar, financiar şi monetar ; s-a asigurat aplicarea fermă a politicii de stabilitate a preţurilor şi o circulaţie bănească sănătoasă ; s-a realizat o balanţă comercială activă, pe baza căreia s-a redus in continuare datoria externă. Creşterea venitului naţional a asigurat ridicarea continuă a bunăstării şi a gradului de civilizaţie al întregului popor — ţelul suprem al politicii partidului, esenţa orinduirii noastre socialiste. Analiza efectuată, in cadrul dezbaterilor, a relevat, totodată, că rezultatele obţinute in 1987 nu sunt pe măsura posibilităţilor economiei naţionale, că in unele unităţi şi sectoare s-au manifestat neajunsuri care au diminuat, pe ansamblu, realizările anului trecut. Plenara a cerut să se tragă toate concluziile din activitatea desfăşurată în 1987, precum şi in primul trimestru al acestui an, şi să se ia cele mai hotărite măsuri pentru Înlăturarea stărilor de lucruri negative şi Îmbunătăţirea întregii munci, pentru Înfăptuirea exemplară a planului pe 1988, a obiectivelor actualului cincinal. In acest sens, s-a indicat ministerelor, centralelor şi Întreprinderilor, organelor şi organizaţiilor de partid să acţioneze cu intreaga răspundere pentru ca, in perioada ce urmează, activitatea economică să se situeze pe un plan calitativ superior, la nivelul maxim al posibilităţilor, al capacităţilor de producţie, asigurîndu-se realizarea ritmică, integrală a producţiei fizice. Îndeosebi a celei destinate exportului, a tuturor prevederilor de plan. O atenţie deosebită trebuie acordată, in continuare, Înfăptuirii programelor privind dezvoltarea bazei energetice si de materii prime, perfecţionarea organizării si modernizarea proceselor de producţie, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, astfel incit acestea să fie comparabile cu cele mai bune produse similare pe plan mondial, reducerea consumurilor si a cheltuielilor materiale şi de fabricaţie, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi a eficienţei economice. în acest cadru, s-a arătat că se impune ca centralele si întreprinderile să-şi îndeplinească, in condiţii cit mai bune, rolul pe care 11 au, ca unităţi de bază ale economiei naţionale, in realizarea tuturor indicatorilor de plan, in asigurarea desfăşurării corespunzătoare a Întregii activităţi productive. In domeniul investiţiilor, este necesar să fie luate toate măsurile pentru intensificarea lucrărilor de construcţii-montaj, organizarea temeinică a muncii pe fiecare şantier; darea in funcţiune, la termen, a noilor obiective, pentru atingerea parametrilor proiectaţi la toata capacităţile de producţie. Plenara a cerut Ministerului Agriculturii, comitetelor judeţene de partid si consiliilor populare, consiliilor unice agroindustriale, organizaţiilor de partid de la sate, tuturor lucrătorilor ogoarelor, să acţioneze cu toate forţele pentru buna desfăşurare a campaniei de primăvară, executarea, la timp şi de calitate, a însaminţărilor, a tuturor lucrărilor agricole. In vederea obţinerii, în acest an, a unor producţii cit mai mari, vegetale si animale, la nivelul prevederilor de plan, al cerinţelor si exigenţelor noii revoluţii agrare. Totodată, s-a indicat să se acţioneze pentru aplicarea fermă a principiilor autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării, pentru perfecţionarea, în continuare, a sistemului economico-financiar şi îmbunătăţirea activităţii organelor cu atribuţii în acest domeniu, pentru sporirea răspunderii in folosirea fondurilor materiale şi băneşti Încredinţate de societate oamenilor muncii spre administrare, in calitate de proprietari, producători şi beneficiari. Plenara a trasat ca sarcină comitetelor judeţene de partid, consiliilor populare să stabilească, Împreună cu organele centrale, cu oamenii muncii programe de măsuri pentru creşterea rentabilităţii tuturor Întreprinderilor, astfel ca, in acest an, nici o unitate industrială sau agricolă să nu mai lucreze cu pierderi, ci să obţină maximum de beneficii. Analizindu-se situaţia stocurilor de materii prime şi materiale, produse finite sau in curs de fabricaţie existente la 31 decembrie 1987, care se menţineau Încă la un nivel ridicat. (Continuare In pag. a IlI-a) Un oraş frumos şi cu oamenii care îl construiesc „Aveam şase ani cândi am venit prima dată la Tirgu Mureş cu părinţii locuiam într-o comună suburbană, Cristeşti. Prima amintire este legată de şantierul Combinatului de îngrăşăminte chimice. Eram prea mic ca să nu mă sperie maşinile ce „fulgerau“ continuu pe şoseaua de intrare in oraş. Am mai văzut atunci Fabrica de cărămidă, Fabrica de conserve, hala veche a clădirilor de pe vechea platformă unde azi se află întreprinderea „Prodcomplex". Aici, peste cinsprezece ani, aveam să vin să muncesc, ca absolvent al primei promoţii a Liceului industrial „Metalotehnica“. Mărturisirea tinărului Constantin Călian, prim-secretar al comitetului municipal Tirgu Mureş al U.T.C., este cea a unui om care a văzut, zi de zi, sub ochii lui, schimbindu-se înfăţişarea oraşului. Din momentul cind a devenit cetăţean al urbei, au trecut cîţiva ani, doar cit să păşească pragul adolescenţei, ani care au însemnat insă o împlinire atît pentru om, cit şi pentru oraşul Îndrăgit de el ca o a doua vatră părintească. Fiecare aşezare are personalitatea sa, cu o notă distinctă dată de oamenii care au ridicat-o, notă ce poartă amprenta muncii şi vieţii lor. In evoluţia sa, istoria localităţii este încrustată in temeliile, zidurile, străzile, fabricile şi uzinele, in fizionomiile şi sufletele celor care au făurit-o. Tinărul care ne vorbeşte acum este conştient şi, totodată, mindru că a putut să-şi înscrie numele, alături de cei peste 40 000 de tineri ai municipiului Tirgu Mureş, in filele epopeii construcţiei socialiste. Iată de ce ni s-a părut interesant să urmărim procesul de întinerire al oraşului, de fapt, evoluţia lui. FAPTELE NOASTRE DE MUNCA - SUPREMUL CRITERIU AL ANGAJĂRII PATRIOTICE, REVOLUȚIONARE concomitent cu formarea unui tînăr ; altfel spus, noi vedem cetatea cu ochii acestuia. Povestea tinărului este simplă : a urmat cursurile liceului, s-a încadrat in industrie, a absolvit cursurile serale ale Institutului de subingineri din Tirgu Mureş, secţia tehnologia construcţiilor de maşini. Nimic neobişnuit — ca el sunt o mulţime de tineri tirgmureşeni care muncesc şi învaţă ! Insă Constantin Călian este cel care ne-a „furnizat“ imaginile unui oraş, cu totul altfel decit le-am fi receptat ca timpii turişti , pline de semnificaţiile unei prezenţe de necontestat : a muncii dăruite pentru oraşul iubit, nu numai a unui om, ci a sutelor, a miilor de locuitori ai tăi. „Dacă ai vrea să vezi oraşul într-o imagine completă e bine să mergi pe Platoul Corneşti, ne spune Constantin Călian. Acolo imi place mie să ajung, din cind in cind, să văd cum se încadrează ceea ce s-a mai ridicat nou in ansamblul armonios al realităţii. Altfel se întrupează imaginea, decit pe macheta arhitecţilor ! E o mare bucurie să-mi notez un carnet: cartierul Tudor Vladimirescu, cartierul Dimbu Pietros, cartierul Unirii ; obiective : construcţii de locuinţe ; participanţi — tinerii; efectuat — muncă patriotică i forma de organizare — şantiere locale ale tineretului ; sau şantierele locale ale tineretului in zonele Parcul tineretului. Baza de agrement Mureş, Casa de cultură a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret — obiective date in folosinţă , sau şantier judeţean al tineretului — Fabrica de medicamente, obiectiv terminat. Şi enumerarea ar putea continua ; nu trebuie uitate cele prezente, dintre care unul destul de important prin amploarea lucrărilor şi participării tinerilor — amenajarea parcului de agrement de pe bucla India Mureşului. Insă poţi să cu- FLORENŢA MARDALE (Continuare In pag. a lll-a)