Scînteia Tineretului, august 1988 (Anul 44, nr. 12181-12206)
1988-08-01 / nr. 12181
Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ÎNCEPÎND DE LA 1 AUGUST • majorarea retribuţiilor personalului cu retribuţii tarifare lunare de pină la 2 000 lei; de această măsură vor beneficia în prima etapă, între 1 august şi 1 octombrie 1988, peste 2,5 milioane oameni ai muncii. • Angajarea în muncă a tinerilor - vibrant răspuns la noile măsuri de creştere a bunăstării generale • creşterea retribuţiei minime de la 1500 lei la 2000 lei; aceasta reprezintă o creştere de 33 la sută, care este cea mai mare din anii socialismului Urmarind încadrarea in consumurile de metal la Întreprinderea de Construcţii de Maşini Caransebeş, am constatat: ADAOSURILE EXCESIVE DE PRELUCRARE, O PRACTICA PĂGUBITOARE Mai mult decit oricind, în lume şi la noi în ţară, fireşte, se pune cu acuitate problema utilizării raţionale a diferitelor resurse materiale si energetice in industrie. In acest context, o atenţie deosebită se acordă valorificării superioare a metalului, produs fără de care activitatea din economie ar fi practic imposibilă. Iată de ce, pretutindeni, această chestiune se află în linia intii a preocupărilor, rezultatele obţinute pe această cale dovedind din plin însemnătatea acestor acţiuni. Faptul că mai există încă rezerve substanţiale de reducere a consumurilor materiale şi energetice a fost subliniat in repetate rînduri de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai recent cu prilejul cuvintării rostite la Şedinţa comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi a Consiliului Naţional al Agriculturii. Cu acest prilej, preşedintele ţării a arătat că valorificarea acestor rezerve constituie o sursă sigură pentru asigurarea fondurilor necesare dezvoltării în continuare a ţării, ridicării bunăstării generale a întregului popor. Va trebui, se spune în cuvîntare, ca încă din acest an să se realizeze o cotitură în această direcţie, considerem actualele normative ca minime şi să se acţioneze pentru reducerea lor in continuare. Materialul care urmează este ilustrativ în acest sens. întreprinderea de Construcţii de Maşini Caransebeş este un producător important de boghiuri, de construcţii industriale, diferite construcţii metalice pentru cazane, de termocentrale, turbine hidraulice de tip Kaplan (pînă la 10 MW), fabricînd şi toată gama de microturbine din familiile EOS şi E. S. RECE (Continuare în pag. a IV-a) ANUL XLIV LUNI 1 AUGUST 1988 MAJORAREA RETRIBUŢIILOR ŞI A PENSIILOR expresie elocventă a grijii faţă de om, a consecvenţei cu care se înfăptuiesc hotăririle Congresului al Xlll-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului Satisfacerea cit mai deplină a nevoilor de viaţă materială şi spirituală ale omului, creşterea continuă a nivelului de civilizaţie socialistă şi a bunăstării întregii noastre naţiuni, ridicarea permanentă a calităţii vieţii constituie o coordonată fundamentală a politicii partidului şi statului, nostru. Realizările obţinute de ţara noastră in anii construcţiei socialiste — îndeosebi în perioada denumită cu îndreptăţită mîndrie patriotică Epoca Nicolae Ceauşescu — in ceea ce priveşte sporirea bogăţiei naţiunii şi ridicarea nivelului de bunăstare materială şi spirituală a poporului reflectă plenar justeţea opţiunii fundamentale de politică economică cu privire la utilizarea venitului naţional pentru dezvoltare şi consum, în sensul alocării unor fonduri însemnate pentru lărgirea şi modernizarea aparatului productiv al ţării, ceea ce a permis abordarea in mod complex a aspectelor legate de ridicarea continuă a calităţii vieţii , ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea şi sistematizarea reţelei de aşezări urbane şi rurale, creşterea veniturilor băneşti ale populaţiei, lărgirea reţelei şi a volumului desfacerilor de mărfuri, asigurarea unui învăţământ modern şi cuprinzător etc. Ca rezultat al dezvoltării impetuoase a forţelor de producţie şi a producţiei, s-au creat premisele pentru sporirea fondului de consum şi mărirea, pe această bază, a veniturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii, atit a veniturilor directe, provenite din muncă, cit şi a celor din fondul de consum social. Prin asigurarea unei proporţionalităţi corespunzătoare între partea din fondul de consum repartizată sub forma retribuţiei — deci în funcţie de cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii (fond de consum personal) — şi partea destinată satisfacerii unor nevoi social-culturale în mod gratuit de către stat (fond de consum social), precum şi prin menţinerea unei corelaţii echitabile intre retribuţia minimă, şi cea maximă au fost transpuse in practică principiile eticii şi echităţii socialiste in politica de retribuire şi ridicare sistematică a nivelului de trai al populaţiei. Parte organică a acestei politici, recentele Legi adoptate de Marea Adunare Naţională şi Decrete ale Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România cu privire la majorarea retribuţiilor personalului muncitor şi a pensiilor sunt o nouă ilustrare veridică a consecvenţei cu care partidul şi statul nostru traduc in viaţă corelaţia bunăstare-dezvoltare economică in condiţiile actuale de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră. Elaborate sub directa îndrumare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in concordanţă cu hotăririle Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale P.C.R., recentele măsuri de majorare a retribuţiilor şi pensiilor reprezintă, totodată, confirmarea şi rezultatul faptului că in prima jumătate a acestui cincinal au fost obţinute noi şi însemnate realizări in creşterea accentuată a forţelor de producţie, a avuţiei naţionale. Potrivit recentului Decret al Consiliului de Stat, majorarea retribuţiei se va efectua eşalonat, în etape, pe ramuri şi activităţi începînd din această lună, astfel incit la 1 august 1989 toate categoriile de oameni ai muncii să beneficieze de retribuţia majorată, incepindtuse cu oamenii muncii cu venituri mai mici şi acordindu-se prioritatea personalului muncitor care îşi desfăşoară activitatea în ramuri de bază ale economiei naţionale : industria extractivă, de energie electrică, metalurgie, construcţii de maşini, electrotehnică, chimie, petrochimie şi altele, ca şi în cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, proiectare şi informatică. Decretul Consiliului de Stat care reglementează modalităţile concrete de aplicare a Legii 4/1988 mai stabileşte că toate drepturile de retribuire, sporurile care provin din retribuţia variabilă, pe baza depăşirii sarcinilor în acord global, stimulentele pentru depăşirea exportului, indemnizaţia de vechime neîntreruptă etc. vor fi mai mari fiind direct corelate cu noile retribuţii majorate. De reţinut, de asemenea, că retribuţiile tarifare majorate cuprind şi compensaţiile pentru produse agroalimentare, energie termică, gaze naturale şi alţi combustibili, acordate în baza prevederilor decretelor Consiliului de Stat nr. 46/1982 şi nr. 42/ 1982. Conform articolului 8 al decretului, contribuţia lunară pentru copiii din creşe şi grădiniţe, până la 31 august 1989, se stabileşte luîndu-se in considerare retribuţiile nemajorate ale părinţilor sau ale susţinătorilor legali. Tot referitor la prevederile decretului, este important de reţinut că acoperirea în întregime a fondurilor necesare acţiunii de majorare a retribuţiilor personalului muncitor * 'trebuie să aibă la bază realizarea integrală a producţiei fizice, a producţiei marfă şi netă, a producţiei de export, punerea în funcţiune la timp şi în bune condiţii a (Continuare in pag. a III-a) „Am asigurat ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului, înseşi măsurile recente privind majorarea, începînd de la 1 august anul acesta, a retribuţiilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii — începînd cu cei cu venituri mai mici, a căror retribuţie minimă va creşte de la 1 500 la 2 000 lei — reflectă cu putere că între vorbe şi fapte, între obiectivele politice şi activitatea practică a partidului şi statului nostru există o strînsă unitate. Nu facem doar promisiuni, ci, dimpotrivă, acţionăm în aşa fel incit, prin tot ceea ce întreprindem, să asigurăm condiţii tot mai bune de viaţă, din toate punctele de vedere, aceasta constituind ţelul suprem al politicii noastre, al construcţiei socialiste in România !" NICOLAE CEAUSESCU PAGINA A III-A • Primii beneficiari - tinerii aflaţi la începutul activităţii profesionale • Calcule semnificative 40 de ani de la constituirea primelor şantiere naţionale ale tineretului Argeşul - un fiu care renaşte prin hărnicie şi romantism revoluţionar * (Amplă relatare în pagina a II-a) TRADIŢIA LA ORA PREZENTULUI In comuna Ilăbeni din judeţul Vilcea am intrat pentru prima oară cu câţiva ani în urmă. Venisem aici pentru o poveste. Povestea se numea „La izvorul fermecat“. Un întreg alai de oameni, şi mai tineri, şi mai bătrini, purtindu-şi cu fală copiii pe lingă ei, îmbrăcaţi în port popular, a venit atunci să dea glas din fluier sau frunză la tot felul de cintări. Treceau pe lingă case cu garduri de lemn ascunse in frunzişul copacilor. Itarienii rai s-au părut atunci o mică insulă de verdeaţă. Era — in intreg acel spectacol — o explozie de culori şi sinceritate şi mulţi fotografi şi-au îndreptat cu fervoare obiectivele spre alaiul pornit pe cai sau pe jos, care defila pe străzile pline de ritmuri ale comunei. Părea atunci că totul va rămine neclintit, ca într-o imagine fotografică şi că însuşi timpul, depus în straturi succesive şi-a conservat tot ceea ce a acumulat de-a lungul său. Alaiul acela mai îmi stăruie în minte, tezaurizind o întreagă experienţă de viaţă cu care cei din Băbeni se mindreau. De curînd, drumul m-a purtat pentru incă o dată in Vîlcea. Am intrat in Băbeni, nu cu totul la intimplare, ci graţie unor colegi de la ziarul local, care voiau cu tot dinadinsul să-mi arate ce mai e nou pe aceste locuri. Povestea cu izvorul fermecat va fi spusă şi ea, dar nu tocmai acum, ci la un ceas de august, cind se va face porumbul. Poate cu unele modificări, mă atenţionează Nicolae Ciolac, vicepreşedintele Consiliului popular Băbeni. Mai intii, insistă el, haideţi să ne uităm împreună pe harta aceasta. O vedeţi ? Comuna are şapte sate: Români, Ungureni, Valea Mare, Tătărani, Pădureţii, Bonciu, Capu Dealului. Ultimele trei dispar. Răspindite pe dealuri, o casă aici, alta colo, rămase mai mult de izbelişte, ele au inceput să fie dezafectate. Chiar şi numele lor aduce o băutură amară. Oamenii au simţit imboldul lăuntric de a împrospăta propriul lor loc. In comună sunt 2 477 de gospodării. Avem peste 8 500 de locuitori, 550 de familii s-au mutat la bloc. In vara aceasta au primit casă nouă familia petrolistului Traian Dragan, a electricianului Nicolae Tărăşilă, a ceferistului Paul Briniuc. Am ciştigat 250 metri pătraţi pe locuinţă. Acest teren va fi redat agriculturii. Sistematizarea rurală şi folosirea raţională a pământului sunt două activităţi care se află la originea satului românesc de miine. în afara faptului că pământul a fost aici şi mai este încă nejudicios folosit, oamenii celor trei sate despre care am pomenit au trăit izolaţi au beneficiat de ARETA ŞANDRU (Continuare in pag. a V-a) • Cartea social-politică : O SINTEZĂ REMARCABILĂ • Gala filmului pentru tineret. Ediţia a XI-a, Costineşti, 1988 . O PRESTIGIOASĂ MANIFESTARE ARTISTICĂ • FAPTE SI ÎNTÎMPLARI POVESTITE DE REALITATE • Daciada , Municipiul Alba Iulia, pentru o lună, CENTRUL JUDO-ului ROMÂNESC • Rezultatele Cupei U.T.C. la karting • Dezbaterea „Scînteii tineretului" (III) PENTRU UN FOTBAL ROMÂNESC DE CALITATE, MEREU MAI VALOROS PE PLAN INTERN SI INTERNAŢIONAL • Comentarii • Cronici • Ştiri în spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu LEGUMELE — flux neîntrerupt pe traseul producător-beneficiar Asociaţia Economică de Stat Şi Cooperatistă Sere-Solarii Buzău este un important furnizor de legume-verdeţuri, varză, castraveţi şi tomate. Inginerul Aurel Stroe, directorul asociaţiei, este in măsură să ne furnizeze o serie de date revelatoare pentru starea legumiculturii buzoiene, deoarece asociaţia a devenit in ultimii ani o veritabilă staţie-pilot, datorită soiurilor de mare productivitate, precum şi recoltelor record înregistrate, iată, de pildă, pină in prezent din fermele acesteia au fost livrate in jur de 2 000 tone de varză numai in luna iulie. Tot în luna iulie la cultura de tomate, chiar dacă a fost un pic intîrziată, s-a reuşit să se livreze zilnic în jur de 25 tone, precum şi 10 tone castraveţi. Ritmul trebuie intensificat la maximum in această perioadă pentru că legumele au ajuns la stadiul optim de recoltare. Trebuie menţionat că a fost declanşat, de asemenea, recoltatul ardeiului gras, cultivat pe 52 ha la ferma nr. 12, iar in această săptămină a fost extinsă recoltarea şi în fermele nr. 3, 13 şi 14. Zilnic în grădinile de legume ale asociaţiei acţionează peste 800 de muncitori permanenţi şi sezonieri, cărora li se adaugă în jur de 200 de oameni ai muncii din sectoarele neagricole ale municipiului Buzău, precum şi elevi aflaţi in vacanţă. La ferma nr. 14, condusă de inginera Georgeta Stan, o formaţie alcătuită din 50 de oameni recoltează şi sortează zilnic în jur de 4,5 tone tomate. Pînă in prezent de pe cele 10 ha de tomate, din care un hectar protejat cu folie perforată, au fost livrate în jur de 45 de tone. Starea de vegetaţie a culturilor de ardei, amplasate pe 3 ha, este foarte bună, astfel că începînd din această săptămină s-a trecut cu toate forţele la recoltat, estimîndu-se depăşirea celor 120 tone planificate. Tot la ordinea zilei se află irigarea culturilor, concomitent, cu plivitul şi prăşitul. „Numai datorită executării lucrărilor de plivit şi prăşit la timp, ori de câte ori a fost nevoie, am reuşit să menţinem culturile curate pe unele porţiuni fiind necesară chiar şi a cincea praşilă“. Alături, la ferma nr. 4, condusă de inginerul Gheorghe Modoianu, tomatele au fost cultivate pe 8 ha, cărora li se adaugă altele două, după finalizarea recoltării culturii de varză timpurie. Demn de reţinut că de aici, unde răsadul de varză timpurie a fost plantat incă de la 10 martie şi protejat cu folie perforată, «u fost livrate pină la începutul lunii iulie peste 140 tone. Acum, zilnic, cu cei 80 de oameni care lucrează aici, se sortează și se expediază 5—6 tone de tomate, pină la această dată livrîndu-se peste 100 tone. Cu toate acestea pe traseul producător-beneficiar se înregistrează și unele sincope care provoacă dereglări, goluri in aprovizionare. Este vorba de existenţa unui ritm inconstant la recoltare — cum este cazul castraveţilor şi dovleceilor de la cooperativele agricole de producţie Vîlcelele, Boldu şi Pogoanele, al cartofilor de la I.A.S. Cilibia, Staţiunea de Cercetare şi Producţie Legumicolă Buzău, de sortarea necorespunzătoare a tomatelor de la C.A.. Mărăcineni. Se manifestă întîrziere in preluare de către întreprinderea de Legume şi Fructe in special a tomatelor, ceea ce conduce la deprecierea lor şi la neritmicitatea aprovizionării. Distribuirea fondului de marfă existent trebuie să se desfăşoare corespunzător cu cerinţele. Sunt numai cîteva din verigile slabe ale unei activităţi a cărei deplină continuitate este menită să pună în valoare munca legumicultorilor, pentru a cărei finalitate eficientă trebuie concentrate eforturile tuturor celor implicați pe traseul producător-beneficiar. D.I. DINCA