Scînteia Tineretului, septembrie 1988 (Anul 44, nr. 12207-12232)
1988-09-01 / nr. 12207
„SCвNTEIA TINERETULUI» pag. 2 „Scînteia tineretului“ , pe traseele romantismului revoluţionar Examenul tânărului specialist Petra Idriceanu, şeful de brigadă din cadrul Şantierului naţional al tineretului, este absolvent al Facultăţii de hidrotehnică din Iaşi. „La 39 de ani, Ivni mărturiseşte el, poţi analiza, şi cred că e bine să o fagi astfel, propria viaţă, cu împlinirile, aspiraţiile şi, mai ales, pentru cei care, ca şi mine, au crezut cu statornicie în frumuseţea, vigoarea şi miraculoasa forţă a şantierelor, examenul cu timpul, examen la care singura notă ce o poţi primi este propria viaţă. Mii de hectare au devenit, datorită muncii noastre in aceşti ani, productive. Sute de tone de cereale, legume, au schimbat dintr-o dată viaţa oamenilor, aducindu-ne şi nouă bucuria participării directe la amplul proces revoluţionar prin care trece agricultura noastră. Dincolo de organizare, dincolo de experienţă, mi-a a rămas vie pasiunea pentru cercetare, iar domeniul cu cele mai mari satisfacţii a fost acela al barajelor de pămînt şi al extinderii irigaţiilor prin brazdă“. Un specialist cu gindrile lui,, cu căutările, cu neliniştile sale, călit la şcoala şantierului, pentru care bucuria muncii împlinite e de fapt răspintia muncii viitoare, pentru că, aşa cum m-am convins, şi inginerul Petre Idriceanu crede cu statornicie in forţa spiritului revoluţionar. In afirmarea cu curaj a personalităţii tinărului specialist pe care faptele îl autodefinesc drept comunist adevărat. L-am surprins pe inginerul Petre Idriceanu in faţa hărţii, urmărind cu degetele înfrigurate parcă de descoperirea noilor repere (în fapt noi perimetre ale afirmării elanului tineresc, ale competenţei profesionale), alături de geologul A. Lungu şi Mihai Zavastin, comandantul Şantierului naţional, care a ţinut să-mi precizeze : „După patru ani, cînd au fost executate lucrări de irigaţii pe 19 421 de hectare, de combatere a eroziunii solului pe 12 823 de hectare şi de desecare pe o suprafaţă de 23 142 de hectare, an de an planul fiind realizat fi depăşit, (în 1984 — 78 719 686 lei , în 1985 — 125 010 693 lei ; în 1986 — 136 153 695 lei ; in 1987 — 117 836 206 lei iar in 1988 s-au realizat lucrări in valoare de 12 055 459 lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 162,9 la sută a planului), putem spune că brigadierii de pe acest Şantier naţional al tineretului raportează un bilanţ fructuos, că şi-au îndeplinit întocmai sarcinile asumate, că ideea simbol care a străbătut ca un fir roşu angajamentul brigadierilor se concretizează într-un bilanţ de muncă şi de conştiinţă fructuos. Pentru că aparţinem şantierului, acest impresionant şi entuziast spaţiu al muncii pentru ţară, unde coordonatele iniţiativei şi dăruirii tinereşti au însemnat desfăşurarea ritmică şi de calitate a lucrărilor, realizarea lor in condiţii de înaltă eficienţă economică prin atingerea unor Indici ridicate de productivitate a muncii, folosindu-se eficient utilajele perfixiere, întreaga bază materială, îmbinîndu-se armonios activitatea de producţie cu cea educativă, pentru că ei, tinerii brigadieri, au trăit şi trăiesc pe deplin la cotele romantismului revoluţionar marea epopee a înfăptuirii obiectivelor noii revoluţii agrare, menite să stabilească un echilibru optim intre industrie şi agricultură, aceasta din urmă dezvoltindu-se şi modernizindu-se, fapt ce a dus la punerea in valoare a unui uriaş potenţial material şi uman : pămintul In primul lină şi oamenii acestui pămînt. Programele de dezvoltare, îmbunătăţiri funciare, mecanizare, irigare, fertilizare şi altele, conferi un nou statut domeniului agriculturii, devenit tot mai mult o ramură în care rentabilitatea este asigurată, prioritar, de metodele ştiinţifice şi industriale de muncă". Tinereţe responsabilă, afumată cu putere, pentru că viaţa pe şantier înseamnă încă o dată mărturie a unei vocaţii fără egal, mărturia dragostei de ţară, mărturie de angajare şi răspundere, ilustrînd pedeplin rolul şi menirea acestor minunate, inegalabile şcoli de educare comunistă, revoluţionară , şantierele naţionale ale tineretului. Şantierele tineretului, însemne durabile ale romantismului revoluţionar s-au înscris în memoria de viaţă şi muncă a devenirii socialiste a patriei, via fi tulburător, cu forţă de efigie-simbol, acreditind prin fapte exemplare prezenţa tineretului in primele rinduri ale muncii pentru ţară. Aceste veritabile şcoli de formare şi educare prin muncă şi pentru muncă, plăci turnante unde se căleşte personalitatea omului nou, constructor cutezător al patriei de astăzi şi de miine, definite de entuziasm şi patos revoluţionar au constituit şi constituie mărturia de netăgăduit a transpunerii in fapte a hotăririlor partidului, de dezvoltare, de edificare a noii societăţi, certitudinea împlinirilor viitoare spre noi culmi de progres fi bunăstare. La virsta celor mai înaripate şi cutezătoare proiecte, a celor mai luminoase idealuri fi curajoase aspiraţii, tinerii brigadieri ai României socialiste sunt chemaţi la înfăptuirea unor realizări tot mai însemnate, în zidirea celor mai măreţe obiective ale epocii pe care, cu alese sentimente, admiraţie şi recunoştinţă o numim : „EPOCA NICOIAE CEAUŞESCU", epocă a afirmării şi dezvoltării personalităţii umane, ce a consolidat un adevărat proces de renaştere naţională in istorie contemporană a patriei. Vocaţia constructivă a tinereţii şi-a găsit un spaţiu larg de afirmare in perioada ce a urmat Congresului al IX-lea al partidului, perioadă aflată sub impulsul unui suflu rou, revoluţionar, promovat cu consecvenţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tineretului, organizaţiilor sale revoluţionare incredinţindu-li-se înfăptuirea unor obiective majore, pe tot cuprinsul ţării, perimetre ale comuniunii de gind şi faptă entuziastă exprimind răspunsul concret al întregului nostru tineret ce n-a pus cu tărie energia creatoare, spiritul de dăruire fi cutenanţa gindirii In slujba realizării amplelor programe şi planuri de dezvoltare economico-socialâ a țării, dlnd astfel o nouă strălucire bogatelor tradiţii ala muncii patriotice, prețuind cu cinste înalta şi nestinsa flacără a muncii pentru ţară, flacără vie a romantismului revoluţionar, semnificativă demnitate şi responsabilitate socială pe care tineretul şi-a asumat-o „absolvind d in urma cu 40 de ani şcolile şantierelor intrate In legendă Agnita - Boierea, Bumberti - Livezeni, Lunca Prutului, întărită acum pe cele 15 şantiere naţionale aflate în plină activitate de prestigiul muncii ce înnobilează cu o miraculoasă forţă şi vigoare drumul acestora. Un drum cu pagini de epopee, al implicării plenare, al abnegaţiei şi eroismului cotidian, unde sentimentul identificării cu flacăra de nestins a muncii patriotice pune de fapt in valoare spiritul revoluţionar, patriotismul fierbinte, înalta conştiinţă cetăţenească comună brigadierilor ţării. Pe Şantierul Naţional al Tineretului Sculeni - Juţoro - Şorban, acum, la ora bilanţului, faptele de muncă ale brigadierilor sunt materializate In mii de hectare roditoare, înaltul titlu de brigadier Insemnind pentru fiecare din cei care au trecut in aceşti b ani prin această şcoală a muncii pentru ţară o emblemă a mindidei patriotice, o mărturie nepieritoare s hărniciei şi dăruirii, a faptei cutezătoare împlinite in activitatea susţinută, angajamentele brigadierilor ieșeni fiind concretizate etapă cu etapă in durabile arhitecturi ale pămintului care pe această cale a devenit mai bogat şi mai roditor. Mîndria de a purta ecusonul încrederii — ecusonul de brigadier Din bogăţia de viaţă, de muncă, şi a acestui şantier naţional al tineretului se desprinde cu deosebită pregnanţă imaginea emblematică, de ansamblu, a spiritului revoluţionar care, identificându-se plenar cu activitatea brigadierilor, imprimă întregii munci a acestora şansa împlinirii socialiste, conştiinţa marilor răspunderi faţă de prezent şi viitor. O trainică revigorare în acest impresionant spaţiu al muncii pentru ţară care este şantierul, prin modernizarea şi diversificarea formelor de integrare a brigadierilor, ridicarea întregii munci politico- ideologice, educative şi organizatorice la nivelul exigenţelor documentelor programatice ale partidului, al normelor de conduită socialistă, urmind neabătut indicaţiile şi orientările tovarăşului Nicolae Ceauşescu de continuă perfecţionare, de înfăptuire a unei revoluţionare a modului de a glndi, implementează spiritul revoluţionar in viaţă, transformlndu-l sub ochii noştri prin zeci şi sute de biografii cotidiene, ca rezultat al unui intene efort educativ depus de organizaţia revoluţionară de tineret, dintr-o noţiune abstractă, intr-un fapt social concret, cu calitatea unei permanenţe, ce se manifestă plenar in conştiinţa responsabilităţii militante. Brigadierii de astăzi, ca şi cei de acum patru decenii, işi dedică faptele lor de muncă,, întreaga fiinţă, intr-o nouă şi convingătoare confirmare a mandatului suprem de încredere cu care tlnăra generaţie a fost şi este permanent investită in ultimele decenii, acela de puternică forţă socială, viitorul insuşi al naţiunii noastre socialiste. Pentru brigadierii Bărăganului moldav din lunca Prutului ce au acţionat cu pricepere şi dăruire in domeniul îmbunătăţirilor funciare, al desecărilor şi irigaţiilor, întreaga activitate s-a constituit intr-un răspuns ferm, faptele fiind măsura consecventelor depăşiri ale sarcinilor asumate. La realizarea acestora au contribuit pentr-o muncă susţinută, intr-un spirit de ordine şi disciplină toţi brigadierii, incit greu am putut desprinde din rindurile acestui colectiv sudat exemple, intilnindu-ne insă cu unul dintre oamenii începutului, draglinistul Petru Balint, am refăcut in discuţia purtată drumul unei vieţi cu bucuriile ei cotidiene, ca de altfel al fiecăruia dintre brigadieri, aceşti oameni in salopete albastre pentru care ecusonul încrederii ce veghează din dreptul inimii, parcă, viaţa şi munca de zi cu zi înseamnă conştiinţa unui drum bine ales in viaţă, pe măsura caracterelor tari ce se formează la şcoala şantierului. Aici, pe şantier, şi-a întemeiat Petru Balint familia. Soţia sa, Cristina, este ajutor de draglinist, poate printre puţinele femei cu această profesie din şantier, l-a unit responsabilitatea lui emilii bine făcut, bucuria de a fi adevăraţi arhitecţi ai viitoarelor holde bogate ce acum, după patru ani de la constituirea şantierului, le dă certitudinea că drumul ales este adevărat şi frumos, că tulburătoarea tinereţe şi dragoste şi-a găsit aici măsura cuvenită, stima colegilor de muncă, dar şi a fiecăruia dintre soţi, faţă de hărnicia şi devotamentul cu care şi-au clădit un cămin fericit. File dintr-un carnet de reporter „O zi aspra, cu vinturi şi ploi. O zi friguroasă, ca multe altele pe care le vor trăi brigadierii In perioada următoare, aici in lunca Prutului, pe valea mlăştinoasă a Jijlei, unde apele ameninţă permanent să inunde culturile. O zi cu vreme vitregă, ce va trebui învinsă bărbăteşte, in continuare, pentru ca Indiferent de condiţiile de climă pămintul să rodească bogat, să producă la potenţialul maxim". (Scînteia tineretului, 20 aprilie 1934) „Se lucrează ziua Infruntind cu temeritate vipiile verii, se lucrează noaptea la lumina reflectoarelor, pregâtindu-se astfel, pe suprafaţa unei cimpii, vitregă altădată cu oamenii, adevărate, temelii de grădină. Nici vremea, capricioasă, uneori, nici greutăţile inerente oricărui început nu i-au împiedicat şi nu-i împiedică pe brigadieri să lucreze cu pasiune, să obţină zilnic rezultate remarcabile in muncă. Luptind cu natura şi relieful din apropierea Prutului, tinerii înregistrează biruinţă după biruinţă, inscriindu-se continuu printre cursanţii de frunte ai şcolii revoluţionare a muncii. Neodihna lor are chipul luminii, aceeaşi lumină ce se va cerne curat peste legănarea viitoarelor lanuri de griu". (Scînteia tineretului, 6 august 1984) „Dar există şi o altă raţiune, mai profundă, pentru care aşezăm acest important obiectiv al muncii tinere pentru ţară intre ctitoriile „Epocii Nicolae Ceauşescu“. Şi el ţine de climatul de înaltă angajare şi fierbinte romantism revoluţionar cu care ei, tinerii brigadieri ai Şantierului Naţional al Tineretului Seuleni - Tuţora - Gorban, acţionează ca, prin faptele lor cotidiene de muncă, să dovedească că pentru vârsta tinără nu există şi nu poate exista imposibilul". (Scinteia tineretului, 8 august 1985) „La transformarea revoluţionară a cimpiei, acţiune de interes naţional, este firesc să participe In primele rlnduri denara generaţie. A munci astăzi In agricultură este o îndatorire patriotică, o îndatorire de care noi, brigadierii, care cu puterea minţii şi braţului nostru facem cîmpia mai roditoare, dorim să ne achităm cu rezultate foarte bune*. (Scînteia tineretului, 10 august 1987) O semnătură la temelia recoltelor record Privesc împreună cu directorul întreprinderii de execuţie şi exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare Iaşi, inginerul Corneliu Rusu Banu, un interlocutor pe cit de amabil pe atit de pasionat de munca lui, lanurile in bătaia razelor de soare, care-şi descoperă, în căldura verii, zborul spicelor intr-un freamăt al rodului cu miros de piine coaptă şi mă gindesc că refacem de fapt un drum pe care l-am văzut pentru prima dată la deschiderea Şantierului naţional cirul, pe fereastra maşinii urmăream pinza nemiloasă a apei ce unea, hrăpăreaţă, malurile Jijiei şi Prutului, inecind recoltele, condamnind aceste păminturi la vicisitudinile naturii. „Unitatea noastră, imi mărturiseşte ei, eSte una din puternicele unităţi economice din agricultura judeţului, cu sarcini complexe In realizarea prevederilor Programului naţional de îmbunătăţiri funciare ce mobilizează plenar întreaga capacitate tehnicoorganizatoricâ de care dispune colectivul nostru de oameni ai muncii In cadrul căruia un loc distinct II ocupă brigadierii şantierului naţional al tineretului. Primul şantier înfiinţat în domeniul îmbunătăţirilor funciare a fost un veritabil deschizător de drumuri ce a avut obligaţia de conştiinţă de a-şi ridica eforturile la înălţimea mandatului de incredere acordat. Tinerii brigadieri veniţi din toate colţurile ţării şi-au valorificat in acest cadru pe deplin puterea de muncă şi gîndire, întregul elan tineresc ce-i caracterizează, trecind cu puterea virstei peste dificultăţile datorate tehnologiilor de execuţie, dar şi peste acelea ale unei clime de multe ori potrivnice ; printr-un efort remarcabil ei au reuşit să depăşească toate aceste greutăţi, obţinind an de an un loc fruntaş in întrecerea utecistă“. Aceşti tineri minunaţi, brigadierii, au demonstrat că duc mai departe nobilele tradiţii de muncă ale tineretului nostru, au dat dovadă de hărnicie, de dăruire comunistă, muncind în condiţii deosebit de orele, realizind lucrări pentru care oamenii muncii din unităţile agricole din zonă au cuvinte de mulţumire. Dar cea mai elocventă apreciere a acestei munci susţinute o constituie lanurile bogate, pămînturile care au ieşit victorioase nu lupta cu apele, datorită contribuţiei aduse de brigadieri. Lan de aur, cinste cui te-a făurit ! Căci alături de munca cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiştilor, munca brigadierilor a fost şi rămine o semnătură pusă la temelia recoltelor record pe care timpul le va aduce de acum încolo pe aceste păminturi cîştigate de oameni pentru oameni, de cei care au înţeles pe deplin că noua arhitecturi a pămintului impusă de exigenţele noii revoluţii agrare este în fapt noua arhitectură a vieţii. Psffmft realizată de CĂTĂLIN BORDEIANU LA ORA BILANŢULUI Pe Şantierul Naţional al Tineretului Sculeni Ţuţora — Gorban au fost executate : 1984 1985 1986 1987 irigaţii 5 000 ha 3 664 ha 4 921 ha 3 700 ha combaterea eroziunii solului 1 000 ha 1 700 ha 4 308 ha 3 413 ha desecare 3 126 ha 2 618 ha 3 563 ha 2 769 ha creşterea suprafeţei arabile 290 ha regularizare duri 78,6 km Au fost executate ptnă in prezent (1988) lucrări de combatere a eroziunii solului pe 2 206 ha, colmatări — 234 ha, drenaje — 711 ha, terase — 313 ha, combaterea solurilor acide — 100 ha și regularizări mari și ravene — 30,8 km. JOI 1 SEPTEMBRIE 1938 Să învăţăm să muncim — un deziderat al demnităţii şi maturităţii noastre Grija şi înţelepciunea cu tare tineretul este crescut şi educat pentru muncă şi viaţă Iff an Izvorul In dragostea neţărmurită cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu înconjoară tlnăra generaţie — din această perspectivă şantierele naţionale constituind autentice şcoli de formare şi consolidare a celor mai înalte calităţi politice şi morale ale tinerilor, dovezi concrete ale devotamentului acestora faţă de patrie şi partid, a angajărilor neprecupeţite în acţiunea erorii de edificare a noii societăţi. Brigăzile de elevi prezente pe şantierul naţional al tineretului au o frumoasă tradiţie. Elevul Ioan Stoichiţăin Scorniceşti ne spune : „Ca peste tot unde acţionează uteciştii, dovada cea mai convingătoare a recunoştinţei pentru minunatele condiţii de afirmare »I realizare ca legvii oferite o reprezintă conştiinţa revoluţionară cu care aceştia acţionează lucid, onest şi voluntar, pentru s te situa In permanenţă In prima linia pentru autodepăşire, slujind prin fapte exemplare cauza adevărului, dreptăţii, fiind In ultimă instanţă constructori de noi obiective economice şi sociale, dar şi constructori de noi relaţii interumane, armonizate cu ideile, idealurile şi principiile de viaţă şi muncă , chip comunist". Fără îndoială că dimensiunea plenară a acestei aspiraţii o constituie dimensiunea complexă a educaţiei prin muncă şi pentru muncă, caracteristici modelului uman de care are nevoie socialismul, pe care trebuie să-l întruchipeze «nărui societăţii noastre de astăzi, capabil să descifreze sensul fopilor obiective, toate acestea ducind la formarea omului nou, formarea tinerei peneraţii în spiritul dragostei faţă de muncă prin participarea pe şantierele naţionale ale tineretului, minunat prilej de afirmare a personalităţii acesteia drept o realitate socială complexă şi dinamică, impune faptul că integrarea armonioasă a întregului tineret in structurile societăţii ifi are un izvor viu in valenţele emblematice ale educaţiei muncii patriotice ce şi-au validat si verificat forţa revoluţionari In zecile de mii de semnături puse de brigadieri in prima linie a muncii pentru ţară, conturind astfel adevărata măsuri a încrederii în minunatul tineret al României socialiste de astăzi.