Scînteia Tineretului, septembrie 1988 (Anul 44, nr. 12207-12232)
1988-09-15 / nr. 12219
„SCâNTEIA TINERETULUI“ pag. 2 VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, Împreună cu tovarăşa elena ceauşescu, In judeţul timiş (Urmare din pag. 1) 40 tone, in măsură ,să lucreze, pe orice fel de teren, fiind deosebit ce utilă , montaji.il utilajelor miniere sau energetice, precum Si in construcţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se ia măsuripentru extinderea gamei de asemenea produse, prin asimilarea unor macaralede puteri şi mrmuri, inclusiv pentru activităţi portuare. Un loc important au ocupat in expoziţie subansamblele şi reperele realizate pe baza unor procedee originale, prin aplicarea cărora a fost obţinută sporirea productivităţii muncii, s-au îmbunătăţit performanţele agresatelor, s-au redus consumurile de materiale costisitoare, de energie şi carburanţi, mărindu-se pe ansamblu eficienţa economică Subliniind însemnătatea deosebită activităţii de cercetare ştiinţifică desfăşurată ln institutele de profil şi şi în unităţile productive, specialiştii prezenţi au exprimat aleasa preţuire faţă de tovarăşa academician doctor inginer Frena Ceauşescu, sub a cărei conducere directă şi competentă indrumare sepraptuiesc importantele programe de creaţie ştiinţifică şi introducere a progresului tehnic, menite sa asigure dezvoltarea si modernizarea tuturor sectoarelor economiei naţionale. La încheierea vizitei, secretarul general al partidului şi-a exprimat satisfacţia de a se fi reîntilnit, cu puternicul colectiv al acestei mari întreprinderi. Adresând felicitări muncitorilor şi specialiştilor pentru rezultatele obţinute pină in prezent, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a cerut să acţioneze cu toată hotărîrea în vederea realizării de produse moderne, de cit mai bună calitate, competitive de plan internaţional. Puternic mobilizaţi de aprecierile, indicaţiile şi îndemnurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii de aici au dat expresie, prin puternice aplauze şi nunţii, hotăririi lor de a se transpune neabătut în practică, de a face totul pentru Îndeplinirea exemplară a importantalor sarcini ce le revin. Următorul obiectiv al vizitei l-a constituit ÎNTREPRINDEREA „INDUSTRIA UNII“. La analiza care a avut loc aici au luat parte ministrul industriei uşoare. Mariu Fiucşă, directorul general al centralei industriale de resort, alti factori cu munci de răspundere. Directorul întreprinderii, Dumitru Vinpreanu, a raportat că, in ultimii ani, prin alocarea unor importante fonduri de investiţii, unitatea a cunoscut puternice prefaceri înnoitoare, practic, întregul flux productiv fiind reconceput pe principii moderne, cu utilaje şi tehnologii perfecţionate. Prin traducerea în viaţă a măsurilor de organizare a producţiei şi a muncii, filatura şi-a sporit capacitatea de 3 ori, ţesătoria de 7 ori, creşterile de producţie fiind însoţite de o constantă şi substanţială îmbunătăţire a condiţiilor de muncă. S-a subliniat că, la ora actuală, mai bine de jumătate din producţie o reprezintă produsele noi, de calitate superioară. Gazdele au arătat că planul la export a fost îndeplinit pină la finele artului, iregistrindu-se o creştere de peste 20 la sută comparativ cu anul 1987. Pină la sfirşitul lunii decembrie urmează să se obţină o importantă producţie suplimentară pentru care unitatea are încheiate contracte cu partenerii străini. In secţia de finisaj, tovarăşului Nicolaa Ceauşascu, tovarăşei Elena Ceauşescu, le-au fost prezentate, in cadrul unei expoziţii, cele mai noi şi reprezentative produse ale întreprinderii şi le-au fost înfăţişate preocupările existente pentru diversificarea gamei sortimentale si îmbunătăţirea in continuare a calităţii articolelor. Muncitorii şi specialiştii de aici acordă o deosebită atenţie introducerii in circuitul productiv a materialelor refolosibile, utilizării cu eficienţă a coloranţilor de producţie românească, valorificării la un nivel calitativ superior a tuturor materiilor prime indigene. în încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, felicitări colectivului pentru rezultatele obţinute in producţie, in domeniul calităţii, in întreaga activitate. în acelaşi timp, secretarul general al partidului a urat oamenilor muncii noi şi tot mai mari succese în îndeplinirea în cele mai bune condiţii a sarcinilor de plan, în obţinerea unor produse de calitate superioară. Mulţumind tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru vizita efectuată, pentru recomandările făcute, directorul întreprinderii a ţinut să arate că oamenii muncii vor depune eforturi susţinute pentru realizarea in bune condiţii şi la un nivel calitativ superior a producţiei acestui an, pentru pregătirea corespunzătoare a celei de anul viitor, pentru transpunerea in practică a tuturor indicaţiilor primite. Importante aspecte legate de sporirea, şi diversificarea producţiei au fost, examinate in cursul vizitării ÎNTREPRINDERII DE APARATE electrice DE măsurat. Referindu-se la modul in care s-a acţionat in direcţia folosirii integrale a capacităţilor de producţie, ministrul industriei electrotehnice, Nicolae Vaidescu, şi directorul întreprinderii, Gheorghe Tirpe, au relevat, că unitatea a realizat şi depăşit, pe primele opt luni, indicatorii de plan, fiind in măsură să realizeze, in cursul acestui an, o producţie destinată exportului cu mult mai mare decit cea înregistrată în 1987. S-a arătat cl, intr-un interval relativ scurt, de 1s ani, ţinăra întreprindere timişoreană a reuşit să-şi facă bine cunoscute produsele pe piaţa unui mare număr de ţări. Aici se realizează în prezent întreaga gamă de contoare electrice monofazice şi trifazice, proiectate conform celor mai noi concepte constructive, staţii de etalonare sau linii întregi de fabricaţie a contoarelor, aparate indicatoare pentru panourile de comandă, regulatoare electrice pentru automatizări, alte aparate de măsură pentru mărimi neelectrice. Cadrele de conducere au raportat că indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la precedenta vizită de lucru privind sporirea gradului de mecanizare a proceselor de fabricaţie, de miniaturizare, tipizare şi electronizare a produselor, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al acestora au fost înfăptuite. Acest fapt se regăseşte in structura producţiei: intreprinderea realizează in prezent 235 de familii de aparate electrice de măsurat, în cîteva mii de variante constructive, mai bine tie jumătate din totalul produselor fiind solicitate la export. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost prezentate, în timpul vizitării principalelor ateliere de producţie, in cadrul expoziţiilor organizate în secţiile vizitate, cele mai noi tipuri de aparate electrice de măsură ale căror caracteristici tehnica se situează la nivelul atins pe plan internaţional, multe fiind rodul colaborării cu cadrele de specialitate ale institutului politehnic timişorean, înfăţişind diverse procedee tehnologice moderne visind creşterea producţiei pe tona de metal consumat, efterepţa ier, gazdele au arătat că, in cursul acestui an, în condiţiile sporirii producţiei fizice, se vor realiza însemnate economii, o diminuare importantă a consumurilor fiind înregistrată îndeosebi in cazul laminatelor de aluminiu şi alamă. Secretarului general al partidului i-au fost prezentate, de asemenea, o serie de rezultate ale acţiunii de autoutilare, avind ca scop realizarea cu forţe proprii a unor maşini şi instalaţii speciale, menite sa asigure creşterea gradului de integrare a componentelor aparatelor fabricate aici. La plecarea din întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat impresia deosebită produsă de intilnirea cu oamenii muncii de aici, de nivelul înalt de tehnicitate existent in secţiile productive, de modul cum sint realizata sarcinile de plan. Adresind cele mai calde felicitări pentru succesele obţinute, secretarul general al partidului a urat acestui puternic colectiv muncitoresc sa realizeze maşini si utilaje fie nivel tehnic cit mai ridicat, de calitate cit mai bună, să obţină, în continuare, rezultate pe măsura deosebitelor posibilităţi tehnice existente, a pregătirii profesionale a oamenilor. Secretarul general al partidului a vizitat, in continuare, ÎNTREPRINDEREA DE AUTOTURISME TIMIŞOARA. Croată din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, noua unitate a beneficiat de investiţii importante pentru înzestrarea cu maşini şi utilaje moderne. Directorul unităţii, Gheorghe Fleşea, a prezentat preocupările existente pentru organizarea superioară a producţiei şi a muncii. Au fost vizitate principalele bile de producţie, unde erau expuse şi o serie de piese şi subansamble realizate in întreprindere. împreună cu conducerea întreprinderii şi a centralei, cu ministrul de resort, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a examinat modul in care se îndeplinesc sarcinile privind fabricarea in această Întreprindere a autoturismului românesc de mic litraj „Dacia 500“. Subliniind că se înregistrează intirzieri in realizarea acestui obiectiv, secretarul general a partidului a cerut să se întocmească un program de măsuri care să asigure intrarea noului autoturism in fabricaţia de serie, în cel mai scurt timp posibil. S-a cerut specialiştilor să adopte soluţii simple, ieftine, care să contribuie la realizarea unei maşini cu performanţe bune, la un preţ accesibil, echipată cu un motor avind un consum mic de carburant. Secretarul general al partidului, adresîndu-se la plecarea din uzină muncitorilor şi inginerilor de aici, le-a cerut ca, in calitatea lor de proprietari, producători şi beneficiari, să acţioneze cu toată răspunderea şi dăruirea, astfel incit, in cel mai scurt timp, întreprinderea să producă noul autoioram românesc. In întreprinderile vizitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au oprit in repetate rînduri pentru a sta de vorbă cu grupuri de muncitori şi muncitoare, interesindu-se de condiţiile în care îşi desfăşoară munca, de preocupările lor pentru diversificarea şi creşterea calităţii produselor, de problemele lor de viaţă, în cadrul acestor discuţii, muncitorii au exprimat calde mulţumiri pentru grija permanentă , manifestată faţă de dezvoltarea întreprinderilor, a întregului judeţ, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al cetăţenilor ţării. Ei au exprimat angajamentul de a munci cu dăruire pentru realizarea integrală a sarcinilor ce le revin. In cursul după-amiezii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat COMPLEXUL AGROZOOTEHNIC HODONI, din componenta Combinatului agroindustrial „Timiş“, unitate reprezentativă a agriculturii româneşti, vestită in întreaga ţară pentru rezultatele obţinute an de an in creşterea şi îngrăşarea animalelor, distinsă de două ori consecutiv cu Înaltul titlu de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“. Era de faţă ministrul agriculturii, Gheorghe David. Directorul combinatului, Florentin Cîrpande, exprimând bucuria pentru această nouă întrunire cu secretarul general al partidului, a raportat că oamenii muncii din combinat au reuşit să integreze în totalitate activităţile specifice de producere şi industrializare a cărnii. A fost menţionat faptul că in complexul combinatului există un efectiv constant de porcine şi taurine, corespunzător sarcinilor de plan. Sporul mediu în greutate realizat zilnic pe animal, la ambele specii, mai mare decit cel planificat, a determinat atit creşterea volumului producţiei de carne, cit şi a beneficiilor. Organizarea in sistem integrat, in unităţi specializate, a înmulţirii, creşterii şi îngrăşării animalelor, generalizarea experienţei bune dobîndite în anii anteriori au determinat sporirea productivităţii muncii. Au fost înfăţişate, totodată, preocupările privind promovarea cercetării ştiinţifice in zootehnie, mai ales a tehnologiilor ce asigură creşterea potenţialului productiv al animalelor, optimizarea reţetelor furajere, asigurarea cantităţii de furaje necesare pentru întregul efectiv. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost informaţi că la Hodoni îngrăşarea taurinelor se realizează intr-un termen relativ redus şi în condiţiile unui consum optim de furaje. A fost înfăţişată, de asemenea, experienţa dobindită in ingrăşarea animalelor in tabere de vară, unde se asigură sporirea volumului producţiei da carne şi, implicit, a beneficiilor. Apreciind rezultatele bune obţinute în creşterea şi ingrăşarea in sistem industrial-intensiv a animalelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat ca, atit Consiliul Naţional al Agriculturii, cit şi ministerul de resort să acţioneze pentru generalizarea neîntîrziată a experienţei foarte bune existente la acest mare combinat. Felicitînd călduros conducerea, pe toţi lucrătorii combinatului pentru modul de organizare a activităţii, pentru rezultatele obţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a adresat urarea de a munci şi mai bine in viitor, de a obţine rezultate superioare, corespunzător cerinţelor noii revoluţii agrare. După un scurt survol al mănoasei cimpii bănăţene, elicopterul prezidenţial a aterizat la marginea unui lot experimental al STAŢIUNII DE CERCETĂRI AGRICOLE LOVRIN. Această unitate este bine cunoscută in întreaga ţară pentru contribuţia adusă la crearea de noi soiuri şi hibrizi de cereale şi plante tehnice, la producerea de seminţe cu valoare biologică ridicată, la stabilirea unor tehnologii eficiente de cultură pentru plantele de cîmp, precum şi la combaterea bolilor şi dăunătorilor. Directorul staţiunii, Titus Suba, a prezentat cele mai recente realizări ale cercetătorilor de aici, care sunt angajaţi cu eforturi susţinute în obţinerea unor soiuri ce asigură producţii de peste 8 000 kg grîu la hectar, de 0,7 kg ovăr precum şi a unor soiuri mari productive de porumb şi cîpepă. Secretarul general al Partidului a fost informat că soiurile de (Continuare în pag. a III-a) .1.IUÜ.JI I. I im; ■ -iJ.-i. II., I imn »■i—.jiu ni....—»■..■ii Şcoala românească un nou început de drum, sub semnul amplei mobilizări in vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor de mare răspundere încredințate de partid (Urmare din pag. I) veste dezvoltarea învătâmintului românesc, a înregistrat, cu precădere în ultimii ani, importante acumulări calitative, impuse de caracterul tot mai complex al întregii activităţi economico-sociale din patria noastră. Ca rezultat al acestei noi concepţii de instruire şi educare, trebuie remarcat impresionantul număr de tirap de specialitate, multe din tabe mu, înfiinţate în preajmă nfjjjor platforme industriale, apărute pe intre« cuprinsul tării, al facultăţilor * şi institutelor de tnvătâmint superior ce au apărut, de ase- menea. In vecinătatea unităţilor economice din puternice centre urbane ale industriei nonstris nationals devenite, a ştial, şi noi centre universitare, unităţi de invatămint in care elevii şi studenţii se pregătesc teoretic si practic, in consens cu cerinţele impuse de gradul medt de modernitate si competitivitate al noii noastre economii. Generalizare« învăţămtntului de 10 «ni şi, in perspectivă, a celui de 13 «ni,' amploarea formelor de învăţămtnt profesional « seral subliniază pregnant dinamismul scoţi) româneşti, ce vizeui?« formarea complexă a tinerei generaţii, lărgirea continuă a ortzftului» său de cunoaştere, de pregătire profesională. In acelaşi timp, printr-o puternică integrare cu cercetarea si producţia, invătăntantul superior işi aduce o contributie totiai importantă la progresul tehnico-ştiinţific şi cultarartistic national, Sub înalta competentă si permanenta îndrumare, asigurate de la nivelul conducerii Consiţiului Naţional al Stiin?tei şi învâţâmîntului, de tovarăş« academician doctor inginer Elena Ceauşescu, unul ţintic de atensă antriptică şi revoluţionară, savantul de impresionant prestigiu în întreaga lume, noul învăţămint românesc şi-a fixat, cu precădere, in ultimi ani, drept coordonate valorice fundamentale cultivarea la tineri a dragostei faţă de muncă, a ataşamentului faţă de trecutul istoric al patriei, de cultura naţională, de noile valori ale culturii socialiste. Mereu atente la cerinţele impuse de progresul tehnic, de mobilitatea profesională, programele şcolare acordă o tot mai mare importanţă ştiinţelor fundamentale — matematicii, fizicii, chimiei, biologiei — având permanent in vedere cuprinderea celor mai noi descoperiri din domeniile respective. In acelaşi Urne, în scopul formării ci numai a unor foarte buni specialişti, dar şi a unor oameni cu un larg orizont cultural, se acordă o atenţie deosebită limbii si literaturii române, istoriei si geografiei patriei, ştiinţelor speţa- le, toate disciplinele menţionate, incluse la temelia invâţămintului, conferind acesuti edificiu deopotrivă spidUata şi supleţe-Marile impUniri ale invătămintului românesc, nivelul deosebit de ridicat la care se situează mireasa activitate din acest domeniu sint si vopii amplu potentate in această perioada, ca si in cele ce urmează, de magistralele idei cuprinse în Expunerea tovarăşului Nicolae Geausescu cu privire la unele probleme ale conducer'l activitate economico-sociate, ale maurii wmwsiee si politico-educative, precum si ale situaţiei internationale, importantei Teze din 1 aprilie, larg dezbătute in aceste zile in rîndul comuniştilor, al tinerilor, al întregului nostru popor, in perspectiva apropiatei plenare a Comitetului Central al p.c.r. Beneficiari ai unor minunăre condiţii da învăţătură, de muncă şi afirmare liberă, neîngrădită, pe multiple planuri, elevii şi studenţii ţării, alături de cei care le veghează drumul spre noi şi tot mai multe trepte ale cunoaşterii, sunt pe deplin conştienta de uriaşul efort pe care societatea o face pentru tot mai buna lor pregătire, de încrederea pe care partidul şi statul nostru le-o acordă necontenit şi, în această privinţă, ei sunt, ferm hotăriţi să facă, totul, în activitatea de zi cu zi pentru a se stţut« la înălţimea exigenţelor deveniţiilor rmultilaterate ca oameni de nădejde ai prezentului şi viitorului Muncind şi mvăţînd, scrutind cu îndrăzneală orizonturile cunoaşterii, ei răspund în fiecare ripa îndemnurilor înflăcărate ale secretarului general al namidului, t a v a r ă s u r Nţoara« Ceauşescu», fac proba apartenenţei lor pe deplin responsabile la timpul eroic, pe care il trăim, un timp al Înălţării patriei de cele mai inalte culmi de progres si civilizaţie. Noul an de invătămint va constitui, fărft îndoială, o etapă calitativ, superioară în activitatea întregii şcoli româneşti, elevii, studenţii, profesorii, toţi cei ce muncesc cu pasiune şi dăruire in acest domeniu fiind hotăriţi să obţină cele mai bune rezultate în instnuirea teoretică si practică. In Însuşirea celor mai noi cunoştinţe, in lărgirea conţi- PUR a orizontului Iar ştiinţific si cultural, in amplul proces de formare si afirmare plenară a personalităţii tineretului patriei. Acum, în faţa acestui nou, sărbătoresc început de drum, să urâm şcolii româneşti, tuturor celor ce ţi vor însufleţi existenta in acest an de învăţămint, multe succese, noi si măreţe împliniri ! GABRIEL NASTASE Un loc unde tinereţe» este la ea acasă! Pentm gă ţi am exemplifica doar cu o singură întreprindere, ne aflăm datori in a furniza citeva date care să traseze cadrul general: prodi şefi«a mia şi a judeţului Satu Mare a, crescut, comparativ, cu 1963, de aproape 9 ori pe total şi de peste 6 ori pe locuitori producţia realizată în momentul constituirii judeţului se realizează goliment circa 2 luni. Sunt date, credem, semnificative pentru ceea ce s-a realizat, cu precădere , anii ce-au urmat celui de-al IX-lea Congres pe meleagurile sătmărene. De vom urmări noi bio-ofiliii industriale mm. absenta cu, in liniile peneturi«, ele seanuț«a *er« »nuli, că mi ceea ce azi reprezintă a ,firmă'\ o numen“ pentru economia judeţului fi nu numai a sa (Satu Mare oaupct locul 1 pe ţară la producţia de maşini fi utilai minier şi la cea de maşini de gătit cu 80?e, taciţi Iff la tricolajle lină fi tip fi»d, JOCUL IV la Uleiuri comestibile, tacul V la confecţii tortile) a pornit de la o producfie restrinsă ce satisfăcea nevoile strict tocate. Asa s-a intimplat fi cu întreprinderea de Piese Auto care s-a ocupat vreme îndelungată numai de reparaţii. Intre finind, mai exact spus, ceea ce era de întreţinut in oraş. Asta se intimpla prin anii 70, adică pini prin momentul in care producţia de automobile, autocamioane etc., a sporit si a impus crearea unor intraprinderi specializate in a asigura componentele unei maşini. Deci, din 1970, jfa.ria ..reparaţii" ifi arondează un spaţiu distinct devenind întreprinderea de Piese Auto. Deşi porniă la drum nu Ca Întreprindere nou- nouţei, eforturile de dotare tehnico-materiala au fost remarcabile şi au făcut ca, azi, unitatea să fie considerată, pe bună dreptate, drept una dintre cele mai moderne din întreg municipiul Sratu Mare, cu iţa gmnd ridicat de automatizare. Să reţinem acest fapt (inaltul prad de automatizare alătură de uit altul: media de virstă a oamenilor muncii din întreprindere nu depăşeşte as de am. cam s-ar zice, colectivul este in plină tinereţe, ceea ce este un fapt firesc, ceea, ce.rg devenit un fapt firesc în anii de după Congresul al IX-lea. Acolo unde este nevoie de o pregătire superioară, acolo, unde tehnicitatea fi calitatea se află, in competiţia valorilor, acolo, unde se vor găsi şi cei mai mulţi tineri. Cu tinerii poţi face, un adevăr, performanţă, dar, pentru aceasta, trebuie să le creezi şi premisele necesare acesteia. Şi, după cum se vede, întreprinderea de Piese Auto (şi, nn general, industria sătmăreană) creează aceste premise. Să dăm un exemplu: gradul ridicat de tehnicitate impune adaptabilitatea personaluluimuncitor la diverse tipuri de operaţii, la diverse tehnologii. Urmarea: aproape tot personalul întreprinderii a trecut (şi rău formaii prin cursurile de perfecţionare, pe unde tragem noi această concluzie? Din faptul că la examenele de categorie, din vreo fiie de oameni ai muncii, nume» 50 nu nu întrunit exigențelefoarte sporite în ultima vreme ale comisiilor. Cursul desenat de biografia întreprinderii a fost urmat, desigur, și de oamenii ei. Dintre ei, Cristian Pop, care a „prins" şi vechile reparaţii auto Si care spun«, cu mare mindrie, despre linia automatizată nou intrată in funcţiune şi desprefiriculitafile pe care le mai au ei, sătmărenii, cu garniturile de cauciuc pentru frine venite din alte părţi. Cristian are o meserie de toată frumuseţea, după opinia lui: lăcătuş mecanic auto. Sporul de frumuseţe al profesiei este atribuit, în bună parte, şi de condiţiile in care munceşte acum Cristian Pop, de fapt, in care muncesc toţi tinerii, de la întreprinderea de Piese Auto din Satu Mare.. Este acesta un fap ieşit din comun? Spunem categoric: nul ieşit din comun (darnu spre mirarea noastră, a celor ce cunoaştem foarte bine toate realizările şi împlinirile anilor noştri) este tocmai, acelaşi numitor comun al tinerilor din întreprinderile noastre: a-,tarea celor mai bune condiţii de muncă, de viaţă, din studiu. CONSTANTIN STAN JOI 75 SEPTEMBRIE 1988 Încrederea confirmată DE FAPTE Pină in 1976, viaţa la Hoghiz se desfăşura molcom şi timpul părea să aibă răbdare. Oamenii erau conectaţi la succesiunea anotimpurilor şi a muncilor timpului. Se prea poate să fi ştiut cite ceva despre zăcămîntul din apropierea comunei, dar asta nu le schimba cu nimic existenţa şi ritmul de viaţă. Intr-un cuvint, totul părea să fie sortit anonimatului, cu mereu repetatele gesturi şi obiceiuri zilnice. La sat, zvonurile se răspîndesc cu o iuţeală greu de imaginat. Aşa trebuie că s-a răspindit atunci şi vestea despre construirea Combinatului de lippţi. Faptul că aici se preconiza construirea unui mare obiectiv, unde urma să se fabrice cimentul necesar nu numai pentru beneficiarii din împrejurimi, ci şi pentru cei din întreaga ţară sau de peste hotare cu siguranţă că a trezit. La început, mirare, zîmbete şi „vorbe de duh“ în rîndul localnicilor. Dar ironia şi neîncrederea lor s-au dovedit a fi nejustificate. Combinatul de lianţi a fost construit, avind drept lucrători chiar oamenii comunei. începutul, ca orice început, a fost mai greu. Lipsa unei tradiţii îrţ dbrnepiu şi-a smţţs cuvintul, dar nu pentru mult timp. iv.ntru că au avut cîştig de cauză tinereţea şi dorinţa da afirmare a tinerilor de aici. Dealtfel, aveam să ne dăm seama in timpul documentării noastre, că unul din atributele noii conduceri : Ion Cristea, secretarul comitet srîul de partid, inginerul Pavel Mărculeţ, directorii combinatului, Ioan Zacu, directorul tehnic, Vasile Somin, directorul comercial, este tinereţea. Lucru care acum nu mai miră pe nimeni deoarece rezultatele obţinute aici vorbesc cu de la sine putere- Pe primiţi semestru, ca să dăm doar citeva exemple, la producţia marfă vîndută şi încasată s-a înregistrat vin spor de 48 777 mii Mi, la producţia marfă uniţi da 12 aiB mii lei, iar cheltuielile materiale Ist 060 lei producţie «tarfă n a fost de minus 124,4 lei. „Putem spune că avem toate condiţiile, ne mărturisea Pavel Mărculeţ, directorul unităţii, pentru obţinerea unor rezultate remarcabile. Tineri fiind, ne-am concentrat, întregul efort în direcţia unei activităţi politicoeducative, a pregătirii statornice a tinerilor. Spun acest lucru pentru că persistenţa pe nol, pe cota a unoir mentalităţi învechite poate să conducă la rezultate negative“. Ne-am convins de acest lucru stând de vorbă şi cu inginerul Teodor Voinea, secretarul comitetului U.T.C. pe cum- Organizaţiile U. T. C. în munca lor de zi cu zi binar. Cei aproape 600 de tineri, cuprinşi in 8 organizaţii desfăşoară o muncă asiduă, aducîndu-şi o contribuţie însemnată la rezultatele mai sus amintite. „Ca să fiu sincer, ne spunea Teodor Voinea, organizaţia noastră a trecut şi prin momente mai dificile. Exemplul cel mai la indemina ar fi planul de muncă patriotică a cărei valoare se ridică la numai 760.00 lei. Şi mă explic. Cifra Stabilită pentru acest an, spun asta In urma discuţiilor cu membrii comitetului Şi cu tinerii din organiztate, nu. Cred că reprezintă potenţialul colectivului nostru De aceea ne-am angajat ca în cinstea zilei de 23 August să-l depăşim. Tinerii noştri au iniţiat o serie de acţiuni in sprijinul producţiei care s-au concretizat in reducerea consumului de energie electrică, în creşterea productivităţii orare a Utilajelor de bază. Introducerea Instalaţiei de măcinare avansată a amestecului de materii prime care intră in morile de făină, instalaţia pentru separare de Înaltă eficienţă a făinîi pentru clincher şi a cimentului, pretensionarea amestecului de clincher, îmbunătăţirea constructivă şi funcţională a răcitoarelor grătar sau funcţionarea în tandem a morilor de făină cu cuptorul sînt numai citeva din acestea“. Vizitînd combinatul, am constatat că acţiunile tinerilor fie în sprijinul producţiei, fie pentru înfrumuseţarea incintei unităţii sau amenajarea unor lacuri corespunzătoare pentru petrecerea timpului liber al tinerilor au un corespondent indiscutabil în realitate. Sigur că aici, in Combinatul de lianţi de la Hoghiz nu se fac mari descoperiri, modernizările propuse de tineri nu sunt neapărat mari invenţii sau inovaţii. Dar cumulate, ele contribuie efectiv la bunul mers al producţiei şi ne dau imaginea unei stări de spirit. Este tocmai ceea ce recunoştea şi tinărul Aurel Babanu, inginer stagiar in cadrul , fabricii de făină. „Modificările constructive ale cuplajelor de la separatoarele dinamice, ne spunea el, dau rezultate bune. Acum toţi le privesc de parcă ar fi fost aşa de evid lumea, lucru care nu face decât să mă bucure“. Dacă adăugăm la aceasta şi instalaţia ce aer condiţionat de la laboratorul G.T.C., sau extinderea recuperării căldurii radiate de la tala cuptorului pentru producerea apei calde, se poate trage concluzia că munca politică desfăşurată în cadrul organizaţiei i-a pregătit pe tinerii de aici pentru groţfi, conferindu-le nu numai statutul de buni specialişti, ci şi un plus de încredere în propriile lor forţe. Şi din discuţiile cu tinerii Eduard Mînzescu, Mariana Curticăpeanu, Virgil Bîrsan, Nicolae Pascu ne-a fost întărită ideea că membrii organizaţiei de aici işi cunosc bine menirea, că dorinţa tor de afirmare şi tinereţea nu sunt atribute In sine, ci stţţt racordate la realitate, o realitate pe, măsura aspiraţiilor tar de tineri ai României socialiste. IANCU BOERIU