Scînteia Tineretului, octombrie 1988 (Anul 44, nr. 12233-12258)

1988-10-14 / nr. 12244

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU. Împreună cu tovarăşa elena ceauşescu, a plecat intr-o vizită oficială de prietenie in Republica Populară Chineză Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedinte­le Republicii Socialiste Româ­nia, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, joi seara, într-o vizită oficială de prietenie în Republica Popu­lară Chineză, la invitaţia to­varăşului Zhao Ziyaing, secre­tar general al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Chinez, şi a tovarăşului Yarrg Shangkun, preşedintele Republicii Populare Chineze. Conducătorul partidului şi statului este însoţit în aceas­tă vizită­ de tovarăşul Ion Dirică, membru al Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-minis­­tru al guvernului, Ioan Totu, membru supleant al Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, de alte persoane ofi­ciale. La plecare, pe aeroportul Otopeni, tovarăş­ul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., secre­tari ai Comitetului Central al partidului, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat­­şi al guvernului, conducători de instituţii centrale, organi­­zaţii de masă şi obşteşti. Au fost de faţă însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai R.P. Chineze — Yang Jiachun, şi R.P.D. Coreene s cu Ian­ Cian, la Bucureşti, şi membri ai celor două ambasade. Pe aeroport se aflau mii de oameni ai muncii­­din între­prinderi şi instituţii bucureş­­tene, care au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu o caldă ma­nifestare de stimă şi preţuire. Prin aplauze şi­ urale pu­ternice, cei prezenţi au dat expresie sentimentelor de profundă dragoste faţă de ■secretarul general ’’al parti­dului. Tineri şi pionieri români, chinezi şi coreeni au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu­­ şi tovarăşei Bierra Cea­uşescu frumoase buchete de flori. La ora 20, aeronava pre­zidențială a decolat, indrep­­tindu-se spre Beijing. în spiritul sarcinilor şi exigenţelor formulate la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. SA ACŢIONĂM CU ÎNALTĂ RĂSPUNDERE PENTRU ÎNFĂPTUIREA NEABĂTUTĂ A PROGRAMULUI PRIVIND PRODUCŢIA DE ENERGIE SI UTILIZAREA RAŢIONALA, CU GRIJĂ MAXIMĂ, A ACESTEIA • Maximă chibzuinţă în utilizarea fiecărui ki­lowatt • Grăitoare expresie a umanismului politicii partidului nostru ÎN PAGINA A 3-A La întreprinderea Electrocentrale Oradea Campania agricolă de toamnă — exemplar desfășurată ÎN PAGINA A 3-A ANUL XLIV SERIA II Nr. 12 244 4 PAGINI 50 BANI VINERI 14 OCTOMBRIE 1988 Sunt asigurate condiţii pentru obţinerea consecventă de randamente superioare? Este de la sine înţeles că rea­lizarea unor cantităţi sporite de energie electrică reprezintă un obiectiv prioritar al activităţii productive din centralele­­elec­trice pe cărbune. Desigur, acest lucru presupune ca fiecare grup energetic să funcţioneze in con­diţii tehnice ireproşabile. între­barea care­ se pune este dacă termocentralele sunt pregătite sub toate aspectele in vederea obţinerii unor randamente su­perioare pe fiecare utilaj şi agregat in paris. Cu siguranţă, in majoritatea cazurilor lucru­rile se prezintă bine din acest punct de vedere, fiind realizate si depăşite constant puterile zilnice stabilite. Exemplele de această natură sunt numeroase, ceea ce înseamnă că repara­ţiile si reviziile efectuate sunt de nivel calitativ ridicat. Fi­reşte, au mai rămas de so­luţionat unele probleme teh­nice si organizatorice care, la rîndul lor, influenţează in­tr-un fel sau altul, mersul normal al activităţii productive. In­tre acestea, se detaşează asi­gurarea stocului de cărbune prevăzut pentru sezonul rece. Adevărul este­ că la acest capi­tol se consemnează încă res­tanţe importante din partea unităţilor miniere. Nu vom intra în detalii, pentru că la ÎNTRE­PRINDEREA ELECTROCEN­TRALE ORADEA, unitate des­pre care vom vorbi în continua­re, realitatea se prezintă cu totul altfel, chiar dacă proble­ma cărbunelui nu este integral soluţionată la această dată. In mod concret, la noua centrală electrică (CET II) de pe plat­forma industrială orădeană lip­sesc încă 75 000 tone cărbune, in discuţie aflindu-se Intreprinde­­rea Minieră Pesteana, de mai multe ori restantă, pe parcursul ultimelor luni, la livrări. Deo­camdată, situaţia nu este alar­mantă, dar pină la sfirsitul a­­cestei luni trebuie recuperată măcar o parte din această res­tantă. Acest lucru se impune in mod deosebit, întrucât la sfir­­situl acestui an va fi pus in funcţiune ultimul grup energe­tic de 10 MW. Practic, cam a­­ceasta ar fi singura problemă tehnică deosebită ce a mai ră­mas de soluționat la nivelul noii centrale termice. Celelalte, pe care le vom analiza la momen­tul potrivit, sunt în curs de re­zolvare. Sunt bine cunoscute și apre­ciate eforturile energeticienilor bihoreni pentru realizarea şi depăşirea constantă a sarcinilor de plan la producţia de energie electrică. Iată, pe scurt, cum se prezintă la această dată bilanţul activităţii desfăşurate. De la în­ceputul anului, s-au realizat su­plimentar mai bine de 156 000 MWh, energie electrică pe căr­bune. Intr-adevăr, un succes re­marcabil pe frontul­­producerii energiei electrice. Dacă adău­găm si realizările din cursul lunii octombrie, care depășesc deja 17 000 MWh energie elec­trică, lucrurile ni se par foarte clare din acest punct de vedere. Depășirile substanţiale de plan au avut loc în condiţiile în care întreprinderea s-a încadrat ri­guros în normele de consum stabilite. De altfel, aşa cum ne spunea inginerul şef al unităţii, Romulus Munteanu, acestea sunt în scădere de la o perioadă la alta de activitate. • Tocmai de aceea merită a fi subliniate ac­ţiunile si iniţiativele specifice derulate de fluxurile de pro­­­ducţie. In momentul de­ fată, pu­terea zilnică realizată se ridică la 280—300 MW, întreprinderea contribuind efectiv la acoperirea vîrfului de sarcină în sistemul naţional. Trebuie evidenţiat, în mod deosebit, reducerea sub­stanţială a consumului de păcu­ră, in general, a consumului de hidrocarburi, lucru ce a favori­zat obţinerea unei eficienţe economice pe măsură, în orice caz, de ansamblu, a crescut simţitor gradul de­ disponibilita­te a agregatelor si utilajelor din dotare. Cum spuneam, una din expli­caţiile realizărilor remarcabile obţinute o constituie calitatea reparaţiilor efectuate. Deşi, in mare parte, acestea au înglobat lucrări de amploare, totuşi, au fost finalizate la timp si chiar in devans. A mai rămas ceva de lucru la cazanele 2 si 5 de la CET I, respectiv, blocul 1 de la CET II. La reţelele de termo­­ficare, s-au efectuat deja probe­le finale. Acum forţele sunt concentrate pentru­­ finalizarea investiţiei de la CET II, in ve­derea intrării în funcţiune, la sfîrşitul acestui an, a celui de-al treilea grup energetic.. In momentul de faţă, este gata construcţia tunelului de­ dezgheţ, iar instalaţiile, tehnologice afe­rente sunt montate aproape in­tegral, inclusiv, conductele de transport. D­e asemenea, se află un stadiu final de execuţie ma­gistrala termică nr. 5 si se lu­crează la magistrala care va lega localitatea Sânmartin de termocentrală. La acest capitol facem o singură precizare, care se doreşte a fi, in acelaşi timp, un apel către întreprinderea furnizoare din Galaţi. Nelivra­­rea ritmică a tablei sau livra­rea acesteia în cantităţi insufi­ciente fac imposibilă proteja­rea noilor obiective de investiţii pe timp de iarnă. De aici pot rezulta importante pierderi de energie termică in reţea, la care se mai adaugă alte inconvenien­te de ordin tehnic. IOAN GAVRA (Continuare in pag. a 11-a) PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU * » a primit delegaţia Consiliului Naţional al Patronatului Francez Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, delegaţia Consiliului Na­ţional al Patronatului Fran­cez, condusă de Raymond Ra­­venel, preşedintele Comitetu­lui Franţa — România din cadrul Consiliului, director general la Societatea „Ci­troen Automobile“, care a e­­fectuat o vizită în ţara noas­tră. în timpul întrevederii, au fost abordate unele aspecte ale colaborării dintre între­prinderi româneşti şi france­ze in diverse domenii, în con­textul general al relaţiilor dintre cele două ţări. A fost relevată importanţa extinderii în continuare a colaborării econ­omice, tehnico-ştiinţifice, în domeniul industrial dintre România şi Franţa. Totodată, s-a­ subliniat necesitatea re­lansării unor proiecte de co­operare, a iniţierii şi realiză­rii de noi acţiuni de coopera­re româno-franceze pe terţe pieţe. în acest sens, s-a re­liefat utilitatea creării unor grupuri de lucru care să dis­cute şi să convină obiective şi modalităţi concrete în princi­palele domenii ale cooperării româno-franceze. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a arătat că Româ­nia doreşte să dezvolte­ schim­burile comerciale şi colabora­rea cu Franţa, pe principii e­­conomice, reciproc avantajoa­se, care să asigure o eficienţă maximă şi un nivel tehnic cit mai înalt. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a manifestat convingerea că, vizita întreprinsă­ în Româ­nia de membrii delegaţiei va contribui la identificarea de noi căi şi posibilităţi menite să asigure dezvoltarea, în con­tinuare, a relaţiilor economice dintre firmele româneşti şi franceze, în general, dintre România şi Franţa. La primire au luat parte to­varăşii Ştefan Andrei, vice­­prim-ministru al guvernu­lui, Ioan Ungur, ministrul comerţului exterior şi coope­rării economice internaţio­nale. A fost de faţă ambasadorul Franţei la Bucureşti, Jean- Marie Le Breton. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET privind asigurarea producţiei de energie, folosirea raţională a energiei electrice, termice şi a gazelor naturale şi regimul de lucru al unităţilor economice şi sociale pe perioada de iarnă 1988-1989 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Art. 1. — Ministerul Energiei Electrice și consiliile populare judeţene și a­ municipiului București sunt obligate să ia măsuri ferme pentru funcţionarea centralelor electrice pe cărbune, hidrocarburi şi a hidrocentralelor la întreaga capacitate şi livrarea energiei la ni­velurile stabilite prin plan, în vederea desfă­şurării î­ormale a activităţii in unităţile eco­nomice, in toate ramurile şi sectoarele din economie. Ministerul Energiei Electrice este obligat să asigure in toate centralele electrice organi­zarea corespunzătoare a producţiei şi a mun­cii, întărirea ordinii şi disciplinei, folosirea deplină a mijloacelor din dotare, astfel incit sistemul energetic naţional să funcţioneze in bune condiţii. « Ministerul Minelor poartă întreaga răspun­dere pentru livrarea de către unităţile miniere centralelor electrice a întregii cantităţi de căr­bune prevăzută in plan si de calitate cores­punzătoare. Consiliul de Miniştri va prezenta spre apro­bare propuneri privind resursele şi consumu­rile de energie electrică si termică necesare santanuin al economiei naţionale. Art. 2. — Consiliul de Miniştri va lua mă­suri pentru ca in toate întreprinderile indus­triale, cu sau fără foc continuu, să se asigure organizarea corespunzătoare a schimburilor, a fluxurilor tehnologice, in vederea reducerii consumului de energie electrică și încadrării stricte în normele de consum­ aprobate, care sunt maxime. Totodată, prin programarea corespunzătoare a schimburilor, se va asigura încadrarea in puterile medii orare aprobate pe schimburi și la orele de virf si echilibrarea consumului pe întreaga durată a Zilei. Art. 3. — Ministerele, celelalte organe cen­trale, consiliile populare judeţene ,şi al muni­cipiului Bucureşti, municipale şi orăşeneşti vor lua toate măsurile ca unităţile subordonate să aplice regimuri severe de economisire şi ra­ţionalizare a energiei termice, să asigure în­cadrarea in normele de consum şi in reparti­ţiile aprobate. De asemenea, se vor lua măsuri pentru creş­terea gradului de recuperare a resurselor e­­nergetice refolosibile prin asigurarea funcţio­nării la capacitatea nominală a tuturor insta­laţiilor recuperatoare şi realizarea punerii în funcţiune a noi capacităţi. Art. 4. — Ministerul Petrolului va lua mă­suri pentru asigurarea corespunzătoare a sur­selor și capacităţilor de transport a gazelor naturale. Repartizarea gazelor pe unităţi se va face conform planului, pe cicluri de producţie, în concordanţă cu programul de lucru al între-­ prinderilor. Art. 5. — Consiliile de conducere ale minis­terelor, consiliile oamenilor muncii din între­prinderi şi instituţii, consiliile populare jude­ţene şi al municipiului Bucureşti, municipale, orăşeneşti şi comunale răspund de încadrarea strictă în normele de consum aprobate, înde­plinirea in bune condiţii a sarcinilor de plan şi asigurarea desfăşurării normale a lucrului in toate domeniile de activitate. Cotele de energie electrică, termică şi gaze naturale vor fi defalcate pe unități și se vor lua măsuri de strictă încadrare in repartiţiile zilnice si de respectare a programului de lu­cru stabilit pentru fiecare unitate, de înca­drare in puterile medii orare, pe schimburi, in cele aprobate pentru virful de sarcină. Art. 6. — Ministerele, celelalte organe cen­trale, consiliile populare judeţene şi al munici­piului Bucureşti vor urmări zilnic consumul de energie electrică, termică şi de gaze natu­rale al marilor consumatori şi vor adopta măsuri pentru încadrarea permanentă in re­partiţii a tuturor unităţilor subordonate. Art. 7. — Ministerul Comerţului interior, Ministerul Educaţiei şi Invâţămintului, Minis­terul Sănătăţii, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, uniunile centrale ale cooperativelor şi con­siliile populare judeţene şi al munici­piului Bucureşti vor lua măsuri ca unităţile din subordine să întocmească programe de lu­cru potrivit prezentului decret, astfel incit să fie redus la minimum consumul de energie electrică şi să se folosească cit mai mult lumina naturală. Unităţile comerciale şi de prestări servicii vor funcţiona de la orele 8—8,30 pină la 17— 17,30, cu excepţia magazinelor pentru des­facerea produselor alimentare. Programul de funcţionare a unităţilor de alimentaţie publică nu va depăşi ora 21,00. Unităţile cultural-artistice işi vor organiza în aşa fel programul incit să reducă consumul de energie intre orele 17—23. Organele centrale şi locale ale administra­ţiei de stat, instituţiile de stat, unităţile admi­­nistrativ-gospodareşti, institutele de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică şi de pro­iectare işi vor stabili programul de lucru in perioada in care se va putea folosi lumina na­turală. Unităţile de invăţămint primar, gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri, precum şi cele de învăţămint superior işi vor organiza acti­vitatea astfel incit să folosească la maximum lumina naturală. In unităţile de invăţămint care funcţionează zilnic cu mai mult de 2,5 schimburi, activitatea va începe la ora 8,00 şi se va incheia la orele 18,30. Art. 8. — Incepind cu data de 1 noiembrie 1988, durata programului de seară al televi­ziunii se măreşte zilnic cu o oră. Art. 9. — Toţi cetăţenii sunt obligaţi să gos­podărească cu maximum de grijă energia elec­trică, termică şi gazele naturale şi să elimine orice formă de risipă a acestora, să se încadre­ze in nivelurile de consum normate şi să ia măsuri stricte pentru a realiza economii din cantităţile stabilite. Consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale vor întocmi programe pe fiecare localitate pentru livrarea căldurii şi apei cal­de menajere, conform anexei la prezentul decret. Art. 10. — Consiliul de Miniştri va lua mă­suri pentru aplicarea fermă a dispoziţiilor pre­zentului decret in vederea asigurării energiei electrice, termice şi gazelor naturale şi res­pectării riguroase de către ministere, centra­le, întreprinderi şi ceilalţi consumatori a nor­melor de consum stabilite şi eliminării ori­căror forme de risipă, asigurind cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea activității econo­­mico-sociale. NICOLAE CEAUSESCU­­ Președintele Republicii Socialiste România PROGRAMUL PRIVIND DISTRIBUIREA ENERGIEI TERMICE, în pagina a 3-a­­" TI­­i ’88 „Comerţ-cooperare-dezvoltare-pace“ Oferta care ne reprezintă: MAŞINI ŞI UTILAJE DE ÎNALTĂ PERFORMANŢĂ Tirgul Internaţional Bucu­reşti, aflat la cea de-a XIV-a ediţie, ilustrind pregnant marile realizări obţinute in perioada inaugurată de Congresul al IX- lea al partidului in făurirea unei economii moderne, compe­titive, de inaltă eficienţă, bazaţii pe cele mai noi cuceriri ale şti­inţei şi tehnicii, ale progresului contemporan, a suscitat şi sus­cită în continuare, pe bună dreptate,­­ interesul publicului. Prezenţa a numeroase firme străine, din 45 de­ ţări, indică, totodată, amploarea acestei ma­nifestări, devenită tradiţională, exprimînd voinţa României de a participa activ, pe baze re­ciproc avantajoase, la schimbul mondial de valori materiale şi spirituale. Ne aflăm, in ziua apariţiei ziarului, in cea de-a treia zi şi putem afirma, avind temei, în numărul mare de vizitatori, in interesul manifestat de către, specialişti faţă de ofertele în­treprinderilor româneşti, ca şi cele ale firmelor străine, că T.I.B. ’88 se înscrie pe traseul ascendent al reuşitei comercia­le, al afirmării puternicului po­tential al economiei noastre na­tionale. In acest sens, se cu­vine să ne oprim asupra ofer­telor m­ai­ competitive ale citorva întreprinderi de comerţ exterior româneşti. Atenţia vizitatorilor, aşadar şi a reporterului, este atrasă la intrarea in Tirg de silueta zvel­­tă, impresionantă a unei insta­laţii de foraj. Este un produs de marcă ofertat de către INDUSTRIALEXPORTIMPORT. Directorul pavilionului care găzduieşte această întreprin­dere de comerţ exterior, tova­­răşul Mihai Boţea, aduce preci­zările necesare . „Ne prezen­tăm la această ediţie a T.I.R. cu utilaje şi echipamente noi, modernizate, avind caracteris­tici tehnico-functionale superi­oare. Instalaţia de foraj care reţine atentia, in primul rînd prin masivitatea sa, reprezintă de fapt un succes al construc­torilor de utilaj petrolier, in­­globind o serie de noutăţi si reuşite tehnice. Bunăoară,, in­stalaţia de tip F 400 — 3 DH, căci despre ea este vorba, poate funcţiona în condiţii extreme, de pină la —40" şi respectiv 4-40“ C, posedă substructure ri­dicată la 8 metri de la sol, ceea ce-i permite să lucreze si în zone cu puternice emanaţii de hidrogen sulfurat, are garantată o anduranţă, pentru motoarele Diesel, de 20 mii ore pină la reparaţia capitală, este dotată cu furnituri foarte complexe (de pină la 1 000 tone) permi­­ţind o adincime de forare de 7 000 metri. Sigur, acesta nu este decit unul din produsei* EMERIC SZERELT (Continuare in pag. a l1-a)

Next