Scînteia Tineretului, octombrie 1988 (Anul 44, nr. 12233-12258)
1988-10-14 / nr. 12244
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU. Împreună cu tovarăşa elena ceauşescu, a plecat intr-o vizită oficială de prietenie in Republica Populară Chineză Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, joi seara, într-o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză, la invitaţia tovarăşului Zhao Ziyaing, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şi a tovarăşului Yarrg Shangkun, preşedintele Republicii Populare Chineze. Conducătorul partidului şi statului este însoţit în această vizită de tovarăşul Ion Dirică, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernului, Ioan Totu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, de alte persoane oficiale. La plecare, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai Comitetului Central al partidului, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Statşi al guvernului, conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti. Au fost de faţă însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai R.P. Chineze — Yang Jiachun, şi R.P.D. Coreene s cu Ian Cian, la Bucureşti, şi membri ai celor două ambasade. Pe aeroport se aflau mii de oameni ai munciidin întreprinderi şi instituţii bucureştene, care au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu o caldă manifestare de stimă şi preţuire. Prin aplauze şi urale puternice, cei prezenţi au dat expresie sentimentelor de profundă dragoste faţă de ■secretarul general ’’al partidului. Tineri şi pionieri români, chinezi şi coreeni au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Bierra Ceauşescu frumoase buchete de flori. La ora 20, aeronava prezidențială a decolat, indreptindu-se spre Beijing. în spiritul sarcinilor şi exigenţelor formulate la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. SA ACŢIONĂM CU ÎNALTĂ RĂSPUNDERE PENTRU ÎNFĂPTUIREA NEABĂTUTĂ A PROGRAMULUI PRIVIND PRODUCŢIA DE ENERGIE SI UTILIZAREA RAŢIONALA, CU GRIJĂ MAXIMĂ, A ACESTEIA • Maximă chibzuinţă în utilizarea fiecărui kilowatt • Grăitoare expresie a umanismului politicii partidului nostru ÎN PAGINA A 3-A La întreprinderea Electrocentrale Oradea Campania agricolă de toamnă — exemplar desfășurată ÎN PAGINA A 3-A ANUL XLIV SERIA II Nr. 12 244 4 PAGINI 50 BANI VINERI 14 OCTOMBRIE 1988 Sunt asigurate condiţii pentru obţinerea consecventă de randamente superioare? Este de la sine înţeles că realizarea unor cantităţi sporite de energie electrică reprezintă un obiectiv prioritar al activităţii productive din centraleleelectrice pe cărbune. Desigur, acest lucru presupune ca fiecare grup energetic să funcţioneze in condiţii tehnice ireproşabile. întrebarea care se pune este dacă termocentralele sunt pregătite sub toate aspectele in vederea obţinerii unor randamente superioare pe fiecare utilaj şi agregat in paris. Cu siguranţă, in majoritatea cazurilor lucrurile se prezintă bine din acest punct de vedere, fiind realizate si depăşite constant puterile zilnice stabilite. Exemplele de această natură sunt numeroase, ceea ce înseamnă că reparaţiile si reviziile efectuate sunt de nivel calitativ ridicat. Fireşte, au mai rămas de soluţionat unele probleme tehnice si organizatorice care, la rîndul lor, influenţează intr-un fel sau altul, mersul normal al activităţii productive. Intre acestea, se detaşează asigurarea stocului de cărbune prevăzut pentru sezonul rece. Adevărul este că la acest capitol se consemnează încă restanţe importante din partea unităţilor miniere. Nu vom intra în detalii, pentru că la ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTRALE ORADEA, unitate despre care vom vorbi în continuare, realitatea se prezintă cu totul altfel, chiar dacă problema cărbunelui nu este integral soluţionată la această dată. In mod concret, la noua centrală electrică (CET II) de pe platforma industrială orădeană lipsesc încă 75 000 tone cărbune, in discuţie aflindu-se Intreprinderea Minieră Pesteana, de mai multe ori restantă, pe parcursul ultimelor luni, la livrări. Deocamdată, situaţia nu este alarmantă, dar pină la sfirsitul acestei luni trebuie recuperată măcar o parte din această restantă. Acest lucru se impune in mod deosebit, întrucât la sfirsitul acestui an va fi pus in funcţiune ultimul grup energetic de 10 MW. Practic, cam aceasta ar fi singura problemă tehnică deosebită ce a mai rămas de soluționat la nivelul noii centrale termice. Celelalte, pe care le vom analiza la momentul potrivit, sunt în curs de rezolvare. Sunt bine cunoscute și apreciate eforturile energeticienilor bihoreni pentru realizarea şi depăşirea constantă a sarcinilor de plan la producţia de energie electrică. Iată, pe scurt, cum se prezintă la această dată bilanţul activităţii desfăşurate. De la începutul anului, s-au realizat suplimentar mai bine de 156 000 MWh, energie electrică pe cărbune. Intr-adevăr, un succes remarcabil pe frontulproducerii energiei electrice. Dacă adăugăm si realizările din cursul lunii octombrie, care depășesc deja 17 000 MWh energie electrică, lucrurile ni se par foarte clare din acest punct de vedere. Depășirile substanţiale de plan au avut loc în condiţiile în care întreprinderea s-a încadrat riguros în normele de consum stabilite. De altfel, aşa cum ne spunea inginerul şef al unităţii, Romulus Munteanu, acestea sunt în scădere de la o perioadă la alta de activitate. • Tocmai de aceea merită a fi subliniate acţiunile si iniţiativele specifice derulate de fluxurile de producţie. In momentul de fată, puterea zilnică realizată se ridică la 280—300 MW, întreprinderea contribuind efectiv la acoperirea vîrfului de sarcină în sistemul naţional. Trebuie evidenţiat, în mod deosebit, reducerea substanţială a consumului de păcură, in general, a consumului de hidrocarburi, lucru ce a favorizat obţinerea unei eficienţe economice pe măsură, în orice caz, de ansamblu, a crescut simţitor gradul de disponibilitate a agregatelor si utilajelor din dotare. Cum spuneam, una din explicaţiile realizărilor remarcabile obţinute o constituie calitatea reparaţiilor efectuate. Deşi, in mare parte, acestea au înglobat lucrări de amploare, totuşi, au fost finalizate la timp si chiar in devans. A mai rămas ceva de lucru la cazanele 2 si 5 de la CET I, respectiv, blocul 1 de la CET II. La reţelele de termoficare, s-au efectuat deja probele finale. Acum forţele sunt concentrate pentru finalizarea investiţiei de la CET II, in vederea intrării în funcţiune, la sfîrşitul acestui an, a celui de-al treilea grup energetic.. In momentul de faţă, este gata construcţia tunelului de dezgheţ, iar instalaţiile, tehnologice aferente sunt montate aproape integral, inclusiv, conductele de transport. De asemenea, se află un stadiu final de execuţie magistrala termică nr. 5 si se lucrează la magistrala care va lega localitatea Sânmartin de termocentrală. La acest capitol facem o singură precizare, care se doreşte a fi, in acelaşi timp, un apel către întreprinderea furnizoare din Galaţi. Nelivrarea ritmică a tablei sau livrarea acesteia în cantităţi insuficiente fac imposibilă protejarea noilor obiective de investiţii pe timp de iarnă. De aici pot rezulta importante pierderi de energie termică in reţea, la care se mai adaugă alte inconveniente de ordin tehnic. IOAN GAVRA (Continuare in pag. a 11-a) PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU * » a primit delegaţia Consiliului Naţional al Patronatului Francez Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, delegaţia Consiliului Naţional al Patronatului Francez, condusă de Raymond Ravenel, preşedintele Comitetului Franţa — România din cadrul Consiliului, director general la Societatea „Citroen Automobile“, care a efectuat o vizită în ţara noastră. în timpul întrevederii, au fost abordate unele aspecte ale colaborării dintre întreprinderi româneşti şi franceze in diverse domenii, în contextul general al relaţiilor dintre cele două ţări. A fost relevată importanţa extinderii în continuare a colaborării economice, tehnico-ştiinţifice, în domeniul industrial dintre România şi Franţa. Totodată, s-a subliniat necesitatea relansării unor proiecte de cooperare, a iniţierii şi realizării de noi acţiuni de cooperare româno-franceze pe terţe pieţe. în acest sens, s-a reliefat utilitatea creării unor grupuri de lucru care să discute şi să convină obiective şi modalităţi concrete în principalele domenii ale cooperării româno-franceze. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a arătat că România doreşte să dezvolte schimburile comerciale şi colaborarea cu Franţa, pe principii economice, reciproc avantajoase, care să asigure o eficienţă maximă şi un nivel tehnic cit mai înalt. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a manifestat convingerea că, vizita întreprinsă în România de membrii delegaţiei va contribui la identificarea de noi căi şi posibilităţi menite să asigure dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor economice dintre firmele româneşti şi franceze, în general, dintre România şi Franţa. La primire au luat parte tovarăşii Ştefan Andrei, viceprim-ministru al guvernului, Ioan Ungur, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale. A fost de faţă ambasadorul Franţei la Bucureşti, Jean- Marie Le Breton. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET privind asigurarea producţiei de energie, folosirea raţională a energiei electrice, termice şi a gazelor naturale şi regimul de lucru al unităţilor economice şi sociale pe perioada de iarnă 1988-1989 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Art. 1. — Ministerul Energiei Electrice și consiliile populare judeţene și a municipiului București sunt obligate să ia măsuri ferme pentru funcţionarea centralelor electrice pe cărbune, hidrocarburi şi a hidrocentralelor la întreaga capacitate şi livrarea energiei la nivelurile stabilite prin plan, în vederea desfăşurării îormale a activităţii in unităţile economice, in toate ramurile şi sectoarele din economie. Ministerul Energiei Electrice este obligat să asigure in toate centralele electrice organizarea corespunzătoare a producţiei şi a muncii, întărirea ordinii şi disciplinei, folosirea deplină a mijloacelor din dotare, astfel incit sistemul energetic naţional să funcţioneze in bune condiţii. « Ministerul Minelor poartă întreaga răspundere pentru livrarea de către unităţile miniere centralelor electrice a întregii cantităţi de cărbune prevăzută in plan si de calitate corespunzătoare. Consiliul de Miniştri va prezenta spre aprobare propuneri privind resursele şi consumurile de energie electrică si termică necesare santanuin al economiei naţionale. Art. 2. — Consiliul de Miniştri va lua măsuri pentru ca in toate întreprinderile industriale, cu sau fără foc continuu, să se asigure organizarea corespunzătoare a schimburilor, a fluxurilor tehnologice, in vederea reducerii consumului de energie electrică și încadrării stricte în normele de consum aprobate, care sunt maxime. Totodată, prin programarea corespunzătoare a schimburilor, se va asigura încadrarea in puterile medii orare aprobate pe schimburi și la orele de virf si echilibrarea consumului pe întreaga durată a Zilei. Art. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene ,şi al municipiului Bucureşti, municipale şi orăşeneşti vor lua toate măsurile ca unităţile subordonate să aplice regimuri severe de economisire şi raţionalizare a energiei termice, să asigure încadrarea in normele de consum şi in repartiţiile aprobate. De asemenea, se vor lua măsuri pentru creşterea gradului de recuperare a resurselor energetice refolosibile prin asigurarea funcţionării la capacitatea nominală a tuturor instalaţiilor recuperatoare şi realizarea punerii în funcţiune a noi capacităţi. Art. 4. — Ministerul Petrolului va lua măsuri pentru asigurarea corespunzătoare a surselor și capacităţilor de transport a gazelor naturale. Repartizarea gazelor pe unităţi se va face conform planului, pe cicluri de producţie, în concordanţă cu programul de lucru al între- prinderilor. Art. 5. — Consiliile de conducere ale ministerelor, consiliile oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, municipale, orăşeneşti şi comunale răspund de încadrarea strictă în normele de consum aprobate, îndeplinirea in bune condiţii a sarcinilor de plan şi asigurarea desfăşurării normale a lucrului in toate domeniile de activitate. Cotele de energie electrică, termică şi gaze naturale vor fi defalcate pe unități și se vor lua măsuri de strictă încadrare in repartiţiile zilnice si de respectare a programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate, de încadrare in puterile medii orare, pe schimburi, in cele aprobate pentru virful de sarcină. Art. 6. — Ministerele, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor urmări zilnic consumul de energie electrică, termică şi de gaze naturale al marilor consumatori şi vor adopta măsuri pentru încadrarea permanentă in repartiţii a tuturor unităţilor subordonate. Art. 7. — Ministerul Comerţului interior, Ministerul Educaţiei şi Invâţămintului, Ministerul Sănătăţii, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, uniunile centrale ale cooperativelor şi consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor lua măsuri ca unităţile din subordine să întocmească programe de lucru potrivit prezentului decret, astfel incit să fie redus la minimum consumul de energie electrică şi să se folosească cit mai mult lumina naturală. Unităţile comerciale şi de prestări servicii vor funcţiona de la orele 8—8,30 pină la 17— 17,30, cu excepţia magazinelor pentru desfacerea produselor alimentare. Programul de funcţionare a unităţilor de alimentaţie publică nu va depăşi ora 21,00. Unităţile cultural-artistice işi vor organiza în aşa fel programul incit să reducă consumul de energie intre orele 17—23. Organele centrale şi locale ale administraţiei de stat, instituţiile de stat, unităţile administrativ-gospodareşti, institutele de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică şi de proiectare işi vor stabili programul de lucru in perioada in care se va putea folosi lumina naturală. Unităţile de invăţămint primar, gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri, precum şi cele de învăţămint superior işi vor organiza activitatea astfel incit să folosească la maximum lumina naturală. In unităţile de invăţămint care funcţionează zilnic cu mai mult de 2,5 schimburi, activitatea va începe la ora 8,00 şi se va incheia la orele 18,30. Art. 8. — Incepind cu data de 1 noiembrie 1988, durata programului de seară al televiziunii se măreşte zilnic cu o oră. Art. 9. — Toţi cetăţenii sunt obligaţi să gospodărească cu maximum de grijă energia electrică, termică şi gazele naturale şi să elimine orice formă de risipă a acestora, să se încadreze in nivelurile de consum normate şi să ia măsuri stricte pentru a realiza economii din cantităţile stabilite. Consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale vor întocmi programe pe fiecare localitate pentru livrarea căldurii şi apei calde menajere, conform anexei la prezentul decret. Art. 10. — Consiliul de Miniştri va lua măsuri pentru aplicarea fermă a dispoziţiilor prezentului decret in vederea asigurării energiei electrice, termice şi gazelor naturale şi respectării riguroase de către ministere, centrale, întreprinderi şi ceilalţi consumatori a normelor de consum stabilite şi eliminării oricăror forme de risipă, asigurind cele mai bune condiţii pentru desfăşurarea activității economico-sociale. NICOLAE CEAUSESCU Președintele Republicii Socialiste România PROGRAMUL PRIVIND DISTRIBUIREA ENERGIEI TERMICE, în pagina a 3-a" TIi ’88 „Comerţ-cooperare-dezvoltare-pace“ Oferta care ne reprezintă: MAŞINI ŞI UTILAJE DE ÎNALTĂ PERFORMANŢĂ Tirgul Internaţional Bucureşti, aflat la cea de-a XIV-a ediţie, ilustrind pregnant marile realizări obţinute in perioada inaugurată de Congresul al IX- lea al partidului in făurirea unei economii moderne, competitive, de inaltă eficienţă, bazaţii pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale progresului contemporan, a suscitat şi suscită în continuare, pe bună dreptate, interesul publicului. Prezenţa a numeroase firme străine, din 45 de ţări, indică, totodată, amploarea acestei manifestări, devenită tradiţională, exprimînd voinţa României de a participa activ, pe baze reciproc avantajoase, la schimbul mondial de valori materiale şi spirituale. Ne aflăm, in ziua apariţiei ziarului, in cea de-a treia zi şi putem afirma, avind temei, în numărul mare de vizitatori, in interesul manifestat de către, specialişti faţă de ofertele întreprinderilor româneşti, ca şi cele ale firmelor străine, că T.I.B. ’88 se înscrie pe traseul ascendent al reuşitei comerciale, al afirmării puternicului potential al economiei noastre nationale. In acest sens, se cuvine să ne oprim asupra ofertelor mai competitive ale citorva întreprinderi de comerţ exterior româneşti. Atenţia vizitatorilor, aşadar şi a reporterului, este atrasă la intrarea in Tirg de silueta zveltă, impresionantă a unei instalaţii de foraj. Este un produs de marcă ofertat de către INDUSTRIALEXPORTIMPORT. Directorul pavilionului care găzduieşte această întreprindere de comerţ exterior, tovarăşul Mihai Boţea, aduce precizările necesare . „Ne prezentăm la această ediţie a T.I.R. cu utilaje şi echipamente noi, modernizate, avind caracteristici tehnico-functionale superioare. Instalaţia de foraj care reţine atentia, in primul rînd prin masivitatea sa, reprezintă de fapt un succes al constructorilor de utilaj petrolier, inglobind o serie de noutăţi si reuşite tehnice. Bunăoară,, instalaţia de tip F 400 — 3 DH, căci despre ea este vorba, poate funcţiona în condiţii extreme, de pină la —40" şi respectiv 4-40“ C, posedă substructure ridicată la 8 metri de la sol, ceea ce-i permite să lucreze si în zone cu puternice emanaţii de hidrogen sulfurat, are garantată o anduranţă, pentru motoarele Diesel, de 20 mii ore pină la reparaţia capitală, este dotată cu furnituri foarte complexe (de pină la 1 000 tone) permiţind o adincime de forare de 7 000 metri. Sigur, acesta nu este decit unul din produsei* EMERIC SZERELT (Continuare in pag. a l1-a)