Scînteia Tineretului, februarie 1989 (Anul 45, nr. 12337-12360)

1989-02-01 / nr. 12337

PROPRIETATEA SOCIALISTĂ - CADRU OPTIM PENTRU SPORIREA SI MODERNIZAREA IN RITMURI INAITE A FORTELOR DE PRODUCŢIE, PENTRU DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ SI ECHILIBRATĂ A ECONOMIEI Temelia trainică, de nezdrun­cinat a succeselor obţinute in dezvoltarea economico-socială a României, in ridicarea necontenită a nivelului de trai material şi spiritual al po­porului o constituie proprie­tatea socialistă asupra mij­loacelor de producţie. Ocu­­pind un loc central şi jucind un rol determinant in cadrul sistemului relaţiilor de pro­ducţie, exprimind relaţia de apropriere colectivă de către producătorii uniţi a mijloace­lor de producţie, proprietatea socialistă reprezintă condi­ţia fundamentală a existenţei şi dezvoltării economiei socia­liste. Proprietatea socialistă a creat , condiţiile necesare lichi­dării într-o perioadă relativ scurtă a înapoierii economico­­sociale lăsate moştenire de vechiul regim şi ale ridicării României la un nivel de dez­voltare care să permită satis­facerea intr-un grad mereu mai înalt a necesităţilor ma­teriale şi spirituale ale între­gului popor, afirmarea şi îm­plinirea multilaterală a per­sonalităţii umane. Pe aceste baze, România s-a transfor­mat dintr-o ţară slab dezvol­tată, predominant agrară, in­tr-o ţară industrial-agrară, cu o industrie modernă şi o a­­gricultură in plin progres. Strategia şi tactica dezvoltă­rii economico-sociale a Româ­niei, a proprietăţii socialiste, s-a bazat, de la Congresul al XX-lea, din iniţiativa şi cu decisiva contribuţie ale to­varăşului Nicolae Ceauşescu, pe industrializarea socialistă, ca formă de dezvoltare acce­lerată şi de modernizare ra­pidă a structurii producţiei industriale. Dobîndeşte o semnificaţia programatică faptul că, încă din Raportul la proiectul de Constituţie al R.S. România, din 20 august 1963, deci la scurtă vreme de la Congresul al IX-lea al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Făurind proprietatea socia­listă, oamenii muncii, creato­rii tuturor bunurilor materia­le, au devenit singurii deţi­nători ai bogăţiilor ţării, pe care le folosesc in interesul bunăstării întregului popor, al Înfloririi patriei“. Viaţa, practica revoluţiona­ră a acestor aproape două decenii şi jumătate au confir­mat pe deplin justeţea şi va­liditatea acestei opţiuni isto­rice, demonstrind că numai proprietatea socialistă „creea­ză posibilitatea dezvoltării planificate a economiei na­ţionale, utilizării raţionale a resurselor materiale şi de muncă, îmbinării activităţii di­feritelor ramuri intr-un­­ tat unitar. Pe baza ei se înfăptu­ieşte consecvent principiul so­cialist de retribuire — repar­tiţia după cantitatea şi cali­tatea muncii“. Rolul determinant din­­acest punct de vedere a fost a­­tribuit acumulării socialiste, prin alocarea unei însemna­te părţi din venitul naţio­nal (circa 1/3 în ultimii 23 de ani) pentru dezvoltare, pentru promovarea progresu­lui tehnico-ştiinţific şi spo­rirea eficienţei economice. In prezent, România dis­pune, ca urmare a acestor eforturi, de o industrie înain­tată, modernizată şi diversifi­cată, cu un rol hotărîtor în dezvoltarea complexului eco­nomic naţional, capabilă să realizeze produse de un înalt nivel tehnic şi calitativ. Agri­cultura, a doua ramură de bază a economiei, a cunoscut de asemenea o dezvoltare pu­ternică­ impetuoasă, producţia agricolă crescînd in anul 1988 faţă­ de anul 1945 de peste 9 ori. Construcţiile, transpor­turile, telecomunicaţiile şi celelalte ramuri ale producţiei materiale au atins niveluri considerabil mai mari compa­rativ cu cele din trecut. Oda­tă cu sporirea şi modernizarea producţiei materiale a fost realizată o mai justă reparti­zare a forţelor de producţie, a industriei pe întreg terito­riul ţării, a avut loc o creş­tere a eficienţei economice, o va­lorificare superioară a re­surselor umane, materiale şi financiare. Au luat un deose­bit avînt ştiinţa, învăţămintul şi cultura, în­ perioada actuală, ca ur­mare a rezultatelor obţinute în dezvoltarea economico-so­cială, conţinutul material al proprietăţii socialiste este ra­dical deosebit, ca volum şi structuri f­­s­ţă de cel din anii de început ai construcţiei so­cialiste. Pe baza dezvoltării generale a forţelor de produc­ţie, avuţia naţională a ajuns la sfîrşitul anului 1988 la pes­te 5100 miliarde lei, iar fon­durile fixe productive la circa 2 500 miliarde lei. Faţă de anul 1945, venitul naţional a­ cunoscut o creştere de peste 36 de ori, iar fondul de retri­buire generală de circa 75 de ori, 80 la sută din aceste creş­teri fiind realizate după isto­ricul Congres al IX-lea al partidului. Realitatea social-economică demonstrează astfel, fără pu­tinţă de tăgadă, că proprieta­tea socialistă constituie ca­drul optim pentru o sporire şi modernizare în ritmuri inalte a forţelor de producţie, pen­tru dezvoltarea armonioasă şi echilibrată structural a econo­miei, pe ramuri şi în profil teritorial. în acest sens, to­varăşul­­ Nicolae Ceauşescu arăta, că „se impune să avem permanent în vedere că pro­prietatea socialistă de stat şi cooperatistă reprezintă sin­­gura bază trainică pentru progresul economico-social şi făurirea cu succes a socialis­mului şi comunismului". Evidenţiind faptul că in făurirea şi dezvoltarea pro­prietăţii socialiste trebuie să se pornească de la condiţiile obiective, de la cerinţele con­cret istorice, acţionînd pe baza legii concordanţei rela­ţiilor de producţie cu nivelul şi caracterul forţelor de pro­ducţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta, de aseme­nea, că este necesar să fie respinse cu hotărîre tezele care susţin o oarecare dimi­nuare a rolului şi importanţei proprietăţii comune a oame­nilor muncii şi stimularea, sub o formă sau alta, a unor forme de proprietate particu­lară. Analizînd structura sis­temului nostru de proprietate asupra fondurilor fixe, inclu­siv pămintul, secretarul ge­neral al partidului arăta, in expunerea sa la şedinţa co­mună a Plenarei C.C. al P.C.R., a organismelor de­mocratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti din 28 noiem­­­brie 1988, că­­acesta cuprinde proprietatea întregului popor, dată în folosinţă fiecărui co­lectiv de oameni ai muncii, care reprezintă circa 65 la sută, proprietatea cooperatis­tă din toate domeniile, care reprezintă circa 27 la sută, şi proprietatea personală, in­clusiv participarea la fondul DORIN ALDEA (Continuare in pag. a V-a) Opera social-politică şi filosofică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, strălucită contribuţie la dezvoltarea teoriei şi practicii revoluţionare, magistrală călăuză în acţiune pentru partid, pentru tînăra generaţie, pentru întregul nostru popor. întrecerea utecistă — factor dinamizator în educarea şi formarea personalităţii elevilor Liceul Industrial nr. 7 din Ga­laţi unde elevii se iniţiază în meseriile specifice industriei alimentare este o grupare şco­lară masivă (liceul numără 1 076 elevi repartizaţi in 30 de clase), care an de an s-a situat pe locul I în întrecerea utecistă a liceelor industriale, ceea ce pre­supune transpunerea cu succes în practică a unei serii de exi­genţe metodice educaţionale, or­ganizatorice moderne, cu o mare eficacitate. — Colectivul de cadre didac­tice, ne spune profesorul Şte­fan Nedu, director adjunct cu probleme educative, are în ve­dere in activitatea sa realizarea mai multor obiective, in confor­mitate cu etapa actuală a dez­voltării societăţii noastre. Un prim succes al activităţii di­dactice complexe îl reprezintă faptul că cei 450 de elevi care locuiesc in internatul liceului se numără printre fruntaşi. Aceas­ta presupune întîi de toate că in internat au fost create con­diţiile necesare normale de via­ţă şi studiu, că s-a obţinut o îmbinare armonioasă intre timpul afectat studiului indivi­dual, activităţilor şcolare cu­rente şi timpul liber, că viaţa in internat se caracterizează printr-o atmosferă de muncă, de seriozitate, de disciplină. Pe de altă parte, faptul că elevii căminişti sunt fruntaşi la învă­ţătură, în activitatea practicii productive, faptul că ei sunt activi în viaţa organizaţiei de tineret, a condus la existenţa unui număr mare de clase cu promovare integrală, cu nota maxime la purtare, cu rezultate dintre cele mai bune la disci­plinele tehnice şi practice, cum sunt clasele a IX-a B, a X-a G, a XII-a A şi C. Este în plus demnă de a fi evidenţiată clasa a X-a A, care a cucerit locul I în întrecerea utecistă dintre cla­se, al patrulea trimestru con­secutiv. Ce presupune de fapt acest loc fruntaş, aveam să aflu de la secretara organizaţiei U.T.C. a acestei clase, Alina Ţîru. — In primul rînd, ne spune ea, acest lucru înseamnă că 36 de elevi au medii generale pes­te 7, că nu există absenţe ne­motivate, că toţi avem medii de 9 şi 10 la activităţile produc­tive, că viaţa organizaţiei noas­tre este plină de evenimente dintre cele mai variate­­ activi­tăţi cultural-artistice, sportive şi turistice, uri dialog organizat, care în colectivul nostru a de­venit o obişnuinţă, între noi, părinţi şi cadrele didactice. Lu­crurile nu au fost chiar atît de simple de la bun început, pen­tru că a trebuit să „luptăm“ in primele săptămini, în primele luni de şcoală cînd de-abia de- CRISTIAN POPESCU (Continuare in pag. a IV-a) Calitatea învăţămîntului depinde, în primul rînd, de noi Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST „Cu fapta şi cu gîndul noi cinstim Partidul, Ceauşescu, România" — volume omagiale dedicate tovarăşului Nicolae Ceauşescu Mobilizatoare chemări la întrecere ■ Viaţa culturală a loca­lităţilor patriei ANUL XLV SERIA II Nr. 12 337 6 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 FEBRUARIE 1989 Reperele actualitafii agricole ŞTIINŢA DE A FACE PĂMÎNTUL SA DEA RECOLTE BOGATE Intr-o zonă, situată in imedia­ vom folosi in perspectivă. De la apropiere­a Munţilor Făgă­raş, cu terenuri acide, avi­nct un potenţial productiv redus, preocupările specialiştilor, in­clusiv în aceste zile de iarnă, converg spre găsirea unor solu­ţii optime pentru a creşte ni­­­velul recoltelor, mai ales la plantele care întrunesc, totuşi, un minimum de condiţii favora­bile. Or, din acest punct de ve­dere, pentru lucrătorii din C.A.P. Berivoi, judeţul Braşov, cele mai mari speranţe le dă cultura cartofului. Toamna, la vremea strînsului recoltei, Con­stanţa Furdui, inginera şefă a unităţii, aprecia că există o a­­numită creştere a nivelului pro­ducţiei faţă de anii precedenţi, fără a fi însă mulţumită de realizări. „Putem obţine mai mult — ne spunea tînăra spe­cialistă — dacă fiecare verigă tehnologică este respectată cu strictețe, astfel incit să reducem cit mai mult dependenta de fac­torii naturali. Tocmai de aceea, gîndim de pe acum un amplasa­ment cit mai judicios al noilor culturi, pentru a valorifica efi­cient atit avantajele asolamen­­tului, cit şi fertilizarea anteri­oară a unor terenuri. Ţinem, de asemenea, sub observaţie carto­fii de sămînţă, verificăm şi În­treţinem utilajele pe care le GH. CRIŞAN (Continuare in pag. a V-a) altfel, această orientare este va­labilă şi pentru celelalte culturi, căci iarna este doar în aparenţă o perioadă mai liniştită, acum punîndu-se, de fapt, temelii trainice viitoarelor recolte“. Ne-am convins de asemenea afirmaţii constatînd la faţa lo­cului demersurile pentru a asi­gura bunul mers al fiecărei ac­tivităţi. Aşa, de pildă, in zooteh­nie, in cele două ferme ce adă­postesc aproape 2 mii de bovine şi acelaşi număr de ovine se realizează furajarea din belşug a animalelor, pentru aceasta fi­ind disponibilizate peste 1 300 tone de fin (obţinute, mai ales, din primele două coase), cit şi întregul necesar de suculente şi grosiere. Reţinem aici şi starea corespunzătoare a construcţiilor, dovadă a calităţilor de vrednici gospodari ale celor ce muncesc în acest domeniu. în acelaşi timp, remarcăm şi atenţia acor­dată continuării fertilizării so­lului cu îngrăşăminte organice, acţiune desfăşurată cu maximă seriozitate începînd încă din 1985, zilnic transportîndu-se în cîmp, cu ajutorul atelajelor, în­semnata cantităţi de gunoi de TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe V. A. Medvedev, membru al Biroului Politic, secretar al C. C. al P. C. U. S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, 31 ianuarie, pe tovarăşul V. A­. Medvedev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a efectuat o vizită in ţara noastră. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost transmise, cu acest prilej, din partea tovarăşului Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., un cald salut, îm­preună cu urări de succes in întreaga activitate. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat tovarăşului Mihail Gorbaciov salutul său şi cele mai bune urări de succes in întreaga activitate. In timpul întrevederii, au fost subliniate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre România şi Uniunea Sovietică, dintre po­poarele celor două ţări, care, în spiritul înţelegerilor conve­nite cu prilejul întîlnirilor la nivel înalt, cunosc o continuă dezvoltare. S-au relevat, de asemenea, posibilităţile exis­tente pentru extinderea, pe mai departe, a conlucrării româno­­sovietice pe plan politic, eco­nomic, tehnico-ştiinţific şi în alte sectoare de interes comun In acest cadru, a fost eviden­ţiată însemnătatea intensificării contactelor şi a schimburilor de experienţă, a amplificării co­laborării dintre cele două partide,­in toate domeniile. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că intensificarea raporturilor bilaterale, precum şi a contactelor cu celelalte partide din ţările socialiste trebuie să ducă la sporirea con­tribuţiei acestora la rezolvarea problemelor ce privesc con­strucţia noii orînduiri, la pro­gresul tuturor popoarelor. S-a apreciat că dezvoltarea şi mai puternică a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două partide şi ţări este în folosul şi spre binele popoare­lor român şi sovietice, al cauzei generale a socialismului, păcii, Înţelegerii şi cooperării inter­naţionale. La primire a participat tova­răşul Constantin Olteanu, m­em­­bru al Comitetului Politic Exe­­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de față E. M. Trajel­­nikov, ambasadorul Uniunii So­vietice la Bucureşti. În spiritul orientărilor şi indicaţiilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ÎN AFIRMAREA MĂRCII­­ SUCCESUL PORNEŞTE ÎNTOTDEAUNA DE LA OAMENI Suntem­ in biroul inginerului Gheorghe Călin, directorul În­treprinderii de încălţăminte „Dîmboviţa“ şi subiectul discu­ţiei este unul cit se poate de actual : ce se face, cum se face pentru a cîştiga un renume, ce se face, cum se face pentru a intări acest prestigiu. De ce a­­ceastă direcţie a dialogului ? Dintr-un motiv foarte precis. Ultimii trei ani au marcat, fie­care in parte, un nivel ascen­dent al activităţii pe toate pla­nurile, iar 1938, recent încheiat, este pe drept cuvînt perioada de virf. Avem în vedere, repe­tăm, atît indicatorii cantitativi, de eficienţă, cit mai ales pe cei calitativi. Consemnăm, prin ur­mare, că expresia acestui ultim aspect — exportul — arată că pe relaţia C.T.S. planul a fost îndeplinit şi depăşit in propor­ţie de 107 la sută, iar la D.C. nivelul a fost de 112 la sută. „Nu este nimic neobişnuit, nu declară conducătorul unităţii. Zic eu că este în firea lucru­rilor să aspiri spre virf, spre nivelul maxim al posibilităţilor, după cum este normal să cauţi şi să găseşti mereu soluţii mul­tiplelor probleme, mereu mai diversificate, specifice muncii noastre“. La un moment dat, inginerul Gheorghe Călin deschide uşa şi cere secretarei să-i aducă un text tipărit pe un carton. Ni-l pune pe masa din faţa biroului său şi mai îna­inte de a ne edifica asupra conţinutului ne spune că avem, practic, de-a face cu „doctrina“ ce stă la baza muncii colectivu­lui de aici. Ce citim ? Obiş­nuinţa, rutina, inerţia, conser­vatorismul sunt principalele pie­dici in calea progresului. Lipsa de informare duce la ignoranţă care se poate agrava transfor­­mindu-se in incompetentă. Lip­sa de metodă­­ gindeşte şi gă­seşte idei ; învaţă să investi­ghezi pentru a găsi cele mai bune idei. Atitudine­a cea nega­tivă este cea mai periculoasă dacă abordăm problemele cu convingerea că nu le putem re­zolva. Lipsa de efort , chiar dacă obstacolele anterioare au fost trecute, nu uita că foarte frecvent mai pot apărea como­ditatea şi dezinteresul prema­ture. Inţelegînd deci că ne aflăm în faţa gîndirii concentrate pri­vind direcţiile de acţiune pen­tru un nivel mereu mai înalt al activităţii, îl rugăm pe inter­locutorul nostru să se refere mai în amănunt la ceea ce în­seamnă mai exact toate aceste obiective. „Să subliniez mai întîi că la realizările menţionate mai sus s-a ajuns printr-un efort deo­sebit al colectivului care a în­ţeles că numai o atitudine res­ponsabilă, de adîncă implicare în rezolvarea operativă şi efi­cientă a problemelor producţiei poate determina­ . rezultate de prestigiu. Ce vreau să demon­strez ? A realiza încălţăminte pare ceva banal, dar este toc­mai invers. Mulţi produc, dar puţini sunt cei cu firmă, iar noi dacă am reuşit să pătrundem in state din Europa, Asia, America este firesc să facem tot ce ne stă în puteri pentru a ne menţi­ne clienţii şi de a-i atrage şi pe alţii cu produsele noastre. Pu­tem afirma cu mîndrie că, nu de puţine ori, o serie de firme străine, prezentîndu-se la între­prinderea de comerţ exterior specializată, au subliniat în mod expres că dore­sc să le fie exe­cutată comanda de către unita­tea noastră. Aşa s-a ajuns ca aproximativ 80 la sută din to­talul fabricaţiei să fie destinată exportului, toată această canti­tate de marfă fiind, fireşte, la nivel mondial ridicat. Dar, revenind la aspectele concrete ale muncii, mă opresc iată la faptul că în drumul spre aceste succese oamenii n-au e­­zitat nici un moment să-şi per­fecţioneze pregătirea. Şi avem in vedere absolut pe toată lumea. Adăugaţi la aceasta o febrilă preocupare pentru înnoirea teh­nologică, a dotării tehnice şi veţi obţine vectorul eficienţei acestei unităţi. La exigenţele de azi ale producţiei nu se mai poate lucra cu nivelul de ieri al cunoştinţelor. Este nevoie de chimie, de fizică, de matematică (pentru calculele de eficienţă), de estetică etc. Tocmai de ,a­­ceea nu considerăm rezultatele de pînă acum decit ca o premisă pentru fapte de muncă superi­oare. Mă refer la situaţia că deşi Întreprinderea noastră are un grad de integrare de peste 70 la sută, acesta poate şi tre­buie să crească. Şi va creşte. Prin ideile specialiştilor noştri a demarat o investiţie ce va aşeza pe baze noi, optime, o seamă de fluxuri de producţie, scurtîndu-se o serie de drumuri interoperaţionale. De ce acest efort ? Pentru că eficienţa, re­flectată şi în preţ, este şi ea un criteriu de apreciere a ca­lităţii de ansamblu a muncii, care vorbeşte deopotrivă despre competenţă şi seriozitate“. Intr-adevăr, marca „Dîmbovi­ţa“ este apreciată şi pentru ceea ce se cheamă respectarea cu ri­gurozitate a cuvîntului dat. Au fost numeroase situaţiile cînd din lipsa unor materii prime ori datorită sosirii cu întirziere a altora a trebuit să se lucreze contracromometru. Dar în ase­menea situaţii nimeni nu a pă­răsit unitatea şi clienţii au pu­tut să-şi ridice marfa la timp şi chiar în devans. Cu modestie, directorul unităţii consideră că nu este necesară reproducerea in ziar a diferitelor scrisori de apreciere a calităţii serviciilor oferite de „Dîmboviţa“. Motiv pentru care îi propunem să ne vorbească in continuare despre ceea ce numeam mai sus impli­care. „Spuneam că nimeni dintre noi, de la director plnă la mun­citor, nu s-a dat de-o parte cînd a fost vorba să invete. Am tri- ALEXANDRU STROH (Continuare in pag. a V-a) La Întreprinderea de Aparataj Electric Auto si Motoare Electrice din Sfintu Gheorghe • Foto­­ V. TANASOF Imagine din Miercurea Ciua Foto 2 MIHAI CUCU

Next