Scînteia Tineretului, martie 1989 (Anul 45, nr. 12361-12387)
1989-03-01 / nr. 12361
Proletar! din toate ţările, uniţi-vă! Elocventă expresie a grijii partidului şi statului nostru, personal a secretarului general al partidului TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU PENTRU CREŞTEREA BUNĂSTĂRII POPORULUI Incepînd de azi , o nouă etapă de majorare a retribuţiilor şi pensiilor începând de astăzi, 1 martie 1989, se trece la o nouă etapă de majorare eşalonată a retribuţiilor. Evident, şi aceste măsuri — parte integrantă a amplei acţiuni de majorare a retribuţiilor şi pensiilor începută la 1 august 1988, din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — reflectă pregnant dinamismul şi vigoarea economiei noastre naţionale, caracterul profund umanist şi democratic al orinduirii noastre socialiste, justeţea politicii partidului şi statului nostru, afirmată cu putere, îndeosebi după cel de-al IX-lea Congres al P.C.R., care aşază in centrul său omul, bunăstarea si fericirea sa. Expresie grăitoare a politicii profund umaniste a partidului nostru, al cărei ţel suprem îl reprezintă ridicarea continuă a nivelului de trai al întregului popor, in perioada 1 august 1988 — 1 ianuarie 1989 au fost majorate, pe ramuri şi activităţi, veniturile întregului personal muncitor cu retribuţii tarifare cuprinse între 1 500 şi 2 000 lei (in prima etapă, intre 1 august şi 1 octombrie 1988) şi, respectiv, cu retribuţii cuprinse între 2 001—2 250 lei lunar (în etapa a doua, între 1 noiembrie 1988 — şi 1 ianuarie 1989), noile retribuţii majorate ajungind la 2 000—2 400 lei lunar, pentru prima etapă şi, respectiv, 2 401—2 650 lei pentru etapa a doua. In cadrul acestor ample acţiuni s-a asigurat o creştere mai accentuată a retribuţiilor oamenilor muncii cu venituri mai mici, astfel încît retribuţia tarifară minimă pe economie a urcat de la 1 500 lei la 2 000 lei lunar. Acest spor — echivalent cu 33 la sută — de care beneficiază mai ales tinerii nou încadraţi reprezintă cea mai mare creştere din anii socialismului şi constituie o nouă dovadă a grijii pe care partidul şi statul nostru, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu o manifestă constant faţă de tînăra generaţie. Totodată, creşterea mai puternică a retribuţiilor mici reprezintă o nouă şi elocventă dovadă a grijii partidului şi statului pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de viaţă tuturor categoriilor de personal, pentru creşterea continuă a nivelului de trai al tuturor oamenilor muncii, in strînsă concordanţă cu principiile eticii şi echităţii socialiste. Aplicarea consecventă a unor măsuri pe o asemenea amploare — d° care se vor bucura, încă din acest an, 7,9 milioane de oameni ai muncii, — practic fiecare familie, dacă ţinem cont şi de sporirea pensiilor de toate categoriile, ca şi de faptul că în luna februarie a.c. s-a luat măsura măririi — în procente cuprinse între 4 şi 10 la sută — a fondului de retribuire în natură a ţărănimii cooperatiste, demonstrează, cu puterea faptelor, vigoarea economiei româneşti, justeţea politicii economice a partidului nostru comunist. Semnificaţia profund umanistă a acestor măsuri iese si mai puternic in evidentă dacă luăm in consideraţie că ele se aplică intr-o perioadă cind in alte ţări cresc preţurile, au loc fenomene de inflaţie, se adintesc decalajele sociale. Este de reţinut totodată faptul că în această perioadă de aplicare consecventă a măsurilor de majorare a retribuţiilor si pensiilor, de majorare, incepînd din acest an, — în procente cuprinse intre 4 si 10 la sută — a fondului de retribuire în natură a ţărănimii cooperatiste — tara noastră a reuşit să achite si o parte însemnată din datoria sa externă, România propuniidu-şi să lichideze în scurt tirtp această datorie. Toate acestea demonstrează cu claritate forța economiei noastre, justețea politicii partidului nostru de dezvoltare multilaterală a patriei, faptul că aplicăm ferm principiile de bază ale socialismului, ale asigurării ridicării continue a nivelului de trai material si spiritual al oamenilor muncii. Aşa cum se ştie, ca urmare a majorării retribuţiilor, in perioada august 1988 — ianuarie 1989, 4,4 milioane de oameni ai muncii — aproximativ 60 la sută din personalul muncitor — au beneficiat de venituri suplimentare în valoare de 5,8 miliarde lei. Tot anul trecut, intre 1 august şi 1 octombrie au fost majorate şi pensiile de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de virstă, ca şi cele pentru pierderea capacităţii de muncă şi pensiile invalizilor de război, de aceste măsuri beneficiind 801 500 persoane care, la nivelul anului trecut, au obţinut astfel venituri suplimentare ce însumează 300 milioane lei. Potrivit hotărârilor şi reglementărilor legale, cu începere de astăzi, se trece la cea de-a treia etapă de majorare eşalonată a retribuţiilor personalului muncitor mai mari de 7200 lei, și, totodată, se majorează pensiile de asigurări sociale de stat pentru munca depusă și limită de virstă cuprinse între 1 501—3 000 lei lunar. De aceste măsuri vor beneficia în perioada 1 martie — 1 august 1989 peste 3,4 milioane oameni ai muncii (40 la sută din întregul personal muncitor) şi 600 de mii de pensionari. Prin aplicarea acestor măsuri, cu începere de la 1 august a.c. 7,9 milioane de oameni ai muncii, — întreg personalul muncitor din patria noastră — vor beneficia de retribuţii majorate. In fapt, doar la nivelul acestui an oamenii muncii beneficiază, ca urmare a majorării retribuţiilor, de venituri supli- EMIL STANCIU (Continuare în pag. a III-a) ■ In această etapă, incepînd de astăzi, peste 40 la sută din personalul muncitor din economie se va adăuga celor care beneficiază deja de majorarea retribuţiilor ■ Circa 000 000 pensionari vor obţine pensii mărite ■ După încheierea acestei etape, retribuţia medie pe întreaga economie va fi de 3 300 lei lunar ■ In cadrul actualei acţiuni de majorare a veniturilor, începută la 1 august 1988, retribuţia tarifară minimă pe economie a crescut de la 1 500 la 2 000 lei — circa 33 la sută — fiind cea mai mare majorare de retribuţii din toţi anii construcţiei socialiste în ţara noastră . In actuala etapă, a IlI-a, circa ...4 milioane de oameni ai muncii beneficiază de creşterea retribuţiei, care se adaugă astfel celor 4,4 milioane persoane care au primit retribuții majorate în prima şi a doua etapă. un mmm al mmoumou Azi, in Ruşeţu, la fel ca in oricare altă localitate rurală a ţării, profesia de ţăran are un statut care şi-a ciştigat prestigiul binemeritat in aria satului românesc contemporan. Fenomenul e reliefat cu pregnanţă de activitatea tuturor celor aproape 5 000 de locuitori ai aşezării. Cooperativa Agricolă de Producţie fiinţează încă din 1950, dovadă a curajului şi lucidităţii cu care oamenii şi-au adjudecat traiectoria prezentului. Cele peste 4 000 ha ale cooperativei au devenit, de la un an la altul, un vast laborator experimental, producţiile obţinute plasindu-se, la majoritatea culturilor, în zona recordurilor. Deocamdată, prioritatea aparţine cerealelor. Ce se cultivă si mai ales cum se cultivă in Ruşeţui? Enumerăm : porumb, griu, orz, floarea-soarelui, legume, viţă de vie, pomi fructiferi. Pină aici nimic neobişnuit, veţi zice. Revedeţi, vă rog, înşiruirea. Oare nu atrag atenţia aici, in plin Bărăgan, viţa de vie, legumele şi pomii fructiferi ? Iată că ele nu mai sunt doar culturile specifice zonelor de deal si de munte. Aşadar, azi, avem de-a face in Ruseţii cu o adevărată „enciclopedie agricolă“. Perfect adevărat. Ca si dar, cum s-a intimplat in anii din urmă, in jur de 8 000 kg kg griu, peste 2 500 kg floareasoarelui, in condiţiile atmosferice mai vitrege ale ultimilor ani, ţine, evident, de domeniul performanţelor. Mai mult decit atit, oamenii s-au specializat in producerea de seminţe de porumb si floarea-soarelui cu un potenţial productiv spectaculos. Toate acestea n-ar fi fost posibile fără un nucleu de mecanizatori specializaţi, am putea spune, in executarea unor lucrări impuse de structura Bărăganului. Pe unul din ei, inginerul Ion Geroşanu, actualul director al Staţiunii de Maşini Agricole, il urmăresc de ciţiva ani buni. Tinereţea, dar mai ales ambiţia, setea de a înnobila Bărăganul l-au adus in ipostaza de a conduce direct munca mecanizatorilor. Un alt mecanizator de excepţie , Ion Frăţilă, şeful secţiei din Rudeţu. In fiecare campanie, indiferent de condiţii, toate cele 60 de tractoare răscolesc, zi-lumină ,uneori chiar şi nopţile, pămintul. Aşadar, o aritmetică generoasă a derulat în favoarea oamenilor izbinzi pe măsura forţei lor. Cooperativa agricolă polarizează viaţa întregii aşezări, amplificind la cote spectaculoase meseriile tradiţionale ale satului, în fond. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Zootehnică din localitate a apărut din dorinţa şi necesitatea nuanţării zestrei cooperativei, membrilor cooperativei. Doctorul Dragoş Barbu, directorul staţiunii, un specialist de marcă ce are şansa de a coordona un nucleu de colaboratori de excepţie, poate vorbi îndelung despre realizările lor. Dar, ca oricare om ce are ambiţia de a face totul temeinic, se rezumă să rămină in sfera cifrelor comparative. De pildă , tipul de oaie Ruşeţu I, specializat pentru lină şi care, a fost intre timp depăşit ; actualul Ruşeţu II înregistrează în medie pe cap de oaie 11 kg lină fină, cu o şuviţă de 9 cm la tundere ; rasa creată pentru lapte a dat in jur de 294 l anual pe cap de oaie, faţă de sarcinile stabilite de 240 l ;in atenţia cercetătorilor se află crearea oii româneşti de carne, o rasă cu performanţe deosebite. Lui Marian Rădulescu, secretarul comitetului comunal de partid şi primar al comunei, sintagma „viaţa la ţară“ i se pare de-a dreptul depăşită. Cind spune asta ţine să şi argumenteze : „Intre Făurei, oraşul cel mai apropiat de noi, şi Ruşeţu, nu văd o deosebire esenţială Şi aici, ca şi acolo, se lucrează planificat, in flux... Nu vă spune nimic existenţa în centrul nostru agroindustrial a Staţiunii de Cercetare şi Producţie Zootehnică, a complexului zootehnic al C.A.P., a fermelor de cultură mare, a fabricii de preparat năut ? Numai enumerindu-le, trăiesc efectiv sentinentul că e vorba intr-adevăr de un oraş“. Acum in această primăvară cindi aniversăm 40 de ani de la începutul procesului de transformare socialistă a agriculturii după istorica Plenară din 3—5 martie 1949, am asistat la Ruşeţu la o intilnire a fondatorilor C.A.P., a altor cooperatori fruntaşi cu pionieri şi utecişti de la şcoala generală clasele I—X, precum şi cu un grup de scriitori care, cu ani în urmă, se documentau la Ruşeţu, secvenţele reţinute atunci devenind cu vremea file de istorie. Pentru că ce altceva pot fi decit autentice documente, mărturii de muncă şi viaţă cele două cărţi apărute pină acum despre Ruşeţu ? Nicolae Sebaş, actualul preşedinte al unităţii, inginerul Gheorghe Nicolae, Ion Ţepeluş şi-au depănat amintirile cu un extraordinar suflu evocator, i-am simţit pe ceilalţi am participă la rindul lor cu toată fiinţa la momentele incandescente din istoria contemporană a satului şi totodată le-am citit in ochi hotărirea de a face totul ca localitatea lor să devină mai prosperă, mai înfloritoare. O sintagmă valabilă pentru toate satele româneşti, expresie relevantă a uriaşei epopei la care participăm cu toţii DUMITRU ION DINCA ANUL XLV SERIA II NR. 12 351 4 PAGINI 50 BANI MIERCURI 1 MARTIE 1989 Premieră industrială La întreprinderea de Rulmenţi din Suceava a fost pusă în funcţiune cea de-adoua capacitate de producţie care urmează să realizeze anual circa 4 milioane de rulmenţi radiali cu bile. Concomitent cu eforturile depuse pentru onorarea exemplară a sarcinilor de plan, colectivul de oameni ai muncii acţionează pentru finalizarea montajelor şi probelor pentru celelalte linii de fabricaţie. Ca urmare a bunei conlucrări dintre beneficiari, constructori şi furnizori, sunt create premise ca pină la sfîrşitul acestui an să fie conectată la fluxul productiv şi cea de-a treia capacitate de producţie. (Agerpres) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe Jozef Lenart, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, pe tovarăşul Jozef Lenart, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, care efectuează o vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. In acest cadru, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost transmise un cald salut si cordiale urări din partea tovarăşilor Milos Jakes, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, Gustav Husak, preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, şi Ladislav Adamec, preşedintele guvernului, a conducerii de partid şi de stat din această ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit si a transmis tovarăşilor Milos Jakes, Gustav Husak si Ladislav Adamec, conducerii de partid si de stat salutul său călduros si cele mai bune urări, iar poporului cehoslovac prosperitate si tot mai mari realizări în construcţia socialistă. In timpul întrevederii a fost subliniată evoluţia bună a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Cehoslovacia, dintre ţările şi popoarele noastre, evidenţiindu-se rolul hotărîtor al întîlnirilor şi convorbirilor la nivel înalt în dezvoltarea în continuare a acestor raporturi tradiţionale. In acelaşi timp, s-au relevat posibilităţile existente pentru extinderea pe mai departe a conlucrării româno-cehoslovace pe plan politic, economic, tehnico-stiintific şi în alte domenii de activitate. In cursul convorbirii a fost reliefată însemnătatea dezvoltării colaborării economice multilaterale în cadrul C.A.E.R., perfecţionării pe baze socialiste a activităţii acestei organizaţii, în folosul şi spre binele fiecărei ţări membre, in interesul cauzei generale a socialismului şi păcii, al progresului şi colaborării intre naţiuni. Totodată, abordîndu-se uneia probleme ale situaţiei internaţionale, a fost relevată necesitatea întăririi luptei împotriva pericolului de război, pentru dezarmare şi pace, a solidarităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor progresiste care se pronunţă în favoarea dezvoltării independente a popoarelor, pentru democraţie, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. La primire au participat tovarăşii Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ion Sirbu, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Jan Papp, ambasadorul Cehoslovaciei la București. Calitate, ritm şi exigenţa în îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan PREMISE CARE OFERĂ CERTITUDINEA ONORĂRII ANGAJAMENTELOR ASUMATE Se poate aprecia că recenta adunare generală a reprezentanţilor oamenilor muncii din Combinatul de Articole Tehnice din Cauciuc Jilava a avut un profund caracter de lucru. S-a dezbătut cu răspundere muncitorească modul in care s-a desfăşurat activitatea anul trecut, cum au fost folosite capacităţile de producţie, baza materială şi forţa de muncă. Totodată, lipsurile şi neajunsurile manifestate în activitatea productivă au fost supuse unor critici severe, adoptîndu-se măsurile corespunzătoare pentru realizarea sarcinilor ce revin unităţii în 1989. Desigur, ar fi greu să facem chiar şi o sinteză a problemelor discutate, fiecărui aspect abordat acordîndu-i-se importanţa cuvenită, mai ales dacă ţinem cont că 1988 a fost un an al cărui bilanţ cuprinde pe lingă realizări meritorii şi o serie de neîmpliniri care, bineînţeles, trebuie eliminate in acest an. In principal, direct sau indirect, fiecare vorbitor a atins, mai mult sau mai puţin pe larg, problemele ce concură nemijlocit la creşterea calităţii, a competitivităţi produselor. De altfel, încă înainte de începerea adunării, tovarăşa Ene Steliana, preşedintele Consiliului Oamenilor Muncii, vorbindu-ne despre rezultatele din 1988 şi din prima parte a acestui an ne spunea : „O preocupare prioritară, atît anul trecut, cit şi în acest an şi, desigur, şi în viitor este obţinerea unor calităţi tehnico-funcţionale superioare la toate produsele astfel încît şi pe această cale să ne consolidăm prestigiul atît pe piaţa externă, cit şi la intern. Pornind de la bunele realizări ale anului trecut, în acest domeniu de maximă importanţă al activităţii noastre vrem ca în acest an să obţinem rezultate şi mai bune, intimpinînd astfel cum se cuvine, prin noi şi remarcabile fapte de muncă cea Tinerii in forumurile democraţiei muncitoreşti de-a 45-a aniversare a zilei de 23 August şi Congresul al XIV- lea al P.C.R. De altfel, bilanţul rodnic al lunii ianuarie, cu realizări importante atît la export cit şi la ceilalţi indicatori, reprezintă deja un punct solid de plecare, obligîndu-ne să amplificăm şi mai puternic aceste bune rezultate în perioada următoare“. Dezbaterile care au urma prezentării dării de seamă şi amulelor programe, de măsuri vizind îmbunătăţirea nivelului tehnico-calitativ al produselor, modernizarea şi perfecţionarea fluxurilor tehnologice, folosirea intensivă a capacităţilor de producţie, creşterea mai accentuată a productivităţii, reducerea normelor de consum energetice şi materiale au impresionat prin maturitatea cu care au fost abordate toate aspectele muncii, căile prin care se va putea ajunge chiar la depăşirea angajamentelor asumate. Astfel, în cuvîntul său tînăra economistă Livia Bocan, şefa compartimentului export, arăta că în condiţiile în care exportul acestui an creşte cu 23 la sută, plănut pe ianuarie s-a îndeplinit un procent de 101,2 la sută. „Dacă ţinem cont de solicitările preselnice ale beneficiarilor externi reflectate, desigur, în primul rind in portofoliul de comenzi ca si de temeinica pregătire a fiecărei comenzi de export este dacă sint premise certe ca în acest an să depășim recordul de anul trecut cinci, finalizînd în devans cu mai bine de o lună planul, anual de expori, ne-am înregistrat cu o depăşire totală de 115,6 la sută. Bun colaborare cu partenerii tradiţionali, pătrunderea pe noi pieţe, mai ales cu benzile transportoare de cauciuc, dar şi cu alte produse competitive ne îndreptăţesc să aspirăm la mai mult. Se impune însă acţionăm şi mai ferm în înnoirea şi diversificarea mai accentuată a nomenclatorului de export, în creşterea calităţii, a Productivităţii formaţiilor specializate în producţia de export, astfel Incit S. EMIL IONEL NICOLAE (Continuare în pag. a II-a) REPERELE ACTUALITĂŢII AGRICOLE Valoarea seminţelor hotărîtoare in realizarea unor producţii sporite Pregătirea şi realizarea temeinică a lucrărilor din actuala campanie agricolă reprezintă o direcţie fundamentală in activitatea unităţilor agricole sătmărene. Practic, semănatul culturilor din prima epocă va începe in următoarele zile. Iată, a-aşadar, un argument in plus pentru a ne interesa care este stadiul asigurării fondului de săminţă necesar pentru activitatea productivă din acest an. De altfel, dacă în ultimii ani unităţile agricole din această zonă au obţinut Sporuri semnificative de producţie, una din explicaţii o constituie, fără îndoială, introducerea şi extinderea în cultură a unor soiuri ,şi hibrizi cu valoare biologică ridicată, în condiţiile aplicării şi generalizării tehnologiilor moderne de producţie. Dacă ne referim la activitatea Centrului pentru Contractarea şi Prelucrarea Fondului de Săminţă, primele constatări sunt îmbucurătoare, confirmînd exigenţa şi răspunderea cu care s-a acţionat în acest domeniu. Iată, bunăoară, cu excepţia porumbului provenit din alte judeţe, în momentul de faţă este asigurată întreaga cantitate de săminţă necesară pentru recolta acestui an. De reţinut faptul că aceasta face parte din verigile biologice superioare, ceea ce va permite obţinerea unor producţii agricole pe măsură. De altfel, încă din toamnă aproape întreaga cantitate de săminţă produsă în judeţ a întrunit normele tehnologice stabilite. Aşadar, semn bun pentru producţiile mari planificate în 1989! Să vedem care este stadiul livrării acestora în unităţile agricole. Vom începe cu sămînţa pentru culturile din prima urgenţă: ovăz şi mazăre de cimp. La prima cultură realizările indică mai bine de jumătate din totalul de 940 tone. La fel se prezintă lucrurile şi la mazărea de cimp unde a fost pregătită o cantitate totală de 604 tone sămânţă. Să reţinem faptul că o serie de unităţi agricole, între care Turulung, Halmeu, Acîş, Supur, Medieşu Aurit, Dobra, Tăşnad şi altele şi-au ridicat întreaga cantitate de ovăz repartizată. Se impune insă ca activitatea de preluare a seminţelor să fie impulsionată în toate unităţile agricole, astfel incit semănatul culturilor din prima epocă să se realizeze IOAN GAVRA (Continuare în pag. a 11-a) Imagine din municipiul Bacău Foto : O. PLECAN ■ Primirea în rîndurile organizaţiei U.T.C. - moment cu multiple semnificaţii în viaţa fiecărui tînăr : Un examen al maturităţii şi responsabilităţii politice Q Şcoala noastră cu faţa spre secolul XXI : Prin armonia cunoaşterii, spre construcţia desăvirşite a personalităţii ■ Noi şi natura : Acţiuni de întinerire a litoralului Ü Educaţie şi cultură : Asumarea în profunzime a tradiţiei D Sport — Cupele europene la fotbal ■ Rubrica AZI Mărţişorul Luna februarie închide între coperţile sale crepusculul unui anotimp. Nu peste multă vreme vor sosi cocorii şi vom privi lumea din alt unghi. Oraşul miroase a branişte de curcurigi, a brinduje şi ghiocei, a rămurele de alun. Luna martie îşi face intrarea cu o poveste frumoasă : mărţişorul ! Acum, de 1 Martie, mi-ar plăcea, măcar pentru o clipă, să fiu considerat scriitor de mărţişoare. Pentru că mărţişorul este unul dintre cele mai fragede detalii ale inimii, este logosteaua poetului. Acum, ca niciodată, mina mea e ram. Acum, mai mult ca niciodată, numele mamei e numele unei flori. Aerul se înteiază. Mărţişorul este o efigie nepieritoare şi noi, bărbaţii, îi aparţinem atîta vreme cit există cuvîntul iubire. Mărţişorul este un degetar de lumină, un subiect care a trezit atenţia celor mai mari meşteri ai cuvîntului. CONSTANTIN PREDA"onVmvre in vag. all-nt