Scînteia Tineretului, iunie 1989 (Anul 45, nr. 12439-12464)

1989-06-01 / nr. 12439

I SCÂNTEIA TINERETULUI­" pag. 2 ÎNNOIREA PRODUCŢIEI. SUPORTUL PRINCIPAL AL ACTIVITĂŢII DE EXPORT! Vocaţia şi argumentul constructorilor (Urmare din pag. 1) din volumul total al producţiei, realizate este destinat pieţei externe, existând perspective sigure de îmbunătăţire a aces­tui indicator. Ponderea produ­selor oferite partenerilor de peste hotare o constituie utila­jele destinate­ industriei uşoare la care se adaugă maşinile de filat viscoza pentru fibre celu­lozice, maşinile unelte de gău­rit. Fireşte, oferta unităţii cu­prinde şi alte categorii de uti­laje aflate într-un proces con­tinuu de modernizare. Rezul­tatele obţinute pînă acum in a­­cest domeniu sînt o consecinţă directă a eforturilor depuse pentru fabricarea unor utilaje de înaltă complexitate. Acelaşi lucru se poate spune despre modul în care a înţeles şi înţe­lege unitatea să-şi onoreze an­gajamentele asumate la ex­port. Utilajele contractate pe piaţa externă sunt executate si expediate, de regulă, in devans, volumul livrărilor depăşind in mod constant nivelul stabilit. Aşa, de pildă, în primul trimes­tru acest indicator a ajuns sa fie realizat in proporţie de 124 la suta. Dăruirea şi competen­ţa profesională manifestate pe această linie sunt cu totul re­marcabile, valorificând cores­punzător capacitatea de angaja­re şi iniţiativă a specialiştilor şi oamenilor muncii din între­prindere. Materializarea efortu­rilor specifice de inteligenţă şi creativitate tehnică a favorizat obţinerea unor rezultate remarc de noi utilaje in fabricaţie. Se ţioate sparte cu tot ce s-a făcut­­ţină acum la acest capitol are­st punct de susţinere activita­tea proprie de cercetare şi pro­iectare tehnologică, în cadrul care ţi se regăsesc tot mai mulţi tineri specialişti. MODERNIZAREA­­ IN CON­­CORDANTA CU PERFORMAN­TELE TEHNICE REALIZATE IN DOMENIU Cum spuneam, procesul de mo­d­ernizare a producţiei înre­gistrează o dinamică accentuată la nivelul întreprinderii. Iată, bunăoară, maşinile de filat vis­­coză (unul din produsele de bază) realizează in momentul de faţă o productivitate dublă la beneficiari faţă de cele fa­bricate cu cîtva timp în urmă. Desigur, experienţa şi-a spus cuvintul şi la acest capitol. Să reţinem, însă, că elementele tehnologice - constructive care intră în componenţa utilajelor textile urmează acelaşi flux de­­ fabricaţie, insd­iferent despre care categorie de beneficiari ar fi vorba. Prin urmare, calita­tea produselor se instituie ca o dimensiune esenţială a întregii activităţi productive, competiţia desfăşurată privind deopotrivă beneficiarii interni şi externi, înţeles corect, acest aspect se dovedeşte a fi deosebit de im­portant, atunci cînd se pune problema asimilării de noi uti-1-j!- S„ i.!.-J—Sl„ fu—, s-au adus îmbunătăţirile nece­sare şi in domeniul organizării procesului de producţie. Lansa­rea in fabricaţie a noilor pro­duse se realizează direct pe calculator, mărindu-se astfel gradul de siguranţă în realiza­rea producţie şi urmărirea co­respunzătoare a acesteia pe în­tregul flux tehnologic. In aces­te condiţii este de la sine Înţe­leasă oportunitatea controlului fazic şi interfazic pe operaţii şi faze de producţie. Calitatea e­­xecuţiei este urmărită îndea­proape pînă la nivelul locurilor de muncă de către formaţii de lucru specializate. Astfel, ceea ce se fabrică in momentul de faţă la „Unirea" este de nivel tehnic mondial ridicat, asigu­­rind creşterea susţinută a pro­ducţiei de export. Argumente ? Ne vom opri doar la unul sin­gur. In acest an, mai precis în ultimele două luni de activita­te, au fost realizate noi con­tracte de utilaje pe piaţa ex­ternă, nivelul acestui indicator fiind acum de 39 la sută în to­talul producţiei. Faptul în sine ne pare deosebit de sugestiv dacă avem în vedere cerinţa îndeplinirii ritmice, integrale a sarcinilor de plan. Astfel, dacă nu cu mult timp în urmă între­prinderea se confrunta cu o se­rie de probleme legate de rea­lizarea sarcinilor de producţie, prin reorientarea fabricaţiei (a se înţelege şi rentabilizarea produselor) Întreaga activitate a reintrat în mersul normal al I-----1 ., rezultată fiind în creştere. Nor­mal, in­ acest context principala preocupare a colectivului o re­prezintă intensificarea expor­tului, utilajele aflate în curs de proiectare avind performanţe tehnice de nivel tehnic mon­dial. De altfel, acţiunea de ansi­­milare a noi produse în circui­tul productiv indică un nivel constant ridicat. Să reţinem că fiecare dintre utilajele realiza­te in ultimul timp încorporează un murdăr mare de repere, fiind foarte complexe sub asp­ect constructiv.­­Ne gind­im, în pri­mul rind, la cele 17 tipu­ri de utilaje destinate industriei me­talurgice, la noul tip de maşină de filat continuu vîscoză care include un număr dublu da posturi sau la instalaţia de ali­mentare pneumatică a cardelor, toate livrate la export. Este bine să arătăm că în acest an vor fi introduse în fabricaţie alte 95 de utilaje şi instalaţii de mare productivitate, în sfîr­­şit,, noua instalaţie de alimen­tare automată din baloţi repre­zintă o realizare tehnică de ex­cepţie care artiumentează preo­cupările existente in acest do­meniu. Disponibilitatea mani­­festată îri asimilarea noilor ca­tegorii de utilaje susţine accen­tuarea laturilor intensive ale producţiei şi obţinerea unei rentabilităţi superioare la toată produsele fabricate. IOAN GAVRA SATISFACŢIA DATORIEI ÎMPLINITE Sentimentul cu care păşeşti pentru prima dată intr-o unita­te şcolară purtind numele poe­tului naţional e unul de sfiiciu­ne, de adinea emoţie. Şunci cum izvorăşte in tine o mare mindrie lăuntrică, de care te bucuri la fel de simplu, la fel de firesc cum te bucuri, de pildă, de ver­dele intens al arburilor care ţin pe umerii lor de frunze, mari şi rotunzi, rochiile de smarald ale primăverii atotprezente. Şi cit de frumos este primă­vara la Botoşani, oraşul în care s-a născut Mihai Eminescu, ora­şul unde unul dintre licee, ve­chi de peste un secol, se nu­meşte chiar... „Mihai Eminescu“. De altminteri, la intrarea in noua şi impunătoarea clădire a acestei centenare Instituţii de invăţămint (denumită ,la înfi­inţare, in 1887, „Şcoala secundară de fete", apoi, înainte de primul război mondial, „Liceul de fete" şi devenită, după 1940, „Şcoala medie de fete", pentru ca in 1957 să ia numele Luceafărului), cunoscutele versuri gravate în marmură la baza statuii poetu­­lui existente aici : „Cind aminti­­rile-n trecut / încearcă să mă cheme, / Pe drumul lung şi cu­noscut / Mai trec din vreme-n vreme" — trezesc în cel care le citeşte nostalgii şi amintiri dini anii — cine-i poate uita vreoda­tă ? — in care a fost el însuşi elev şi s-a străduit să pătrundă cît mai multe din tainele cu­noaşterii, din frumuseţile şi adincimile., ^big .băţiulijs in goli­., timp, ale operelor marilor scri­itori ai neamului nostru. ^ „Fiecare,,patre-tjiei'. 'sultemn,,' chiar dacă nu ne dăm totdea- . una foarte bine'seama de acești, fapt — ne . spune profesoara Anica Săvuc, directoarea liceu­lui — rezultatul firesc al cuvin­telor îndrumătoare cu care ne,-au hrănit dascălii noștri. Referindu-mă strict la profesiu­nea mea şi a colegilor mei, aceea de dascăl, aş­ putea aminti,­­ cu­­ convingerea că ne exprimă în totalitate gîndurile şi eforturile depuse zi de zi la Catedră, cu­vintele lui Nicolae Iorga :­­Nu dăinuie din noi decit ceea ce am dat altora­“. Sălile de clasă spaţioase, la­boratoarele şi cabinetele de o ţinută didactică, ştiinţifică, ire­proşabilă, holuri ta­povoazate cu gust dovedesc nu numai price­pere şi dragoste faţă de profe­sie, ci, mai mult de atît , înaltul respect faţă de şcoală, faţă de menirea ei în societate, aceea de a pregăti adolescenţii de azi pentru muncă şi viaţă. „Ne străduim să asigurăm celor peste 1 500 de elevi cuprinşi în 39 de clase de liceu (32 curs de zi şi 7 curs seral) şi în 5 clase de şcoală profesională, toate condi­ţiile necesare unei pregătiri te­meinice de specialitate şi de cultură generală — ne mărturi­seşte profesorul de limba româ- Calitatea învaţămîntului depinde, în primul rînd, de noi că Dorin I­opa, directorul ad­junct. Ne străduim in perma­nenţă să asigurăm, cu baza ma­terială de excepţie pe care o avem, un invăţămint de calitate, oglinda activităţii noastre reflec­­tîndu-se cu fidelitate în rezul­tatele obţinute de elevi la în­văţătură. Căci a purta,­­ca insti­tuţie de invăţămint, numele lui Eminescu, inseamnă, pe, lingă o­ deosebită cinste, şi o mare res­ponsabilitate, cărora nuTre'p'n-' tem­ răspunde, nu avem dreptul să le răspundem altfel decit prin calitatea muncii noastre“. Ne sunt enurrîerate, în conti­nuare, cîteva dintre acţiunile înscrise de agenda de lucru a or­ganizaţiilor O.T.C. : • dezba­teri bilunare pe tema : „Cum în­văţăm, cum ne pregătiră'' © in­formări lunare avind ca scop generalizarea experienţelor po­zitive • acţiuni de popularizare a elevilor fruntaşi • organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a activităţii cercurilor pe obiec­te etc. De o deosebită atenţie se bucură şi concursul iniţiat la în­ceputul acestui an Şcolar, inti­tulat semnificativ , „Clasa cu cea mai bună pregătire de spe­cialitate", prin care se urmăreş­te, pe baza unui punctaj special (note la materiile de invăţămint, disciplină, număr de elevi par­ticipanţi la concursurile şcolare ş.a.), in primul rind. Împletirea cat mai strinsă a cunoştinţelor teoretice cu cele practice şi, pe acest temei, realizarea unei cit mai diver­se şi­­complexe pre­gătiri. „Liceul ne asigură, încă de la venirea aici, în clasa a IX-a, ne spune Cătălin Zamfir, elev in clasa a XI-a A, profilul chimic , posibilitatea de a ne înscrie pe o linie de performanţă. Pe mine m-au atras miracolul chi­miei, noutăţile acestui domeniu, marea sa perspectivă de dezvol­tare in cadrul economieii­ naţio­nale, atît în prezent, cit şi în anii viitori. Doresc să urm­ez cursu­rile unei facultăţi de chimie". „Eu­ fac parte dintr-o clasă cu profilul de matematică-fizică, ne mărturiseşte şi Ovid­iu Teo­­rtorov, din clasa a XI-a H, secre­tarul comitetului U.T.C. pe liceu, proaspăt distins, de altfel, cu unul dintre premiile speciale ale Olimpiadei naţionale de fi­zică­, desfăşurată recent la Satu Mare — şi ceea ce doresc să re­­lev, mai intii, este atentia care se acordă in liceu, in pregăti­rea noastră, disciplinelor funda­mentale. Nu se uită nici o cl­i­­pă importanţa deosebită a Pre­gătirii de cultură generală, pre­miul II obţinut la Olimpiada na­ţională"da" limba rusă de Nicu­­leta Popa (clasa a X-a H) şi menţiunea cu care s-a întors de la Olimpiada de limba si lite­­ratura­ română Anca Cristina Urzică, fiind, de pildă, grăitoa­re dovezi in acest sens. Emities­­­cu, al cărui mime liceul nostru , îl poartă, constituie în ntit de multe privinţe un exemnai demn d­e urront.. deschiderea sa si către problemele «d­intife.e, alături de cele culturala si lite­rare, fiind azi bine cunoscută. El ne este ideal si ne străduim să fim in permanentă demni de numele său". NICOLAE TONE Preocupări susţinute pentru asigurarea furajelor (Urmare din pag. I) cart. Aichai Schillinger şi alţii. La Cooperativa Agricolă de Producţie Fîntînele stăm de vorbă cu ing. Ioan Gligor, pre­şedintele unităţii, care ne spune că pînă in prezent s-au însilozat peste 1 500 tone secară şi orz, precum şi o importantă cantitate de fin, prin aportul mecaniza­torilor Laurian Vasiu, Mihai Cut, Gheorghe Sabău, Ioan Draia şi alţii. S-a recoltat, de asemenea, o mare cantitate de ierburi perene şi borceag pentru hrana zilnică a animalelor. „Pînă la demararea celei de-a doua coase, ne spune Ioan Gli­­gor, continuăm lucrările la un sistem nou de irigaţii, ajutaţi fiind de I.A.S. Fîntînele, pentru a asigura apa de suprafeţele des­tinate producerii de furaje“. Şi la , Cooperativa Agricolă de Producţie Chişineu Criş borcea­­gul a fost cosit de pe întreaga suprafaţă de 80 ha, obţinindu-se 330 tone de semifîn şi 25 tone de fin. Totodată, 300 tone masă verde S-au folosit pentru hrană in această perioadă a animale­lor. De pe cele 100 ha cu trii­d­­­ihne s-au depozitat 85 tone de fin, unnind ca in final să se ob­ţină 350—400 tone. Pentru rea­lizarea necesarului de 1 900 tone , fin, cit este prevăzut pentru a­­cest an, se acţionează şi la în­grijirea celor 247 ha de fîneţe, de pe care urmează să se obţină minimum 600 tone fin. SABIN BODEA ■ Instituţiile de cultura, ----------------a. .... .-i'l.L.ri f'1- A- ■■ centre ale educaţiei multilaterale ...Povesteşte cronicarul: „Can­­temir-vodâ (...) au trimăs pe Macrei vătavul de păhârnicei cu slujitori din Roman de l-au luat de-acolo, de la casa lui de la,Bărboşi, de l-aţi dus pîrt­in Roman, şi i-au tăiat, capul". — JMecvţlce. ..Letopiseţul Ţării Moldovei“. In centrul Romanu­lui, pe locul aftde se presupune câ ar fi avut loc decapitarea, stă astăzi bustul din piatră al calul care scria în „predoslo­via“ la „De neamul moldoveni­lor“ : ....că nu ieste alta şi mai frumoasă, şi mai de folos in toată v­iaţa omului zăbavă decit cetitul cărţilor" (Miron Costin). De partea cealaltă a străzii, aşezată intre copaci veşnic În­tineriţi de seva primăverii, faţă în faţă cu statuia cărturarului, o­­ clădire frumoasă, cu trepte lărgi, care invită păsul trecă­torului : Biblioteca Municipală Roman. Deja din holul de la Intrare eşti cucerit de at­mosfera proprie unui lăcaş de cultură. Cuburi mari de sticlă transparenta în care se răsfaţă, pentru ochiul privitorului, pa­ginile deschise ale cărţilor­ ex­puse. In centru, curii e firesc pentru orice zi a oricărui an, operă eminesciană. Rafturi cu sertare din lemn care închid în ele nume şi titluri, pe carto­naşe codificate, in căutarea că­rora, (dupa „pohta ce-ai poh­­tit") va purcede îndată una dintre bibl­iotecarele inimosu­­lui colectiv. Săli cu volume care, în ţîulie lumină de mai, işi sporesc strălucirea. La începutul dialogului, to­varăşa directoare a bibliotecii, Mafia Vartolaş, şi-a fixat un motto : „Ceea ce este bun este de două ori mai bun dacă este scurt", zicea Schopenhauer­. „Deci, am să încerc ca vorbele mele să fie de două ori mai bune ! Biblioteca Municipală Roman este o instituţie matură atît sub aspectul viratei (194 ani), cît şi sub cel atl experien­ţei şi activităţii ce o desfăşoară. Cu tot trecutul ei istoric este incontestabil făptui ca abia în Anii victorioşi ai socialilffiului, Cbn,tfx»i»h­tjJ Al 1« Teat­aj rvet.n — deschizător al unor noi di­recţii şi perspective fără prece­dent de dezvoltare în viaţa ţâ­rii — a marcat începutul unei noi etăpe­ri în asistenţa Bi­bliotecii Municipale Roman. Biblioteca şi-a desebit larg por­ţile pentru oamenii muncii, desfăşurind o activitate diversi­ficată, de la an la an mai bine organizată şi mai plină de con­ţinut". Aici, în bibliotecă totul va fi­­sociaza literaturii. Pe o masă, un buchet de liliac trimite gun­dul la celebrul vers al lui Ma­cedonod : „veţ­iţi, privighetoa­rea Cinta şi liliacul a-nilorii“... Mai­ pluteşte Sh­aer Ui­ MiroS incomfundabil, al literei tipări­te, da regăsit Sh orice încăpere unde sunt cărţi. Iar aici este un loc al cărţii. „Astăzi biblioteca noastră este posesoarea unei colecţii de aproximativ ISO 600 de volume din toate domeniile. Acestea constituie baza desfâşurării unei activităţi specifice de edu­caţie comunistă, multilaterală, de sprijin activ in instruirea şi informarea în păs cu cerinţele noi, complexe ale societăţii noastre". Pentru cei care frecventează bibliotecă, serile­­de luni au devenit un reper în orizontul cultural al unei s­aptămini. Este ziua (momentul) „Colocviilor“. „Prezenţa noastră, a colecti­vului nostru în viaţa spirituală a Romanului se face simţită şi ORASUL $I­MELIOTEM prin activităţile pe care le or­ganizăm. Din 1972 sîntem gaz­, da şi organizatorul ciclului de audiţii muzicale „Muzica şi mările probleme ale existenţei" sub conducerea profesorului Gheorghe Ciobanu, ciclu ce are ca suport material cartea şi discul sau banda de magneto­fon şi care vizează educaţia es­tetică a cititorilor noştri. Anul acesta se mai adăugă cafia de dialoguri. „Eminescu şi romas­­cafiii", care se bucură de parti­ ciparea unor apreciaţi profe­sori din oraşul nostru, precum şi­­Eminescu şi muzica.» — a­ceasta din urmă -dirijată* D. V.. ti., Sub asemenea stimulative şi atrăgătoare iniţiative cultura­­le, întrebarea „cum sunt triferii cititori­i“ este firească, se im­pună­ (De altfel bibliotecă are o încăpere, „ludoteca", special amenajată pentru cei foarte ti­neri cititori, cameră cu păpuşi blonde, care ţin în braţe cârţi frumos ilustrate şi cu trenuleţ­e pe covor, ale căror vagoane transporta... poveşti), întreba­­rea se justifică, chiar dacă nu ignorăm faptul că omul are douâ tinereţi : ca­ a viratei bio­logice şi cea a entuziasmului mereu nou în faţa lecturii, stind în puterea fiecăruia să-şi păstreze o tinereţe de-o viaţă. Am prilejul să discut cu ti­nerii liceeni. La un moment dat unul dintre ei recunoştea ab­senţa unui timp al lui dedicat pregătirii pentru celebra „oră de română". Argumentul, rostit Cu o nuanţă, pare-se, de regret, era simplu : „La admiterea in­tr-o facultate tehnică n-o să mă intrebe nimeni : -Mâi băie­te, tu ai citit romanul »si poe­zia ăsta 7« EU ştiu că am de fă­cut pentru inline o sută de pro­bleme şi mai am şi româna ; cred că se înţelege ce-mi ră­­mine de ales". Iar, în unele ca­­zuri, alternativa pregătirii pen­tru o „Politehnică“ se transfor­mă în ofertele vreunui „video“ (său vreunei „discoteci“), une­ori exagerat de „generoase" cu nestăplnirile şi curiozităţile vîr­­stei. Deci, cum Sínt tinerii citi­tori ? „Din totalul de cititori, in jur de 70—75 la sută Sínt tineri. Mai ales elevi, studenţi în va­canţe, mai puţin cei încadraţi în diverse locuri de muncă, deşi noi îi aşteptăm. Şi credeţi-mă, citesc mult şi multe ! Desigur, vin şi unii care cer o „lectură uşoară“, adesea tentaţi exclusiv de romane poliţiste sau de a­­venturi; e bine, să îngăduim­­ !, ca divertisment două ore de matematică sau fizică sau... Dar nu este suficient.­ Pentru că­­ lectura este omul. Contactul ti­nerilor noștri trebuie să în­ceapă cu marea literatură, în­­cepiftd de la clu­cii literaturii române pînă la valorile univer­sale. Aici, intervenim­" aioi, biblio­tecarii, știind că ,misiunea bi­bliotecarului este mobilă, că noi sîntem mijlocitorii" către cultu­ră. Prin lectură nU se formea­ză numai specialişti ; lectura­­ îmbogăţeşte universul de cu­noaştere şi de sensibilitate al tuturor...". Cu« s-ar putea încheia dis­cuţia noastră ? Poate reamin-MiiLJtauvniMii (IMS? fiind în pragul orbirii, mărtu­risea : „Eu m­i-am­ imaginat în­totdeauna Paradisul Sub forma unei biblioteci ; ...eu l-am ima­ginat întotdeauna ca o bibliote­că ; şi aici mă aflu eu". Noi, cei care privim răsări­tul şi apusul de fiecare zi, avem cu atît mai mult temeiuri să vedem cartea ca pe un semn definitoriu al destinului uman, iar biblioteca să fie un pivot spiritual al orașului. DELIA DUMITRU­! (Urmare din pag. I) ce joacă numai in rolurile ce i se potrivesc cu firea, cu caracterul său — inginerul Du­mitru Emandache. Nu se im­­impacientează, nu intră in pa­nică, are o fermitate aparte, cu zim­bet­ul pe buze, care nu lată loc nici unei contraziceri. De fel e vasluian, a făcut faculta­tea la­ Iaşi, a ajuns in cimpie. Vocaţia şi argumentul vieţii sale — constructia. A ajuns in această parte a tării atunci când se trecea la, prefaceri masivă in fostele triguri ale Bărăga­nului. Imaginari nouă a Slobo­ziei se leagă şi de munca lui tenace. Intre 1972 şi 1980 a construit blocuri, foarte multe­ blocuri, atit la Slobozia, cit şi la Călăraşi. Dăşi aparent ase­mănătoare, cele două oraşe au ridicat probleme deosebite de construcţie, ui­ sol, alt fel de fundaţie, alt fel de faţade şi aşa mai departe. Şi din an­ un an, alt mod de a gîndi şi de a concepe locuinţa, trecindu-se de la necesitate la confort şi fru- Mulare. In cim­pie fiind — și cum şi cimpia începuse să fie glndită , inginerește, să fie fe­m­­ode­lat­ă, reconstruită — a participat la diverse lucrări de îmbunătățiri funciare. Con­strucția marii orezării de la Ciu­rgeni l-a solicitat din plin pentru că o astfel de lucrare este deosebit de complexă, iar amploarea i-a sporit parcă şi greutăţile şi farmecul. A mai construit canale­­de irigaţii şi o mulţime d­e clădiri agrozooteh­nice, aproape că neexistind co­mună mai mare şi mai cunos­cută din judeţ care să nu be­­neficiize de efervescenţa con­structivă a perioadei şi, deci, ae­vocaţia inginerului Dumitru Emandache. Aici, la această lucrare, tre­burile i se par mult mai simple, deşi, desigur, condiţiile sunt di­ferite. Am început prin a evoca munţii de nisip pentru că toc­mai el, nisipul, creează cele mai mari neajunsuri. Se infiltrează in utilaje, fuge de sub roţi, in­stabil şi parşiv totodată. Dar, cinci, nai, lucrat constructorii în condiţii ideale ? De-ar fi aşa ceva, apoi nimblul tor de ro­mantism, (un, romantism ce admitia curaju­l şi tetracitatea, înaltul profesionalism şi visarea) ar mai păli în ochii noştri şi, îndeosebi, in propriii lor ochi. Şi am mai evocat ritmurile de aici, de pe şantier. Iată o pildă pen­tru brigada ialomiţeană nemul­ţumită de ritmul de înaintare a ecranelor de protecţiei (condiţie de baza pentru ritmul in care construiau ei) oamenii brigăzii, prin şeful ei, au propus să preia şi această activitate. Au preluat-o (în ciuda unui scepti­cism pronunţat) şi, in prima lună, au realizat de patru ori mai mult decit colegii de la brigada specializată in astfel de lucrări. Nu ştiu cini dintre cei ce trec zilnic pe Ungă Ine Care o văd acum i­), faza ei finală. Singurii care ştiu Cum va arăta Argeşul la noua lui albie situ­ chiar Cei ce trudesc pentru atest lucru. Visătorii sint azi oamenii de acţiune. tot visele lor — argu­mentul patriei de mline. CONSTANTIN stan MHMEMMMHMn1 • Miercuri s-a disputat pe stadionul „Steaua“ din Ca­pitală meciul-restanţă contind pentru etapa a 26-a a diviziei A la fotbal dintre formaţiile Steaua Bucureşti şi F.C. Argeş Piteşti. Partida s-a încheiat cu scorul de 6—0 (2—0) în favoa­rea fotbaliştilor bucureşteni, golurile fiind înscrise de Hagi (min. 9, din lovitură de la 11 m și min. 66), Stoica (min. 23), Lăcătuş (min. 58), Negrău (min. 87) şi Rotariu (min. 89). • In primul tur al turneului Internaţional de tenis de la Roland Garros, campionul ce­hoslovac Ivan Lendl l-a în­trecut cu 7—6, 6—3, 6—1 pe vest-germanul Patrick Kühnen, brazilianul Luliz Mattar l-a eli­minat cu 7—6, 6—4, 6—7, 6—4 pe francezul Yannick Noah, iar Boris Becker (R.F. Germania) a dispus cu 6—4, 6—2, 6—3 de Jim Pugh (S.U.A.). Alte rezultate : Andrei Ces­­nokov (U.R.S.S.) — Pablo Ar­­raya (Peru) 6—­1, 7—5, 7—0 , Claudio Pistolesi (Italia) — Guillermo Vilas (Argentina) 6—1, 6—3, 6—4 ; Andre Agassi (S.U.A.) — Johan Carlsson (Suedia) 6—3. 6—4, 6—1 ; Al­berto Macini (Argentina) — Simon Youl (Australia) 7—5, 6—2, 8—3 : Carl-Uwe Steeb (R.F. Germania) — Jason Stol­tenberg (Australia) 6—3, 7—5. 6—3. • La Barcelona a avut loc cea de-a 2-a ediţie a Bienalei şi sportivii în artă, la care au participat cu lucrări de pictură, grafică şi sculptură 160 de spor­tivi din diferite ţări ale lumii. Marele premiu a fost atribuit lui Eberhardt Stroot (R.F.G.), fost campion de decatlon pen­tru suita de desene „Olympia“. Premii şi menţiuni au mai primit fosta campioană olimpică la săritura în înălţime, italianca Sara Sim­eoni, fotbalistul Juan Martinez „Pirri“ de la Real Madrid, schiorul Alberto Tomba şi alţii. „ Proba feminină din cadrul concursului internaţional de tir cu arcul de la Sofia, s-a­ în­cheiat cu o frumoasă victorie a sportivei românce Diana Nico­­laescu, care a totalizat 324 puncte, fiind urmată în clasa­mentul final de Sonia Gromova (U.R.S.S.) — 322 puncte, Irim­a Leonova (U.R.S.S.) — 319 punc­te, Kim Zen Khua (R.P.D. Co­reeană) — 316 puncte, Natalia Bolotova (U.R.S.S.) - 312 puncte, Angelika Berg (R.D.G.) — 305 puncte etc. In concursul masculin, pe primul loc s-a clasat Jaroslav Gusak (U.R.S.S.) — 327 puncte, urmat de M. Dasuk­itierev (U.R.S.S.) — 323 puncte și Pavel Jurák (Cehoslovacia) — 314 puncte. • In cadrul Campionatelor Europene de box de la Atena,­ pugiliştii români au obţinut noi victorii. La categoria semimuscă, Petrica Paraschiv l-a învins prin abandon în prima repriză pe spaniolul Padilla Sosa, In limitele categoriei muscă. Nicolae Aliuţă l-a întrecut la puncte, cu o decizie de 5—0 pe scoţianul Andrew Doch­er­dy, iar la categoria cocoş Adrian Marf­ettţ a cîştigat, tot la puncte (decizie 5—0) meciul cu engle­zul Keith Hewlett. La categoria uşoară, Giani Gogol a pierdut la puncte în faţa campionului sovietic Igor Ruznikov. Alte rezultate : categoria semimuscă : Ivailo Marinov (Bulgaria) b.p­. Welr (Scoţia); categoria muscă : Ciolakov (Bul­garia) b.p. Jensen (Danemarca); Garcia (Spania) b.p. Wartelle (Franţa) ; Guler (Turcia) b.p. Nash (Irlanda) ; Ciba (Polonia) b.p. Vasaios (Grecia) ; Oliveira (Franţa) b.p. Viorela (Finlan­da) ; Todorov (Bulgaria) b.p. Wilson Doeherdy (Scoţia) ; categoria uşoară : Ioanidis (Grecia) b.p. Markierern­ (Su­edia) ; Otto (R.D. Germănă) b.p. Thomassen (Norvegia). • Proba feminină de săritură în înălţime din cadrul con­cursului internaţional de atle­tism de la München a revenit recordmanei mondiale Stefka Kostadinova (Bulgaria), cu 1.97 m, urmată de Hanne Hau­­gland (Norvegia), Biliana I Pe­­trovici (Iugoslavia) — 1.94 m şi Taiuara Bîkova (U.R.S.S.) — 1.91 m. • După două etape, in clasa­mentul general al competiţiei internaţionale automobilistice „Raliul Acropole“ conduce pi­lotul francez, Didier Aurier („Lancia Martini"), urmat la 1­930, de finlandezul Ari Va­­tanen („Mitsubishi Galant“). • Fostul campion mondial de formula 1, pilotul brazilian Emerson Fittipaldi, a terminat învingător la actuala ediţie a cursei internaţionale automobi­listice de 500 mile de la India­napolis, realizînd, la volanul unei maşini „Penske Chevrolet“, o medie orară de 289,663 km. Pe locul secund s-a clasat ame­ricanul Al Unser jr. („Lola Chevrolet“), • Virtu! Kaneenjunga (8 584 m) din Munţii Himalaya a fost escaladat, pe versantul nordic, de o expediţie de alpinişti ame­ricani, condusă de Gregory australianul Shane Sutton. • Localitatea belgiană Borge­loon a găzduit întrecerile unui concurs contînd pentru cam­pionatul mondial de motocros — clasa 125 cmc. Victoria a re­venit italianului Trampas .Par­ker („Suzuki“), care conduce în clasamentul general cu 170 puncte. • Intr-un meci international arhival de fotbal feminin, dispu­tat in oraşul iugoslav Niş. . .se­lecţionatele Iugoslaviei şi­ Bul­gariei au terminat la egalitate : 2-2 (1-0). • Campionateie mondială de haltere pentru juniori s-au în­cheiat la Fort Lauderdale (Flo­rida) cu întrecerile de la cate­goria peste 110 kg, în care vic­toria a revenit sportivului bul­­gar Mitko Mitev cu un total de 407,500 kg. Pe locurile urmă­toare s-au situat, nigerianul Ojada Aduche — 395 kg şi cuba­nezul Erneste Guerrero — 375 ker („Suzuki“), care conduce Wilson, se anunţă din Kat­mandu. • Prima etapă a competiţiei internaţionale cicliste ce se desfăşoară in Anglia a revenit rutierului englez Peter J­ona­­bottom, înregistrat pe distanţa de 175 km in 4h41’42"‘. Pe locu­rile următoare, in acelaşi timp cu învingătorul, au fost cla­saţi polonezul Czeslaw Rejch şi kg. • Proba de 80 km din ca­drul „Cupei Mondiale" la marş, competiţie desfăşurată la Bar­celona, a revenit atletului aus­tralian Simon Barker, cu timpul de 3h 43’13". Pe locurile urmă­toare s-au situat concurenții sovietici Andrei Perlov — 3h 44'a1", Stanislav Vezhel 3h 44’50” și mexicanul Martin Bermudez — 3­h 47’1B’’. • Proba de obstacole din ca­drul concursului internaţional de călărie de la Cannes a fost ciştigată de sportivul englez John Whitaker („Milton Next“), ce l-a Întrecut, în baraj pe francezul Jean Marc Nicolas („Midway“). Pe locul trei s-a situat elveţianul Markus Fuchs („Sander“). • Concursul internaţional masculin de floretă de la Tau­­berbischofsheim (R.F. Germa­nia) a revenit scrimerului vest­­german Thorsten Weidner, în­vingător în finala disputată în compania coechipierului său Mathias Gey. • După cinci etape, în com­petiţia internaţională ciclistă „Turul Aragonului" conduce rutierul spaniol înalti Gaston, urmat in clasamentul general, la 31 secunde, de coechipierul său Roberto Torres. Etapa a 5-a a revenit la sprint­en­ Eduardo Ruiz (Spa­nia), înregistrat pe distanța de 164 km in 4h 08’04". • La Moscova, în meci con­tînd pentru preliminariile cam­pionatului rtohdial de fotbal (grupa a lîl-a europeană), re­prezentativele U.R.S.S. și Is­­landei au terminat la egalitate : 1—1 (0—0). Gazdele au deschis scorul in min. 63 prin Dobro­­gllski, oaspeţii egalînd in min. 86 prin Askensen. în clasamentul grupei condu­ce U.R.S.S. cu 8 puncte din 5 jocuri, urmată de Turcia — 5 p din 5 partide, Austria — 3 p din 3 jocuri, Islanda — 3 p din 4 intilniri, R. D. Germană — 3 p din 5 meciuri. MERIDIAN • MERIDIAN ORIZONTAL : 1) Cl­ine de vinătoare cu corpul lunguieţ — Prepelicar. 2) Poziţie de start pentru elinele care a simţit vinatul — Tolba fără vina» ! 3) Alt cline de vinătoare, cu talie mică — Cătarea puştii. 4) Lasou pe mijloc ! — Otravă puternică, in care îşi înmoaie săgeţi­le vinătorii jun­glei. 5) „Vinătoare de.„", nuvelă a­­parținind lui W. CINEGETICI Faulkner — înce­pe tragerea ! . 6) Din vest ! — Hai­nă. 7) Denumirea arabă a Egiptului — Arcașul... vi­­nător de Inimi (mit.). 8) Compozi­tor italian, autorul operei „Vinătorii" — Cel mai rapid eline de vîhătoare (pl... 9) Nimfa pă­durii (mit.) — Capcane special a­­menajate. 10) Pa­săre vinată pentru carnea foarte gus­toasă — Vizită scurtă. VERTICAL : 1) Stirnirea vinatului — Frecvent. 2) Zeul care asmute la o vinătoare un mistreț, asupra tâ­nărului Adonis (reg.) — A trage pe neașteptate. 3) Pictor rus, autorul pinzei „Vihătorile imperiale" — VI­­năt in deltă pentru blana preţioasă. 4) Literă slavonă — Uriaşul din pădu­rile noastre (pi.). 5) Prăjitură cu cremă -- Ger ! 6) Echipă — Cap şi coadă de ogar ! 7) In zbor ! — Mij­locul unui terier 1 — Personaj mas­culin din schiţa „Vînătorul", de A. P. Cehov. 8) A trage pe lingă ţin­tă — Maschează o capcană. 9) Vioi — Capcane pescă­reşti. 10) Vinători călare (ed.). Dicţionar : ASO, MESR, DINI, ECO, TI. IONEL ŞERBAN Rubrică realizată de GAVRILA IIOAN JOI 1 IUNIE 1989 Pe cîţiva quadraţi • GALAŢI Tinerii de la Combinatul Siderurgic Galaţi participă la acţiunile unei „Săptămini record in recupera­rea materialelor refolosibile", în Cadrul Căreia au fost colec­tate si reintroduse in circuitul economic productiv 150 tone fier vechi. • IAŞI La Combinatul de Utilaj Greu din Iaşi, 2 000 de tineri din cadrul secţiilor Mecano-sudură, Utilaj me­talurgic. Turnătorie fontă şi utilaj tehnologic complex, s-au angajat să realizeze înainte de termen un vas convertizor, o instalaţie de ardere generatoare şi o lingotiera F 1 800. • CONSTANŢA La Exploatarea Minieră Medgidia a fost organizată o expunere-dezbatere pe tema „Dezarmarea —• deziderat vital al lumii contemporane“.­­ OLT In cadrul ciclului de acţiuni „Legile obiective ale dezvoltării societă­ţii socialiste", la Liceul Industrial nr. 2 din Slatina s-a orga­nizat o masă rotundă cu tema „Omul, adevăratul făuritor al istoriei". MANIFESTARE CULTURAL-ARTISTICĂ Sub semnul însemnatelor centenare literare ale anu­lui, Muzeul Literaturii Române organizează, de a­­ceastă dată in colaborare cu Radioteleviziuniea Românii, manifestarea ..Eminescu. Creangă, veronica... Arghezi — povestind copiilor“. O ori­­gin­ală „revistă literar-artisti­­că" pentru copil şi şcolari, ce poate fi văzută şi asculta­tă la Casa memorială „Tudor “ După cite ştiu, aţi reali­zat multe filme artistice de lung metraj, ca operator de imagine. — Da, 27 de titluri. — Le mai ţineţi minte ? — „Mihai Viteazul", „Pă­cală“, „Golgota“, „Asediul“, „Un Surîs în plină vară“, „Dragoste la zero grade“, „Neamul Şoimăreştilor“... Le ţin minte, pentru că multe au primit premii pentru imagine. — Atunci, ce v-a determi­nat să „trădaţi" imaginea in favoarea regiei ? — Consider că am mai multă independenţă de crea­ţie. — Cum concretizează Arghezi“ din Mărţişor, nr. 26, azi, 1 iunie, la orele 12,00. Participă : Mitzura Arghezi, Liliana Ursu, George Chiri­­lă, Ton Vlasiu, Radu Sabău. îşi dau concursul actorii : Cornelia Pavlovici, Ana Vlădeasa, Adrian Pinten, Di­­onisie Vitcu. Un grup de ti­­nere vlăstare de la Şcoala Generală nr. 115 din Capita­lă,condus de profesoara Li­dia Bulei, va realiza un m­i­­crorecital Eminescu. aceasta ? — în filmele „Patima", „Din nou împreună“, „Ră­­min cu tind", „Căruţa cu mere“, „Am fost şaispreze­­ce'‘',­„Rac­olare­a“, „Calcula­torul mărturiseşte“, „Vul­canul stins", „O vară cu Marii“. . — La I.A.T.C. predaţi Arta imaginii de film şi TV. Cum vă împărţiţi intre toate a­­ceste activităţi ? — Nu mă împart. Ele se (.‘dm­pîrtează admirabil. Teo­ria, pe care o predau la in­stitut, se îmbină cu practi­ca in­ producţie în benefi­ciul meu, dar şi in cel al viitorilor artişti. (M. Rădu­­lescu). Foto­album întrebări pentru Regizorul GEORGE CORNEA Virstele copilăriei CÅRJI NOI V­entua tuuiuu­i«a duuuib rullCic-A­­ ruxrta Mureşsn, StHSjS — factor hotărttor al Înfăptuirii noii revoluţii agrare şi Dumitru Dumitru, Păstrarea şi dezvoltarea proprietăţii socialist« de stat şi cooperatiste — îndatorire fundmental» a lucrătorilor din agri­cultură . Din rindul celor mai recente apariţii de la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică remarcăm culegerea de probleme re­zolvate pentru admiterea in invăţâmtntul superior. Matematică — Fizică — Chimie. Colectivul de coordonare : Matematică — Oc­­lavian Stănisilă — Fizică — Ion M. Popescu ( Chimie — Felicia cernea. Tot la aceasta editură, Victor Kernbach semnează noua ediţie, mult îmbogăţită, a Dicţionarului de mitologie generală avind o postfaţă de Gh. Vlăduţescu. • Două romane la Editura Univers : Ultimele zile ale oraşului Pompei de Edward Bulwer- Uytton în traducerea Lidiei Xonescu şi cu un cuvînt înainte de Dan Grigorescu, iar în Colecţia „Globus", Veterinarul de Per Christian gerslid, în versiunea românească semnată de Teodor Atanasiu şi Elena Florea . O nouă carte de eseuri Invenţie şi descoperire publică Solomon Marcus la Editura Cartea Româ­nească © IA Editura Dacia Memoriile Frenel Văcărescu şi Jocul privirilor de Elias Canetti © Dintre cărţile pentru cei mai mici cititori reţinem Sub flamuri purpurii de Mai, versuri de Ion Se­­pârceanu, o Invitaţie la Planetariu formulată de Matei Alevescu, precum $i citeva Intimplări din mileniul HI In viziunea lui Ale­xandru Mironov. (A. Bunescu).

Next