Scînteia Tineretului, iunie 1989 (Anul 45, nr. 12439-12464)
1989-06-01 / nr. 12439
I SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 ÎNNOIREA PRODUCŢIEI. SUPORTUL PRINCIPAL AL ACTIVITĂŢII DE EXPORT! Vocaţia şi argumentul constructorilor (Urmare din pag. 1) din volumul total al producţiei, realizate este destinat pieţei externe, existând perspective sigure de îmbunătăţire a acestui indicator. Ponderea produselor oferite partenerilor de peste hotare o constituie utilajele destinate industriei uşoare la care se adaugă maşinile de filat viscoza pentru fibre celulozice, maşinile unelte de găurit. Fireşte, oferta unităţii cuprinde şi alte categorii de utilaje aflate într-un proces continuu de modernizare. Rezultatele obţinute pînă acum in acest domeniu sînt o consecinţă directă a eforturilor depuse pentru fabricarea unor utilaje de înaltă complexitate. Acelaşi lucru se poate spune despre modul în care a înţeles şi înţelege unitatea să-şi onoreze angajamentele asumate la export. Utilajele contractate pe piaţa externă sunt executate si expediate, de regulă, in devans, volumul livrărilor depăşind in mod constant nivelul stabilit. Aşa, de pildă, în primul trimestru acest indicator a ajuns sa fie realizat in proporţie de 124 la suta. Dăruirea şi competenţa profesională manifestate pe această linie sunt cu totul remarcabile, valorificând corespunzător capacitatea de angajare şi iniţiativă a specialiştilor şi oamenilor muncii din întreprindere. Materializarea eforturilor specifice de inteligenţă şi creativitate tehnică a favorizat obţinerea unor rezultate remarc de noi utilaje in fabricaţie. Se ţioate sparte cu tot ce s-a făcutţină acum la acest capitol arest punct de susţinere activitatea proprie de cercetare şi proiectare tehnologică, în cadrul care ţi se regăsesc tot mai mulţi tineri specialişti. MODERNIZAREA IN CONCORDANTA CU PERFORMANTELE TEHNICE REALIZATE IN DOMENIU Cum spuneam, procesul de modernizare a producţiei înregistrează o dinamică accentuată la nivelul întreprinderii. Iată, bunăoară, maşinile de filat viscoză (unul din produsele de bază) realizează in momentul de faţă o productivitate dublă la beneficiari faţă de cele fabricate cu cîtva timp în urmă. Desigur, experienţa şi-a spus cuvintul şi la acest capitol. Să reţinem, însă, că elementele tehnologice - constructive care intră în componenţa utilajelor textile urmează acelaşi flux de fabricaţie, insdiferent despre care categorie de beneficiari ar fi vorba. Prin urmare, calitatea produselor se instituie ca o dimensiune esenţială a întregii activităţi productive, competiţia desfăşurată privind deopotrivă beneficiarii interni şi externi, înţeles corect, acest aspect se dovedeşte a fi deosebit de important, atunci cînd se pune problema asimilării de noi uti-1-j!- S„ i.!.-J—Sl„ fu—, s-au adus îmbunătăţirile necesare şi in domeniul organizării procesului de producţie. Lansarea in fabricaţie a noilor produse se realizează direct pe calculator, mărindu-se astfel gradul de siguranţă în realizarea producţie şi urmărirea corespunzătoare a acesteia pe întregul flux tehnologic. In aceste condiţii este de la sine Înţeleasă oportunitatea controlului fazic şi interfazic pe operaţii şi faze de producţie. Calitatea execuţiei este urmărită îndeaproape pînă la nivelul locurilor de muncă de către formaţii de lucru specializate. Astfel, ceea ce se fabrică in momentul de faţă la „Unirea" este de nivel tehnic mondial ridicat, asigurind creşterea susţinută a producţiei de export. Argumente ? Ne vom opri doar la unul singur. In acest an, mai precis în ultimele două luni de activitate, au fost realizate noi contracte de utilaje pe piaţa externă, nivelul acestui indicator fiind acum de 39 la sută în totalul producţiei. Faptul în sine ne pare deosebit de sugestiv dacă avem în vedere cerinţa îndeplinirii ritmice, integrale a sarcinilor de plan. Astfel, dacă nu cu mult timp în urmă întreprinderea se confrunta cu o serie de probleme legate de realizarea sarcinilor de producţie, prin reorientarea fabricaţiei (a se înţelege şi rentabilizarea produselor) Întreaga activitate a reintrat în mersul normal al I-----1 ., rezultată fiind în creştere. Normal, in acest context principala preocupare a colectivului o reprezintă intensificarea exportului, utilajele aflate în curs de proiectare avind performanţe tehnice de nivel tehnic mondial. De altfel, acţiunea de ansimilare a noi produse în circuitul productiv indică un nivel constant ridicat. Să reţinem că fiecare dintre utilajele realizate in ultimul timp încorporează un murdăr mare de repere, fiind foarte complexe sub aspect constructiv.Ne gindim, în primul rind, la cele 17 tipuri de utilaje destinate industriei metalurgice, la noul tip de maşină de filat continuu vîscoză care include un număr dublu da posturi sau la instalaţia de alimentare pneumatică a cardelor, toate livrate la export. Este bine să arătăm că în acest an vor fi introduse în fabricaţie alte 95 de utilaje şi instalaţii de mare productivitate, în sfîrşit,, noua instalaţie de alimentare automată din baloţi reprezintă o realizare tehnică de excepţie care artiumentează preocupările existente in acest domeniu. Disponibilitatea manifestată îri asimilarea noilor categorii de utilaje susţine accentuarea laturilor intensive ale producţiei şi obţinerea unei rentabilităţi superioare la toată produsele fabricate. IOAN GAVRA SATISFACŢIA DATORIEI ÎMPLINITE Sentimentul cu care păşeşti pentru prima dată intr-o unitate şcolară purtind numele poetului naţional e unul de sfiiciune, de adinea emoţie. Şunci cum izvorăşte in tine o mare mindrie lăuntrică, de care te bucuri la fel de simplu, la fel de firesc cum te bucuri, de pildă, de verdele intens al arburilor care ţin pe umerii lor de frunze, mari şi rotunzi, rochiile de smarald ale primăverii atotprezente. Şi cit de frumos este primăvara la Botoşani, oraşul în care s-a născut Mihai Eminescu, oraşul unde unul dintre licee, vechi de peste un secol, se numeşte chiar... „Mihai Eminescu“. De altminteri, la intrarea in noua şi impunătoarea clădire a acestei centenare Instituţii de invăţămint (denumită ,la înfiinţare, in 1887, „Şcoala secundară de fete", apoi, înainte de primul război mondial, „Liceul de fete" şi devenită, după 1940, „Şcoala medie de fete", pentru ca in 1957 să ia numele Luceafărului), cunoscutele versuri gravate în marmură la baza statuii poetului existente aici : „Cind amintirile-n trecut / încearcă să mă cheme, / Pe drumul lung şi cunoscut / Mai trec din vreme-n vreme" — trezesc în cel care le citeşte nostalgii şi amintiri dini anii — cine-i poate uita vreodată ? — in care a fost el însuşi elev şi s-a străduit să pătrundă cît mai multe din tainele cunoaşterii, din frumuseţile şi adincimile., ^big .băţiulijs in goli., timp, ale operelor marilor scriitori ai neamului nostru. ^ „Fiecare,,patre-tjiei'. 'sultemn,,' chiar dacă nu ne dăm totdea- . una foarte bine'seama de acești, fapt — ne . spune profesoara Anica Săvuc, directoarea liceului — rezultatul firesc al cuvintelor îndrumătoare cu care ne,-au hrănit dascălii noștri. Referindu-mă strict la profesiunea mea şi a colegilor mei, aceea de dascăl, aş putea aminti, cu convingerea că ne exprimă în totalitate gîndurile şi eforturile depuse zi de zi la Catedră, cuvintele lui Nicolae Iorga :Nu dăinuie din noi decit ceea ce am dat altora“. Sălile de clasă spaţioase, laboratoarele şi cabinetele de o ţinută didactică, ştiinţifică, ireproşabilă, holuri tapovoazate cu gust dovedesc nu numai pricepere şi dragoste faţă de profesie, ci, mai mult de atît , înaltul respect faţă de şcoală, faţă de menirea ei în societate, aceea de a pregăti adolescenţii de azi pentru muncă şi viaţă. „Ne străduim să asigurăm celor peste 1 500 de elevi cuprinşi în 39 de clase de liceu (32 curs de zi şi 7 curs seral) şi în 5 clase de şcoală profesională, toate condiţiile necesare unei pregătiri temeinice de specialitate şi de cultură generală — ne mărturiseşte profesorul de limba româ- Calitatea învaţămîntului depinde, în primul rînd, de noi că Dorin Iopa, directorul adjunct. Ne străduim in permanenţă să asigurăm, cu baza materială de excepţie pe care o avem, un invăţămint de calitate, oglinda activităţii noastre reflectîndu-se cu fidelitate în rezultatele obţinute de elevi la învăţătură. Căci a purta,ca instituţie de invăţămint, numele lui Eminescu, inseamnă, pe, lingă o deosebită cinste, şi o mare responsabilitate, cărora nuTre'p'n-' tem răspunde, nu avem dreptul să le răspundem altfel decit prin calitatea muncii noastre“. Ne sunt enurrîerate, în continuare, cîteva dintre acţiunile înscrise de agenda de lucru a organizaţiilor O.T.C. : • dezbateri bilunare pe tema : „Cum învăţăm, cum ne pregătiră'' © informări lunare avind ca scop generalizarea experienţelor pozitive • acţiuni de popularizare a elevilor fruntaşi • organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a activităţii cercurilor pe obiecte etc. De o deosebită atenţie se bucură şi concursul iniţiat la începutul acestui an Şcolar, intitulat semnificativ , „Clasa cu cea mai bună pregătire de specialitate", prin care se urmăreşte, pe baza unui punctaj special (note la materiile de invăţămint, disciplină, număr de elevi participanţi la concursurile şcolare ş.a.), in primul rind. Împletirea cat mai strinsă a cunoştinţelor teoretice cu cele practice şi, pe acest temei, realizarea unei cit mai diverse şicomplexe pregătiri. „Liceul ne asigură, încă de la venirea aici, în clasa a IX-a, ne spune Cătălin Zamfir, elev in clasa a XI-a A, profilul chimic , posibilitatea de a ne înscrie pe o linie de performanţă. Pe mine m-au atras miracolul chimiei, noutăţile acestui domeniu, marea sa perspectivă de dezvoltare in cadrul economieii naţionale, atît în prezent, cit şi în anii viitori. Doresc să urmez cursurile unei facultăţi de chimie". „Eu fac parte dintr-o clasă cu profilul de matematică-fizică, ne mărturiseşte şi Ovidiu Teortorov, din clasa a XI-a H, secretarul comitetului U.T.C. pe liceu, proaspăt distins, de altfel, cu unul dintre premiile speciale ale Olimpiadei naţionale de fizică, desfăşurată recent la Satu Mare — şi ceea ce doresc să relev, mai intii, este atentia care se acordă in liceu, in pregătirea noastră, disciplinelor fundamentale. Nu se uită nici o clipă importanţa deosebită a Pregătirii de cultură generală, premiul II obţinut la Olimpiada naţională"da" limba rusă de Niculeta Popa (clasa a X-a H) şi menţiunea cu care s-a întors de la Olimpiada de limba si literatura română Anca Cristina Urzică, fiind, de pildă, grăitoare dovezi in acest sens. Emitiescu, al cărui mime liceul nostru , îl poartă, constituie în ntit de multe privinţe un exemnai demn de urront.. deschiderea sa si către problemele «dintife.e, alături de cele culturala si literare, fiind azi bine cunoscută. El ne este ideal si ne străduim să fim in permanentă demni de numele său". NICOLAE TONE Preocupări susţinute pentru asigurarea furajelor (Urmare din pag. I) cart. Aichai Schillinger şi alţii. La Cooperativa Agricolă de Producţie Fîntînele stăm de vorbă cu ing. Ioan Gligor, preşedintele unităţii, care ne spune că pînă in prezent s-au însilozat peste 1 500 tone secară şi orz, precum şi o importantă cantitate de fin, prin aportul mecanizatorilor Laurian Vasiu, Mihai Cut, Gheorghe Sabău, Ioan Draia şi alţii. S-a recoltat, de asemenea, o mare cantitate de ierburi perene şi borceag pentru hrana zilnică a animalelor. „Pînă la demararea celei de-a doua coase, ne spune Ioan Gligor, continuăm lucrările la un sistem nou de irigaţii, ajutaţi fiind de I.A.S. Fîntînele, pentru a asigura apa de suprafeţele destinate producerii de furaje“. Şi la , Cooperativa Agricolă de Producţie Chişineu Criş borceagul a fost cosit de pe întreaga suprafaţă de 80 ha, obţinindu-se 330 tone de semifîn şi 25 tone de fin. Totodată, 300 tone masă verde S-au folosit pentru hrană in această perioadă a animalelor. De pe cele 100 ha cu triidihne s-au depozitat 85 tone de fin, unnind ca in final să se obţină 350—400 tone. Pentru realizarea necesarului de 1 900 tone , fin, cit este prevăzut pentru acest an, se acţionează şi la îngrijirea celor 247 ha de fîneţe, de pe care urmează să se obţină minimum 600 tone fin. SABIN BODEA ■ Instituţiile de cultura, ----------------a. .... .-i'l.L.ri f'1- A- ■■ centre ale educaţiei multilaterale ...Povesteşte cronicarul: „Cantemir-vodâ (...) au trimăs pe Macrei vătavul de păhârnicei cu slujitori din Roman de l-au luat de-acolo, de la casa lui de la,Bărboşi, de l-aţi dus pîrtin Roman, şi i-au tăiat, capul". — JMecvţlce. ..Letopiseţul Ţării Moldovei“. In centrul Romanului, pe locul aftde se presupune câ ar fi avut loc decapitarea, stă astăzi bustul din piatră al calul care scria în „predoslovia“ la „De neamul moldovenilor“ : ....că nu ieste alta şi mai frumoasă, şi mai de folos in toată viaţa omului zăbavă decit cetitul cărţilor" (Miron Costin). De partea cealaltă a străzii, aşezată intre copaci veşnic Întineriţi de seva primăverii, faţă în faţă cu statuia cărturarului, o clădire frumoasă, cu trepte lărgi, care invită păsul trecătorului : Biblioteca Municipală Roman. Deja din holul de la Intrare eşti cucerit de atmosfera proprie unui lăcaş de cultură. Cuburi mari de sticlă transparenta în care se răsfaţă, pentru ochiul privitorului, paginile deschise ale cărţilor expuse. In centru, curii e firesc pentru orice zi a oricărui an, operă eminesciană. Rafturi cu sertare din lemn care închid în ele nume şi titluri, pe cartonaşe codificate, in căutarea cărora, (dupa „pohta ce-ai pohtit") va purcede îndată una dintre bibliotecarele inimosului colectiv. Săli cu volume care, în ţîulie lumină de mai, işi sporesc strălucirea. La începutul dialogului, tovarăşa directoare a bibliotecii, Mafia Vartolaş, şi-a fixat un motto : „Ceea ce este bun este de două ori mai bun dacă este scurt", zicea Schopenhauer. „Deci, am să încerc ca vorbele mele să fie de două ori mai bune ! Biblioteca Municipală Roman este o instituţie matură atît sub aspectul viratei (194 ani), cît şi sub cel atl experienţei şi activităţii ce o desfăşoară. Cu tot trecutul ei istoric este incontestabil făptui ca abia în Anii victorioşi ai socialilffiului, Cbn,tfx»i»htjJ Al 1« Teataj rvet.n — deschizător al unor noi direcţii şi perspective fără precedent de dezvoltare în viaţa ţârii — a marcat începutul unei noi etăperi în asistenţa Bibliotecii Municipale Roman. Biblioteca şi-a desebit larg porţile pentru oamenii muncii, desfăşurind o activitate diversificată, de la an la an mai bine organizată şi mai plină de conţinut". Aici, în bibliotecă totul va fisociaza literaturii. Pe o masă, un buchet de liliac trimite gundul la celebrul vers al lui Macedonod : „veţiţi, privighetoarea Cinta şi liliacul a-nilorii“... Mai pluteşte Shaer Ui MiroS incomfundabil, al literei tipărite, da regăsit Sh orice încăpere unde sunt cărţi. Iar aici este un loc al cărţii. „Astăzi biblioteca noastră este posesoarea unei colecţii de aproximativ ISO 600 de volume din toate domeniile. Acestea constituie baza desfâşurării unei activităţi specifice de educaţie comunistă, multilaterală, de sprijin activ in instruirea şi informarea în păs cu cerinţele noi, complexe ale societăţii noastre". Pentru cei care frecventează bibliotecă, serilede luni au devenit un reper în orizontul cultural al unei saptămini. Este ziua (momentul) „Colocviilor“. „Prezenţa noastră, a colectivului nostru în viaţa spirituală a Romanului se face simţită şi ORASUL $IMELIOTEM prin activităţile pe care le organizăm. Din 1972 sîntem gaz, da şi organizatorul ciclului de audiţii muzicale „Muzica şi mările probleme ale existenţei" sub conducerea profesorului Gheorghe Ciobanu, ciclu ce are ca suport material cartea şi discul sau banda de magnetofon şi care vizează educaţia estetică a cititorilor noştri. Anul acesta se mai adăugă cafia de dialoguri. „Eminescu şi romascafiii", care se bucură de parti ciparea unor apreciaţi profesori din oraşul nostru, precum şiEminescu şi muzica.» — aceasta din urmă -dirijată* D. V.. ti., Sub asemenea stimulative şi atrăgătoare iniţiative culturale, întrebarea „cum sunt triferii cititorii“ este firească, se impună (De altfel bibliotecă are o încăpere, „ludoteca", special amenajată pentru cei foarte tineri cititori, cameră cu păpuşi blonde, care ţin în braţe cârţi frumos ilustrate şi cu trenuleţe pe covor, ale căror vagoane transporta... poveşti), întrebarea se justifică, chiar dacă nu ignorăm faptul că omul are douâ tinereţi : ca a viratei biologice şi cea a entuziasmului mereu nou în faţa lecturii, stind în puterea fiecăruia să-şi păstreze o tinereţe de-o viaţă. Am prilejul să discut cu tinerii liceeni. La un moment dat unul dintre ei recunoştea absenţa unui timp al lui dedicat pregătirii pentru celebra „oră de română". Argumentul, rostit Cu o nuanţă, pare-se, de regret, era simplu : „La admiterea intr-o facultate tehnică n-o să mă intrebe nimeni : -Mâi băiete, tu ai citit romanul »si poezia ăsta 7« EU ştiu că am de făcut pentru inline o sută de probleme şi mai am şi româna ; cred că se înţelege ce-mi rămine de ales". Iar, în unele cazuri, alternativa pregătirii pentru o „Politehnică“ se transformă în ofertele vreunui „video“ (său vreunei „discoteci“), uneori exagerat de „generoase" cu nestăplnirile şi curiozităţile vîrstei. Deci, cum Sínt tinerii cititori ? „Din totalul de cititori, in jur de 70—75 la sută Sínt tineri. Mai ales elevi, studenţi în vacanţe, mai puţin cei încadraţi în diverse locuri de muncă, deşi noi îi aşteptăm. Şi credeţi-mă, citesc mult şi multe ! Desigur, vin şi unii care cer o „lectură uşoară“, adesea tentaţi exclusiv de romane poliţiste sau de aventuri; e bine, să îngăduim !, ca divertisment două ore de matematică sau fizică sau... Dar nu este suficient. Pentru că lectura este omul. Contactul tinerilor noștri trebuie să înceapă cu marea literatură, începiftd de la clucii literaturii române pînă la valorile universale. Aici, intervenim" aioi, bibliotecarii, știind că ,misiunea bibliotecarului este mobilă, că noi sîntem mijlocitorii" către cultură. Prin lectură nU se formează numai specialişti ; lectura îmbogăţeşte universul de cunoaştere şi de sensibilitate al tuturor...". Cu« s-ar putea încheia discuţia noastră ? Poate reamin-MiiLJtauvniMii (IMS? fiind în pragul orbirii, mărturisea : „Eu mi-am imaginat întotdeauna Paradisul Sub forma unei biblioteci ; ...eu l-am imaginat întotdeauna ca o bibliotecă ; şi aici mă aflu eu". Noi, cei care privim răsăritul şi apusul de fiecare zi, avem cu atît mai mult temeiuri să vedem cartea ca pe un semn definitoriu al destinului uman, iar biblioteca să fie un pivot spiritual al orașului. DELIA DUMITRU! (Urmare din pag. I) ce joacă numai in rolurile ce i se potrivesc cu firea, cu caracterul său — inginerul Dumitru Emandache. Nu se imimpacientează, nu intră in panică, are o fermitate aparte, cu zimbetul pe buze, care nu lată loc nici unei contraziceri. De fel e vasluian, a făcut facultatea la Iaşi, a ajuns in cimpie. Vocaţia şi argumentul vieţii sale — constructia. A ajuns in această parte a tării atunci când se trecea la, prefaceri masivă in fostele triguri ale Bărăganului. Imaginari nouă a Sloboziei se leagă şi de munca lui tenace. Intre 1972 şi 1980 a construit blocuri, foarte multe blocuri, atit la Slobozia, cit şi la Călăraşi. Dăşi aparent asemănătoare, cele două oraşe au ridicat probleme deosebite de construcţie, ui sol, alt fel de fundaţie, alt fel de faţade şi aşa mai departe. Şi din an un an, alt mod de a gîndi şi de a concepe locuinţa, trecindu-se de la necesitate la confort şi fru- Mulare. In cimpie fiind — și cum şi cimpia începuse să fie glndită , inginerește, să fie femodelată, reconstruită — a participat la diverse lucrări de îmbunătățiri funciare. Construcția marii orezării de la Ciurgeni l-a solicitat din plin pentru că o astfel de lucrare este deosebit de complexă, iar amploarea i-a sporit parcă şi greutăţile şi farmecul. A mai construit canalede irigaţii şi o mulţime de clădiri agrozootehnice, aproape că neexistind comună mai mare şi mai cunoscută din judeţ care să nu beneficiize de efervescenţa constructivă a perioadei şi, deci, aevocaţia inginerului Dumitru Emandache. Aici, la această lucrare, treburile i se par mult mai simple, deşi, desigur, condiţiile sunt diferite. Am început prin a evoca munţii de nisip pentru că tocmai el, nisipul, creează cele mai mari neajunsuri. Se infiltrează in utilaje, fuge de sub roţi, instabil şi parşiv totodată. Dar, cinci, nai, lucrat constructorii în condiţii ideale ? De-ar fi aşa ceva, apoi nimblul tor de romantism, (un, romantism ce admitia curajul şi tetracitatea, înaltul profesionalism şi visarea) ar mai păli în ochii noştri şi, îndeosebi, in propriii lor ochi. Şi am mai evocat ritmurile de aici, de pe şantier. Iată o pildă pentru brigada ialomiţeană nemulţumită de ritmul de înaintare a ecranelor de protecţiei (condiţie de baza pentru ritmul in care construiau ei) oamenii brigăzii, prin şeful ei, au propus să preia şi această activitate. Au preluat-o (în ciuda unui scepticism pronunţat) şi, in prima lună, au realizat de patru ori mai mult decit colegii de la brigada specializată in astfel de lucrări. Nu ştiu cini dintre cei ce trec zilnic pe Ungă Ine Care o văd acum i), faza ei finală. Singurii care ştiu Cum va arăta Argeşul la noua lui albie situ chiar Cei ce trudesc pentru atest lucru. Visătorii sint azi oamenii de acţiune. tot visele lor — argumentul patriei de mline. CONSTANTIN stan MHMEMMMHMn1 • Miercuri s-a disputat pe stadionul „Steaua“ din Capitală meciul-restanţă contind pentru etapa a 26-a a diviziei A la fotbal dintre formaţiile Steaua Bucureşti şi F.C. Argeş Piteşti. Partida s-a încheiat cu scorul de 6—0 (2—0) în favoarea fotbaliştilor bucureşteni, golurile fiind înscrise de Hagi (min. 9, din lovitură de la 11 m și min. 66), Stoica (min. 23), Lăcătuş (min. 58), Negrău (min. 87) şi Rotariu (min. 89). • In primul tur al turneului Internaţional de tenis de la Roland Garros, campionul cehoslovac Ivan Lendl l-a întrecut cu 7—6, 6—3, 6—1 pe vest-germanul Patrick Kühnen, brazilianul Luliz Mattar l-a eliminat cu 7—6, 6—4, 6—7, 6—4 pe francezul Yannick Noah, iar Boris Becker (R.F. Germania) a dispus cu 6—4, 6—2, 6—3 de Jim Pugh (S.U.A.). Alte rezultate : Andrei Cesnokov (U.R.S.S.) — Pablo Arraya (Peru) 6—1, 7—5, 7—0 , Claudio Pistolesi (Italia) — Guillermo Vilas (Argentina) 6—1, 6—3, 6—4 ; Andre Agassi (S.U.A.) — Johan Carlsson (Suedia) 6—3. 6—4, 6—1 ; Alberto Macini (Argentina) — Simon Youl (Australia) 7—5, 6—2, 8—3 : Carl-Uwe Steeb (R.F. Germania) — Jason Stoltenberg (Australia) 6—3, 7—5. 6—3. • La Barcelona a avut loc cea de-a 2-a ediţie a Bienalei şi sportivii în artă, la care au participat cu lucrări de pictură, grafică şi sculptură 160 de sportivi din diferite ţări ale lumii. Marele premiu a fost atribuit lui Eberhardt Stroot (R.F.G.), fost campion de decatlon pentru suita de desene „Olympia“. Premii şi menţiuni au mai primit fosta campioană olimpică la săritura în înălţime, italianca Sara Simeoni, fotbalistul Juan Martinez „Pirri“ de la Real Madrid, schiorul Alberto Tomba şi alţii. „ Proba feminină din cadrul concursului internaţional de tir cu arcul de la Sofia, s-a încheiat cu o frumoasă victorie a sportivei românce Diana Nicolaescu, care a totalizat 324 puncte, fiind urmată în clasamentul final de Sonia Gromova (U.R.S.S.) — 322 puncte, Irima Leonova (U.R.S.S.) — 319 puncte, Kim Zen Khua (R.P.D. Coreeană) — 316 puncte, Natalia Bolotova (U.R.S.S.) - 312 puncte, Angelika Berg (R.D.G.) — 305 puncte etc. In concursul masculin, pe primul loc s-a clasat Jaroslav Gusak (U.R.S.S.) — 327 puncte, urmat de M. Dasukitierev (U.R.S.S.) — 323 puncte și Pavel Jurák (Cehoslovacia) — 314 puncte. • In cadrul Campionatelor Europene de box de la Atena, pugiliştii români au obţinut noi victorii. La categoria semimuscă, Petrica Paraschiv l-a învins prin abandon în prima repriză pe spaniolul Padilla Sosa, In limitele categoriei muscă. Nicolae Aliuţă l-a întrecut la puncte, cu o decizie de 5—0 pe scoţianul Andrew Docherdy, iar la categoria cocoş Adrian Marfettţ a cîştigat, tot la puncte (decizie 5—0) meciul cu englezul Keith Hewlett. La categoria uşoară, Giani Gogol a pierdut la puncte în faţa campionului sovietic Igor Ruznikov. Alte rezultate : categoria semimuscă : Ivailo Marinov (Bulgaria) b.p. Welr (Scoţia); categoria muscă : Ciolakov (Bulgaria) b.p. Jensen (Danemarca); Garcia (Spania) b.p. Wartelle (Franţa) ; Guler (Turcia) b.p. Nash (Irlanda) ; Ciba (Polonia) b.p. Vasaios (Grecia) ; Oliveira (Franţa) b.p. Viorela (Finlanda) ; Todorov (Bulgaria) b.p. Wilson Doeherdy (Scoţia) ; categoria uşoară : Ioanidis (Grecia) b.p. Markierern (Suedia) ; Otto (R.D. Germănă) b.p. Thomassen (Norvegia). • Proba feminină de săritură în înălţime din cadrul concursului internaţional de atletism de la München a revenit recordmanei mondiale Stefka Kostadinova (Bulgaria), cu 1.97 m, urmată de Hanne Haugland (Norvegia), Biliana I Petrovici (Iugoslavia) — 1.94 m şi Taiuara Bîkova (U.R.S.S.) — 1.91 m. • După două etape, in clasamentul general al competiţiei internaţionale automobilistice „Raliul Acropole“ conduce pilotul francez, Didier Aurier („Lancia Martini"), urmat la 1930, de finlandezul Ari Vatanen („Mitsubishi Galant“). • Fostul campion mondial de formula 1, pilotul brazilian Emerson Fittipaldi, a terminat învingător la actuala ediţie a cursei internaţionale automobilistice de 500 mile de la Indianapolis, realizînd, la volanul unei maşini „Penske Chevrolet“, o medie orară de 289,663 km. Pe locul secund s-a clasat americanul Al Unser jr. („Lola Chevrolet“), • Virtu! Kaneenjunga (8 584 m) din Munţii Himalaya a fost escaladat, pe versantul nordic, de o expediţie de alpinişti americani, condusă de Gregory australianul Shane Sutton. • Localitatea belgiană Borgeloon a găzduit întrecerile unui concurs contînd pentru campionatul mondial de motocros — clasa 125 cmc. Victoria a revenit italianului Trampas .Parker („Suzuki“), care conduce în clasamentul general cu 170 puncte. • Intr-un meci international arhival de fotbal feminin, disputat in oraşul iugoslav Niş. . .selecţionatele Iugoslaviei şi Bulgariei au terminat la egalitate : 2-2 (1-0). • Campionateie mondială de haltere pentru juniori s-au încheiat la Fort Lauderdale (Florida) cu întrecerile de la categoria peste 110 kg, în care victoria a revenit sportivului bulgar Mitko Mitev cu un total de 407,500 kg. Pe locurile următoare s-au situat, nigerianul Ojada Aduche — 395 kg şi cubanezul Erneste Guerrero — 375 ker („Suzuki“), care conduce Wilson, se anunţă din Katmandu. • Prima etapă a competiţiei internaţionale cicliste ce se desfăşoară in Anglia a revenit rutierului englez Peter Jonabottom, înregistrat pe distanţa de 175 km in 4h41’42"‘. Pe locurile următoare, in acelaşi timp cu învingătorul, au fost clasaţi polonezul Czeslaw Rejch şi kg. • Proba de 80 km din cadrul „Cupei Mondiale" la marş, competiţie desfăşurată la Barcelona, a revenit atletului australian Simon Barker, cu timpul de 3h 43’13". Pe locurile următoare s-au situat concurenții sovietici Andrei Perlov — 3h 44'a1", Stanislav Vezhel 3h 44’50” și mexicanul Martin Bermudez — 3h 47’1B’’. • Proba de obstacole din cadrul concursului internaţional de călărie de la Cannes a fost ciştigată de sportivul englez John Whitaker („Milton Next“), ce l-a Întrecut, în baraj pe francezul Jean Marc Nicolas („Midway“). Pe locul trei s-a situat elveţianul Markus Fuchs („Sander“). • Concursul internaţional masculin de floretă de la Tauberbischofsheim (R.F. Germania) a revenit scrimerului vestgerman Thorsten Weidner, învingător în finala disputată în compania coechipierului său Mathias Gey. • După cinci etape, în competiţia internaţională ciclistă „Turul Aragonului" conduce rutierul spaniol înalti Gaston, urmat in clasamentul general, la 31 secunde, de coechipierul său Roberto Torres. Etapa a 5-a a revenit la sprinten Eduardo Ruiz (Spania), înregistrat pe distanța de 164 km in 4h 08’04". • La Moscova, în meci contînd pentru preliminariile campionatului rtohdial de fotbal (grupa a lîl-a europeană), reprezentativele U.R.S.S. și Islandei au terminat la egalitate : 1—1 (0—0). Gazdele au deschis scorul in min. 63 prin Dobrogllski, oaspeţii egalînd in min. 86 prin Askensen. în clasamentul grupei conduce U.R.S.S. cu 8 puncte din 5 jocuri, urmată de Turcia — 5 p din 5 partide, Austria — 3 p din 3 jocuri, Islanda — 3 p din 4 intilniri, R. D. Germană — 3 p din 5 meciuri. MERIDIAN • MERIDIAN ORIZONTAL : 1) Cline de vinătoare cu corpul lunguieţ — Prepelicar. 2) Poziţie de start pentru elinele care a simţit vinatul — Tolba fără vina» ! 3) Alt cline de vinătoare, cu talie mică — Cătarea puştii. 4) Lasou pe mijloc ! — Otravă puternică, in care îşi înmoaie săgeţile vinătorii junglei. 5) „Vinătoare de.„", nuvelă aparținind lui W. CINEGETICI Faulkner — începe tragerea ! . 6) Din vest ! — Haină. 7) Denumirea arabă a Egiptului — Arcașul... vinător de Inimi (mit.). 8) Compozitor italian, autorul operei „Vinătorii" — Cel mai rapid eline de vîhătoare (pl... 9) Nimfa pădurii (mit.) — Capcane special amenajate. 10) Pasăre vinată pentru carnea foarte gustoasă — Vizită scurtă. VERTICAL : 1) Stirnirea vinatului — Frecvent. 2) Zeul care asmute la o vinătoare un mistreț, asupra tânărului Adonis (reg.) — A trage pe neașteptate. 3) Pictor rus, autorul pinzei „Vihătorile imperiale" — VInăt in deltă pentru blana preţioasă. 4) Literă slavonă — Uriaşul din pădurile noastre (pi.). 5) Prăjitură cu cremă -- Ger ! 6) Echipă — Cap şi coadă de ogar ! 7) In zbor ! — Mijlocul unui terier 1 — Personaj masculin din schiţa „Vînătorul", de A. P. Cehov. 8) A trage pe lingă ţintă — Maschează o capcană. 9) Vioi — Capcane pescăreşti. 10) Vinători călare (ed.). Dicţionar : ASO, MESR, DINI, ECO, TI. IONEL ŞERBAN Rubrică realizată de GAVRILA IIOAN JOI 1 IUNIE 1989 Pe cîţiva quadraţi • GALAŢI Tinerii de la Combinatul Siderurgic Galaţi participă la acţiunile unei „Săptămini record in recuperarea materialelor refolosibile", în Cadrul Căreia au fost colectate si reintroduse in circuitul economic productiv 150 tone fier vechi. • IAŞI La Combinatul de Utilaj Greu din Iaşi, 2 000 de tineri din cadrul secţiilor Mecano-sudură, Utilaj metalurgic. Turnătorie fontă şi utilaj tehnologic complex, s-au angajat să realizeze înainte de termen un vas convertizor, o instalaţie de ardere generatoare şi o lingotiera F 1 800. • CONSTANŢA La Exploatarea Minieră Medgidia a fost organizată o expunere-dezbatere pe tema „Dezarmarea —• deziderat vital al lumii contemporane“. OLT In cadrul ciclului de acţiuni „Legile obiective ale dezvoltării societăţii socialiste", la Liceul Industrial nr. 2 din Slatina s-a organizat o masă rotundă cu tema „Omul, adevăratul făuritor al istoriei". MANIFESTARE CULTURAL-ARTISTICĂ Sub semnul însemnatelor centenare literare ale anului, Muzeul Literaturii Române organizează, de această dată in colaborare cu Radioteleviziuniea Românii, manifestarea ..Eminescu. Creangă, veronica... Arghezi — povestind copiilor“. O originală „revistă literar-artistică" pentru copil şi şcolari, ce poate fi văzută şi ascultată la Casa memorială „Tudor “ După cite ştiu, aţi realizat multe filme artistice de lung metraj, ca operator de imagine. — Da, 27 de titluri. — Le mai ţineţi minte ? — „Mihai Viteazul", „Păcală“, „Golgota“, „Asediul“, „Un Surîs în plină vară“, „Dragoste la zero grade“, „Neamul Şoimăreştilor“... Le ţin minte, pentru că multe au primit premii pentru imagine. — Atunci, ce v-a determinat să „trădaţi" imaginea in favoarea regiei ? — Consider că am mai multă independenţă de creaţie. — Cum concretizează Arghezi“ din Mărţişor, nr. 26, azi, 1 iunie, la orele 12,00. Participă : Mitzura Arghezi, Liliana Ursu, George Chirilă, Ton Vlasiu, Radu Sabău. îşi dau concursul actorii : Cornelia Pavlovici, Ana Vlădeasa, Adrian Pinten, Dionisie Vitcu. Un grup de tinere vlăstare de la Şcoala Generală nr. 115 din Capitală,condus de profesoara Lidia Bulei, va realiza un microrecital Eminescu. aceasta ? — în filmele „Patima", „Din nou împreună“, „Rămin cu tind", „Căruţa cu mere“, „Am fost şaisprezece'‘',„Racolarea“, „Calculatorul mărturiseşte“, „Vulcanul stins", „O vară cu Marii“. . — La I.A.T.C. predaţi Arta imaginii de film şi TV. Cum vă împărţiţi intre toate aceste activităţi ? — Nu mă împart. Ele se (.‘dmpîrtează admirabil. Teoria, pe care o predau la institut, se îmbină cu practica in producţie în beneficiul meu, dar şi in cel al viitorilor artişti. (M. Rădulescu). Fotoalbum întrebări pentru Regizorul GEORGE CORNEA Virstele copilăriei CÅRJI NOI Ventua tuuiuui«a duuuib rullCic-A ruxrta Mureşsn, StHSjS — factor hotărttor al Înfăptuirii noii revoluţii agrare şi Dumitru Dumitru, Păstrarea şi dezvoltarea proprietăţii socialist« de stat şi cooperatiste — îndatorire fundmental» a lucrătorilor din agricultură . Din rindul celor mai recente apariţii de la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică remarcăm culegerea de probleme rezolvate pentru admiterea in invăţâmtntul superior. Matematică — Fizică — Chimie. Colectivul de coordonare : Matematică — Oclavian Stănisilă — Fizică — Ion M. Popescu ( Chimie — Felicia cernea. Tot la aceasta editură, Victor Kernbach semnează noua ediţie, mult îmbogăţită, a Dicţionarului de mitologie generală avind o postfaţă de Gh. Vlăduţescu. • Două romane la Editura Univers : Ultimele zile ale oraşului Pompei de Edward Bulwer- Uytton în traducerea Lidiei Xonescu şi cu un cuvînt înainte de Dan Grigorescu, iar în Colecţia „Globus", Veterinarul de Per Christian gerslid, în versiunea românească semnată de Teodor Atanasiu şi Elena Florea . O nouă carte de eseuri Invenţie şi descoperire publică Solomon Marcus la Editura Cartea Românească © IA Editura Dacia Memoriile Frenel Văcărescu şi Jocul privirilor de Elias Canetti © Dintre cărţile pentru cei mai mici cititori reţinem Sub flamuri purpurii de Mai, versuri de Ion Sepârceanu, o Invitaţie la Planetariu formulată de Matei Alevescu, precum $i citeva Intimplări din mileniul HI In viziunea lui Alexandru Mironov. (A. Bunescu).