Scînteia Tineretului, iunie 1989 (Anul 45, nr. 12439-12464)
1989-06-10 / nr. 12447
PROPRIETATEA SOCIALISTĂ - TEMELIE TRAINICĂ A EDIFICĂRII NOII NOASTRE ORÂNDUIRI, A PROGRESULUI MULTILATERAL AL PATRIEI 41 de ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie Se împlinesc 41 de ani de la momentul memorabil cind, în deplină, impresionantă imitate şi acţiune revoluţionară, clasa muncitoare, poporul român au înfăptuit actul istoric legitim care a marcat începutul edificării societăţii socialiste — naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. Exprimând în mod strălucit semnificaţia acelui eveniment de răscruce pentru înfăptuirea destinului socialist şi comunist al patriei, pentru mersul ascendent al dezvoltării noastre, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că „Anul 1948 a marcat trecerea la înfăptuirea revoluţiei socialiste, a construcţiei socialismului in România. Naţionalizarea industriei, băncilor şi a altor sectoare de producţie a dus la lichidarea proprietăţii capitaliste din aceste ramuri şi a pus bazele dezvoltării socialiste a economiei româneşti, ale formării proprietăţii comune a întregului popor“. Se infăptuia astfel un act de supremă justiţie săvîrşit de popor, în deplin consens cu necesităţile obiective ale istoriei, cu interesele şi aspiraţiile vitale ale întregii naţiuni. Pe drumul luminos deschis la 23 August 1944, pe fondul instaurării şi consolidării puterii muncitoreşti-ţărăneşti, al măsurilor anticapitaliste iniţiate de partidul nostru, comunist în etapa democratică a revoluţiei, cerinţa imperioasă a preluării pîrghiilor economice avea să fie exprimată cu fermitate şi înfăptuită prin voinţa maselor populare, la11 iunie 1948 când Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Legea pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări şi de transport. O perioadă de rodnice şi fără precedent împliniri urma să demonstreze, cu argumentele de necontestat oferite de viaţă, de practica revoluţionară, justeţea politicii Partidului Comunist Român, iniţiator şi strălucit organizator al luptei pentru progres a tuturor maselor populare, a întregului popor, pe care într-o strînsă, indestructibilă unitate, le-a condus şi le conduce pe drumul glorios al devenirii socialiste şi comuniste. „Remarcabilele înfăptuiri obţinute de ţara noastră în edificarea noii orinduiri sociale, subliniază secretarul general al partidului, demonstrează, cu puterea faptelor, însemnătatea istorică a actului revoluţionar de acum patru decenii: justeţea politicii generale a Partidului Comunist Român, capacitatea şi energiile creatoare ale poporului nostru, eliberat de exploatare şi asuprire, devenit pe deplin stăpîn pe destinele sale, hotărît să acţioneze cu toată fermitatea pentru a-şi făuri un viitor luminos, corespunzător năzuinţelor sale fundamentale de libertate, de bunăstare şi fericire“. Drumul străbătut din acel moment — rezultantă logică şi componentă organică a marilor evenimente din istoria României moderne, jalon definitoriu pentru modelarea viitorului — pune cu putere in evidenţă, mai cu seamă in anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, făurirea unei economii socialiste unitare, dezvoltarea impresionantă a proprietăţii socialiste (cu cele două forme inseparabile ale sale, de stat şi cooperatistă) singura bază trainică pentru progresul economico-social al patriei. Sub inmurirea gindirii cutezătoare a acţiunii revoluţionare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intr-un interval scurt România s-a transformat dintr-o ţară cu o industrie şi o agricultură slab dezvoltate intr-o ţară cu o industrie puternică, cu o agricultură socialistă avansată, cu o economie diversificată şi complexă, capabilă să producă la nivelul de competitivitate mondial. Au cunoscut şi cunosc un ritm intens de creştere forţele de producţie, repartizate raţional şi echilibrat pe întreg teritoriul ţării, printr-o politică economică şi socială profund realistă şi ştiinţifică. Aşa cum preciza recent secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, producţia industrială va fi, in acest an, de circa 135 ori mai mare faţă de 1945, iar din aceasta, creşterea realizată după Congresul al IX-lea, din 1985, este de 120 ori. Ilustrind aceeaşi impetuoasă dezvoltare, producţia agricolă a crescut, in aceeaşi perioadă, de circa 10 ori, din care de peste 5 ori incepind cu anul 1965. Este de asemenea elocvent faptul că, urmare a acestei politici profund judicioase, ştiinţifice şi realiste privind dezvoltarea şi consolidarea proprietăţii socialiste , de stat şi cooperatiste, şi alţi indicatori însemnaţi au înregistrat cote relevante. Este semnificativ, astfel, ritmul spectaculos de creştere a venitului naţional care va fi, in acest an, de 40 de ori mai mare decit în 1945, din care o creştere de 33 ori se realizează de la Congresul al IX-lea şi pină în prezent. Sunt cifre şi fapte de o grăitoare semnificaţie, argumente care atestă cu forţa de evidenţă a adevărului, a vieţii, cotitura decisivă realizată de istoricul forum al comuniştilor din anul 1965, care a inaugurat cea mai rodnică perioadă din îndelungata noastră existenţă, perioadă denumită cu legitimă mîndrie de întregul popor „Epoca Nicolae Ceauşescu“. In această perioadă au fost descătuşate energiile creatoare ale oamenilor muncii, s-a dezvoltat ştiinţa şi tehnica, promovarea noului, a tot ce este înaintat şi eficient, devenind una dintre coordonatele esenţiale ale procesului revoluţionar unic şi unitar de făurire a socialismului şi comunismului. Sub aceleaşi însemne ale unei politici profund clarvăzătoare, în concordanţă cu realităţile ţării, cu năzuinţele şi idealurile naţiunii noastre a fost lichidată atitudinea de ploconire faţă de tot ceea ce era străin, s-au adoptat şi promovat căi originale, realiste şi ştiinţifice în edificarea socialistă, punîndu-se capăt conservatorismului, şablonismului, concepţiilor „modelului unic“. Au fost create,din iniţiativa şi cu contribuţia determinantă a secretarului general al partidului, tsvarisul Nicolae Ceauşescu, stricturi democra(Continuare in pag. a V-a) „Partidul nostru a acţionat tocmai in spiritul principiilor comunismului ştiinţific, înfăptuind o economie socialistă, unitară, bazată pe proprietatea întregului popor şi cooperatistă, care conlucrează strins; pe această bază am realizat măreţele înfăptuiri cu care ne putem mindri pe drept cuvint!" NICOLAE CEAUŞESCU o premisă a Înfloririi ŞI AFIRMĂRII PERSONALITĂŢII Literatură. Teatru. Film. Muzică. Un gen sau altul de artă. De la unul din genuri tinerii vor distracţie, de la altele satisfacţii estetice. Dar cultura — se apreciază — are o valoare mai mare decit o simplă distracţie. Frecventarea uneia sau alteia dintre aceste arte nu mai este demult privită ca o modalitate de divertisment, ci.ca o posibilitate de influenţare a comportamentului lor.Activitatea culturală incor- porează atit exigentele actului educativ,cit și pe cele ale actului formativ. Raportul dintre tineri şi cultură, cuprinde o mulţime de elemente In primul rind, opţiunea pentru unele valori culturale. Să nu uităm că sunt creaţii special dedicate tinerilor, dar şi opere ce abordează o problematică general umană. Există, de asemenea, modalităţi particulare de comunicare a culturii cu tineretul in plan estetic, social, ideologic, politic, social, educativ. Tinerii si-au creat, la rindul lor, un spaţiu cultural propriu in care işi exprimă modul de a reacriona si emitejudecăţi de valoare asupra realităţii. La toate acestea se adaugă impactul mass-mediei asupra tinerilor. Pregătirea omului cult a încetat demult să mai fie doar o sarcină a scolii. O asemenea sarcină trebuie să apese in mod egal pe toti umerii responsabili ai vieţii sociale. Opinia publică are un rol cu nimic mai prejos in formarea culturii tinerilor decit factorii reprezentativi ai acţiunilor culturale. Dar ce este cultura ? Cultura reprezintă un concept fundamental in formarea si desăvirşirea personalităţii umane. Cu convingerea că civilizaţia există numai în măsura in care coexistă cu cultura si că aceasta din urmă Valori şi opţiuni fundamentale ale tinerei generaţii înseamnă să ştii, după ce ai uitat tot ce ai citit. Nu poli fi-' cu adevărat om de cultură fără să fii tu însuţi preocupat de destinele culturii in toată dimensiunea ei. Plecînd , de la conceptul cultură, noţiunea de om cult işi are propria soartă. Această calificare de .,om cult“ place multora sau chiar tuturor, fie pentru sonoritatea ei academică, pentru că măguleşte unele vanităţi omeneşti, pentru avantajele de prestigiu pe care le oferă. Prin natura lucrurilor — spunea cineva — un om instruit este si un om bun. Nu este exclusivist si nici orgolios. Are o admirabilă demnitate, care trebuie socotită nu numai ca o calitate personală, ci si ca o insusire socială, pentru că este în stare să funcţioneze ca o busolă critică ponimi astfel o stavilă în acţiunea gălăgioşilor si a valurilor ei de prezumţii artificiale. Tot aşa, omul instruit nu neagă drepturile sau realizările altora, dupăcum nu-şi supraestimează acţiunile proprii. Omul cult este omul in spiritul căruia cunoştinţele la care şi le-a însuşit s-au dispus intr-un mod organic, demn si lămuritor. Actuala generaţie tinără este preocupată pentru viaţa cotidiană, pentru evenimentele şi faptele sociale prezente, pentru cunoaşterea adevărului istoric, pentru implicaţiile sociale imediate ale unor acţiuni din perioade recente ale istoriei naţionale. Tînărul isi cristalizază o viziune asupra lumii el este interesat nu atit de un sens anume, cit de semnificaţia faptelor sociale si actelor de cultură. Generaţia tinără a anilor ’90 (nu peste mult timp), este o generaţie care parcurge, ca toti membrii societăţii, o etapă deosebit de complexă. Ei (Continuare in pag. a IV-a) Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLV SERIA I Nr. 12 447 6 PAGINI 50 BANI SÎMBÂTĂ 10 IUNIE 1989 Calitate, ritm şi exigenţă in îndeplinirea indicatorilor de plan Combinele sunt în lanuri In sudul judeţului GALAŢI, unde culturile de orz au ajuns in stadiul recoltării, pregătirile mecanizatorilor în vederea declanşării cu toate forţele a campaniei secerişului sunt încheiate , au fost făcute ultimele verificări ale combinelor şi maşinilor de balotat, au fost formate echipele de lucru. Utilajele se află la marginea lanurilor, aşteptindu-se însă îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice. De aproape o săptămină in sudul judeţului plouă intermitent, pe alocuri torenţial. Primele unităţi care vor incepe cu întreaga capacitate secerişul, imediat ce ploile vor înceta, sunt consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste Tuluceşti, Schela şi, parţial, Cuca. La cooperativele agricole de producţie Vinători şi Tuluceşti, pe o parte din suprafeţe orzul a fost secerat şi transportat cu operativitate. Dar acţiunea a trebuit să fie întreruptă din cauza precipitaţiilor. In Consiliul Unic Agroindustrial de Stat şi Cooperatist Cuca, de asemenea, mecanizatorii sunt pregătiţi să înceapă acţiunea de recoltare. Dacă în coope- rativele agricole de producţie Rediu şi Cuca,. 1 aparţinind acestui consiliu, cultura de orz este destinată producerii seminţelor, fapt pentru care normele tehnologice indică o umiditate mai scăzută, prima cooperativă care va incepe recoltarea va fi aceea de la Băleni, combinele, deja probate, aflîndu-se în lanuri, taberele de vară fiind organizate în toate detaliile. De asemenea, au fost luate şi în acest consiliu unic măsurile organizatorice necesare pentru ca după orz şi griu să se realizeze culturile succesive: 1 100 ha cu porumb pentru boabe, 300 ha cu legume şi 1 800 ha culturi furajere, acţiune pentru care au fost pregătite semănătorile, grapele cu discuri, plugurile. Aşadar, în subunităţile gălăţene sunt urmărite zilnic cu atenţie toate solele, pentru stabilirea din timp a umidităţii de recoltare a orzului. (Cristian Popescu).' Preocupări pentru realizarea producţiei de export Preocupările deosebite pentru realizarea exemplară a producţiei de export s-au materializat, in unităţile din industria judeţului Timiş, în importante sporuri faţă de contractele încheiate cu partenerii externi pentru perioada parcursă din acest an, depăşirea sarcinilor de plan instituind 27 de procente. Cea mai însemnată contribuţie la înregistrarea acestui succes şi-au adus întreprinderile „Electrotimis“, „Spumolim", „Victoria", „Mondiala". Economie de 1763000 kWh energie electrică Economisirea energiei electrice, încadrarea in cotele aprobate de consum reprezintă preocupări permanente pentru colectivele de muncă din unităţile miniere ale Văii Jiului. Ca urmare a măsurilor întreprinse, numai in luna mai a fost obţinută o economie de 1 763 000 kWh energie electrică. In această acţiune s-au remarcat colectivele de muncă de la întreprinderile minere Petrila, Bărbăteni, Valea de Brazi şi de la Întreprinderea de Utilaj Minier Petroşani. (Agerpres) O posibilă arhitectură a succesului In microbuzul In care de-abia imi găsesc locul printre aparate de filmat, casete, cutii cu diferite obiective, o linie de traveling și mai multe faruri proiectoare, ascult de pe un minuscul casetofon o înregistrare sonoră a piesei „Anchetă asupra unui tinăr care nu a făcut nimic“ de Adrian Dohotaru. „ ,,Patriciu a fost miner , la Lesa Ursului, pedagog la şcoală, la surdo-muti... apoi a lucrat ca fotograf, laborant foto... cit evit luni şi gata. Nu rezistă. Se plictiseşte...“ ...Mulţumesc celor de la Televiziune care-şi continuă drumul spre Horezul meşterilormodelatori ai lutului şi cobor in Făureştii Vilcei. Din şosea pină la sediul brigăzii IV din cadrul Schelei de producţie petrolieră Drăgăşani nu sunt mai mult de 2 km. Preţ de un sfert de oră, pe dealurile îmbrăcate in viţă de vie, gîndul îmi fuge de la „reţeta insuccesului“ pe care mi-o oferă personajul mult discutat in piesă, la... „arhitectura succesului“, ale cărei calcule le stăpinesc tinerii petrolişti ai unei brigăzi de două ori ciştigătoare a locului 1 pe tară, despre care vreau să scriu. In dimineaţa rece in care arburi groşi se ridică din văile care înconjoară platoul, ajung la „cartierul general“ al petroliştilor, in căutarea necunoscutului erou al posibilului meu reportaj. La intrarea in parcul de separatoare şi rezervoare, intr-un birou strimt, un inginer potrivit de statură, îmbrăcat intr-o pufoaică albastră, cu ochelarii in mină, suspendaţi de o toartă deasupra unui caiet cu raportul zilnic, vorbeşte la telefon, întrerupt des de şoferi, operatori de parc, mecanici, maiştri, pentru lămurirea problemelor unei noi zile de lucru. E 7.15. — Da... trimiteţi-mi cisternele şi... Poftim ? Sigur că mergem la operație, geologii sunt deja acolo. Da... Am spus că agregat am, dar să trimită cele două cisterne pentru condens. — Tovarăşe Toma, să-mi semnaţi și mie foile de parcurs... — Tov. Toma, la cit. oprim noi pomparea ca să înceapă? — Pompează pină la unsprezece, nea Ilie. — Toi. Tonia, la stație ! Vorbiți cu cei de la foraj, vor să vă zică... Toma iese ; cred că șansa m-a ajutat să găsesc un tinăr asupra căruia nu s-ar putea niciodată deschide o, „anchetă“ precum cea in care e acuzat Patriciu, eroul piesei. Cincisprezece minute mai tîrziu sînt cu inginerul Tonta ion in cabina unei autocisterne. Mergem spre sonda 3604. — ...Nu, nu cunosc piesa, dar mi se pare ciudată ideea... cum adică „n-a făcut nimic“ ? — Ar fi două sensuri... — Exact — mă completează Tonta — adică n-a făcut nimic. (Continuare în pag. a IV-a) PAGINA A 2-A NOI MĂSURI DE PERFECŢIONARE ŞI MODERNIZARE La Combinatul Siderurgic din Galaţi sunt în curs de materializare noi măsuri de perfecţionare şi modernizare a proceselor de producţie prevăzute pentru acest an. La Uzina Aglomerare- Furnale, de pildă, a fost finalizată modernizarea circuitelor de recuperare a cocsului mărunt de la furnalul nr. 11, în acest fel recuperindu-se aproximativ 10 la sută din cocsul de aprovizionare utilizat de furnal. Ciururile şi benzile transportoare necesare au fost realizate prin autodotare de către sectorul de întreţinere a agregatelor. De asemenea, se află in plină desfăşurare lucrări de modernizare a canperelor in vederea creşterii temperaturii aerului insuflat in furnal. Totodată, pentru reducerea consumului de cocs şi gaze naturale, s-a trecut la introducerea aerului cald recuperat de pe răcitorul maşinilor de aglomerare in cuptorul de aprindere al maşinii de aglomerare nr. 2. Acţionind in direcţia creşterii fiabilităţii maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, colectivul de aici a realizat cu forţe proprii etanşeitatea maşinilor de aglomerare, ceea ce a condus la creşterea duratei de funcţionare a cărucioarelor şi grătarelor la fabricile de aglomerare 1 şi 2. , (Agerpres) PENTRU CLASA A XII-A Astăzi, ultima zi de curs Astă-toamnă, la 15 septembrie, mai rămăsese un an. Un an de liceu. Ultimul. Clasa a XlI-a. Pe urmă, de la vacanţa de iarnă, două trimestre — bacalaureatul, admiterea la facultate, încadrarea in producţie, , toate, tot mai aproape. Şi noi, parcă, ceva mai nostalgici, ceva parcă mai altfel în modul cum ne întîlneam şi cum vorbeam şi cum ne priveam cu toţii, deşi, în rest, eram aceiaşi care acum 4 ani intram împreună intr-a IX-a. Şi, dincolo de toate, deveneam intr-un fel mai maturi, mai responsabili, mai edificaţi asupra drumului ce doream să-l urmăm în viaţă. Pe urmă a mai rămas un trimestru — recapitulări, incă o notă, ultima, fotografii de rămas bun şi, pină la urmă, chiar rămas bun. De-acum, n-a mai rămas nici o zi. Azi e ultima. Ultima zi de şcoală. De miine, vom fi absolvenţi. Absolvenţi ai liceului. Azi... Parcă niciodată teii n-au vrut mai mult să ne cucerească cu miresmele lor, ca azi, cind ultimele ore de şcoală încep să apară sfioase in clasele împodobite sărbătoreşte cu flori. Parcă niciodată profesorii n-au vrut mai mult să ne cucerească prin cuvintele lor, ca azi cind ultimele file din carte încep să dispară sfioase pe băncile împodobite sărbătoreşte cu flori. Şi, totuşi, ultimul an de liceu, mult visata clasă a XlI-a, se încheie azi luind cu sine amintirea atitor clipe de bucurii, de emoţii, uneori de tristeţi şi lăsindu-ne în minte şi un suflet o lume de speranţe şi, de ce nu, de certitudini. Speranţe ? Speranţa de a rămine mereu la fel de tinăr, de a citi mereu cu aceeaşi nerăbdare ultimul volum de poezii din librării, de a reuşi să crezi întotdeauna în ceea ce faci, de a dori mereu să fii cel mai bun. Certitudini? Certitudinea că ştii ceea ce vrei să faci in viaţă, certitudinea că tu vei rămine mereu de partea adevărului, că niciodată nu vei fi mai prejos de ceea ce vedea în tine „diriga“ in anii de liceu, certitudinea unei limpezi împliniri intr-o patrie a împlinirilor tuturor fiilor săi. Gaudeamus igitur! (Carmen Florin).