Scînteia Tineretului, august 1989 (Anul 45, nr. 12491-12516)
1989-08-01 / nr. 12491
ÎN SPIRITUL ORIENTĂRILOR SI SARCINILOR TRASATE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Angajament unanim al colectivelor de tineri, al tuturor oamenilor muncii • PLANUL PE 8 LUNI ÎNDEPLINIT PtNÂ LA 23 AUGUST! PtNĂ LA CONGRESUL PARTIDULUI! • planul pe Întregul an realizat , autentică și responsabilă competiţie a autodepăşirii , în primul semestru al anului, întreprinderea de Garnituri de Frînă şi Etanşare Rîmnicu Sărat a înregistrat o depăşire de aproape 17 milioane lei la indicatorul producţie marfă industrială . De asemenea, exportul indirect a fost mai mare cu 9 milioane Iei, iar productivitatea muncii cu 7 253 lei de persoană . Beneficiile s-au ridicat în aceeaşi perioadă la 12 milioane lei . Depăşirile valorice sunt concretizate in plăci marcii, piese de schimb pentru autovehicule şi tractoare, discuri de ambreiaj, saboţi de frină pentru industria constructoare de maşini etc. O încă din ultima decadă a lunii iulie au fost declanşate pregătirile pentru lansarea in producţie a comenzilor din trimestrul IV . Au fost recuperate şi reintroduse în circuitul productiv 400 tone azbest fibră, circa 9,3 tone bandă cupru, circa 2,3 tone tablă aluminiu, 30 tone resturi de alamă . Acordarea înaltului titlu de Erou al Muncii Socialiste îi mobilizează și mai mult pe oamenii de aici, ei asumindu-și angajamentul ca în cinstea zilei de 23 August să-și realizeze sarcinile pe 18 luni._gtr. pînă la Congresul al XlV-lea al partidului să îndeplinească obiectivele de pian pe întregul an. Un prim contact cu pulsul „întreprinderii erou" l-am avut recent in birou, inginerului Dumitru Popa, directorul unităţii. In cîteva minute particip la un veritabil colocviu pe teme de organizare şi conducere a producţiei. Reţin din dialog ceea ce mi se pare mai semnificativ , pentru că într-o unitate ale cărei eforturi au fost încununate cu înaltul titlu de Erou al Muncă Socialiste semnificativul ţine de realizarea imediată a producţiei, respectiv ,de ideile şi soluţiile propuse pentru sporirea fluxului, a calităţii reperelor. Nu sunt de lăsat la o parte nici problemele cu care se confruntă colectivul. Probleme la care sunt găsite pe loc soluţiile adecvate. La un moment dat i se aduce spre semnare , directorului cu anume situare. Nu dau importanţă faptului, ca după numai a citeva clipe să-l aud : „Ni! Altfel ne-a fost vorba. Vagonul nu pleacă pină nu văd produsele“. Mă lămuresc imediat că e in discuţie un lot destinat unor anumiţi parteneri. ..E mai înţelept aşa, continuă directorul. Nu e vorba numai de anumiţi beneficiari, ci de întreaga noastră producţie fizică. Nu strică să treacă prin incă un filtru“.___ Fireşte, oamenii au fost educaţi în spiritul acestui înalt comandament. Pe lingă aceas(Continuare in pag. a lll-a) CRONICĂ DE ÎNTRECERE D In rindul unităţilor economice cu pondere în judeţul Tulcea care şi-au îndeplinit în avans planul pe 7 luni se numără Şi Centrala ,,Delta Dunării“. Colectivele muncitoreşti din unităţile componente ale centralei au realizat suplimentar, printre altele, 3 200 mc masă lemnoasă, 5 000 tone stuf recoltat, construcţii-reparaţii nave, insumînd aproape 7 milioane lei. In cinstea marii noastre sărbători naţionale de la 23 August, oamenii muncii din cadrul întreprinderilor componente ale Centralei „Delta Dunării“ s-au angajat să realizeze o producţie marfă suplimentară in valoare de 90 milioane lei. O Schela de Producţie Petrolieră Viforîta a intrat în luna august cu un plus de producţie marfă în valoare de peste 8 milioane lei, cele mai importante depăşiri de plan fiind obţinute la gaze asociate utilizabile şi gazolină. Petroliştii acestei unităţi fruntaşe din cadrul Trustului de Foraj-Extracţie Boldeşti, care s-au angajat ca planul producţiei marfă pe cele 8 luni ale anului să-l realizeze înainte de termen, cinstind prin remarcabile fapte de muncă marea sărbătoare naţională de la 23 August, acţionează in prezent şi la punerea în funcţiune a altor 3 sonde de ţiţei, pe care le vor racorda la circuitul productiv în prima decadă a acestei luni. De asemenea, prin aplicarea unor noi măsuri de organizare şi modernizare a producţiei, petroliştii de aici sunt hotăriţi să ridice productivitatea muncii cu incă 6—7 procente. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLV SERIA II Nr. 12 491 4 PAGINI 50 BANI MARȚI 1 AUGUST 1989 TINERI ŞI TINERE! OAMENI AI MUNCII DIN ÎNTREAGA ECONOMIE! Acţionaţi consecvent cu maximă responsabilitate muncitorească şi dăruire patriotică pentru realizarea ritmică, la înalţi parametri tehnici calitativi şi în condiţii de eficienţă sporită, a prevederilor de plan în toate unităţile economice, la fiecare loc de muncă, dăruire exemplară, spirit revoluţionar pentru a întîmpina cu noi şi remarcabile fapte de muncă, materializate în însemnate sporuri de producţie, marile evenimente ale acestui an! TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a acordat un interviu pentru revista americană „Newsweek“ Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni, 31 iulie, pe Kenneth Auchincloss, director executiv al revistei americane „Newsweek“, şi pe Michael Meyer, corespondent pentru Europa al acestei reviste. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu pentru revista „Newsweek”. IN TELEGRAME ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Oameni ai muncii de pe ogoare raportează încheierea recoltării inului pentru ulei, orzoaicei de toamnă, orzoaicei de primăvară şi realizarea unor producţii mari la hectar IN PAG|NA A 3.A Botoşani Foto : M. CUCU Sa cunoaştem temeinic, sa aplicam neabătut CALITATEA PREGĂTIRII - CALITATEA PRODUCŢIEI Un obiectiv de cea mai mare importantă ce revine şi in perioada următoare organelor şi organizaţiilor U.T.C. in vederea transpunerii neabătute in viaţă a Tezelor pentru Congresul al XIV-lea al partidului, a proiectului programului- Directivă cu privire la dezvoltarea economicosocială a României in cincinalul 1991—1995 şi orientările de perspectivă pină in anii 2090—2010 , constituie accentuarea laturii calitative a activităţii in toate domeniile vieţii economice, promovarea hotărită in sfera producţiei a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. „Uniunea Tineretului Comunist, se arată vn Tezele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român, organizaţiile studenţeşti, de pionieri şi şoimi ai patriei au datoria să activeze cu mai multă hotărire în direcţia pregătirii temeinice pentru muncă şi viaţă a tinerilor, a înarmării acestora cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane, cu concepţia despre lume şi viaţă a partidului nostru." Constructorul societăţii socialiste multilateral dezvoltate, tinărul care preia ştafeta muncii de la generaţiile mai virstnice, trebuie să fie in primul rină posesorul unei solide pregătiri profesionale, un promotor al spiritului novator, astfel incit să fie capabil să facă permanent faţă atit cerinţelor curente ale locului său de muncă, cit şi solicitărilor ulterioare, legate de introducerea progresului tehnic, modernizarea proceselor tehnologice. Prin formele specifice ce le stau la indemină, dind o şi mai mare amploare întrecerii uteciste „Tineretul — puternică forţă socială in înfăptuirea programului partidului“, prin politehnicile muncitoreşti, cursurile de perfecţionare şi reciclare, se impun a fi elaborate cu maximă responsabilitate măsuri privind îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii, folosirea integrală a timpului de muncă, a maşinilor şi utilajelor din dotare, întărirea răspunderii şi disciplinei muncitoreşti, dar şi formarea şi dezvoltarea gindirii economice a tinerilor, cunoaşterea şi aplicarea corectă de către aceştia a principiilor autoconducerii şi autogestiunii. Organizarea şi desfăşurarea in cele mai bune condiţii a concursurilor şi olimpiadelor pe meserii, care trebuie să aibă asigurate o largă participare, în fazele de masă, revigorarea şi urmărirea cu întreaga responsabilitate a rezultatelor numeroaselor iniţiative lansate la tinerii din toate sferele de activitate ale economiei naţionale — din industrie, construcţii, transporturi, din agricultură —, trebuie să aibă ca principale scopuri asigurarea şi gospodărirea judicioasă a bazei de materii prime, a resurselor de energie şi combustibili, creşterea productivităţii muncii, ridicarea nivelului calitativ al producţiei, îndeplinirea integrală, in condiţiile şi la termenele prevăzute, a sarcinilor de plan la export. Totodată, organele şi organizaţiile U.T.C. trebuie să-şi orienteze activitatea politicoorganizatorică și educativă pentru instaurarea unui regim riguros de economii, înlocuirea materialelor deficitare și mari consumatoare de energie, reintroducerea in circuitul economic a materialelor refolosibile. De asemenea, ele au datoria de a stimula in rindul maselor de tineri iniţiativele menite să concure la accelerarea procesului de modernizare a mijloacelor de producţie, de mecanizare, automatizare şi robotizare, in vederea ridicării nivelului tehnic şi calitativ al producţiei şi, in mod deosebit, al celei destinate exportului, creşterii competitivităţii produselor româneşti pe piaţa mondială. Importanţa deosebită a contribuţiei pe care ştiinţa, tehnica, cercetarea trebuie s-o ducă la accelerarea progresului multilateral al patriei impune antrenarea intr-o măsură tot mai mare a tinerilor la activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică, valorificarea potenţialului creator al tinerei generaţii, semnificativă in acest sens fiind ampla mişcare „Ştiinţă — Tehnică — Producţie“, mişcare ce contribuie la orientarea creaţiei ştiinţifice şi tehnice a tinerilor spre soluţionarea problemelor ridicate de dezvoltarea actuală şi de perspectivă a economiei noastre naţionale. (Continuare în pag. a II-a) DEMOCRAŢIA FAPTEI - SENSUL PROFUND AL PARTICIPĂRII AL IMPLICĂRII ACTIVE IN BUL MERS AL PRODUCTIEI Luna iulie a acestui an al realizării deplinei noastre independenţe economice şi politice, a acestui an în care sărbătorim cea de a 45-a aniversare a victoriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, a acestui an în care se vor desfăşura lucrările celui de al XIV-lea congres al partidului, este si o perioadă în care rezultatele remarcabile obţinute in diverse domenii ale vieţii economice arată cu puterea faptelor forţa şi capacitatea societăţii noastre socialiste. Dezbaterea, în rindurile tuturor colectivelor de oameni ai muncii, a obiectivelor care privesc dezvoltarea viitoare a patriei noastre, aşa cum reies ele din proiectul Programului-Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea din importantele cuvîntări ale secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, creează o stare de spirit revoluţionară care se concretizează în numeroase angajamente ale oamenilor muncii de a realiza planul fizic in cele mai bune condiţii si înainte de termen, la parametri de nivel tehnic si calitativ ridicat. Astfel, pe data de 28 iulie, marele colectiv al oamenilor muncii de la cunoscuta unitate bucureşteană ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI GRELE s-a întrunit într-o adunare generală în care s-a dat glas hotărîrii de a-si desfăşura activitatea in aşa fel incit să întimpine cele două mari evenimente la care ne-am referit cu noi şi importante succese în muncă. în cuvîntul lor, vorbitorii au scos în evidentă importanta momentului istoric pe care îl trăim cu totii, au omagiat cu puternică mîndrie patriotică împlinirea a 24 de ani de la istoricul Congres al IX-lea si si-au exprimat adeziunea totală fată de Hotărârea Plenarei C.C. al P.C.R. din luna iunie ca secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceausescu, eminent conducător al partidului si al ţării, ctitor al României moderne, personalitate proeminentă a vieţii internaţionale, să fie reales în funcţia de secretar general al partidului la cel de al XIV-lea Congres. Numeroşi vorbitori (muncitori, conducători de formaţii de lucru, alte cadre de conducere, specialiști) au pus în lumină în cuvintul lor importanta deosebită pe care o prezintă pentru clasa muncitoare, pentru întregul nostru popor, Programul-Directivă si Tezele pentru Congresul al XIV- lea, aceste documente programatice care trasează in contururi clare, limpezi si avîntate direcţiile de dezvoltare ale patriei noastre în măreaţa sa operă de construcţie socialistă, desfăşurată cu fermitate sub conducerea partidului nostru comunist. Pornind de la ideea că toate aceste acte politice au generat in rindurile întregului nostru popor o atmosferă de angajare patriotică deosebită, oamenii muncii de la I.M.G.B. au operat o analiză realistă a situaţiei realizării principalilor indicatori de plan, au analizat in mod critic si autocritic starea de lucruri existentă si s-au angajat să realizeze exemplar sarcinile de plan în conformitate cu angajamentele contractuale asumate şi, în acest context, pornindu-se de la constatarea că planul la export şi la investiţii este realizat de primele sâpte luni cu două zile în avans, prevederile lui urmează a fi încheiate pe primele opt luni ale anului pînă la marea noastră sărbătoare naţională. Aducînd în faţa întregului colectiv al întreprinderii hotărîrea colectivelor de oameni ai muncii din care fac parte, muncitorul electrician Fănică Nicolae (secţia Mecanică I) şi maistrul Stefan Burdusan (Fabrica de Echipamente pentru Centrale Nuclearo-Electrice) au prezentat angajamentele acestora de a realiza planul pe 8 luni pînă la 23 August si planul pe întregul an pînă la Congresul partidului. Adunarea generală a oamenilor muncii a adoptat un program de măsuri suplimentare ce se impun in continuare, elaborat în spiritul indicaţiilor şi orientărilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, la Plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi cu ocazia vizitei de lucru efectuată în întreprindere la 15 martie 1989, program care are ca obiective recuperarea restantelor din semestrul întîi al acestui an si realizarea planului si bugetului pe semestrul doi si pe întreg anul 1689, o atenţie deosebită acordîndu-se măsurilor pentru realizarea producţiei fizice şi în special la export, în structura sortimentală stabilită prin plan şi livrarea mărfurilor la termenele şi în condiţiile de calitate prevăzute în contractele încheiate cu partenerii externi şi interni. Acest program de măsuri suplimentare are 21 de puncte cu o eficienţă antecalculată asupra producţiei de 265 de milioane lei, în condiţii de reducere a costurilor cu 39,3 milioane şi a realizării unei economii de metal de 1 445 t. (Continuare in pag. a II-a) Adunările generale ale oamenilor muncii Timişoara Foto : O.. PLECAN Ochiul de pămînt Fermecătoare şi pline de belşug sînt zilele din această vară, iar în Cîmpia Banatului înserarea se lasă domol. Discul imens şi rotund al soarelui coboară parcă acum voievodal înspre nemărginita zare. La orizont cresc mari vetre de jăratic. Sub vraja amurgului de iulie, solarele grămezi de griu şi lanurile de porumb stau de veghe lingă hotarele demne ale ţării. Căci de la Pecica şi Nădlac pînă la Cenad, Teremia şi Beba Veche, fiecare ochi de pămint stăruie să ne vorbească despre fiinţa nobilă şi înţeleaptă a poporului român şi cutează a ne călăuzi către nestrămutatele sale fapte de curaj, iubire şi pace. Şi în toate aceste sate ale unui inconfundabil Vest Românesc, vigoarea firelor de iarbă şi meterezele din rouă, pomii doldora de fructe şi păsările văzduhului vor mărturisi necontenit vînturilor şi ploilor despre zestrea şi inteligenţa unui milenar neam românesc. Desigur, în mănoasa cîmpie de vest a patriei, pămîntul e preţuit şi ocrotit cu aceeaşi nestrămutată dragoste de mii şi sute de ani. Soarele şi rouă, stelele şi apele tutelare ale Timişului, Begăi sau ale Mureşului au învolburat roditor ochiul de pă- mint şi lacrimile cerului, bo-tezind luncile şi dealurile cu lanuri bogate şi poame de aur. Căci numai astfel, într-o străveche aşezare rustică din Lunca Mureşului, am intilnit un veritabil ţăran de o sută de ani. Acolo, în co- muna Bata din judeţul Arad, taica Ionică Stupari ştia prea bine că sufletul pămîntului nu va adormi niciodată, de vreme ce duhul şi răsuflarea ţarinii roma- I neşti au ştiut să-l îmbrace intr-o fermecată cămaşă de otavă, nemurin- I du-i viaţa in fata celor două măceluri mon- diale, prin care a străbă- tut cu tremurătoare lacrimi de rouă şi mari buze de pămînt. Acest centenar ţăran din Cimpia Banatului a îndrăgit ogoarele şi dealurile, toate animalele şi păsările cerului. Veritabilă statuie a biruinţei şi faptei omeneşti, bătrînul înţelept Ionică Stupari ştia un adevăr fundamental: | — Așa-i, taico, cind eşti obosit, însemnează că n-ai is- I prăvit munca din ziua ceia. . Eu ştiu de la moşul meu că omul vrednic nu tăbărăște i niciodată, căci lucru cu spor să cîştigă prin altă lucrare I mai bine făcută. Spun asta . (Continuare in pag. a ll-a) |