Scînteia Tineretului, august 1989 (Anul 45, nr. 12491-12516)

1989-08-01 / nr. 12491

ÎN SPIRITUL ORIENTĂRILOR SI SARCINILOR TRASATE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Angajament unanim al colectivelor de tineri, al tuturor oamenilor muncii • PLANUL PE 8 LUNI ÎNDEPLINIT PtNÂ LA 23 AUGUST! PtNĂ LA CONGRESUL PARTIDULUI! • planul pe Întregul an realizat , autentică și responsabilă competiţie a autodepăşirii , în primul semestru al anului, întreprinderea de Garnituri de Frînă şi Etanşare Rîmnicu Sărat a înregistrat o depăşire de aproape 17 milioane lei la indicatorul producţie marfă industria­lă . De asemenea, exportul indirect a fost mai mare cu 9 mi­lioane Iei, iar productivitatea muncii cu 7 253 lei de persoană . Beneficiile s-au ridicat în aceeaşi perioadă la 12 milioane lei . Depăşirile valorice sunt concretizate in plăci marcii, piese de schimb pentru autovehicule şi tractoare, discuri de ambreiaj, sa­boţi de frină pentru industria constructoare de maşini etc. O încă din ultima decadă a lunii iulie au fost declanşate pregăti­rile pentru lansarea in producţie a comenzilor din trimestrul IV . Au fost recuperate şi reintroduse în circuitul productiv 400 tone azbest fibră, circa 9,3 tone bandă cupru, circa 2,3 tone tablă aluminiu, 30 tone resturi de alamă . Acordarea­ înaltului titlu de Erou al Muncii Socialiste îi mobilizează și mai mult pe oa­menii de aici, ei asumindu-și angajamentul ca în cinstea zilei de 23 August să-și realizeze sarcinile pe 18 luni._gtr. pînă la Con­gresul al XlV-lea al partidului să îndeplinească obiectivele de pian pe întregul an. Un prim contact cu pulsul „întreprinderii erou" l-am avut recent in birou­, ingine­rului Dumitru Popa, directorul unităţii. In cîteva minute par­ticip la un veritabil colocviu pe teme de organizare şi con­ducere a producţiei. Reţin din dialog ceea ce mi se pare mai semnificativ , pentru că în­tr-o unitate ale cărei eforturi au fost încununate cu înaltul titlu de Erou al Muncă So­cialiste semnificativul ţine de realizarea imediată a produc­ţiei, respectiv ,de ideile şi so­luţiile propuse pentru sporirea fluxului, a calităţii reperelor. Nu sunt de lăsat la o parte nici problemele cu care se con­fruntă colectivul. Probleme la care sunt găsite pe loc solu­ţiile adecvate. La un moment dat i se aduce spre semnare , directorului cu anume situare. Nu dau importanţă faptului, ca după numai a­ citeva clipe să-l aud : „Ni! Altfel ne-a fost vorba. Vagonul nu pleacă pină nu văd produsele“. Mă lămuresc imediat că e in dis­cuţie un lot destinat unor anu­miţi parteneri. ..E mai înţe­lept aşa, continuă directorul. Nu e vo­rba numai de anumiţi beneficiari, ci de întreaga noastră producţie fizică. Nu strică să treacă prin incă un filtru“.___ Fireşte, oamenii au fost e­­ducaţi în spiritul acestui înalt comandament. Pe lingă aceas­(Continuare in pag. a lll-a) CRONICĂ DE ÎNTRECERE D In rindul unităţilor economice cu pondere în judeţul Tulcea care şi-au îndeplinit în avans planul pe 7 luni se nu­mără Şi Centrala ,,Delta Dunării“. Colectivele muncitoreşti din unităţile componente ale centralei au realizat suplimen­tar, printre altele, 3 200 mc masă lemnoasă, 5 000 tone stuf recoltat, construcţii-reparaţii nave, insumînd aproape 7 mi­lioane lei. In cinstea marii noastre sărbători naţionale de la 23 August, oamenii muncii din cadrul­ întreprinderilor com­ponente ale Centralei „Delta Dunării“­ s-au angajat să rea­lizeze o producţie marfă suplimentară in valoare de 90 mi­lioane lei. O Schela de Producţie Petrolieră Viforîta a intrat în luna august cu un plus de producţie marfă în valoare de peste 8 milioane lei, cele mai importante depăşiri de plan fiind obţi­nute la gaze asociate utilizabile şi gazolină. Petroliştii acestei unităţi fruntaşe din cadrul Trustului de Foraj-Extracţie Bol­deşti, care s-au angajat ca planul producţiei marfă pe cele 8 luni ale anului să-l realizeze înainte de termen, cinstind prin remarcabile fapte de muncă marea sărbătoare naţio­nală de la 23 August, acţionează in prezent şi la punerea în funcţiune a altor 3 sonde de ţiţei, pe care le vor racorda la circuitul productiv în prima decadă a acestei luni. De ase­menea, prin aplicarea unor noi măsuri de organizare şi mo­dernizare a producţiei, petroliştii de aici sunt hotăriţi să ridice productivitatea muncii cu incă 6—7 procente. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLV SERIA II Nr. 12 491 4 PAGINI 50 BANI MARȚI 1 AUGUST 1989 TINERI ŞI TINERE! OAMENI AI MUNCII DIN ÎNTREAGA ECONOMIE! Acţionaţi consecvent cu maximă responsabilitate muncitorească şi dăruire patriotică pentru realizarea ritmică, la înalţi parametri tehnici­ calitativi şi în condiţii de eficienţă sporită, a prevederilor de plan­ în toate unităţile economice, la fiecare loc de muncă, dăruire exemplară, spirit revoluţionar pentru a întîmpina cu noi şi remarcabile fapte de muncă, materializate în însemnate sporuri de producţie, marile evenimente ale acestui an! TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a acordat un interviu pentru revista americană „Newsweek“ Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni, 31 iulie, pe Kenneth Auchincloss, director executiv al revistei americane „News­week“, şi pe Michael Meyer, corespondent pentru Europa al acestei reviste. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu pentru revista „Newsweek”. IN TELEGRAME ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Oameni ai muncii de pe ogoare raportează încheierea recoltării inului pentru ulei, orzoaicei de toamnă, orzoaicei de primăvară şi realizarea unor producţii mari la hectar IN PAG|NA A 3.A Botoşani Foto : M. CUCU Sa cunoaştem temeinic, sa aplicam neabătut CALITATEA PREGĂTIRII - CALITATEA PRODUCŢIEI Un obiectiv de cea mai mare importantă ce revine şi in perioada următoare organelor şi or­ganizaţiilor U.T.C. in vederea transpunerii nea­bătute in viaţă a Tezelor pentru Congresul al XIV-lea al partidului, a proiectului programului- Directivă cu privire la dezvoltarea economico­­socială a României in cincinalul 1991—1995 şi o­­rientările de perspectivă pină in anii 2090—2010 , constituie accentuarea laturii calitative a activi­tăţii in toate domeniile vieţii economice, promo­varea hotărită in sfera producţiei a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. „Uniunea Tineretului Comunist, se arată vn Te­zele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român, organizaţiile studenţeşti, de pionieri şi şoimi ai patriei au datoria să activeze cu mai multă hotărire în direcţia pregătirii te­meinice pentru muncă şi viaţă a tinerilor, a înarmării acestora cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane, cu con­cepţia despre lume şi viaţă a partidului nostru." Constructorul societăţii socialiste multilateral dezvoltate, tinărul care preia ştafeta muncii de la generaţiile mai virstnice, trebuie să fie in primul rină posesorul unei solide pregătiri pro­fesionale, un promotor al spiritului novator, ast­fel incit să fie capabil să facă permanent faţă atit cerinţelor curente ale locului său de muncă, cit şi solicitărilor ulterioare, legate de introduce­rea progresului tehnic, modernizarea proceselor tehnologice. Prin formele specifice ce le stau la indemină, dind o şi mai mare amploare întrecerii uteciste „Tineretul — puternică forţă socială in înfăptuirea programului partidului“, prin politeh­­nicile muncitoreşti, cursurile de perfecţionare şi reciclare, se impun a fi elaborate cu maximă responsabilitate măsuri privind îmbunătăţirea or­ganizării producţiei şi a muncii, folosirea integra­lă a timpului de muncă, a maşinilor şi utilajelor din dotare, întărirea răspunderii şi disciplinei muncitoreşti, dar şi formarea şi dezvoltarea gin­­dirii economice a tinerilor, cunoaşterea şi aplica­rea corectă de către aceştia a principiilor auto­­conducerii şi autogestiunii. Organizarea şi des­făşurarea in cele mai bune condiţii a concursuri­lor şi olimpiadelor pe meserii, care trebuie să aibă asigurate o largă participare, în fazele de masă, revigorarea şi urmărirea cu întreaga res­ponsabilitate a rezultatelor numeroaselor iniţiati­ve lansate la tinerii din toate sferele de activita­te ale economiei naţionale — din industrie, con­strucţii, transporturi, din agricultură —, trebuie să aibă ca principale scopuri asigurarea şi gospo­dărirea judicioasă a bazei de materii prime, a resurselor de energie şi combustibili, creşterea productivităţii muncii, ridicarea nivelului calita­tiv al producţiei, îndeplinirea integrală, in condi­ţiile şi la termenele prevăzute, a sarcinilor de plan la export. Totodată, organele şi organizaţiile U.T.C. trebuie să-şi orienteze activitatea politico­­organizatorică și educativă pentru instaurarea unui regim riguros de economii, înlocuirea ma­terialelor deficitare și mari consumatoare de e­­nergie, reintroducerea in circuitul economic a materialelor refolosibile. De asemenea, ele au datoria de a stimula in rindul maselor de tineri iniţiativele menite să concure la accelerarea pro­cesului de modernizare a mijloacelor de produc­ţie, de mecanizare, automatizare şi robotizare, in vederea ridicării nivelului tehnic şi calitativ al producţiei şi, in mod deosebit, al celei destinate exportului, creşterii competitivităţii produselor româneşti pe piaţa mondială. Importanţa deose­bită a contribuţiei pe care ştiinţa, tehnica, cerce­tarea trebuie s-o ducă la accelerarea progresului multilateral al patriei impune antrenarea intr-o măsură tot mai mare a tinerilor la activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică, valorificarea potenţia­lului creator al tinerei generaţii, semnificativă in acest sens fiind ampla mişcare „Ştiinţă — Tehni­că — Producţie“, mişcare ce contribuie la orien­tarea creaţiei ştiinţifice şi tehnice a tinerilor spre soluţionarea problemelor ridicate de dezvoltarea actuală şi de perspectivă a economiei noastre naţionale. (Continuare în pag. a II-a) DEMOCRAŢIA FAPTEI - SENSUL PROFUND AL PARTICIPĂRII AL IMPLICĂRII ACTIVE IN­ BU­L MERS AL PRODUCTIEI Luna iulie a acestui an al realizării deplinei noastre in­dependenţe economice şi politi­ce, a acestui an în care sărbă­torim cea de a 45-a aniversare a victoriei revoluţiei de elibera­re socială şi naţională, antifas­cistă şi antiimperialistă, a aces­tui an în care se vor desfăşura lucrările celui de al XIV-lea congres al partidului, este si o perioadă în care rezultatele re­marcabile obţinute in diverse domenii ale vieţii economice a­­rată cu puterea faptelor forţa şi capacitatea societăţii noastre socialiste. Dezbaterea, în rindurile tu­turor colectivelor de oameni ai muncii, a obiectivelor care pri­vesc dezvoltarea viitoare a pa­triei noastre, aşa cum reies ele din proiectul Programului-Di­­rectivă şi Tezele pentru Con­gresul al XIV-lea din importan­tele cuvîntări ale secretarului general al partidului, preşedin­tele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, creează o stare de spirit revoluţionară care se concretizează în nu­meroase angajamente ale oame­nilor muncii de a realiza planul fizic in cele mai bune condiţii si înainte de termen, la parame­tri de nivel tehnic si calitativ ridicat. Astfel, pe data de 28 iulie, marele colectiv al oamenilor muncii de la cunoscuta unitate bucureşteană ÎNTREPRINDE­REA DE MAŞINI GRELE s-a întrunit într-o adunare genera­lă în care s-a dat glas hotărîrii de a-si desfăşura activitatea in aşa fel incit să întimpine cele două mari evenimente la care ne-am referit cu noi şi impor­tante succese în muncă. în cu­­vîntul lor, vorbitorii au scos în evidentă importanta momentu­lui istoric pe care îl trăim cu totii, au omagiat cu puternică mîndrie patriotică împlinirea a 24 de ani de la istoricul Con­gres al IX-lea si si-au exprimat adeziunea totală fată de Hotărâ­rea Plenarei C.C. al P.C.R. din luna iunie ca secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceausescu, eminent conducător al partidului si al ţării, ctitor al României moderne, persona­litate proeminentă a vieţii in­ternaţionale, să fie reales în funcţia de secretar general al partidului la cel de al XIV-lea Congres. Numeroşi vorbitori (muncitori, conducători de for­maţii de lucru, alte cadre de conducere, specialiști) au pus în lumină în cuvintul lor im­portanta deosebită pe care o prezintă pentru clasa muncitoa­re, pentru întregul nostru po­por, Programul-Directivă si Te­zele pentru Congresul al XIV- lea, aceste documente progra­matice care trasează in contu­ruri clare, limpezi si avîntate direcţiile de dezvoltare ale pa­triei noastre în măreaţa sa operă de construcţie socialistă, desfăşurată cu fermitate sub conducerea partidului nostru co­munist. Pornind de la ideea că toate aceste acte politice au ge­nerat in rindurile întregului nos­tru popor o atmosferă de anga­jare patriotică deosebită, oame­nii muncii de la I.M.G.B. au o­­perat o analiză realistă a situaţi­­ei realizării principalilor indica­tori de plan, au analizat in mod critic si autocritic starea de lu­cruri existentă si s-au angajat să realizeze exemplar sarcinile de plan în conformitate cu angaja­mentele contractuale asumate şi, în acest context, porni­ndu-se de la constatarea că planul la export şi la investiţii este reali­zat de primele sâpte luni cu două zile în avans, prevederile lui urmează a fi încheiate pe primele opt luni ale anului pînă la marea noastră sărbătoa­re naţională. Aducînd în faţa întregului co­lectiv al întreprinderii hotărîrea colectivelor de oameni ai mun­cii din care fac parte, muncito­rul electrician Fănică Nicolae (secţia Mecanică I) şi maistrul Stefan Burdusan (Fabrica de Echipamente pentru Centrale Nuclearo-Electrice) au prezentat angajamentele acestora de a realiza planul pe 8 luni pînă la 23 August si planul pe întregul an pînă la Congresul partidului. Adunarea generală a oameni­lor muncii a adoptat un pro­gram de măsuri suplimentare ce se impun in continuare, ela­borat în spiritul indicaţiilor şi orientărilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al partidului, la Plenara Consiliului Naţional al Oame­nilor Muncii şi cu ocazia vizitei de lucru efectuată în întreprin­dere la 15 martie 1989, pro­gram care are ca obiective re­cuperarea restantelor din semes­trul întîi al acestui an si reali­zarea planului si bugetului pe semestrul doi si pe întreg anul 1689, o atenţie deosebită acor­­dîndu-se măsurilor pentru reali­zarea producţiei fizice şi în spe­cial la export, în structura sor­timentală stabilită prin plan şi livrarea mărfurilor la termene­le şi în condiţiile de calitate prevăzute în contractele înche­iate cu partenerii externi şi interni. Acest program de mă­suri suplimentare are 21 de puncte cu o eficienţă antecalcu­­lată asupra producţiei de 265 de milioane lei, în condiţii de re­ducere a costurilor cu 39,3 mi­lioane şi a realizării unei econo­mii de metal de 1 445 t. (Continuare in pag. a II-a) Adunările generale ale oamenilor muncii Timişoara Foto :­­ O.. PLEC­AN Ochiul de pămînt Fermecătoare şi pline de belşug sînt zilele din această vară, iar în Cîmpia Banatu­lui înserarea se lasă domol. Discul imens şi rotund al soarelui coboară parcă acum voievodal înspre nemărginita zare. La orizont cresc mari vetre de jăratic. Sub vraja amurgului de iulie, solarele grămezi de griu şi lanurile de porumb stau de veghe lingă hotarele demne ale ţă­rii. Căci de la Pecica şi Nădlac pînă la Cenad, Teremia şi Beba Veche, fiecare ochi de pămint stăruie să ne vorbeas­că despre fiinţa nobilă şi înţe­leaptă a po­porului român şi cutează a ne călăuzi către ne­strămutatele sa­le fapte de curaj, iubire şi pace. Şi în toate aceste sate ale unui inconfundabil Vest Românesc, vigoarea firelor de iarbă şi meterezele din rouă, pomii doldora de fructe şi păsările văzduhului vor măr­turisi necontenit vînturilor şi ploilor despre zestrea şi in­teligenţa unui milenar neam românesc. Desigur, în mănoasa cîm­­pie de vest a patriei, pămîn­­tul e preţuit şi ocrotit cu a­­ceeaşi nestrămutată dragoste de mii şi sute de ani. Soare­le şi rouă, stelele şi apele tutelare ale Timişului, Begăi sau ale Mureşului au învol­burat roditor ochiul de pă-­­ mint şi lacrimile cerului, bo-­­­tezind luncile şi dealurile cu lanuri bogate şi poame de aur. Căci numai astfel, în­tr-o străveche aşezare rusti­că din Lunca Mureşului, am­­ intilnit un veritabil ţăran de o sută de ani. Acolo, în co-­­ muna Bata din judeţul Arad, taica Ionică Stupari ştia prea bine că sufletul pămîntului nu va adormi niciodată, de­­ vreme ce duhul şi răsuflarea ţarinii roma- I neşti au ştiut să-l îmbrace in­­tr-o fermecată­­ cămaşă de ota­vă, nemurin- I du-i viaţa in fata celor două măceluri mon-­­ diale, prin ca­re a străbă-­­ tut cu tremură­toare lacrimi de rouă şi mari buze de pămînt. Acest centenar ţăran din Cimpia Banatului a îndrăgit ogoarele şi dealurile, toate animalele şi păsările cerului. Veritabilă statuie a biruin­ţei şi faptei omeneşti, bătrî­­nul înţelept Ionică Stupari ştia un adevăr fundamental: | — Așa-i, taico, cind eşti o­­bosit, însemnează că n-ai is- I prăvit munca din ziua ceia. . Eu ştiu de la moşul meu că omul vrednic nu tăbărăște i niciodată, căci lucru cu spor să cîştigă prin altă lucrare I mai bine făcută. Spun asta . (Continuare in pag. a ll-a) |

Next