Scînteia Tineretului, septembrie 1989 (Anul 45, nr. 12517-12542)

1989-09-01 / nr. 12517

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ii telegrama TOVARASU­LIH NICOLAE CEAUSESCU­ Comitetul judeţean Bihor al P.C.R. raportează că a realizat autonomia energetică a cinci comune Intr-o telegramă adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, de Comitetul judeţean Bihor al P.C.R., se spune : în atmosfera de vibrantă angajare patriotică în care întreaga naţiune acţionează fără preget, în deplină unitate, pentru a înde­plini pină la Congresul al XIV-lea al partidului planul pe întreg anul 1989. Comitetul judeţean de partid Bihor vă raportează că a înfăptuit cu 4 luni mai devreme măsurile stabilite d­in spiritul orientărilor şi sarcinilor date de dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, la şedinţa comună a Plenarei C.C. al P.C.R., a organismelor democratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti din 28—30 noiembrie 1988 —, asigurind autonomia elec­trică a 5 comune : Pietroasa, Curăţele, Bunteşti, Budureasa şi Borş, prin realizarea a 4 microhidrocentrale, pulsând la virful de sarcină plusul de putere instalată in sistemul energetic naţional, înţelegînd importanţa deosebită a dezvoltării bazei energetice a ţării prin valorificarea superioară a surselor neconvenţionale şi re­­folosibile de energie, menite să asigure în următorii 2—3 ani ali­mentarea autonomă energetică a localităţilor rurale, a fermelor zootehnice şi a altor sectoare din agricultură, am pus în funcţiu­ne până în prezent 279 instalaţii de biogaz cu un echivalent energetic de peste 4 400 tone cc/an, 177 Instalaţii solare cu un aport de 1 353 tone oc/an, 119 instalaţii recuperatoare de energie cu un echiva­lent energetic de peste 58 000 tone pc/an şi 61 instalaţii pentru uti­lizarea energiei apelor geotermale cu un randament de circa 46 000 tone cc/an. Exprimăm voinţa comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Bihor de a acţiona cu pasiune şi abnegaţie revoluţionară pentru înfăptuirea exemplară a obiectivelor şi sarcinilor ce le re­vin,, de a-şi onora cu înaltă răspundere comunistă angajamentul pe care şi l-au asumat de a obţine în acest an cele mai bune re­zultate in toate domeniile de activitate. îngăduiţi-ne să folosim şi acest prilej — se spune în telegramă — pentru a reafirma hotărîrea unanimă a comuniştilor, a tuturor celor ce trăiesc şi muncesc pe plaiurile Bihorului de a susţine cu înflăcărare istorica propunere ca dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să fiţi reales. La marele fo­rum comunist din noiembrie, in suprema funcţie de secretar ge­neral al partidului, văzind în aceasta garanţia sigură a continuă­rii cu succes a grandioasei opere de făurire a celei mai drepte şi mai demna orînduiri pe pămintul patriei, a împlinirii visului nos­tru de aur — comunismul in România. Angajament unanim al colectivelor de tineri, al tuturor oamenilor muncii punul pe Întregul an, realizat integral PÎNĂ LA CONGRESUL AL XIV-LEA AL PARTIDULUI I Producţia — pregătită din timp, organizată ireproşabil Una dintre unităţile econo­mice care demonstrează viabi­litatea soluţiei româneşti in materie de fabricare a zahăru­lui din sfeclă — întreprinderea de Industrializare a Sfeclei de Zahăr din Calafat — aşteaptă perfect pregătită din punct de vedere tehnic începerea activi­tăţii propriu-zise de produc­ţie. Unitatea este, mai înainte de orice, foarte bine gospodă­rită.­ Curată, proaspăt zugrăvi­tă şi vopsită, cu spaţiile verzi complet ocupate de legume, cereale sau fineţuri (toate a­­cestea fiind bine­ irigate), în­treprinderea se prezintă vede­rii ca o veritabilă oază de fru­museţe. Contururile,, sunt lim­pezi şi clare, curate ca în a­­junul unei sărbători. Totul a­­rată înalta responsabilitate a oamenilor muncii de aici faţă de produsul alimentar pe care ii fa frica hill—o „Whol” de 4 000 t de sfeclă pe zi. Remontul, a fost încheiat la 20 iulie, iar probele la rece și la cald au fost efectuate intre 1—4 august. Imediat s~a tre­cut la faza micilor remedieri necesare după probe şi apoi la declanşarea campaniei de producere a zahărului, campa­nie care in acest an începe mai devreme decit de obicei. Efectuarea remontului a în-. semnat acţiune tehnică pe 1 238 de poziţii de utilaje şi instalaţii. Toată această enor­mă activitate fusese programa­tă să fie executată în 300 de mii de ore cu un cost de mai mult de 13 milioane şi jumă­tate de lei. Din cite aflăm de la inginerul şef al unităţii, Ion Mărăşescu, remontul a fost efectuat intr-un timp mai scurt cu 18 mii de ore, decit cel planificat, ceea ce a însemnat o economie în bani de 1,8 mi­lioane de lei. In acelaşi timp au fost realizate programul propriu de îmbunătăţiri şi încă 8 măsuri din programul unic creat de centrala de profil. Programul propriu (cu 35 de poziţii) şi extrasul din pro­gramul unic al centralei au al­cătuit şi programul de organi­zare şi modernizare al între­prinderii. Efectele se vor re­simţi asupra creşterii produc­ţie, marfă (un plus­ de 35 de milioane de lei), asupra con­sumurilor specifice (care vor fi mai mici cu 0,1 la sută) în condiţiile reducerii relative a personalului cu 5 oameni. Din programul unic al cen­tralei, cele mai importante mă­suri finalizate la Calafat ar fi: modernizarea tehnologiei de ascuţire a cuţitelor de tăiat sfeclă, modificarea traseelor de nămol de fabricaţie pentru reluarea în circuit in vederea epuizării totale de zahăr, con­­casarea la dimensiunile ceru­te in tehnologie a întregii canti­tăţi de piatră de var şi cocs. Din programul propriu au fost executate toate cele 40 de mă­suri. S-a montat un transpor­tor separator apă cu cupe pe canalul de retur sfeclă pentru reluarea in circuit a codiţelor, s-a montat un schip pentru alimentarea cu var ars de re­zervă la secţia de preparare lapte var, a fost descrustată instalaţia de evaporaţie prin fierbere pe cale chimică şi al­tele. Pentru buna desfăşurare a campaniei s-a avut in vedere şi perfecţionarea profesională a oamenilor muncii. Cu toate că in planurile iniţiale se sta­bilise ca prin aceste cursuri (desfăşurate in­ unitate sau la centrul de organizare şi calcul al ministerului) să treacă 180 de oameni ai muncii, această cifră a fost depăşită şi toţi muncitorii şi toate cadrele teh­nice au trecut prin aceste cursuri. în plus,­ 72 dintre muncitori au urmat cursuri de policalificare in meseriile de electricieni şi sudori, pină in 20 august aceştia susţinînd examenele necesare. Pentru buna desfăşurare a activităţii de producţie, au fost emanate din timp progra­mele de recoltare şi transport ale sfeclei de zahăr, programe însuşite de către direcţia agri­colă a judeţului şi de către cooperativele agricole de pro­ducţie­­ producătoare, in vede­rea asigurării unei cantităţi ■ de­ 6 000 t de sfeclă pe zi. Recol­tarea sfeclei de zahăr a început deja in judeţul Dolj, dar, deo­(Continuare in pag. a II-a) , Şantierul Naval Galaţi ÎN TELEGRAME ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Oamenii muncii de pe ogoare raportează încheierea recoltării culturilor de floarea-soarelui, soia şi cînepă pentru fibră şi obţinerea unor producţii mari la hectar ÎN PAGINA A 3-A ACEI „MNINUIT" DECISIV PENTRU PROGRES In faţa cabinetului prof. dr. doc. Aurel Nanu, de la Facul­tatea de Mecanică din Timişoa­ra, aşteptau ciţiva studenţi şi două-trei cadre didactice. Primii invitaţi si intre de către ma­gistru au fost tinerii, „sfidind“ astfel o ordine stabilită de ca­noanele universitare. „Era ceva atît de important ?“, l-am în­trebat, mai tîrziu, încercind să smulg secretul acestei ciudate priorităţi. „Intr-un fel, da! Dar nu neapărat ca subiect al discu­ţiei, ci ca un gest de încredere, acordat tinerilor, problemelor lor. Face îi aceasta parte, dacă vreţi, din imaginea pe care în­cerc să o construiesc, referitor la menirea şi poziţia dascălului faţă de cei pe care îi creşte şi-i formează pentru muncă şi via­ţă“, mi-a răspuns, deschizînd astfel drumul destăinuirilor, vor­­bindu-mi despre anii dăruiţi cu generozitate şcolii superioare, afirmării unui domeniu tehnic vital pentru economia naţională. Căci întreaga muncă a profeso­rului Nanu a fost şi este o stră­lucită demonstraţie a devenirii prin efort neobosit, a perseve­renţei şi pasiunii, a împlinirii unui nobil crez : modelarea u­­nor specialişti de valoare, oa­meni adevăraţi, angajaţi fără rezerve pe frontul bătăliei pen­tru progresul ştiinţei. „Am lu­crat, încă din primii ani după absolvire, incepind cu 1944, ca inginer la Reşiţa. Din 1946, cind se simţea deja suflul unei noi perioade din viaţa poporului român, sunt la Institutul Politeh­nic, drumul universitar parcurs de­ atunci fiind marcat de efor­turile de a mă perfecţiona in cit mai multe domenii — matema­tici, electrotehnică, tehnologii mecanice etc. Din cunoaşterea interconexiunii lor s-a născut şi curajul şi încrederea in reuşită, în abordarea unui domeniu total nou in ţară, la scurtă vreme după afirmarea lui in lume, cel al tehnologiilor neconven­ţionale", mărturiseşte profesorul Nanu, cel care poate fi conside­rat, pe bună dreptate, fondato­rul acestei şcoli, ce avea să se manifeste plenar mai ales în ultimele două decenii. Căci, în­conjurat de tineri entuziaşti, ta­lentaţi şi inteligenţi, organizind colective de studiere a procedee­lor neclasice, investigind proble­matici de virf , precum prelu­crarea dimensională prin eroziu­ne, cea cu laseri sau unde ultrasonice, a desfăşurat o acti­­­­uitate laborioasă, ce nu a intir­­ziat piuit ca să-şi arate roadele. De-aici s-a născut, bunăoară, in anii de după Congresul al IX-lea al partidului, şi o strinsă cola­borare cu industria românească, ambiţioasă şi in plin avint, ce a preluat fără rezerve in practică toate rezultatele teoretice şi de laborator, reducind astfel, prin­­tr-un efort remarcabil, decalajul ce există faţă de ţările cu pre­ocupări mai vechi, configurind totodată un sector nou, de mare perspectivă, şi asigurind apari­ţia unui organism ştiinţific unic in ţară — Centrul de cercetări in tehnologii neconvenţionale — şi a unei comisii specializate a Academiei Republicii Socialiste România. Pentru profesor, acum ci­nd împlineşte 45 de ani de muncă neîntreruptă, ca inginer, există tentaţia bilanţului. „A trage insă o linie — remarca el — şi a face o socoteală simplă este destul de... complicat ! De­sigur, ne mîndrim cu multe din realizările noastre, dar, privind cu luciditate spre viitor, spre mobilizatoarele programe ale e­­conomiei naţionale, jalonate de documentele apropiatului forum al comuniştilor, avem convinge­rea că mai e foarte mult de lu­cru. Căci la interferenţa studii­lor noastre cu fizica, metalurgia, electronica, tehnica de calcul, cu alte domenii ce apar intr-o cer­cetare interdisciplinară, se nasc mereu alte şi alte întrebări, al căror răspuns nu poate fi dat decit printr-o continuă învăţare, prin perfecţionarea cunoştinţe­lor de specialitate. Aşa, de pil­dă, în ultimii 4—5 ani, am abor­(Continuare in pag. a III-a) Principalul educator — munca Fabrica de „memorii“ din Timişoara Foto : O­PLECAN ANUL XLV SERIA II NR. 12 517 4 PAGINI 50 BANI VINERI 1 SEPTEMBRIE 1989 Municipiul Iași Foto : MIHAI CUCU ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ înaltul exemplu al celor aflaţi­­ întotdeauna la datorie, în primele rînduri ale muncii pentru ţară Actualitatea politică a par­tidului şi societăţii noas­tre stă sub semnul cunoaş­terii temeinice, dezbaterii a­­profundate şi asigurării tutu­ror condiţiilor pentru înfăptui­rea obiectivelor stabilite prin documentele programatice ale viitorului Forum al comuniş­tilor români — Proiectul Pro­­gramului-Directivă şi, respec­tiv, Tezele pentru Congresul al XIV-lea de înfăptuirea că­rora depinde în cel mai înalt grad, in mod vital, mersul ferm, neabătut al României spre tot mai luminoasele culmi ale civilizaţiei, progresului şi bunăstării. Din perspectiva uriaşei ex­perienţe istorice acumulate — a cărei sinteză o regăsim in magistrala cuvîntare rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Adunarea solemnă consacrată zilei de 23 August — înţelegem şi mai bine că, niciodată­ în glorioasa istorie multimilenară a patriei n-a existat forţă po­litică pe deplin şi definitiv identificată cu aspiraţiile vi­tale de libertate socială şi na­ţională ale Întregului popor ca Partidul Comunist Român.­­ Dar, aşa cum în mod strălu­cit .Spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, partidul­ nu este o­ simplă noţiune teoretică, ab­stractă , dimpotrivă, el repre­zintă însuşi poporul, prin cei cei buni fii ai săi, prin tot ceea ce are el mai nobil si mai înălţător, prin înaltele sale virtuti si calităţi morale si po­litice, care si-au găsit in uria­şa epopee revoluţionară o nouă tinereţe, o forţă creatoare de neînvins, în anii grei ai ilegalităţii, la înalta şcoală a bătăliilor de clasă, organizate şi conduse de partid, s-a format şi s-a afirmat personalitatea proemi­nentă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu , pe care încă din epocă tovarăşii săi l-au nu­mit cu admiraţie şi respect „cel mai bun dintre cei mai buni tineri comunişti“ — a to­varăşei Elena Ceauşescu, a altor militanţi de seamă ai partidului şi statului nostru care s-au aflat, cu neînfricare, în lupta eroică pentru răstur­narea vechii orînduiri şi tre­cerea la edificarea noii so­cietăţi. Grele şi nenumărate au fost jertfele pe car­e au trebuit să să le dea comuniştii, mulţi dintre ei chiar tineri, au plătit cu viaţa, curajul şi aspira­ţia că nu va întârzia să se a­­rate un nou orizont pentru idei-forţe ale devenirii noastre comuniste România şi oamenii ei. Dar nimic nu a fost în zadar ! Epopeea revoluţiei si con­strucţiei socialiste a pus in evidentă uriaşul rol istoric al comuniştilor, alesele lor tră­sături dă caracter cum ar fi încredere deplină in cauza socialismului, păcii si progre­sului, devotament neţărmurit fată de interesele supreme ale întregului nostru popor, spirit de sacrificiu, abnegaţie şi dă­ruire, luptă neîmpăcată cu tot ceea ce este vechi, peri­mat şi nu mai corespunde e­­xigenţelor progresului. Toate acestea aveau să-şi afle strălucita încununare în epoca de glorie inaugurată de Congresul al IX-lea al parti­dului — eveniment de impor­tantă istorică, moment de co­titură care a marcat începutul unei noi epoci revoluţionare în activitatea partidului, în ope­ra de făurire a socialismului in patria noastră. In toti a­cesti ani, din iniţiativa sa cu contribuţia decisivă ale tova­răşului Nicolae Ceausescu, a fost strălucit fundamentată şi este permanent promovată teza de excepţională valoare teo­retică şi practică potrivit că­reia partidul reprezintă centrul vital al întregii noastre socie­tăţi. Aceasta presupune ridicarea continuă a nivelului politic, ideologic, cultural si profesio­nal al tuturor membrilor săi, educarea lor In spiritul hotă­­rîrii de a face totul, de a nu precupeţi nici un efort, pen­tru traducerea în viaţă a Pro­gramului istoric de făurire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate si de înaintare a României spre comunism. Comuniştii ştiu că nimic nu ne-a venit de-a gata, că au trebuit învinse obstacole şi di­ficultăţi, că procesul revolu­ţionar din patria noastră este departe de a se fi încheiat, şi el cunoaşte acum o etapă nouă, superioară, dar şi exigenţa noi, superioare. Aceasta presupune, după cum se subliniază permanent în documentele partidului nos­tru, perfecţionarea­­ activităţii la toate nivelurile, accentuarea laturilor calitative,­­­ atenţie susţinută pentru ridicarea efi­cienţei întregii activităţi poli­tice, organizatorice şi educa­tive. La realizarea acestor sar­cini comuniştii sunt angajaţi trup şi suflet şi fac din ele că­lăuza fundamentală în tot ceea ce înfăptuiesc, în tot ceea ce năzuiesc să înfăptuiască. Pentru tinerii comunişti, pa­trioţi şi revoluţionari, membri ai Uniunii Tineretului Comu­nist, pentru tinăra generaţie a patriei, reprezintă cel mai ales şi generos titlu de mîndrie şi bucurie acela că, din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu — simbolul suprem al tinereţii noastre revoluţionare — le-a (Continuare in pag. a III-a) Tinerii absolvenţi la primul pas in producţie ARGUMENTE PENTRU UN ÎNCEPUT BUN Dintre cei şaptezeci şi şapte de absolvenţi ai Liceului Indus­trial nr. 1 din Reghin, reparti­zaţi la întreprinderea Metalur­gică „Republica“ din localitate, primul care şi-a făcut formele de încadrare, la începutul lunii august, a fost Ştefan Şuteu. L-am intîlnit în secţia turnă­torie a Fabricii de Accesorii Auto. „Nu ţi s-a părut prea scurtă această ultimă vacanţă ?“ ..N-am mai avut răbdare pină în toamnă. Trebuia să-mi do­vedesc mie însumi, cit mai re­pede, că pot face faţă profesiei pentru care m-am pregătit în liceu“. „Cum ai fost întîmpinat la încadrare ?“ „Cu încredere. Ceea ce m-a făcut din prima zi să încerc un sentiment de res­ponsabilitate. De altfel,, în anii de liceu, practica productivă am efectuat-o aici, în turnătorie, aşa că mă simt între ai mei şi n-aş vrea să-i dezamăgesc“. ..Cum ţi se pare, după trei săp­­tâmîni, munca in turnătorie ?“ ..Este aşa cum o ştiam, dificilă, dar plină de satisfacţii. O mun­că la cea mai înaltă tensiune.“ In scurt timp, lui Ştefan Şuteu i s-au mai alăturat alţi peste douăzeci de colegi. Foşti şi ac­tuali colegi. Intrînd intr-un colectiv mun­citoresc, tinerii, pină mai ieri încă elevi, se confruntă nu nu­mai cu problemele reflectării şi aprecierii, ci şi cu roluri şi sta­tute posibile. Aspectul cel mai important este preluarea din mers a atitudinilor de muncă * viaţă specifice colectivului. In primul rînd, a responsabilităţilor faţă de activitatea productivă. (Continuare tn pag. a Il-a) Buna dimineaţa, toamnă ! A plecat vara, s-a îndepăr­tat în virful picioarelor, lă­­sindu-şi o parte din suflet in vecinătatea fiecăruia din­tre noi, pentru zilele cind ne va fi dor de ea, cind vom vrea să-i mingi­em numele şi să-i rostim, in şoaptă făp­tura senină. De citeva cea­suri, e iarăşi toamnă. Cel pufin asta e părerea copaci­lor, care se uită lămuritor in ochii noştri, şi a păsărilor ce desenează în largul văz­duhului pirate şerpuitoare. Mai mult decit atît, o măr­turisesc şi, mai ales, o vor mărturisi curcubeiele, căci ele au sublimul obicei ca în primul pătrar al toamnei să urce dinspre pămînt, prin inelele ierbii şi nervurile frunzelor, pină la înălţimea unde ne este îngăduit nouă să înşirăm­ sentimente pe aţa subţire a melancoliei. E toamnă, da ! Ne-a vestit acest lucru şi felul in care a umblat luna ast’ noapte pe cer. Celor ce-au ieşit afară înainte de revărsatul zorilor le-a fost dat să-i audă hoho­tul alb risipit nu cu mult deasupra acoperişurilor, şi să-i vadă urmele paşilor tre­­murind pretutindeni in aer, semn c-a pornit in călătorie desculţă. încă de pe acum, e bine să ne potrivim fiinţa in aşa fel incit să facă faţă fără caznă frumuseţii care încape în durata toamnei. A toam­nei ce a luat locul verii, impovărîndu-ne, acasă fiind, cu dorinţa permanentei în­toarceri acasă. Să-i spunem, dar, bună di­mineaţa mereu punctualei toamne, şi să aşezăm o pline caldă pe m­asă, fiindcă numai îmbrăcată în aburul ei ne trece toamna pragul pentru a­ ne lumina, in egală măsu­ră, și inimile și odăile. (Ştefan Mitroi).

Next