Scînteia Tineretului, septembrie 1989 (Anul 45, nr. 12517-12542)
1989-09-01 / nr. 12517
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ii telegrama TOVARASULIH NICOLAE CEAUSESCU Comitetul judeţean Bihor al P.C.R. raportează că a realizat autonomia energetică a cinci comune Intr-o telegramă adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, de Comitetul judeţean Bihor al P.C.R., se spune : în atmosfera de vibrantă angajare patriotică în care întreaga naţiune acţionează fără preget, în deplină unitate, pentru a îndeplini pină la Congresul al XIV-lea al partidului planul pe întreg anul 1989. Comitetul judeţean de partid Bihor vă raportează că a înfăptuit cu 4 luni mai devreme măsurile stabilite din spiritul orientărilor şi sarcinilor date de dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, la şedinţa comună a Plenarei C.C. al P.C.R., a organismelor democratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti din 28—30 noiembrie 1988 —, asigurind autonomia electrică a 5 comune : Pietroasa, Curăţele, Bunteşti, Budureasa şi Borş, prin realizarea a 4 microhidrocentrale, pulsând la virful de sarcină plusul de putere instalată in sistemul energetic naţional, înţelegînd importanţa deosebită a dezvoltării bazei energetice a ţării prin valorificarea superioară a surselor neconvenţionale şi refolosibile de energie, menite să asigure în următorii 2—3 ani alimentarea autonomă energetică a localităţilor rurale, a fermelor zootehnice şi a altor sectoare din agricultură, am pus în funcţiune până în prezent 279 instalaţii de biogaz cu un echivalent energetic de peste 4 400 tone cc/an, 177 Instalaţii solare cu un aport de 1 353 tone oc/an, 119 instalaţii recuperatoare de energie cu un echivalent energetic de peste 58 000 tone pc/an şi 61 instalaţii pentru utilizarea energiei apelor geotermale cu un randament de circa 46 000 tone cc/an. Exprimăm voinţa comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Bihor de a acţiona cu pasiune şi abnegaţie revoluţionară pentru înfăptuirea exemplară a obiectivelor şi sarcinilor ce le revin,, de a-şi onora cu înaltă răspundere comunistă angajamentul pe care şi l-au asumat de a obţine în acest an cele mai bune rezultate in toate domeniile de activitate. îngăduiţi-ne să folosim şi acest prilej — se spune în telegramă — pentru a reafirma hotărîrea unanimă a comuniştilor, a tuturor celor ce trăiesc şi muncesc pe plaiurile Bihorului de a susţine cu înflăcărare istorica propunere ca dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să fiţi reales. La marele forum comunist din noiembrie, in suprema funcţie de secretar general al partidului, văzind în aceasta garanţia sigură a continuării cu succes a grandioasei opere de făurire a celei mai drepte şi mai demna orînduiri pe pămintul patriei, a împlinirii visului nostru de aur — comunismul in România. Angajament unanim al colectivelor de tineri, al tuturor oamenilor muncii punul pe Întregul an, realizat integral PÎNĂ LA CONGRESUL AL XIV-LEA AL PARTIDULUI I Producţia — pregătită din timp, organizată ireproşabil Una dintre unităţile economice care demonstrează viabilitatea soluţiei româneşti in materie de fabricare a zahărului din sfeclă — întreprinderea de Industrializare a Sfeclei de Zahăr din Calafat — aşteaptă perfect pregătită din punct de vedere tehnic începerea activităţii propriu-zise de producţie. Unitatea este, mai înainte de orice, foarte bine gospodărită. Curată, proaspăt zugrăvită şi vopsită, cu spaţiile verzi complet ocupate de legume, cereale sau fineţuri (toate acestea fiind bine irigate), întreprinderea se prezintă vederii ca o veritabilă oază de frumuseţe. Contururile,, sunt limpezi şi clare, curate ca în ajunul unei sărbători. Totul arată înalta responsabilitate a oamenilor muncii de aici faţă de produsul alimentar pe care ii fa frica hill—o „Whol” de 4 000 t de sfeclă pe zi. Remontul, a fost încheiat la 20 iulie, iar probele la rece și la cald au fost efectuate intre 1—4 august. Imediat s~a trecut la faza micilor remedieri necesare după probe şi apoi la declanşarea campaniei de producere a zahărului, campanie care in acest an începe mai devreme decit de obicei. Efectuarea remontului a în-. semnat acţiune tehnică pe 1 238 de poziţii de utilaje şi instalaţii. Toată această enormă activitate fusese programată să fie executată în 300 de mii de ore cu un cost de mai mult de 13 milioane şi jumătate de lei. Din cite aflăm de la inginerul şef al unităţii, Ion Mărăşescu, remontul a fost efectuat intr-un timp mai scurt cu 18 mii de ore, decit cel planificat, ceea ce a însemnat o economie în bani de 1,8 milioane de lei. In acelaşi timp au fost realizate programul propriu de îmbunătăţiri şi încă 8 măsuri din programul unic creat de centrala de profil. Programul propriu (cu 35 de poziţii) şi extrasul din programul unic al centralei au alcătuit şi programul de organizare şi modernizare al întreprinderii. Efectele se vor resimţi asupra creşterii producţie, marfă (un plus de 35 de milioane de lei), asupra consumurilor specifice (care vor fi mai mici cu 0,1 la sută) în condiţiile reducerii relative a personalului cu 5 oameni. Din programul unic al centralei, cele mai importante măsuri finalizate la Calafat ar fi: modernizarea tehnologiei de ascuţire a cuţitelor de tăiat sfeclă, modificarea traseelor de nămol de fabricaţie pentru reluarea în circuit in vederea epuizării totale de zahăr, concasarea la dimensiunile cerute in tehnologie a întregii cantităţi de piatră de var şi cocs. Din programul propriu au fost executate toate cele 40 de măsuri. S-a montat un transportor separator apă cu cupe pe canalul de retur sfeclă pentru reluarea in circuit a codiţelor, s-a montat un schip pentru alimentarea cu var ars de rezervă la secţia de preparare lapte var, a fost descrustată instalaţia de evaporaţie prin fierbere pe cale chimică şi altele. Pentru buna desfăşurare a campaniei s-a avut in vedere şi perfecţionarea profesională a oamenilor muncii. Cu toate că in planurile iniţiale se stabilise ca prin aceste cursuri (desfăşurate in unitate sau la centrul de organizare şi calcul al ministerului) să treacă 180 de oameni ai muncii, această cifră a fost depăşită şi toţi muncitorii şi toate cadrele tehnice au trecut prin aceste cursuri. în plus, 72 dintre muncitori au urmat cursuri de policalificare in meseriile de electricieni şi sudori, pină in 20 august aceştia susţinînd examenele necesare. Pentru buna desfăşurare a activităţii de producţie, au fost emanate din timp programele de recoltare şi transport ale sfeclei de zahăr, programe însuşite de către direcţia agricolă a judeţului şi de către cooperativele agricole de producţie producătoare, in vederea asigurării unei cantităţi ■ de 6 000 t de sfeclă pe zi. Recoltarea sfeclei de zahăr a început deja in judeţul Dolj, dar, deo(Continuare in pag. a II-a) , Şantierul Naval Galaţi ÎN TELEGRAME ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Oamenii muncii de pe ogoare raportează încheierea recoltării culturilor de floarea-soarelui, soia şi cînepă pentru fibră şi obţinerea unor producţii mari la hectar ÎN PAGINA A 3-A ACEI „MNINUIT" DECISIV PENTRU PROGRES In faţa cabinetului prof. dr. doc. Aurel Nanu, de la Facultatea de Mecanică din Timişoara, aşteptau ciţiva studenţi şi două-trei cadre didactice. Primii invitaţi si intre de către magistru au fost tinerii, „sfidind“ astfel o ordine stabilită de canoanele universitare. „Era ceva atît de important ?“, l-am întrebat, mai tîrziu, încercind să smulg secretul acestei ciudate priorităţi. „Intr-un fel, da! Dar nu neapărat ca subiect al discuţiei, ci ca un gest de încredere, acordat tinerilor, problemelor lor. Face îi aceasta parte, dacă vreţi, din imaginea pe care încerc să o construiesc, referitor la menirea şi poziţia dascălului faţă de cei pe care îi creşte şi-i formează pentru muncă şi viaţă“, mi-a răspuns, deschizînd astfel drumul destăinuirilor, vorbindu-mi despre anii dăruiţi cu generozitate şcolii superioare, afirmării unui domeniu tehnic vital pentru economia naţională. Căci întreaga muncă a profesorului Nanu a fost şi este o strălucită demonstraţie a devenirii prin efort neobosit, a perseverenţei şi pasiunii, a împlinirii unui nobil crez : modelarea unor specialişti de valoare, oameni adevăraţi, angajaţi fără rezerve pe frontul bătăliei pentru progresul ştiinţei. „Am lucrat, încă din primii ani după absolvire, incepind cu 1944, ca inginer la Reşiţa. Din 1946, cind se simţea deja suflul unei noi perioade din viaţa poporului român, sunt la Institutul Politehnic, drumul universitar parcurs de atunci fiind marcat de eforturile de a mă perfecţiona in cit mai multe domenii — matematici, electrotehnică, tehnologii mecanice etc. Din cunoaşterea interconexiunii lor s-a născut şi curajul şi încrederea in reuşită, în abordarea unui domeniu total nou in ţară, la scurtă vreme după afirmarea lui in lume, cel al tehnologiilor neconvenţionale", mărturiseşte profesorul Nanu, cel care poate fi considerat, pe bună dreptate, fondatorul acestei şcoli, ce avea să se manifeste plenar mai ales în ultimele două decenii. Căci, înconjurat de tineri entuziaşti, talentaţi şi inteligenţi, organizind colective de studiere a procedeelor neclasice, investigind problematici de virf , precum prelucrarea dimensională prin eroziune, cea cu laseri sau unde ultrasonice, a desfăşurat o actiuitate laborioasă, ce nu a intirziat piuit ca să-şi arate roadele. De-aici s-a născut, bunăoară, in anii de după Congresul al IX-lea al partidului, şi o strinsă colaborare cu industria românească, ambiţioasă şi in plin avint, ce a preluat fără rezerve in practică toate rezultatele teoretice şi de laborator, reducind astfel, printr-un efort remarcabil, decalajul ce există faţă de ţările cu preocupări mai vechi, configurind totodată un sector nou, de mare perspectivă, şi asigurind apariţia unui organism ştiinţific unic in ţară — Centrul de cercetări in tehnologii neconvenţionale — şi a unei comisii specializate a Academiei Republicii Socialiste România. Pentru profesor, acum cind împlineşte 45 de ani de muncă neîntreruptă, ca inginer, există tentaţia bilanţului. „A trage insă o linie — remarca el — şi a face o socoteală simplă este destul de... complicat ! Desigur, ne mîndrim cu multe din realizările noastre, dar, privind cu luciditate spre viitor, spre mobilizatoarele programe ale economiei naţionale, jalonate de documentele apropiatului forum al comuniştilor, avem convingerea că mai e foarte mult de lucru. Căci la interferenţa studiilor noastre cu fizica, metalurgia, electronica, tehnica de calcul, cu alte domenii ce apar intr-o cercetare interdisciplinară, se nasc mereu alte şi alte întrebări, al căror răspuns nu poate fi dat decit printr-o continuă învăţare, prin perfecţionarea cunoştinţelor de specialitate. Aşa, de pildă, în ultimii 4—5 ani, am abor(Continuare in pag. a III-a) Principalul educator — munca Fabrica de „memorii“ din Timişoara Foto : OPLECAN ANUL XLV SERIA II NR. 12 517 4 PAGINI 50 BANI VINERI 1 SEPTEMBRIE 1989 Municipiul Iași Foto : MIHAI CUCU ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ înaltul exemplu al celor aflaţi întotdeauna la datorie, în primele rînduri ale muncii pentru ţară Actualitatea politică a partidului şi societăţii noastre stă sub semnul cunoaşterii temeinice, dezbaterii aprofundate şi asigurării tuturor condiţiilor pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite prin documentele programatice ale viitorului Forum al comuniştilor români — Proiectul Programului-Directivă şi, respectiv, Tezele pentru Congresul al XIV-lea de înfăptuirea cărora depinde în cel mai înalt grad, in mod vital, mersul ferm, neabătut al României spre tot mai luminoasele culmi ale civilizaţiei, progresului şi bunăstării. Din perspectiva uriaşei experienţe istorice acumulate — a cărei sinteză o regăsim in magistrala cuvîntare rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Adunarea solemnă consacrată zilei de 23 August — înţelegem şi mai bine că, niciodată în glorioasa istorie multimilenară a patriei n-a existat forţă politică pe deplin şi definitiv identificată cu aspiraţiile vitale de libertate socială şi naţională ale Întregului popor ca Partidul Comunist Român. Dar, aşa cum în mod strălucit .Spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, partidul nu este o simplă noţiune teoretică, abstractă , dimpotrivă, el reprezintă însuşi poporul, prin cei cei buni fii ai săi, prin tot ceea ce are el mai nobil si mai înălţător, prin înaltele sale virtuti si calităţi morale si politice, care si-au găsit in uriaşa epopee revoluţionară o nouă tinereţe, o forţă creatoare de neînvins, în anii grei ai ilegalităţii, la înalta şcoală a bătăliilor de clasă, organizate şi conduse de partid, s-a format şi s-a afirmat personalitatea proeminentă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu , pe care încă din epocă tovarăşii săi l-au numit cu admiraţie şi respect „cel mai bun dintre cei mai buni tineri comunişti“ — a tovarăşei Elena Ceauşescu, a altor militanţi de seamă ai partidului şi statului nostru care s-au aflat, cu neînfricare, în lupta eroică pentru răsturnarea vechii orînduiri şi trecerea la edificarea noii societăţi. Grele şi nenumărate au fost jertfele pe care au trebuit să să le dea comuniştii, mulţi dintre ei chiar tineri, au plătit cu viaţa, curajul şi aspiraţia că nu va întârzia să se arate un nou orizont pentru idei-forţe ale devenirii noastre comuniste România şi oamenii ei. Dar nimic nu a fost în zadar ! Epopeea revoluţiei si construcţiei socialiste a pus in evidentă uriaşul rol istoric al comuniştilor, alesele lor trăsături dă caracter cum ar fi încredere deplină in cauza socialismului, păcii si progresului, devotament neţărmurit fată de interesele supreme ale întregului nostru popor, spirit de sacrificiu, abnegaţie şi dăruire, luptă neîmpăcată cu tot ceea ce este vechi, perimat şi nu mai corespunde exigenţelor progresului. Toate acestea aveau să-şi afle strălucita încununare în epoca de glorie inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului — eveniment de importantă istorică, moment de cotitură care a marcat începutul unei noi epoci revoluţionare în activitatea partidului, în opera de făurire a socialismului in patria noastră. In toti acesti ani, din iniţiativa sa cu contribuţia decisivă ale tovarăşului Nicolae Ceausescu, a fost strălucit fundamentată şi este permanent promovată teza de excepţională valoare teoretică şi practică potrivit căreia partidul reprezintă centrul vital al întregii noastre societăţi. Aceasta presupune ridicarea continuă a nivelului politic, ideologic, cultural si profesional al tuturor membrilor săi, educarea lor In spiritul hotărîrii de a face totul, de a nu precupeţi nici un efort, pentru traducerea în viaţă a Programului istoric de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate si de înaintare a României spre comunism. Comuniştii ştiu că nimic nu ne-a venit de-a gata, că au trebuit învinse obstacole şi dificultăţi, că procesul revoluţionar din patria noastră este departe de a se fi încheiat, şi el cunoaşte acum o etapă nouă, superioară, dar şi exigenţa noi, superioare. Aceasta presupune, după cum se subliniază permanent în documentele partidului nostru, perfecţionarea activităţii la toate nivelurile, accentuarea laturilor calitative, atenţie susţinută pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi politice, organizatorice şi educative. La realizarea acestor sarcini comuniştii sunt angajaţi trup şi suflet şi fac din ele călăuza fundamentală în tot ceea ce înfăptuiesc, în tot ceea ce năzuiesc să înfăptuiască. Pentru tinerii comunişti, patrioţi şi revoluţionari, membri ai Uniunii Tineretului Comunist, pentru tinăra generaţie a patriei, reprezintă cel mai ales şi generos titlu de mîndrie şi bucurie acela că, din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu — simbolul suprem al tinereţii noastre revoluţionare — le-a (Continuare in pag. a III-a) Tinerii absolvenţi la primul pas in producţie ARGUMENTE PENTRU UN ÎNCEPUT BUN Dintre cei şaptezeci şi şapte de absolvenţi ai Liceului Industrial nr. 1 din Reghin, repartizaţi la întreprinderea Metalurgică „Republica“ din localitate, primul care şi-a făcut formele de încadrare, la începutul lunii august, a fost Ştefan Şuteu. L-am intîlnit în secţia turnătorie a Fabricii de Accesorii Auto. „Nu ţi s-a părut prea scurtă această ultimă vacanţă ?“ ..N-am mai avut răbdare pină în toamnă. Trebuia să-mi dovedesc mie însumi, cit mai repede, că pot face faţă profesiei pentru care m-am pregătit în liceu“. „Cum ai fost întîmpinat la încadrare ?“ „Cu încredere. Ceea ce m-a făcut din prima zi să încerc un sentiment de responsabilitate. De altfel,, în anii de liceu, practica productivă am efectuat-o aici, în turnătorie, aşa că mă simt între ai mei şi n-aş vrea să-i dezamăgesc“. ..Cum ţi se pare, după trei săptâmîni, munca in turnătorie ?“ ..Este aşa cum o ştiam, dificilă, dar plină de satisfacţii. O muncă la cea mai înaltă tensiune.“ In scurt timp, lui Ştefan Şuteu i s-au mai alăturat alţi peste douăzeci de colegi. Foşti şi actuali colegi. Intrînd intr-un colectiv muncitoresc, tinerii, pină mai ieri încă elevi, se confruntă nu numai cu problemele reflectării şi aprecierii, ci şi cu roluri şi statute posibile. Aspectul cel mai important este preluarea din mers a atitudinilor de muncă * viaţă specifice colectivului. In primul rînd, a responsabilităţilor faţă de activitatea productivă. (Continuare tn pag. a Il-a) Buna dimineaţa, toamnă ! A plecat vara, s-a îndepărtat în virful picioarelor, lăsindu-şi o parte din suflet in vecinătatea fiecăruia dintre noi, pentru zilele cind ne va fi dor de ea, cind vom vrea să-i mingiem numele şi să-i rostim, in şoaptă făptura senină. De citeva ceasuri, e iarăşi toamnă. Cel pufin asta e părerea copacilor, care se uită lămuritor in ochii noştri, şi a păsărilor ce desenează în largul văzduhului pirate şerpuitoare. Mai mult decit atît, o mărturisesc şi, mai ales, o vor mărturisi curcubeiele, căci ele au sublimul obicei ca în primul pătrar al toamnei să urce dinspre pămînt, prin inelele ierbii şi nervurile frunzelor, pină la înălţimea unde ne este îngăduit nouă să înşirăm sentimente pe aţa subţire a melancoliei. E toamnă, da ! Ne-a vestit acest lucru şi felul in care a umblat luna ast’ noapte pe cer. Celor ce-au ieşit afară înainte de revărsatul zorilor le-a fost dat să-i audă hohotul alb risipit nu cu mult deasupra acoperişurilor, şi să-i vadă urmele paşilor tremurind pretutindeni in aer, semn c-a pornit in călătorie desculţă. încă de pe acum, e bine să ne potrivim fiinţa in aşa fel incit să facă faţă fără caznă frumuseţii care încape în durata toamnei. A toamnei ce a luat locul verii, impovărîndu-ne, acasă fiind, cu dorinţa permanentei întoarceri acasă. Să-i spunem, dar, bună dimineaţa mereu punctualei toamne, şi să aşezăm o pline caldă pe masă, fiindcă numai îmbrăcată în aburul ei ne trece toamna pragul pentru a ne lumina, in egală măsură, și inimile și odăile. (Ştefan Mitroi).