Scînteia Tineretului, septembrie 1989 (Anul 45, nr. 12517-12542)
1989-09-15 / nr. 12529
„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 VINERI 75 SEPTEMBRIE 1989 VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Împreună cu tovarăşa elena ceauşescu în judeţul Iaşi (Urmare din pag. 1) ferm de conducătorul partidului şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de tovarăşa Elena Ceauşescu, ceea ce a determinat o amplă schimbare înnoitoare a structurilor de invăţârant şi profesionale, in vederea mai bunei lor adaptări la necesităţile societăţii noastre, la cerinţele generale ale revoluţiei tehnicoştiintifice. în spiritul acestei orientări, şcoala, facultatea asigură însuşirea temeinică de către întregul tineret studios a disciplinelor ştiinţifice fundamentale, de cultură generală şi social-politice, de specialitate şi formarea deprinderilor practice. Dispunînd de o pregătire multilaterală, absolvenţii tuturor formelor de învăţămînt se pot integra rapid şi eficient în procesul de producţie şi în viaţa socială. In expoziţie, dezvoltarea impetuoasă a şcolii este ilustrată elocvent şi de extinderea, modernizarea şi perfecţionarea continuă a învăţămîntului din municipiul Iaşi. In acest prestigios centru de cultură al ţării şi în judeţ funcţionează cinci instituţii de învăţămînt superior, precum şi 98 de şcoli primare şi gimnaziale, licee şi şcoli profesionale, grădiniţe, care dispun de tot ce este necesar pentru buna pregătire a tineretului studios. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost înfăţişate realizările obţinute de unităţile ieşene de învăţământ, precupările lor pentru ridicarea procesului instructiv-educativ la un nivel calitativ superior, pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin în domeniul formării de cadre cu o înaltă calificare, capabile să stăpînească şi să folosească tehnica modernă în toate domeniile de activitate. în acelaşi timp, a fost relevată contribuţia cadrelor didactice şi a studenţilor la activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică, la rezolvarea unor teme de cercetare, la Înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a ţării. In acest cadru,au fost prezentate numeroase aparate, dispozitive şi echipamente realizate în laboratoare şi staţiipilot ale institutelor ieşene de învăţământ superior. Secretarul general al partidului, apreciind rezultatele bune înregistrate pină acum, a adresat îndemnul ca în Centrul universitar Iaşi să se desfăşoare o activitate şi mai susţinută, potrivit bazei sale tehnico-materiale, potenţialului de care dispune şi în concordanţă cu cerinţele crescinde puse in faţa învăţămîntului nostru de toate gradele, în cincinalul viitor şi în perspectivă, a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se impune să se facă totul pentru afirmarea şi mai puternică a ştiinţei româneşti, iar Iaşiul să-şi aducă, în acest sens, o contribuţie însemnată, să ocupe un foc de frunte în toate domeniile. In continuare, au fost înfăţişate aspecte privind desfăşurarea învăţământului preuniversitar, ev adoptându-se aportul acestuia la educarea tineretului şi pregătirea forţei de muncă pentru diferite sectoare de activitate. Tot cu prilejl deschiderii noului an de învăţămînt, aici au fost organizate expozţii reunind lucrări practice realizate în cadrul activităţilor pioniereşti şi al atelierelor şcolare. Vorbind cu mîndrie despre rezultatele obţinute la învăţătură şi în activitatea practică, pionieri şi elevi au exprimat, prin emoţionante cuvinte, recunoştinţa lor fierbinte pentru minunatele condiţii create de a se pregăti temeinic, de a se forma ca cetăţeni de nădejde, constructori devotaţi ai socialismului şi comunismului. După vizitarea expoziţiei, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost prezentate o serie de realizări ale cadrelor didactice şi studenţilor de la FACULTATEA DE TEHNOLOGIE CHIMICA, din cadrul Institutului Politehnic. Dispunînd de o puternică şi modernă bază tehnico-materială, de asistenţă didactică de înaltă calificare, facultatea asigură pregătirea viitorilor specialişti pentru industria de celuloză, hirtie şi fibre artificiale, compuşilor macromoleculari, industria organică de sinteză şi anorganică. Procesul instructivedurativ se desfăşoară in flux continuu, in laboratoarele şi atelierele de microproducţie ale facultăţii, unde se realizează, in paralel cu procesul de învăţămînt, o intensă activitate de cercetare. A fost evidenţiată colaborarea strinsă a facultăţii ieşene cu ICECHIM. Institutul de Cercetări din Brăila, combinatele şi fabricile de celuloză, hârtie şi fibre artificiale din ţară in rezolvarea unor probleme privind proiectarea, realizarea şi punerea în funcţiune a unui mare număr de unităţi de profil, înnoirea producţiei şi modernizarea proceselor de fabricaţie, elaborarea unor tehnologii cu productivitate ridicată. In tiranul vizitei, în laboratoarele şi staţiile micropilot din secţia de tehnologie a celulozei, hîrtiei şi fibrelor artificiale au fost prezentate rezultatele obţinute ca urmare a cercetărilor efectuate de cadrele didactice şi studenţi în domeniultehnologiei fibrelor chimice, în chimia lemnului, valorificarea produselor refolosibile şi utilizarea superioară a resurselor , vegetale, în tehnologia celulozei, hîrtiei şi cartoanelor. In rezolvarea unor procese biotehnologice. A reţinut atenţia faptul că preocupările existente în această direcţie s-au finalizat în realizarea a noi tipuri de fibre chimice celulozice, de hârtie specială, cu caracteristici superioare, elaborarea unor metode de control specifice ce urmăresc creşterea productivităţii şi reducerea cheltuielilor de producţie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut cuvinte de caldă apreciere la adresa activităţii desfăşurate de cadrele didactice şi studenţii facultăţii. Pornind de la potenţialul existent, de la experienţa acumulată, a fost stabilită sarcina realizării unei Stetii-pilot de celuloză, in vederea stabilirii unor tehnologii de fabricar« a celulozei de mare randament, prin care să se asigure valorificarea superioară a materiei prime. Mulţumind pentru vizita efectuată, cadrele didactice şi «tu, deriţii facultăţii au asigurat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu de hotărirea lor privind transpunerea în viaţă a indicaţiilor primite, sporirea contribuţiei lor la înfăptuirea obiectivelor stabilite în planurile şi programele de dezvoltare a ţării. Salutaţi cu vibrante manifestări de mii şi mii de oameni ai muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat, inltr-o maşină deschisă, spre ÎNTREPRINDEREA metalurgica DE ŢEVI SUDATE — unitate reprezentativă a industriei de profil. Prin urale şi ovaţii puternice, metalurgiştii ieşeni veniţi in întîmpinare au dat expresie bucuriei lor de a se remâlni cu secretarul general al partidului. . S-a scandat cu însufleţire : „Ceauşescu — P.C.R, „Ceauşescu — Muncitorii !“, „Ceauşescu reales la al XIV- lea Congres !“ Şi aici, vizita de lucru a prilejuit o analiză aprofundată a activităţii economice. Ministrul industriei metalurgice, Marin Enache, şi directorul întreprinderii, Onofrei Parascan, au raportat că unitatea s-a dezvoltat puternic, îndeosebi în ultimele două decenii, realizind în prezent o producţie marfă industrială de 12 ori mai mare faţă de anul 1965. Au fost relevate o serie de realizări pe linia diversificării producţiei de ţevi si profile laminate si îmbunătăţirii calităţii produselor, aliniate in prezent standardelor interna ionale. Aceasta a permis ca ponderea exportului din producţia întreprinderii să depăşească in acest an 60 la sută. Produsele unităţii se exportă in circa 45 de ţări de loc toate continenteie. Prin intermediul unor expoziţii au fost prezentate secretarului general al partidului produse reprezentative ale unităţii, care pină nu de mult erau importate. S-a subliniat faptul că realizările in îmbunătăţirea calităţii fabricaţiei şi asimilarea de produse noi au fost obţinute în condiţiile reducerii continue a consumurilor de metal, care, la unele sortimente, au scăzut cu pină la 30 la sută. Un alt, indicator de eficienţă — productivitatea muncii — a înregistrat o creştere de 4 ori faţă de 1965. In timpul vizitării unor secţii de fabricaţie au fost prezentate fluxul tehnologic de laminare şi unele procedee moderne de lucru care valorifică potenţialul de cercetare al colectivului întreprinderii, al specialiştilor din unele institute de profil şi de la Politehnica din Iaşi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut conducerii întreprinderii, a centralei industriale ,şi minis- terului de resort să acorde, in continuare, atenţie deosebită creşterii producţiei, diversificării gamei de ţevi şi profile laminate în concordanţă cu cerinţele economiei noastre naţionale şi ale solicitărilor la export. în acest sens, s-a stabilit să fie urgentate lucrările de punere în funcţiune a laminorului de benzi la rece aflat în prezent in probe tehnologice. In numeroase rinduri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit să discute cu muncitorii întreprinderii, interesindu-se de modul cum îşi îndeplinesc sarcinile de producţie, de condiţiile lor de muncă şi viaţă. La plecare, adresindu-se metalurgiştilor, tuturor muncitorilor şi cadrelor acestei unităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „Dragi tovarăşi, ne-au făcut o impresie bună cele văzute cu note, perfecţionarea tehnologiilor, preocuparea pentru modernizarea şi ridicarea niveluluitehnic şi cantativ al producţiei. Aş dori să adresez felicitări tuturor oamenilor muncii, consimturi de conducere, pentru rezultatele de pină acum şi urarea de a obţine rezultate şi mai bune, de a ridica nivelul tehnic şi calitativ al producţiei, de a creşte eficienţa economică şi de a asigura funcţionarea in ,cele mai bune condiţii a tuturor capacităţilor instalate la întreprinderea Metalurgică de Ţevi Sudate. Vă felicit şi vă urez rezultate cit mai bune in toate domeniile, multă sănătate si fericire !" Ministrul industriei metalurgice şi directorul întreprinderii au mulţumit ,cu deosebită căldură secretarului general al partidului pentru vizita efectuată, pentru indicaţiile şi orientările stabilite, asigurindu-i, în numele puternicului colectiv, al siderurgiştilor ieşeni, că acestea vor fi neirrurziat transpuse in viaţă, pentru a întimpinna cu importante succese in muncă apropiatul Congres al partidului. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat ÎNTREPRINDEREA „ŢESĂTURĂ“, unde au fost aşteptaţi — ca pretutindeni — cu aceleaşi sentimente de preţuire, cu multă bucurie. Puternicul colectiv de aici, format, în principal, din tinere lucrătoare, a ovaţionat şi a scandat Îndelung, imprimând vizitei un caracter emoţionant. Alături de muncitori şi muncitoare, au venit în întâmpinare ministrul industriei uşoare, Maria Flucşă, reprezentanţi ai conducerii centralei de profil si ai acestei cunoscute întreprinderi. In cadrul unei expoziţii au fost prezentate profilul de producţie al întreprinderii, dinamica principalilor indicatori ai activităţii economice, rezultatele înregistrate in asigurarea ritmică cu fire şi ţesături, a beneficiarilor specializaţi in fabricaţia de tricotaje in confecţii. S-a relevat că, acţionind în spiritul sarcinilor şi al indicaţiilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, producţia fizică a sporit, faţă de 1980, cu peste 30 la sută, iar exportul prin confecţii — de mai bine de două ori, in condiţiile creşterii indicelui de scoatere aţesăturilor cu 132 la sută, ale reducerii consumurilor specifice cu 1■24 la sută.. Au fost prezentate principalele preocupări pentru a continua înnoire şi diversificare a producţiei, expoziţia reflectând aceste aspecte printr-o largă gamă de fire şi ţesături vopsite în bucată şi un fir, printr-o sortimentaţie variată de cămăşi, bluze, rochii, sacouri alte produse de îmbrăcăminte ,cu finisaje superioare. In colecţia întreprinderii se află peste 150 sortimente de ţesături în circa 600 desene destinate exportului direct şi prin cooperare, precum şi pieţei interne. Un aspect de bază al activităţii colectivului îl constituie, de asemenea, diminuarea masei specifice pe unitatea de produs finit, ceea ce a condus la micşorarea greutăţii firelor şi a ţesăturilor utilizatede industria confecţiilor şi a tricotajelor. Au fost scoase în evidenţă unele rezultate în direcţia valorificării superioare a materiilor prime, a coloranţilor şi celorlalte chimicale specifice prin tehnologii avansate, utilizării in sortimentaţie a firelor obţinute din materii prime indigene. Sunt laturi prioritare ale preocupării colectivului, în ce priveşte asimilarea de tehnologii pentru ţesături şi produse de îmbrăcăminte cu coloranţi si auxiliari chimici din ţară, creşterea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, înfăptuirea programului de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, modernizarea structurilor de fabricaţie. în continuare, s-a vizitat o secţie de producţie modernizată, pusă de curând în funcţiune, echipată cu războaie silenţioase, neconvenţionale şi de mare randament pe care se pot realiza ţesături in mai multe culori. Această capacitate, care valorifică eficient lumina naturală în mediu industrial, oferă toate posibilităţile de modernizare a transportului tehnologic intern şi de organizare corespunzătoare a locului de muncă. S-a raportat, de asemenea, că circa 70 la sută din necesarul de piese de schimb şi subansamble pentru secţiile ţesătorie, finisaj şi filatură sântasigurate pebaza programului de asimilare şi racondiţionare. Şi aici, ca in toate celelalte unități vizitate, secretarul general al partidului s-a oprit pentru a discuta cu oamenii munciidin întreprindere, întrebîndu-i despre activitatea de fiecare zi. Apreciind preocupările colectivului pentru continua ridicare a calității produselor, secretarul general al partidului a cerut să se acţioneze cu toată răspunderea pentru asigurarea necesarului de piese de schimb şi subansamble, prin întărirea cooperării dintre toţi factorii implicaţi în înfăptuirea programului de asimilări, in vederea bunului mers al activităţii productive. în acest sens, s-a trasat sarcină Ministerului Industriei Uşoare şi Ministerului Industriei Electrotehnice de a întocmi neîntîrziat programul de măsuri pentru asigurarea întreprinderii cu utilajele şi piesele de schimb necesare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se depună eforturi şi mai susţinute în direcţia utilizării intensive a maşinilor, a tuturor mijloacelor de muncă, reducerii in continuare a greutăţii produselor, diversificării gamei sortimentale, ridicării nivelului tehnic şi tehnologic al producţiei, în încheierea vizitei,tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat călduros colectivul întreprinderii pentru rezultatel« (Continuare în pag. a Ill-a) prilejul vizitei, realizările obti- In telegrame adresate tovarăşului nicolae ceauşescu Comitetele judeţe Bistriţa-Năsăud şi Prahova ale P.C.R. raportează asigurarea autonomiei energetice a unor comune In telegrame adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, comitetele judeţene de partid Bistriţa-Năsăud şi Prahova raportează că, acţionând pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic şi a surselor neconvenţionale de energie, au reuşit să asigure autonomia energetică a unor comune. Astfel, în telegrama Comitetului judeţean Bistriţa-Năsăud al P.C.R. se arată că centralele hidroelectrice de mică putere pusa in funcţiune pe teritoriul judeţului şi racordate la sistemul energetic naţional asigură autonomia energetică a comunelor Budacu de Jos, Cetate, Coşbuc, Leşu şi Zagra, iar din cei 6 629 MWh obţinuţi la nivel de judeţ rezultă un disponibil de 497 MWh ce poate fi folosit pentru încă o comună. In prezent, se subliniază în telegramă, în judeţ funcţionează 22 instalaţii solare, 6 de biogaz, 32 recuperatoare de energie şi 9 microhidrocentrale, avînd un aport energetic de 20 084 tone combustibil convenţional pe an. De asemenea, se află in stadiu final de execuţie microhidrocentrala Budac cu o putere instalată de 750 kW. Prin realizarea a cinci microhidrocentrale , se arată in telegrama Comitetului judeţean Prahova al P.C.R. , a fost asigurată autonomia energetică a comunelor Talea, Valea Doftanei, Spirile, Bertea şi Teişani, iar energia termică necesară acestor comune independente din punct de vedere energetic se asigură în totalitate prin utilizarea biomasei. Până în prezent, în judeţul Prahova au fost realizate 75 instalaţii solare de preparare a apei calde menajere, 4 instalaţii pentru folosirea energiei vîntului pentru pomparea apei la fermele zootehnice, 3 instalaţii de biogaz cu o capacitate totală de 750 tone combustibil convenţional pe an, precum şi 19 instalaţii de biogaz în gospodării individuale.Telegramele exprimă hotărîrea oamenilor muncii din aceste judeţe de a acţiona in continuare pentru valorificarea superioară a resurselor naturale şi neconvenţionale, contribuind astfel la dezvoltarea bazei energetice a ţării, la înfăptuirea obiectivelor şi angajamentelor asumate de a întimpina marele forum al comuniştilor cu noi şi importante realizări. In telegrame se reafirmă adeziunea unanimă a comuniştilor, a tuturor celor ce trăiesc şi muncesc în aceste judeţe faţă de hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 iunie de a propune realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Congresul al XIV-lea, in funcţia supremă de secretar general al partidului, văzind în aceasta garanţia sigură a dezvoltării multilaterale a patriei, a ridicării României pe noi culmi de progres și civilizație. Colective de oameni ai muncii din unităţi economice raportează obţinerea unor însemnate succese in îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal In telegrame adresate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, colective de oameni ai muncii din unităţi economice raportează obţinerea unor însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal. In telegrama Comitetului judeţean Buzău al P.C.R. se raportează îndeplinirea prevederilor de plan la producţia marfă industrială de 3 ani si 9 luni, in ziua de 14 septembrie. Pină la sfirsitul acestei luni, prin mobilizarea exemplară a tuturor lucrătorilor din Întreprinderile Judeţului, se va obţine o producţie marfă suplimentară in valoare de peste 900 milioane lei. Aceasta se va materializa în livrarea, peste prevederi. Îndeosebi la export, a unor importante cantităti de oţel beton, produse ale industriei electrotehnice, de mecanică fină, prefabricate din beton armat, geamuri trase și laminate, cherestea, tricotaje, confecţii textile si altele. Se raportează, totodată că, prin intensificarea activităţii de recuperare a materialelor refolosibile, planul in profil teritorial a fost îndeplinit în proporţie de 103,1 la sută. Mobilizaţi de sarcinile si îndemnurile adresate de dumneavoastră, mult iubite si stimate tovarăşe secretar general — se subliniază In telegramă — ne angajăm să acţionăm si în continuare cu devotament si responsabilitate comunistă pentru transpunerea lor neabătută in viată, pentru Înfăptuirea exemplari • sarcinilor ce ne revin, pentru a întimpina cu noi si remarcabile fapte de muncă, in toate domeniile de activitate. Contratul al XIV-lea al partidului. Comitetul judeţean Giurgiu al P.C.R. raportează îndeplinirea, la data de 13 septembrie, a planului de 3 ani si 9 luni la producţia marfă. In acest fel s-au creat condiţii ca pină la sfirsitul lunii să fie realizată o producţie suplimentară in valoare de 607 milioane lei, concretizată in produse ce vor fi livrate peste prevederi economiei nationale, printre care utilaje tehnologice pentru lucrări miniere si metalurgie, gaze asociate utilizabile, produse ale industriilor chimică, uşoară şi alimentară. In perioada respectivă au fost reduse cheltuielile totale la 1 000 lei producţie marfă cu 52 lei, iar cele materiale cu 48 lei, comparativ cu nivelurile din cincinalul precedent. Vă asigurăm, mult iubite si stimate tovarăşe * Nicolae Ceausescu — se arată in telegramă — că toti cei ce trăiesc si muncesc în judetul Giurgiu isi consacră activitatea înfăptuirii în cele mai bune condiţii a planului pe acest an si ne întregul cincinal, a angajamentului de a întimnina cel de-al XIV-lea Congres al partidului cu cele mai bune rezultate in toate domeniile, sporindu-şi astfel contribuţia la înflorirea continuă a României socialiste. Oamenii muncii din oraşul Hirlău, judetul Iaşi, au îndeplinit, la incenuiul lunii septembrie, planul economic pe 3 ani si 9 luni, ceea ce va permite obţinerea peste prevederi a unei producţii marfă industriale in valoare de 62 milioane lei. De asemenea, producţia provenită din industria mică a fost mai mare cu 16 milioane lei, iar realizările la prestările de servicii către populaţie au înregistrat o creştere de 5,9 milioane lei. Minerii din judeţul Covăsilă au îndeplinit, în ziua de 14 septembrie, planul pe 4 ani din actualul cincinal şi se angajează ca, în intîmpinarea Congresului partidului, să extragă suplimentar faţă de prevederile acestei perioade 250 000 tone lignit. Trustul Antrepriză Generală de Construcţii Industriale Iaşi a îndeplinit planul pe 4 ani al cincinalului, estimind obţinerea, pină la sfirşitul anului, a unei producţii suplimentare în valoare de 100 milioane lei. întreprinderea de Tricotaje şi Perdele „Siretul“ Paşcani a îndeplinit planul pe 9 luni ale anului la data de 10 septembrie şi va obţine până la sfârşitul lunii o producţie suplimentară în valoare de 65 milioane lei. întreprinderea de Vinificaţie şi Produse Spirtoase din Cluj- Napoca a îndeplinit planul producţiei-marfă industriale pe 3 ani şi 11 luni, ceea ce permite ca, în cinstea Congresului, partidului, să realizeze o producţie suplimentară in valoare de 114 milioane lei. Oamenii muncii de pe platforma Combinatului Petrochimic Brazi au încheiat lucrările la obiectivul „Dezvoltare rafinărie Brazi“ şi au pus in funcţiune 14 noi capacităţi de producţie, care vor asigura valorificarea superioară a 3,5 milioane tone ţiţei. In telegrame, comuniştii, toţi oamenii muncii din unităţile menţionate se angajează să acţioneze în continuare cu hotărire pentru a-şi aduce contribuţia la înfăptuirea planurilor și programelor de dezvoltare economico-socială a patriei, pentru a întâmpina cel de-al XIV-lea Congres al partidului cu realizări deosebite în toata sectoarele de activitate. Angajament unanim alcolectivelor de tineri, al tuturor oamenilor muncii planul pe Întregul an, realizat integral PINĂ LA CONGRESUL AL XIV-LEA AL PARTIDULUI I _______________________________________________________________ ■ ________________________________________________________________________________________ Pe şantierele Combinatului Siderurgic din Călăraşi se desfăşoară ample lucrări de construcţii şi montaje. Recent a fost terminată betonarea rezervorului castelului de apă al furnalului, lucrare executată la sol, precum şi pinza hiperbolică a turnului de răcire cu tiraj natural al compresorului de aer al fabricii de oxigen. La oţelăria cu convertizoare s-a finalizat betonarea radierului şi a pereţilor interiori de la cicloanele decantoare. Strădaniile colectivului de oameni ai muncii de la Întreprinderea de Construcţii şi Montaje Siderurgice Călăraşi sunt îndreptate spre îndeplinirea planului anual in intîmpinarea Congresului al XIV-lea al partidului. Darea în folosinţă a 2 000 de apartamente în judeţul Dolj in judeţul Dolj au fost finalizate şi date in folosinţă de la începutul anului aproape 2 000 de apartamente, numărul acestora puse la dispoziţia oamenilor muncii in perioada parcursă din actualul cincinal, trecind de 11 000. Cele mai bune rezultate in realizarea planului de locuinţe revenit de la începutul acestui an au fost înregistrate in municipiul Craiova, unde au fost finalizate şi predate in plus beneficiarilor 244 apartamente. In prezent, în toate localităţile se urmăreşte stadiul lucrărilor pe fiecare bloc de locuinţe in parte, astfel incit planul să fie realizat integral şi mai devreme, să se efectueze o bună pregătire a lucrărilor pentru perioada de iarnă. Rezultate deosebite în sporirea producţiei de cărbune Minerii-excavatorişti de la Tismana-1, bazinul Rovinari, continuă să înregistreze rezultate deosebite in acţiunile de sporire a producţiei de cărbune, extragind în plus de la începutul lunii septembrie 20 000 tone lignit. Măsurile iniţiate in direcţia îmbunătăţirii unor fluxuri tehnologice, realizării ritmice şi la niveluri superioare a lucrărilor de descopertă-haldare steril şi de pregătire a noilor fronturi de lucru şi mai bunei folosiri a excavatoarelor, celorlalte maşini, utilaje şi instalaţii din dotare au condus la extragerea şi livrarea suplimentară către termocentrale, de la începutul actualului semestru, a 190 000 tone lignit, la atingerea unor ritmuri de extracţie la producţia fizică superioare cu pină la 40 de procente celor stabilite in plan. (Agerpres) Faptele — garanţia onorării exemplare a tuturor angajamentelor asumate Faptul că rulmenţii fabricaţi la Bîrlad sunt de calitate este binecunoscut. Şi nu numai de către beneficiarii interni, ci şi de partenerii din cele 72 de ţări, multe aflate în virful ierarhiei producătorilor, cu care întreprinderea de Rulmenţi are încheiate contracte. In R.F.G., S.U.A., Italia, Olanda, Anglia sau Japonia (se poate spune fără nici o exagerare că pe toate meridianele globului), produsele purtînd marca puternicului colectiv muncitoresc de pe plaiurile moldave „funcţionează“ ireproşabil, înglobate intr-o gamă largă de utilaje sau dispozitive, de la aparate electrocasnice pină la tractoare şi maşini-unelte sofisticate. Precizia execuţiei, fiabilitatea în funcţionare a rulmenţilor fabricaţi in această adevărată citadelă industrială, promptitudinea onorării comenzilor determină ca, la ora actuală, mai bine de 70 la sută din producţia fizică să fie livrată la export. „Este suficient să arăt , precizează Ioan Bolea de la serviciul export al unităţii — că numai producţia destinată ţărilor socialiste a crescut, faţă de anul 1988 spre exemplu, cu peste 32 milioane lei, pentru a ilustra preocuparea constantă a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din întreprindere de a menţine şi ridica nivelul competitivităţii produselor noastre. Din acest excedent, cel puţin 50 de procente au fost obţinute în urma introducerii în fabricaţie a unor produse noi sau modernizate. Formele constructive perfecţionate ale rulmenţilor, îmbunătăţirea finisărilor, care a condus la clase de precizie superioare, au adus şi creşteri corespunzătoare ale preţului de vînzare“. Fără îndoială că la originea unor astfel de succese de muncă nu poate sta decit o atitudine novatoare, constructivă, crearea unui curent de opinie favorabil noului în rindul celor care pun în practică sarcinile de producţie. Oamenii care lucrează la întreprinderea de Rulmenţi din Bîrlad au inteles că, in condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, creativitatea nu este un lux ci o necesitate. Pentru ei, competiţia cu timpul nu este o simplă metaforă. Astfel, dacă anul trecut au fost aplicate 590 de măsuri tehnico-organizatorice, a căror eficienţă economică s-a materializat într-un spor total al producţiei marfă de 9,8 milioane lei, specialiştii unităţii estimează că, în 1989, cele 94 de măsuri în curs de aplicare vor aduce o creştere de 26,5 milioane lei, accentul fiind pus pe realizarea lor prin forţe proprii. Din măsurile care vizează atit ridicarea calităţii produselor, cit şi creşterea productivităţii muncii, numai modernizarea rulmenţilor oscilanţi cu role butoi cu două rinduri va aduce un spor al producţiei marfă de 1,5 milioane lei. In cadrul aceloraşi preocupări se numără şi dotarea secţiei „Role“ cu 8 linii tehnologice de vibronetezire în vederea superfini Exportul-obiectiv prioritar sării rolelor butoi cu dimensiuni mici. Faptul că desenele de execuţie pentru rulmenţii oscilanţi de construcţie C au fost elaborate utilizindu-se echipament automat, cu ajutorul calculatorului, atestă inalta pregătire profesională, tehnicoştiinţifică a specialiştilor de aici. Cum s-au realizat practic toate acestea ? „In primul rînd, trebuie să precizez — sublinia inginerul Ioan Mia, şeful serviciului organizare — că rezultatele obţinute sunt rodul muncii întregului colectiv al unităţii noastre. Stabilirea şi aplicarea eficientă ale oricărui program de modernizare reclamă antrenarea tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din întreprindere. Dat fiind că rulmenţii sunt produse de tehnicitate ridicată şi foarte pretenţioase, urmărirea producţiei în general, aplicarea strictă a noilor măsuri au fost şi sunt o preocupare de prim ordin. Controlul de calitate pe flux, implicind un Înalt spirit de răspundere al fiecăruia la locul său de muncă, a dus implicit la creşterea eficienţei muncii. Aşa se face că, numai în semestrul I al acestui an, au putut fi omologate 127 de tipodimensiuni de rulmenţi, introducerea lor în fabricaţie urmînd să aducă o importantă reducere a importurilor. Este de notat că, dintre aceste noi tipodimensiuni, multe sunt destinate unor industrii de virf, cum ar fi cea nucleară sau cea aeronautică“. Să amintim şi un alt aspect. Unul din efectele imediate ale modernizării tehnologiilor de fabricaţie a fost, pe lingă creşterea volumului producţiei, reducerea continuă a costurilor. Faţă de anul trecut, cind cheltuielile au fost cu 8,69 milioane lei mai mici decit s-a planificat, in 1989 se prelimina o reducere de 23 milioane, din care 17,2 milioane lei cheltuieli materiale. În acelaşi timp, pentru reducerea consumului de alamă — material deficitar, a cărui obţinere ritmică şi în cantităţi suficiente de la furnizori dă mare bătaie de cap conducerii unităţii — se află în curs de aplicare 4 măsuri pentru înlocuirea coliviilor masive din alamă prin colivii ştanţate din tablă de oie. Cine sunt autorii acestor realizări de excepţie ? Sunt oamenii care au răspuns prin faptele lor chemării la întrecerea socialistă, sarcinilor trasate de conducerea partidului, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt binecunoscuţi pentru realizările lor inginerul Titus Nestor şi subinginerul Toader Druică de la secţia maşiniunelte speciale, maistrul Vasile Toniţă şi muncitorii Vasile Stancu şi Ruxandra Cazacu de la secţiile rectificare, maistrul Ioan Butunoiu şi muncitorul Gheorghe Iosipescu de la secţiile strungarie. Se cuvine insă să subliniem eforturile, angajarea patriotică ale întregului colectiv muncitoresc de la Întreprinderea de Rulmenţi din Birlad. Astfel incit, după cum afirma Vasile Foarfecă, secretarul comitetului de partid al unităţii, „în această perioadă fierbinte de muncă avintată cind întregul popor este mobilizat pentru obţinerea, in cinstea marelui forum al comuniştilor români, a noi şi noi succese in muncă, la întreprinderea de Rulmenţi din Bîrlad efervescenta creatoare capătă noi dimensiuni. Onorarea angajamentelor asumate de oamenii muncii în adunarea generală, şi anume de a se realiza sarcinile de plan pe întregul an pină la Congresul al XIV-lea al partidului, devine în acesta condiţii o certitudine“. DAN BOGDAN Ample lucrări de construcţii şi montaje pe şantierele Combinatului Siderurgic din Călăraşi