Scînteia Tineretului, septembrie 1989 (Anul 45, nr. 12517-12542)

1989-09-15 / nr. 12529

„SCÂNTEIA TINERETULUI" pag. 2 VINERI 75 SEPTEMBRIE 1989 VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Împreună cu tovarăşa elena ceauşescu în judeţul Iaşi (Urmare din pag. 1) ferm de conducătorul partidului şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de tovarăşa Elena Ceauşescu, ceea ce a determinat o amplă schimbare înnoitoare a structurilor de invăţâra­nt şi profesionale, in vederea mai bu­nei lor adaptări la necesităţile societăţii noastre, la cerinţele generale ale revoluţiei tehnico­­ştiintifice. în spiritul acestei orientări, şcoala, facultatea a­­sigură însuşirea temeinică de către întregul tineret studios a disciplinelor ştiinţifice funda­mentale, de cultură generală şi social-politice, de specialitate şi formarea deprinderilor practice. Dispunînd de o pregătire multi­laterală, absolvenţii tuturor for­melor de învăţămînt se pot in­tegra rapid şi eficient în pro­cesul de producţie şi în viaţa socială. In expoziţie, dezvoltarea im­petuoasă a şcolii este ilus­trată elocvent şi de extin­derea, modernizarea şi per­fecţionarea continuă a în­­văţămîntului din municipiul Iaş­i. In acest prestigios centru de cultură al ţării şi în judeţ func­ţionează cinci instituţii de în­­văţămînt superior, precum şi 98­ de şcoli primare şi gimna­ziale, licee şi şcoli profesionale, grădiniţe, care dispun de tot ce este necesar pentru buna pregă­tire a tineretului studios. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost înfăţişate realizările obţinute de unităţile ieşene de învăţământ, precupă­­rile lor pentru ridicarea proce­sului instructiv-educativ la un nivel calitativ superior, pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin în domeniul formării de cadre cu o înaltă calificare, capabile să stăpînească şi să folosească tehnica modernă în toate do­meniile de activitate. în acelaşi timp, a fost releva­tă contribuţia cadrelor didactice şi a studenţilor la activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică, la re­zolvarea unor teme de cerceta­re, la Înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a ţării. In acest cadru,­­au fost prezentate numeroase aparate, dispozitive şi echipamente rea­lizate în laboratoare şi staţii­­pilot ale institutelor ieşene de învăţăm­ânt superior. Secretarul general al partidu­lui, apreciind rezultatele bune înregistrate pină acum, a adre­sat îndemnul ca în Centrul uni­versitar Iaşi să se desfăşoare o activitate şi mai susţinută, po­trivit bazei sale tehnico-mate­­riale, potenţialului de care dis­pune şi în concordanţă cu ce­rinţele crescinde puse in faţa învăţăm­în­tului nostru de toate gradele, în cincinalul viitor şi în perspectivă, a subliniat to­varăşul Nicolae Ceauşescu, se impune să se facă totul pentru afirmarea şi mai puternică a ştiinţei româneşti, iar Iaşiul să-şi aducă, în acest sens, o contribuţie însemnată, să ocupe un foc de frunte în toate do­meniile. In continuare, au fost înfăţi­şate aspecte privind desfăşura­rea în­văţăm­ântului preuniversi­­t­ar, ev adoptându-se aportul a­­cestuia la educarea tineretului şi pregătirea forţei de muncă pentru diferite sectoare de acti­vitate­. Tot cu prilejl deschiderii noului an de învăţămînt, aici au fost organizate expozţii reu­­nind lucrări practice realizate în cadrul activităţilor pioniereşti şi al atelierelor şcolare. Vorbind cu mîndrie despre rezultatele obţinute la învăţătu­ră şi în activitatea practică, pio­nieri şi elevi au exprimat, prin emoţionante cuvinte, recunoş­tinţa lor fierbinte pentru minu­natele condiţii create de a se pregăti temeinic, de a se forma ca cetăţeni de nădejde, con­structori devotaţi ai socialismu­lui şi comunismului. După vizitarea expoziţiei, to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost prezentate o serie de reali­zări ale cadrelor didactice şi studenţilor de la FACULTATEA DE TEHNOLOGIE CHIMICA, din cadrul Institutului Politeh­nic. Dispunînd de o puternică şi modernă bază tehnico-materia­­lă, de asistenţă didactică de înaltă calificare, facultatea asi­gură pregătirea viitorilor spe­cialişti pentru industria de celu­loză, hirtie şi fibre artificiale, compuşilor macromoleculari, in­­­dustria organică de sinteză şi anorganică. Procesul instructiv­­edurativ se desfăşoară in flux continuu, in laboratoarele şi ate­lierele de microproducţie ale fa­cultăţii,­ unde se realizează, in paralel cu procesul de învăţă­­mînt, o intensă activitate de cercetare. A fost evidenţiată co­laborarea strinsă a facultăţii ie­şene cu ICECHIM. Institutul de Cercetări din Brăila, combinate­le­ şi fabricile de celuloză, hârtie şi fibre artificiale din ţară in re­zolvarea unor probleme privind proiectarea, realizarea şi pune­rea în funcţiune a unui mare număr de unităţi de profil, înnoirea producţiei şi moderni­zarea proceselor de fabricaţie, elaborarea unor tehnologii cu productivitate ridicată. In tiranul vizitei, în labora­toarele şi staţiile micropilot din secţia de tehnologie a celulozei, hîrtiei şi fibrelor artificiale au fost prezentate rezultatele obţi­nute ca urmare a cercetărilor efectuate de cadrele didactice şi studenţi în domeniul­­tehnologiei fibrelor chimice, în chimia lemnului, valorificarea produse­lor refolosibile şi utilizarea su­perioară a resurselor , vegetale, în­ tehnologia celulozei, hîrtiei şi cartoanelor. In rezolvarea unor procese biotehnologice. A re­ţinut atenţia faptul că preocu­pările existente în această di­recţie s-au finalizat în realiza­rea a noi tipuri de fibre chimice celulozice, de hârtie specială, cu caracteristici superioare, ela­borarea unor metode de con­trol specifice ce urmăresc creş­terea productivităţii şi reduce­rea cheltuielilor de producţie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut cuvinte de caldă apre­ciere la adresa activităţii desfă­şurate de cadrele didactice şi studenţii facultăţii. Pornind de la potenţialul existent, de la ex­perienţa acumulată, a fost sta­bilită sarcina realizării unei Stetii-pilot de celuloză, in vederea stabilirii unor tehnolo­gii de fabricar­« a celulozei de mare randament, prin care să se asigure valorificarea superi­oară a materiei prime. Mulţumind pentru vizita efec­tuată, cadrele didactice şi «tu­, deriţii facultăţii au asigurat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu de hotărirea lor privind transpu­nerea în viaţă a indicaţiilor pri­mite, sporirea contribuţiei lor la înfăptuirea obiectivelor stabilite în planurile şi programele de dezvoltare a ţării. Salutaţi cu vibrante manifes­tări de mii şi mii de oameni ai muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat, inltr-o maşină deschisă, spre ÎNTRE­PRINDEREA metalurgica DE ŢEVI SUDATE — unitate reprezentativă a industriei de profil. Prin urale şi ovaţii puternice, metalurgiştii ieşeni veniţi in în­­tîmpinare au dat expresie bucu­riei lor de a se remâlni cu se­cretarul general al partidu­lui. . S-a scandat cu însufle­ţire : „Ceauşescu — P.C.R, „Ceauşescu — Muncitorii !“, „Ceauşescu reales la al XIV- lea Congres !“ Şi aici, vizita de lucru a pri­lejuit o analiză aprofundată a activităţii economice. Ministrul industriei metalurgice, Marin Enache, şi directorul întreprinde­rii, Onofrei Parascan, au rapor­tat că unitatea s-a dezvoltat pu­ternic, îndeosebi în ultimele două decenii, realizind în pre­­­zent o producţie marfă indus­trială de 12 ori mai mare faţă de anul 1965. Au fost relevate o serie de realizări pe linia diver­sificării producţiei de ţevi si profile laminate si îmbunătăţirii calităţii produselor, aliniate in prezent standardelor interna io­­nale. Aceasta a permis ca pon­derea exportului din producţia întreprinderii să depăşească in acest an 60 la sută. Produsele­­ unităţii se exportă in circa 45 de ţări de loc toate continenteie. Prin intermediul unor expozi­ţii au fost prezentate secretarului general al partidului produse reprezentative ale unităţii, care pină nu de mult erau im­portate. S-a subliniat faptul că realizările in îmbunătăţirea calităţii fabricaţiei­­ şi asimilarea de produse noi au fost obţinute în condiţiile reducerii continue a consumurilor de metal, care, la unele sortimente, au scăzut cu pină la 30 la sută. Un alt, indi­cator de eficienţă — productivi­tatea muncii — a înregistrat o creştere de 4 ori faţă de 1965. In timpul vizitării unor secţii de fabricaţie au fost prezentate fluxul tehnologic de laminare şi unele procedee moderne de lu­cru care valorifică potenţialul de cercetare al colectivului în­treprinderii, al specialiştilor din unele institute de profil şi de la Politehnica din Iaşi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut conducerii întreprinderii, a centralei industriale ,şi­­ minis-­ terului de resort să acorde, in continuare, atenţie deosebită creşterii producţiei, diversifică­rii gamei de ţevi şi profile la­minate în concordanţă cu cerin­ţele economiei noastre naţionale şi ale solicitărilor la export. în acest sens, s-a stabilit să fie ur­gentate lucrările de punere în funcţiune a laminorului de benzi la rece aflat în prezent in probe tehnologice. In numeroase rinduri, to­varăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit să discute cu muncitorii întreprinderii, interesindu-se de modul cum îşi îndeplinesc sar­cinile de producţie, de condiţiile lor de muncă şi viaţă. La plecare, adresindu-se meta­­lurgiştilor, tuturor muncitorilor şi cadrelor acestei unităţi, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „Dragi tovarăşi, ne-au făcut o impresie bună cele văzute cu note, perfecţionarea tehnologi­ilor, preocuparea pentru moder­nizarea şi ridicarea nivelului­­tehnic şi cantativ al producţiei. Aş dori să adresez felicitări tuturor oamenilor muncii, con­­simturi de conducere, pentru rezultatele de pină acum şi ura­rea de a obţine rezultate şi mai bune, de a ridica nivelul tehnic şi calitativ al producţiei, de a creşte eficienţa economică şi de a asigura funcţionarea in ,cele mai bune condiţii a tuturor ca­pacităţilor instalate la întreprin­derea Metalurgică de Ţevi Su­date. Vă felicit şi vă urez rezultate cit mai bune in toate domeniile, multă sănătate si fericire !" Ministrul industriei metalur­gice şi directorul întreprinderii au mulţumit ,cu deosebită căldu­ră secretarului general al parti­dului pentru vizita efectuată, pentru indicaţiile şi orientările stabilite, asigurindu-i, în nu­mele puternicului colectiv, al siderurgiştilor ieşeni, că acestea vor fi neirru­rziat transpuse in viaţă, pentru a întimpinna cu im­portante su­ccese in muncă apro­piatul Congres al partidului. In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat ÎN­TREPRINDEREA „ŢESĂTU­RĂ“, unde au fost aşteptaţi — ca pretutindeni — cu ace­leaşi sentimente de preţuire, cu­ multă bucurie. Puternicul colectiv de aici, format, în prin­cipal, din tinere lucrătoare, a ovaţionat şi a scandat Îndelung, imprimând vizitei un caracter emoţionant. Alături de munci­tori şi muncitoare, au venit în întâmpinare ministrul industri­ei uşoare, Maria Flucşă, repre­zentanţi ai conducerii centralei de profil si ai acestei cunoscute întreprinderi. In cadrul unei expoziţii au fost prezentate profilul de pro­ducţie al întreprinderii, di­namica principalilor indicatori ai activităţii economice, rezul­tatele înregistrate in asigu­rarea ritmică cu fire şi ţesături, a beneficiarilor specializaţi in fabricaţia de tricotaje in­ con­fecţii. S-a relevat că, acţionind în spiritul sarcinilor şi al indi­caţiilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, producţia fizică a sporit, faţă de 1980, cu peste 30 la sută, iar exportul prin confecţii — de mai bine de două ori, in condiţiile creşterii indicelui de scoatere a­­ţesătu­rilor cu 132 la sută, ale redu­cerii consumurilor specifice cu 1■24 la sută.. Au fost prezentate principalele preocupări pentru a continua înnoire şi diversifica­re a producţiei, expoziţia re­flectând­­ aceste aspecte printr-o largă gamă de fire şi ţesături vopsite în bucată şi un fir, prin­­tr-o sortimentaţie variată de cămăşi, bluze, rochii, sacouri alte produse de îmbrăcăminte ,cu finisaje superioare. In co­lecţia întreprinderii se află peste 150 sortimente de ţe­sături în circa 600 desene des­tinate exportului direct şi prin cooperare, precum şi pieţei in­terne. Un aspect de bază al ac­tivităţii colectivului îl constituie, de asemenea, diminuarea masei specifice pe unitatea de produs finit, ceea ce a condus la mic­şorarea greutăţii firelor şi a ţe­săturilor utilizate­­de industria confecţiilor şi a tricotajelor. Au fost scoase în evidenţă unele rezultate în direcţia valorifică­rii superioare a materiilor pri­me, a coloranţilor şi celorlalte chimicale specifice prin tehno­logii avansate, utilizării in sor­tim­en­taţi­e a firelor obţinute din materii prime indigene. Sunt laturi prioritare ale preocupării colectivului, în ce priveşte asi­milarea de tehnologii pentru ţe­sături şi produse de îmbrăcă­minte cu co­loranţi si auxiliari chimici din ţară, creşterea ni­velului tehnic şi calitativ al produselor, înfăptuirea progra­mului de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, mo­dernizarea structurilor de fabri­caţie. în continuare, s-a vizitat o secţie de producţie modernizată, pusă de cur­ând în funcţiune, echipată cu războaie silenţioase, neconvenţionale şi de mare randament pe care se pot realiza ţesături in mai multe culori. A­­ceastă capacitate, care valorifi­că eficient lumina naturală în mediu industrial, oferă toate posibilităţile de modernizare a transportului tehnologic intern şi de organizare corespunzătoare a locului de muncă. S-a rapor­tat, de asemenea, că circa 70 la sută din necesarul de piese de schimb şi subansamble pentru secţiile ţesătorie, finisaj şi fi­latură sânt­­asigurate pe­­baza programului de asimilare şi ra­­condiţionare. Şi aici, ca in toate celelalte unități vizitate, secretarul gene­ral al partidului s-a oprit pen­tru a discuta cu oamenii muncii­­din întreprindere, întrebîndu-i despre activitatea de fiecare zi. Apreciind preocupările colec­tivului pentru continua ridicare a calității produselor, secretarul general al partidului a cerut să se acţioneze c­u toată răspun­derea pentru asigurarea necesa­rului de piese de schimb şi sub­ansamble, prin întărirea coope­rării dintre toţi factorii impli­caţi în înfăptuirea programului de asimilări, in vederea bunului mers al activităţii productive. în acest sens, s-a trasat sarcină Ministerului Industriei Uşoare şi Ministerului Industriei Electro­tehnice de a întocmi neîntîrziat programul de măsuri pentru asigurarea întreprinderii cu uti­lajele şi piesele de schimb ne­cesare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se de­pună eforturi şi mai susţinute în direcţia utilizării intensive a maşinilor, a tuturor mijloacelor de muncă, reducerii in continua­re a greutăţii produselor, diver­sificării gamei sortimentale, ri­dicării nivelului tehnic şi teh­nologic al producţiei, în încheierea vizitei,­­to­varăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat călduros colectivul în­treprinderii pentru rezultatel« (Continuare în pag. a Ill-a) prilejul vizitei, realizările obti- In telegrame adresate tovarăşului nicolae ceauşescu Comitetele judeţe Bistriţa-Năsăud şi Prahova ale P.C.R. raportează asigurarea autonomiei energetice a unor comune In telegrame adresate tovarăş­­ului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, comitetele judeţene de partid Bistriţa-Năsăud şi Prahova ra­portează că, acţionând pentru valorificarea potenţialului hi­droenergetic şi a surselor ne­­convenţionale de energie, au reuşit să asigure autonomia e­­nergetică a unor comune. Astfel, în telegrama Comite­tului judeţean Bistriţa-Năsăud al P.C.R. se arată că centralele hidroelectrice de mică putere pusa in funcţiune pe teritoriul judeţului şi racordate la siste­mul energetic naţional asigură autonomia energetică a comu­nelor Budacu de Jos, Cetate, Coşbuc, Leşu şi Zagra, iar din cei 6 629 MWh obţinuţi la nivel de judeţ rezultă un disponibil de 497 MWh ce poate fi folosit pentru încă o comună. In pre­zent, se subliniază în telegra­mă, în judeţ funcţionează 22 in­stalaţii solare, 6 de biogaz, 32 recuperatoare de energie şi 9 microhidrocentrale, avînd un aport energetic de 20 084 tone combustibil convenţional pe an. De asemenea, se află in stadiu final de execuţie microhidro­­centrala Budac­­ cu o putere instalată de 750 kW. Prin realizarea a cinci micro­­hidrocentrale , se arată in te­legrama Comitetului judeţean Prahova al P.C.R. , a fost asi­gurată autonomia energetică a comunelor Talea, Valea Dof­ta­nei, Spirile, Bertea şi Teişani, iar energia termică necesară a­­cestor comune independente din punct de vedere energetic se asigură în totalitate prin utilizarea biomasei. Până în prezent, în judeţul Prahova au fost realizate 75 instalaţii so­lare de preparare a apei calde menajere, 4 instalaţii pentru fo­losirea energiei vîntului pentru pomparea apei la fermele zoo­tehnice, 3 instalaţii de biogaz cu o capacitate totală de 750 tone combustibil convenţional pe an, precum şi 19 instalaţii de­ biogaz în gospodării indivi­duale.­­Telegramele exprimă hotă­­rîrea oamenilor muncii din a­­ceste judeţe de a acţiona in continuare pentru valorificarea superioară a resurselor natu­rale şi neconvenţionale, contri­buind astfel la dezvoltarea ba­zei energetice a ţării, la înfăp­tuirea obiectivelor şi angaja­mentelor asumate de a întim­­pina marele forum al comuniş­tilor cu noi şi importante reali­zări. In telegrame se reafirmă a­­deziunea unanimă a comunişti­lor, a tuturor celor ce trăiesc şi muncesc în aceste judeţe faţă de hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. din 27—28 iunie de a propune realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Congre­sul al XIV-lea, in funcţia su­premă de secretar general al partidului, văzind în aceasta garanţia sigură a dezvoltării multilaterale a patriei, a ridi­cării României pe noi culmi de progres și civilizație. Colective de oameni ai muncii din unităţi economice raportează obţinerea unor însemnate succese in îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal In telegrame adresate tovară­şului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, colective de oameni ai muncii din unităţi economice rapor­tează obţinerea unor însemnate succese în îndeplinirea sarcini­lor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal. In telegrama Comitetului ju­deţean Buzău al P.C.R. se ra­portează îndeplinirea prevederi­lor de plan la producţia marfă industrială de 3 ani si 9 luni, in ziua de 14 septembrie. Pină la sfirsitul acestei luni, prin mobilizarea exemplară a tu­turor lucrătorilor din Întreprin­derile Judeţului, se va obţine o producţie marfă suplimentară in valoare de peste 900 mili­oane lei. Aceasta se va mate­rializa în livrarea, peste preve­deri. Îndeosebi la export, a unor importante cantităti de oţel beton, produse ale indus­triei electrotehnice, de mecanică fină, prefabricate din beton ar­mat, geamuri trase și laminate, cherestea, tricotaje, confecţii textile si altele. Se raportează, totodată că, prin intensificarea activităţii de recuperare a ma­terialelor refolosibile, planul in profil teritorial a fost îndepli­nit în proporţie de 103,1 la sută. Mobilizaţi de sarcinile si în­demnurile adresate de dumnea­voastră, mult iubite si stimate tovarăşe secretar general — se subliniază In telegramă — ne angajăm să acţionăm si în con­tinuare cu devotament si res­ponsabilitate comunistă pentru transpunerea lor neabătută in viată, pentru Înfăptuirea exem­plari • sarcinilor ce ne revin, pentru a întimpina cu noi si re­marcabile fapte de muncă, in toate domeniile de activitate. Contratul al XIV-lea al parti­dului. Comitetul judeţean Giurgiu al P.C.R. raportează îndeplinirea, la data de 13 septembrie, a pla­nului de 3 ani si 9 luni la pro­ducţia marfă. In acest fel s-au creat condiţii ca pină la sfirsi­tul lunii să fie realizată o pro­ducţie suplimentară in valoare de 607 milioane lei, concreti­zată in produse ce vor fi livrate peste prevederi economiei na­tionale, printre care utilaje teh­nologice pentru lucrări miniere si metalurgie, gaze asociate utilizabile, produse ale indus­triilor chimică, uşoară şi ali­mentară. In perioada respectivă au fost reduse cheltuielile totale la 1 000 lei producţie marfă cu 52 lei, iar cele materiale cu 48 lei, comparativ cu nivelurile din cincinalul precedent. Vă asigurăm, mult iubite si stimate tovarăşe * Nicolae Ceausescu — se arată in tele­gramă — că toti cei ce trăiesc si muncesc în judetul Giurgiu isi consacră activitatea înfăp­tuirii în cele mai bune condiţii a planului pe acest an si ne întregul cincinal, a angajamen­­tului de a întimnina cel de-al XIV-lea Congres al partidului cu cele mai bune rezultate in toate domeniile, sporindu-şi ast­fel contribuţia la înflorirea con­tinuă a României socialiste. Oamenii muncii din oraşul Hirlău, judetul Iaşi, au îndepli­nit, la incenuiul lunii septem­brie, planul economic pe 3 ani si 9 luni, ceea ce va permite obţinerea peste prevederi a unei producţii marfă industriale in valoare de 62 milioane lei. De asemenea, producţia provenită din industria mică a fost mai mare cu 16 milioane lei, iar realizările la prestările de servicii către populaţie au în­registrat o creştere de 5,9 mi­lioane lei. Minerii din judeţul Covăsilă au­­ îndeplinit, în ziua de 14 septembrie, planul pe 4 ani din actualul cincinal şi se anga­jează ca, în intîmpinarea Con­gresului partidului, să extragă suplimentar faţă de prevede­rile acestei perioade 250 000 tone lignit. Trustul Antrepriză Generală de Construcţii Industriale Iaşi a îndeplinit planul pe 4 ani al cincinalului, estimind obţinerea, pină la sfirşitul anului, a unei producţii suplimentare în va­loare de 100 milioane lei. întreprinderea de Tricotaje şi Perdele „Siretul“ Paşcani a în­deplinit planul pe 9 luni ale anului la data de 10 septembrie şi va obţine până la sfârşitul lunii o producţie suplimentară în valoare de 65 milioane lei. întreprinderea de Vinificaţie şi Produse Spirtoase din Cluj- Napoca a îndeplinit planul pro­­ducţiei-marfă industriale pe 3 ani şi 11 luni, ceea ce permite ca, în cinstea Congresului, partidului, să realizeze o pro­ducţie suplimentară in valoare de 114 milioane lei. Oamenii muncii de pe plat­forma Combinatului Petrochi­mic Brazi au încheiat lucrările la obiectivul „Dezvoltare rafi­nărie Brazi“ şi au pus in func­ţiune 14 noi capacităţi de pro­ducţie, care vor asigura valori­ficarea superioară a 3,5 mi­lioane tone ţiţei. In telegrame, comuniştii, toţi oamenii muncii din unităţile menţionate se angajează să ac­ţioneze în continuare cu hotări­­re pentru a-şi aduce contri­buţia la înfăptuirea planurilor și programelor de dezvoltare economico-socială a patriei, pentru a întâmpina cel de-al XIV-lea Congres al partidului cu realizări deosebite în toata sectoarele de activitate. Angajament unanim alcolectivelor de tineri, al tuturor oamenilor muncii planul pe Întregul an, realizat integral PINĂ LA CONGRESUL AL XIV-LEA AL PARTIDULUI I ________________________________________________________­_______ ■ ____________________­­____________________________________________________________________ Pe şantierele Combinatului Siderurgic din Călăraşi se des­făşoară ample lucrări de construcţii şi montaje. Recent a fost terminată betonarea rezervorului castelului de apă al fur­nalului, lucrare executată la sol, precum şi pinza hiperbolică a turnului de răcire cu tiraj natural al compresorului de aer al fabricii de oxigen. La oţelăria cu convertizoare s-a finali­zat betonarea radierului şi a pereţilor interiori de la cicloa­nele decantoare. Strădaniile colectivului de oameni ai muncii de la Întreprinderea de Construcţii şi Montaje Siderurgice Călăraşi sunt îndreptate spre îndeplinirea planului anual in intîmpinarea Congresului al XIV-lea al partidului. Darea în folosinţă a 2 000 de apartamente în judeţul Dolj in judeţul Dolj­ au fost finalizate şi date in folosinţă de la începutul anului aproape 2 000 de apartamente, numărul acestora puse la dispoziţia oamenilor muncii in perioada parcursă din actualul cincinal, trecind de 11 000. Cele mai bune rezultate in realizarea planului de locuinţe revenit de la începutul acestui an au fost înregistrate in mu­nicipiul Craiova, unde au fost finalizate şi predate in plus beneficiarilor 244 apartamente. In prezent, în toate locali­tăţile se urmăreşte stadiul lucrărilor pe fiecare bloc de locuinţe in parte, astfel incit planul să fie realizat integral şi mai devreme, să se efectueze o bună pregătire a lucrărilor pentru perioada de iarnă. Rezultate deosebite în sporirea producţiei de cărbune Minerii-excavatorişti de la Tismana-1, bazinul Rovinari, continuă să înregistreze rezultate deosebite in acţiunile de sporire a producţiei de cărbune, extragind în plus de la începutul lunii septembrie 20 000 tone lignit. Măsurile ini­ţiate in direcţia îmbunătăţirii unor fluxuri tehnologice, rea­lizării ritmice şi la niveluri superioare a lucrărilor de descopertă-haldare steril şi de pregătire a noilor fronturi de lucru şi mai bunei folosiri a excavatoarelor, celorlalte maşini, utilaje şi instalaţii din dotare au condus la extragerea şi livrarea suplimentară către termocentrale, de la începutul actualului semestru, a 190 000 tone lignit, la atingerea unor ritmuri de extracţie la producţia fizică superioare cu pină la 40 de procente celor stabilite in plan. (Agerpres) Faptele — garanţia onorării exemplare a tuturor angajamentelor asumate Faptul că rulmenţii fabricaţi la Bîrlad sunt de calitate este binecunoscut. Şi nu numai d­e către beneficiarii interni, ci şi de partenerii din cele 72 de ţări, multe aflate în virful­ ie­rarhiei producătorilor, cu care întreprinderea de Rulmenţi are încheiate contracte. In R.F.G., S.U.A., Italia, Olanda, Anglia sau Japonia (se poate spune fără nici o exagerare că pe toate meridianele globului), produsele purtînd marca pu­ternicului colectiv muncitoresc de pe plaiurile moldave „func­ţionează“ ireproşabil, înglobate intr-o gamă largă de utilaje sau dispozitive, de la aparate elec­­trocasnice pină la tractoare şi maşini-unelte sofisticate. Pre­cizia execuţiei, fiabilitatea în funcţionare a rulmenţilor fa­bricaţi in această adevărată ci­tadelă industrială, promptitudi­nea onorării comenzilor deter­mină ca, la ora actuală, mai bine de 70 la sută din producţia fizi­că să fie livrată la export. „Este suficient să arăt , precizează Ioan Bolea de la serviciul ex­port al unităţii — că numai producţia destinată ţărilor so­cialiste a crescut, faţă de anul 1988 spre exemplu, cu peste 32 milioane lei, pentru a ilustra preocuparea constantă a mun­citorilor, inginerilor şi tehnicie­nilor din întreprindere de a menţine şi ridica nivelul com­petitivităţii produselor noastre. Din acest excedent, cel puţin 50 de procente au fost obţinute în urma introducerii în fabri­caţie a unor produse noi sau modernizate. Formele construc­tive perfecţionate ale rulmenţi­lor, îmbunătăţirea finisărilor, care a condus la clase de pre­cizie superioare, au adus şi creşteri corespunzătoare ale preţului de vînzare“. Fără îndoială că la originea unor astfel de succese de muncă nu poate sta decit o atitudine novatoare, construc­tivă, crearea unui curent de opinie favorabil noului în rin­­dul celor care pun în practică sarcinile de producţie. Oamenii care lucrează la întreprinderea de Rulmenţi din Bîrlad au in­teles că, in condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contempora­ne, creativitatea nu este un lux ci o necesitate. Pentru ei, competiţia cu timpul nu este o simplă metaforă. Astfel, dacă anul trecut au fost aplicate 590 de măsuri tehnico-organizato­­rice, a căror eficienţă econo­mică s-a materializat într-un spor total al producţiei marfă de 9,8 milioane lei, specialiştii unităţii estimează că, în 1989, cele 94 de măsuri în curs de aplicare vor aduce o creştere de 26,5 milioane lei, accentul fiind pus pe realizarea lor prin forţe proprii. Din măsurile care vizează atit ridicarea calităţii produselor, cit şi creşterea pro­ductivităţii muncii, numai mo­dernizarea rulmenţilor oscilanţi cu role butoi cu două rinduri va aduce un spor al producţiei marfă de 1,5 milioane lei. In cadrul aceloraşi preocupări se numără şi dotarea secţiei „Role“ cu 8 linii tehnologice de vibro­­netezire în vederea superfini­ Exportul­­-­obiectiv prioritar sării rolelor butoi cu dimen­siuni mici. Faptul că desenele de execuţie pentru rulmenţii oscilanţi de construcţie C au fost elaborate utilizindu-se e­­chipament automat, cu ajutorul calculatorului, atestă inalta pregătire profesională, tehnico­­ştiinţifică a specialiştilor de aici. Cum s-au realizat practic toate acestea ? „In primul rînd, trebuie să precizez — sublinia inginerul Ioan Mia, şeful serviciului or­ganizare — că rezultatele ob­ţinute sunt rodul muncii între­gului colectiv al unităţii noas­tre. Stabilirea şi aplicarea efi­cientă ale oricărui program de modernizare reclamă antrenarea tuturor muncitorilor, ingine­rilor şi tehnicienilor din în­treprindere. Dat fiind că rul­menţii sunt produse de teh­nicitate ridicată şi foarte pretenţioase, urmărirea pro­ducţiei în general, aplicarea strictă a noilor măsuri au fost şi sunt o preocupare de prim ordin. Controlul de calitate pe flux, implicind un Înalt spirit de răspundere al fiecăruia la locul său de muncă, a dus im­plicit la creşterea eficienţei muncii. Aşa se face că, numai în semestrul I al acestui an, au putut fi omologate 127 de tipodimensiuni de rulmenţi, in­troducerea lor în fabricaţie ur­­m­înd să aducă o importantă reducere a importurilor. Este de notat că, dintre aceste noi tipodimensiuni, multe sunt des­tinate unor industrii de virf, cum ar fi cea nucleară sau cea aeronautică“. Să amintim şi un alt aspect. Unul din efectele imediate ale modernizării tehnologiilor de fabricaţie a fost, pe lingă creş­terea volumului producţiei, re­ducerea continuă a costurilor. Faţă de anul trecut, cind chel­tuielile au fost cu 8,69 milioane lei mai mici decit s-a planifi­cat, in 1989 se prelimina o re­ducere de 23 milioane, din care 17,2 milioane lei cheltuieli ma­teriale. În acelaşi timp, pentru reducerea consumului de alamă — material deficitar, a cărui obţinere ritmică şi în cantităţi suficiente de la furnizori dă mare bătaie de cap conducerii unităţii — se află în curs de aplicare 4 măsuri pentru înlo­cuirea coliviilor masive din alamă prin colivii ştanţate din tablă de oie. Cine sunt autorii acestor re­alizări de excepţie ? Sunt oame­nii care au răspuns prin fap­tele lor chemării la întrecerea socialistă, sarcinilor trasate de conducerea partidului, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt binecunoscuţi pentru re­alizările lor inginerul Titus Nestor şi subinginerul Toader Druică de la secţia maşini­­unelte speciale, maistrul Vasile Toniţă şi muncitorii Vasile Stancu şi Ruxandra Cazacu de la secţiile rectificare, maistrul Ioan Butunoiu şi muncitorul Gheorghe Iosipescu de la sec­ţiile strung­arie. Se cuvine insă să subliniem eforturile, anga­jarea patriotică ale întregului colectiv muncitoresc de la În­treprinderea de Rulmenţi din Birlad. Astfel incit, după cum afirma Vasile Foarfecă, secre­tarul comitetului de partid al unităţii, „în această perioadă fierbinte de muncă avintată cind întregul popor este mobi­lizat pentru obţinerea, in cin­stea marelui forum al comuniş­tilor români, a noi şi noi succe­se in muncă, la întreprinderea de Rulmenţi din Bîrlad eferves­centa creatoare capătă noi di­mensiuni. Onorarea angaja­mentelor asumate de oamenii muncii în adunarea generală, şi anume de a se realiza sar­cinile de plan pe întregul an pină la Congresul al XIV-lea al partidului, devine în acesta condiţii o certitudine“. DAN BOGDAN Ample lucrări de construcţii şi montaje pe şantierele Combinatului Siderurgic din Călăraşi

Next