Scânteia, martie 1945 (Anul 2, nr. 153-184)

1945-03-01 / nr. 153

wsssam C rfttc* pot de apora­­tul Alexei Tolstoi eu ezitat oft ou m­Wtt«»t* arte trăsătura tmetctad­oMci a eroilor «AL ol reflexație lor — «stoc»» ai puzuaee tntr'un ctolp gres* buchete! do Ins­tinct*. Adică, muaad­amia lor psiho­logie este simplu, aănfttoa, ft nu nu da rugina tudoraUlor, da odrit tote­­ligenţed analitice, d­an ara e eroilor tatregal literaturi europene, ai lui Lemid Andreiev ce fl ai lui Marcal Proust, de pildă. Alexai Telétel­a*a căutat forme nou* ta Uteawtarf, cu toate ca apare într’un mamain când e la mo­dă simbolismul zaiamit, Ier­i ch­ilisorii şi poeţii dibuie căile care ar«l în­drăzneţe pentru noi forme de expre­sie, rniăid paise, rli, ale gândirii ura»­­ne. Dureriitud, potrivnic gândirii me­canice, pozitivist» şi red «ra «tot pu­ternic. Se frângea versul daelo, se rupea rlitnawL, «a Mătură rime, ca să se exprime gâfâitul mohorului, atit­­mica omului modem. In proaă, eeo­­tinmentul singur­ărtăţii «nulul, captivul unor sentimente meschine, pearapoal» ce-i paralizează etanul, ara analitaaii cu ingenioasă ascuţime Alexiei Tot«toi contrazice preocupă­rile literturii timpului său. Si educe simplicitatea. Ech­ilibru clasic In for­mă, cuminţenie In panţ­iant, Alte de­cât cea a lui Cehov, la Cethov a un ecou de râs ironia Viaţa privită prin prisma unui Intelectual cărui* d­ * milă şi Stift to acetas top de omul micşorat şi deformat de societatea ţaristă. Gândand, şopârle şl alte «oluri de Milioane por eroii lui Cehov. A­­lexei Tolstoi vine In literatură ca un rua din marea maasft, cu toate cft e nobil de obârşie. E foarte ferice la tot ce afirmă. Nu dispreţuieşte, dim­potrivă se foloseşte de pedia ce est« o­­bişnuit ca de un element uman nu de efect literar, ci de înţelegere su­fletească cu mass®. l­ace îşi putea Îngăduit acest lux Alexei Tolstoi — într’un timp când erau preţuite originalitatea şi rafina­mentul mai cu seamă, nu­ lumea din cetre venea? El se mişca în Eteratură pe linia istoriei celei mari * poporu­lui rus. Pagina lui de carte e ca stepa de largă, ca mata* fluviilor uriaşe *1» Rusiei Ered strigătele de deznădejde individuală, autoanaliză în faţa o­­ghxLzT, bâzăitul stilistic al unei mu­jici de cameră s’««- pierd® întriun ast­­fel de măreţ peisaj. Alexei Tolstoi a acria nenumărat* cărţi. Nuvela, povestiri, romane. In Sie­sa oglindeşte viaţa În plină des­făşura**, înainte de 1917 îşi alegea eroii din mediul moşierilor sau *­ intelectualilor ruşi; după Marea Re­voluţie din Octombrie, scrisul său ur­mează ritmul sincopat al fiecărei faze a revoluţiei. De la romanele de aven­turi — cum a fost Aetitha sau Călăto­ria în Marte (după care s’a turnat un film cu decoruri constructivi­ste, a­­mestec de fantezie și realism) la A­­venturile lui Nevzerov sau Tritcue pâ­nă la grandiosul „Petru cea Mare” și povestirile din Răziboiul de Apăra­re au&i Marika , împletesc pe urma lui Alexia Totetoi • o le­terie vastă, «raacută tn «bucium fi îa­­cardare peăitru înălțarea «motel şi a omenilor. „Niciodatf, Moft în timpurii# da ora mal grea restriște, puterea mo­rali nu as atingea tn poporal rua Licărind câteodată Împreună cu flacăra caldă a unei lumânări să­răcăcioase tn chilia vreunui umil cronicar; hunbnând altădată minu­nat tn creaţii orale, tn basma fi tn cântece, ea izbucnea arzătoare tn creaţiuni ca al» furiosului Ava­­cum, chemând la acta da viteji» ala conştiinţei. Aprinzându-se tîta pe tn oa mal mult, ea a luminat lumea cu fla­căra neatinsă a literaturii ruse, —­dala Lomonosov şi până in afiade noastre. Cu puterea arzătoare a ktaiter­ii, cu adâncirea morală a imagini­lor şi cu bogăţia şi­ plasticitatea limbii tn care ae exprimă, literar­­tura noastră a un tensamen minu­nat, unic tn literatura mondială, inspirând o adoraţia oricărui om care cugetă. Ceea ce aducem noi omenirii este acea figură omenească para, — aa singură, — poate asigura viaţa şi triumful umanităţii, în mersul şi către desăvârşire“. Aşa acri« el şi bilanţul pe care l-a schiţat !« Încheierea unui sfert de veac de literatură »oviette4. Pagini scrise in timpul marsial războiţi, când sentimentul patriotic al poporului rus a atent culmi care se exprimă prin pana lui Alexei Tolstoi: „Ca să devină pe înţelesul po­porului luptător, literatura primu­lui războiu mondial a coborît din tumul său şi l­a grimed­­in pripă cu o mască de patriot, a început să sâsâie, să scâncească și si se tân­guie pe toate vocile. Insă toate false. Poporul nu a primit, el a respins mânios, pe socasti „bufonă cucoană boeroaica“, o serie dease­­meni Alexei Tolstoi. Si este patriot. Insă sentimentele lui țâşnesc ca scânteia din creme­nea lovită de amnar; nu le pro­voacă, nu le simuleazâ. Patriotismul firesc al lui Alexei Tolstoi l-a Înlesnit nu numai sd Îmbrăţişeze larg istoria poporului rus şi sd taie, ca un granit, figura eroicului, măreţului Petru cel Mare, ci fl să înţeleagă cum Ma­rea Revolupe din Octombrie, aduce un umanism nou, activ, nu altfel eroic decât cel tipic al istoriei ruse şi care tnrăureşte întreaga viaţă, deci fi literatura. fBmmk „. «Se * pantatti ta tete» constructoar* de ifeM c£Kßffitructo«Po de dreptet erou! tipia al literaturii » pe e omul ideii şi al ecţftumdi, stei­ sovie­tice a omul ideii şi al acţiunii, idei şi acţiuni pe c­ari le însufleţeşte prin fapta istorică a poporului său. Această sarcină a atât de măreaţă, încât nu odată se Întâmplă ps e­­roul povestirilor să rămână tn um­bră faţă da contururile construc­ted, de aşa fel, încât urina, oraşul, podul şi mina devin, ele intuie a­­devăraţi erei“. Cu o armătură ideologică solida şi o tradiţie patriotică rusă de cea mai inaltă calitate, Alexei Tolstoi î şi putea tngădui tă culţi«« bana­tul şi să scoată din acest banal tră­sături de măreţie. Findcă era con­ştient ad aşa zisa originalitate „era un formalism sterp şi ca atare vă­tămător, un joc de ornamentare tn subiecte şl te cuvinte, care înlocuia fondul ideologic al literaturii, pro­cesele «i adânci, creiatoare, — şi de aceea întotdeauna grele, — cu anecdote superficiale şi scamatorie de subiecte“. Alexei Tolstoi a înţeles dintru început cd literatura nu-i joc de vorbe goale, potriveală de cuvinte. Cl un mijloc de a ded­dnţui sau a domina forţele morale ale unui po­por. l-a plăcut sd fie om din avant­­gardă; s’a simţit dator sd fie şi a stat tn rânduri« dintâi ale luptei pentru apărarea culturii de barba­ria hitlerystă gata să se reverse (a participat la congresul da la Paris pentru apărarea cultura,­­ la care eu vorbit scriitorii antifascişti din lum­ea intreagdi, a apărat tradi­­ţile de luptă, de omenie şi de jertfi ale poporului rus, a luptat pentru pregătirea unui viitor In care exploatarea omului de către om sd i*u «uri exists, şi a închis o­­chii In clipa când Istoria e gata să Iase tn urmd una din paginile «A cele mal pătate de sânge: războiul provocat de fascism, şi sd deschidă una nouă, spre un viitor mai feri­cit pentru generaţiile care «In­ Guvernul Sovietic şi Partidul Comunist (bolşevic) al Uniunii So­vietice au anunţat lumii „moartea valoroeuihxl scriitor rus, maestru talentat al cuvântului şi înfocat patriei, deputat de Sovietul Su­prem al U. R. S. R.“. Este un amănunt. Dar el nu se observă In nici o altă ţară din lume: doliu naponal pentru un Cu Alesei Tolctoi f*a «fine un scriitor al poporului sovietic, din prima şi eroica sa etapă de ascen­siune, un scriitor care aparţine tn­­♦repfi lumi progresiste tn luptă împotriva fascismului. Ion Călugăru Cărţi rolii A ispAmit „Soribori de pe front“, «degeri de DUMITRU CORBEA. Poete câteva ride va apare o nouă carte de D. Cartea, poezii, «de­geri din volumele Sânge de ţăran. Război şi Imn sân* cântăreţ de stele, tipărite până tn sand 1940. Ambele cărţi start acopae de E­­dEtfcai* Scânteia. tin „Imra&ta" a 17 Febr. * foot puncnat pen­tru prima dată comitetului ci­nematografic de pa lângă Co­­minstritu­l Poporului un nou film „Invazia” după piesa cu acela# nu­­m* a lui Looted Leonov, laureatul premiului Stelle (Autorul apanariului B. drspov). In curând filmul v* rula pentru public. Un sanatoriu pentru 840 copii a fabrica­ta toclitămsnU „Co­muna Partad­ul” |Mol*v*), la 24 Fetw. a avut top un matineu pentru copiii celor plecaţi pe front. S’a dat un concert cu forţele ar­­fetatice aflate la colectivul fubricei Fiecare copil a primit pe lângă ca­doul aăiu şi o pereche de ghete. La fabriofi nu sunt uitaţi acei ce se află acum pe front, iar altădată au lucrat în aceaste întreprinderi. Iiin aceştia s'au găsit 120 de toşi. Copii­lor acestora cadourile au fost trimise apasat. S’a început repararea unei clădiri mari şi amenajarea ei pentru un sanatoriu pentru copil. Sanatoriul e calculat pentru 240 copii. Operele lui Lermontov in limba letonă apărut volumul al doilea din operete lui M. I. Lermontov, care cuprinde „Eroul timpuri­lor noaefer*’’, „Contesa ligovskaia", , Vedturi”, „Balul mascat” și alteia La Institutul contral­ui muzical a­mic colectiv al colaboratori­lor ştiinţifici al institutului de stat pentru teatru şi muzică a rămas la Leningrad la vremea grea a blocadei, continuând preţioasele sale cercetări ştiinţifice. Acum in­stitutul Îşi lărgeşte activitatea, insti­tutul are şi o bibliotecă care numără peat* « sută de mii de volume; ma­joritatea lor sunt exemplare unice. Aceste cărți cuprind toate ramurii* irlii, g’M reluat lucrările la la­bora­to­­riile sunetului grafic und« a fost in­ventat, ijmă înainte de războiu un ■parat variafan care Înregistrează și înscrie sunetele. Se continui perfec­ţionarea emb­itoizului- S’au deschis biurourUe folclorului mustea’ şi da istoriografie care se completează cu materiale i» vestiţilor compozitori şi muzicanţi. Institutului l_a u foto încredinţate arhivele lui N. A. Rimsky-Korsakov şi ale fiului său. Ee lucrează la siste­matizarea arhivelor­ care vor servi ca material pentru o monografie spe­cială. Cu concurent cel mai activ al pro­fesorului A V. Osaovakli, membru corespondent al Academiei de ştiinţa, interutul pregăteşte o lucrare fun­damentală despre muzica rusă din timpurile cele mai îndepărtate până în zilele noastre. Sunt pregătite pentru tipar volu­mul I şi III despre „Istoria culturii musicale din străinătate". Sectorul teatral al institutului pre­găteşte monografiile şi culegerile consacrate şcoalei ruse de producţie teatrală, pentru a arăta importanţa mondială a teatrului rus şi influenţa lui a capra teatrelor Europei apusene şi o carte de schiţe despre faimoşii dramaturgi ruşi şi despre Istoria tea­trului sovietic. Mici strigoii aetul simbolist N. Davi­­descu, demodat înainte de a fi ajuns la modă vreo­dată este un reacţionar invete­rat. El se situiază ca gândire politică, elan de viaţă şi mai cu seamă generozitate pentru tot Ce-i nou, frumos şi nobil in cul­­tură, alături de un Batzaria, un Corneliu Moldovanu, Georgescu- Cocor, sau alţii de aceiaşi cali­tate sufletească. Atât înaintea războiului, cât şi­­n timpul răz­boiului a morfolit lozincile ra­siste şi imperialiste germane, deprinse de la alţii. O scurtă re­tragere din viaţa publică — du­pă 13 August — şi a înviat, re­­luându-şi funcţiunea. Nu mai ti­păreşte poezii in „Revista Fun­daţiil­or Regale“, ci intrio gazetă unde, tn zilele din urmă s’au strecurat o seamă de creaturi culturale ale lui Şeicaru. — In gazeta aceasta tirpăreşte o poe­zie — nu râdeţi ! — antiger­­mană. N. Davidescu care a fost din cei Nicolaevici Tolstoi­­MOTE 1882,1945 L L A O P ete Cronica dramatică TEATRUL VICTORIEI 1 „ÎNDRĂGOSTITĂ", 00­ merfie I« 3 acte de Geor­ges de Port o-In­ che , di» recţiia d® scenă 1 Sică Alexandrescru t dscoruri 1 W. Siegfried. Sitat • seri* de lucruri car* au vârste bunicilor şi aparţin poate pen­tru totdeauna, istoriei. Dacă 1» mai sooatem din când la când dta scri­nuri prăfuite, dta amintire sau dta cărţi uitate, o facem nu dta veneraţie pentru jalnica lor fiinţă, ci pentru bi­zareria şi... exotismul lor, şi uneori pentru docrumenrtarismul lor istorie In niciun caz, obiceiurile şi costumele de epocă, de pildă, nu­­« luăm la purtare pe stradă, la cinematograf sau la meetimguri. Am fi socotiţi oameni de cire, sau mai rău ! Dar acest aspect efemer al lucruri­lor, această harnă pieritoare a timpu­lui, se recunoaşte nu numai în moda î­nbrăcăminţii. Astfel a existat şi mai există încă moda bolilor nobile care-i o formă elegantă și endemică a Ipohondriei, moda sinuciderilor dta amor, moda unei anumite literaturi anei anumite poezii s«u teatru. Sa va apune, oă succesiune« sau si­­axcitanttltate* atâtor moda, a un «an da libertete, tibertarte nemărginită a... spiritului. Dar tocmai caducitatea ve­rificate a modelor dovedeşte că nu sunt manifestări gratuite şi libere, fiind legate prin mai de fire de un moment istoric anumit, de un anumit climat cultural şi social mai ales, şi că dispar odată cu el. (Sau ar trebui să dispară odată cu el). Comedia „îndrăgostita privită chiar şi numai din acest punct de ve­dere al caducităţii formelor istorice superficiale, e un non-sens astăzi, pe o scenă. Nu punem în discuţie virtuozitatea construcţiei dramatice a operii lui Porto-Riche, nici subtilitatea şi... rea­lismul psichologic al replicilor, luci­ditatea şi analiza riguroasă care stau la baza compozţiei comediei. Uneori ţi se pare chiar, că totul e admirabil şi atât de perfect, că nu ai nici un drept la spirit critic sau la rezerve morale şi altele, că «şt, constrâns să te resemnezi, să accepţi cm • du]­o» la cântere totul. Şi am vrea ca aceste cuvinte să fie socotite ca un elogiu reţinut pentru autorul defunct al co­mediei, pentru obiectivitatea şi gra­ţia­teri. Nu pot fi un elogiu insă pen­tru cei care au avut Iniţiativa reluă­rii unei astfel d­e piese. Intr'adevăr, cu toate graţia, strălu­cirea, vivacitatea şi obiectivitatea pstchologică a replicilor „îndrăgos­tita" nu-i decât o penibilă mostră a descompunerii morale a unei cate­gorii sociale care un spart de idea­luri, de preocupări grave, de ocupaţii pur şi sim­plu, din goană după „certi­tudini“ de orice fel, a eşuat jalnic în cultul rafinat al erotismului şi al plăcerilor senzoriale. Ia­tă piesa: totul în ea gravitează în jurul acestei unice preocupări, în jurul obsedantei preocupări de flata­re egoistă a simţurilor, în jurul ..dra­gostei carnale“ dintre soţ şi soţie, u­­nica­­morală” a unui cămin conjugal. Totul i se subordonează, până şi ca­riera nobilă a soţului, care-i un... sa­vant medic. Elementele complimen­tare ale comediei, printr’o determi­nare inevitabilă, se supun aceleaşi logici: meni­ul picant, vinul de Ma­laga, şampania, snobismul interioru­lui cu orhidee toaletele şi decolteu­rile doamnei, cinismul erotic al prie­tenilor, boema elegantă şi promiscui­tatea amoroasă a prietenului — viitor amant al toamnei — şi pe deasupra* fixitatea preocupărilor erotice ale tu­turor personagiilor fără excepţie. Această specializare erotică a vieţii acelor oameni, pe care-i recunoaştem uşor după vocabular, îmbrăcăminte, gusturi şi vicii, provoacă în nod un fel de amari atupowra, ca la faţa tmor inşi dominaţi de idei fixe. Şi lucrurile acestea, stilul aceste absurd şi ridicol de viaţă, intră la ordinea marilor cinisme ,cu deosebire parozi. Piesa şi spectacortul respectiv ră­mân totuşi ca un document pur nu numai al moralei de cârtiţă a unei categorii sociale din epoca lui Porto- Ricco (piesa a fost jucata pentru pri­ma oară la 1891 la Paris), dar şi semnul unei mentalităţi care se facă­­păţinează să supravieţuiască şi care serveşte ca antrenarpent pentru nos­talgiile unor oameni pe care dramele nemăsurate ale ultimelor decenii nu i-au învăţat nimic. Câtă deosebire între piesa aceasta şi Platon Krecet a dramaturgului so­vietic Al. Komeiciuc, de pildă. Şi în­­tr’una şi cealaltă există un savant medic, o femee disputată, prieteni şi prietene, dragoste. Pe aceleaşi ele­mente, soluţiile dramatice urmează căi diferite în funcţie de climatul moral, de bazele organizării sociale, a celor două lumi în care eroii au crescut. VICTOR L­IU Dela 1R.LU.S. DumAotcA 11 Februari* a. e. Va con­­■tetatt filiala ARLUS-iToresti (Praho­va) kt localul sooalal primar» din lo­­aoirtwte. D­oll ing. Barbu Paratazin fi ar. Adrian Ghine* au euvftrrtait darspr» «copurile ARLTJS-trtui. D. Stellen StSnescu a dat lămuriri asupra statutelor ARLUS-ului. A fost ales Comitetul de Conducere al filia­lei ■ ca preşedinte a fost ales d. Ing. Barim Famiteoni *1 vice­preşedinte d. Stellam Stăwsson. ARMS Sufosecţiumea „Arhitectură" comunică tuturor erhitecţilor şi ce­lor ca se interesează de profesia ar­hitecturii, că in ziua de Sâmbătă S Februarie se va ţine o conferinţă cu proeeţiuni despre „Principiile arhitec­turii sovietice**. Con­ferinţă va avea loc la orna 4 p. m. ngow Ti­­r —- ....-■••• LUI LENIN XXXI pata «Îttawal* * deawitârt­ bui vaauttoasrft a aouncitoriior și tăxoat­­toi de avantgard* pregătitoare a aft- dfmari »uaM*Acaaatt pollittcft tosă a aortltft mosferd httlerist» vrea să m- Noemhn» 190« mtaitorul țarist atoli­ ta prăbușit» și la faliment tranprecă tre nici mai mutt «iei mai pu­­pia a făcut o nouă lege e#rari. ear* Prin pofitioa aa ««rari, prin politica «n decât la Berlin, aldturi de dădea ţăranilor dreptul do * ieşi din aa d» îxa­ădăcioaa* şi d* aprijindre a Armata Roti* / aonaualtftţila ţărăneşti şi da a-şi tata­ chiaburima, Stolipin înăspreşte sh­­wîtmtet«w in ordas aase­ meto larme separate, «sa numite „tair tuaţia la anta înăspreşte cantrodlo Dealtminteri tn te*»”. Prin această te«« toîotorca ta 4*»- tUte d* daaftIn sânul ţărănimdl. Eate tă am citit proza fi versurile v-­țfir(toeftl * pământului era inavatetallA o nouă «ss­ptotn* revolu­nui Aurel Tica — oare ifi acea Târtaiilor 11 ttooorft, Snsft noi a» îndreptăm apr« locul tn „Curentul” — nu insă M­oa­rM ^ iotul lor a te pământ apaaata tatriun chip nou. Loten In­si tn paginile unei pozat* apfi- [B proprie stăpânire, să iasă din «o­ dreaptă apouţiştii criticai «sta împo­­rând întriun regim democratic, numitete* ţărâmască; ii s» dădea tolva otaoviştilor, cm» nu vedeau •* Când te adună prea mulţi de dreptul d* »­şi vinete totul tor d» «*to «actor nou, «r* n»sau apeaft ăştia cu state de serviciu tn pământ Comunitate* era obligat* al factor nou. „Această tac*rcar* plină , . ii­­ț, dea ţăranilor osr» lasoau din «mu­ de contradicţii totem». Imposibilă, a slujba lui Ş^cioaru coincidenţa ţărăneşti pământ tatriun sta­ scris Lenta âeepee etobplniaqm, prin detune emulată, şi s­ar cuaent sa ^U!tar( otrub (psurpeiă)]. Ţă­­cana «Mtocrattomui naecg* dta nou, li se aducă aminte că trecutul vmnor bogaţi, chtabwllar, U se dă- merg» taevitabil apte ud eşec, ne lor nu-i îndreptăţeşte întru ni­ pmttata că cumpere cu un preţ duce dta nou la repetarea grorioawrf mic ca să se folosească de H­ ieftin pământul țăranilor nataat&ritL epoca și a glorioaselor bătălii din »* bertat«« presei și a gândirii cu la decurs de cft^va «te după face­­nul 1808. Lar el au merge atofel cum -u »_ —ii— -i-j t_ rea aceetto legi, peste un maion de a mers la atei 1887—1903, «1 a« dime . - țărani netaietărrlțl «u rămas complect poporul epre revoluție «torit cub l­e maneca. £faijl ^ tu ^juo* i* sapă de du» înainta d* anul 1805. Tocmai •­ecset ta« setfisl" tetoiua aă știm *4 N. Davidescu și coleg« «di in­ bemrv. P* spinarea tor a crescut nu­trii poezie fi literatură sunt nu­- mărul !^nnek»- chtebunaşti. Ouver­­te miei strigoi Doar atât. nui ţarist a eHit pa ţărani a& dea • , , , chiaburilor cel mai bun pământ al llfstiilltun Contrail t»e com­unitaţilor ţărăneşti, a acordai fttfriliaitreuil chiaburilor împrumuturi însemnate. înţeleg* ; trete» să ştim că nu schim­băm tactica“ 1). Dta pi-rficuterităţa® tatuaţiei exis­tente decurgeau şi perticularităţile tacticei fixate de Lenta, tactică al cărei scop era pregătirea stăruite«*» şi sistematică a meselor pentru o nouă revoluţie, pa calea îmbinării activităţii nelegale şi a activităţii legale, a folosirii In deplină măsură şi în chip revohrţionar de către par­tidul neiegal a punctelor de sprijin legala : fracţiune« «octal-democrată dta Duma de Stat, «indica­tel», csoele d» ajutor reciproc la mz de boală» SXUDud. „Cu forţa mearte-Până la apariţia normală a lu- Zc^S ? ?ZSZi crărilor mai voluTninoase fi * pu- ^ ( ^rat aprecier­e* făcută de bol- cât mal alai bificațiilor periodice, aceste „Co- sevtcl asupra stolipinlsnaului. -----—' municări statistice” îndeplinesc un Caracterizarea pe care Lenta a fu­rat prețios în ceea ce privește apre- cut~o «tolipinismului este un model ineres şi cunoaşterea pozitivă a re- clasic de aplicare a metodei dialect­­­­alităţilor din ţara noastră. Deose­­ce marxlate la analiza femomentate bit de instructiv« sunt tabelele cu ohm »uter« its. tiu « ttglCHe « iat» d» Lexnctă, după întindere”, „indicele prețuri- Nu; _ t^i« — otoliptai»- putori)“ 2). lor de detaliu” și „indicele costu­­mul ^ta un pas tastate pe tel*« Pentru tafftptutoea Iul toietil în municipiul București“ trenaformării autocratiamului feudal «r* necesar să sa dasfășoa» Stolipta voia aă facă din ohlaburi a scos de sub presă * doua bro- mici moşieri, apărători credincioşi al şură bilunară d« „Comunicări «ta- autocratismului tarito­­tistice”, în continuarea acţiunii de Trebuia lămurit pe toaemrwaază too­familiarizare a opliniei publice ro- lipinismul pguiru a P*1? aurit perspectivele revoluţiei. Lenta a mâneşti cu cifrele statistice, criticat cu asprim® atitudins* dootri-Această acţiune a fost întrerup- ^ «blotezată * lichidatorilor şl tă în 1941, la urma intervenţiei otzoviştitor faţă d* groiiptalani. El a de a se publica rezultatei* lucrări- biciuit această atitudina, calificând-o lor de acest gen, drept ruptură complectă cu cerinței» duhnirii» muncitorești metodei marxiste. Intr’o peria­d2* ar­ cât mai puternică «»te lupte cm mal nterutătoar* împotriva eeto* car» tacerxaau aă lichidau» partidul, fie desctxis al direct, cum făcea« li­chidatorii, fie pa calea refuzului d* a totoel posibilităţii* legal*, cum propuneau ctzoviştiL Trebuiau luate toate m&surile pentru menţî întării­** partidului gal al clasei munci toana. tetă cum a dafites Lenta argatezatorlcft sl tactica perioada stolipinlsnxuluL Latin a formulait aceste «arctal încă în primai* articole scria* da el în străinătate. In Martie 1908 Lenta scria In ziarul „Proletarii” : „F# (Urmare din pag. l­a) strigând : „Jos reacţionarii şi duş­diine a pornit spre prefectură, pen- poporului“. Un ofite r dta ,^T1, m caJTU . „r­tru a instala pe noul prefect ales Regimentul de Garde* „Mih­ai Vi­­haza sarciraior obiectiv» nerealizate de popor. Prefectura era puternic teazul“, dela tribună a ridicat pro- «j, revoluţiei burgheze din Rusia este întărită cu trupe, «tre au fost tri- testul tn numele elementelor de­ inevitabilă a criză. Evenimentele, mice să aper» pe vechiul prefect mocr&tice din Armată, contra cri“ împrejurării* şi peripeţUl« pur *co­r«actrmar si să împuşte d» cetă- melor lui R&descu, şi deesemenea “ornice, cale speciale finanriaii*, cela reacţionar şl împuşte pa esta ^ ^bofiţari şi poMi» tatom* # of» e*eme pot ofiţeri s’au alăturat coloanelor de **» •» "**«*J* ** I iiLt « „ rarn Sl partidul proletariatului, pornind roanlf«Unul un marș, apr# a cer* £ directe a creării unei orga­cu mai multă hotărire, alături d* »*^«1 -democrite ilegal» po­popor, democratizarea ţării­ temice, care va poseda arme mai rm-Comandantul criminalilor re&c- merxoase şi mai variate de Înrâuriră temi paşnici, care voiau să aibă un prefect cinstit şi democrat. Trupa a primit ordin să tragă tn mulţime ! Ca răspuns la acest ordin crimi­nal, nu au fost salvele de mi­tralieră, cum au crezut slugile hit-­ţionari, generalul Rădescu. In his­torismului, ci din contră, înfrăţirea cursul de la Radio a spus că al­­armatei cu poporul, nu lupte 00- mata este alături de el, dar a ui­­mună contra reacţionarilor. Bra­­tat că ofiţerii, în majoritate covâr­­vul sergent Craioveanu, din regi- sitoare, nu vor să fie părtaşi la criz 1 egală şi nemlegală decât Înainte, va putea să întâmpine această criză mai pregătit pentru lupta hotărîtoare de­cât în Octombrie şi Decembrie 1908“3) Trebuia organizată o luptă necru­ţătoare Împotriva oricărui fel di»­teri. August 1908, la plenara Comitetului Central bolşevicii făcură «ă fi* vo­tată hotărire« d* a se convoca o con­ferinţă. Desfăşurând pregătirii* pentru con­ferinţă, Lenta se mută în anul 1908 la Paria, care era pe atunci centrul emigranţilor politici ruşi La Paris, Lenta ca întotdeauna, n regim mental 20 infanterie, a’a prezentat unele sale. Ei, care sunt fiii po- nichidatoriste. In acest scop ta căpitanului şi a spus răspicat: porului şi-şi iubesc cu adevărat pa- - • * ■ „D-le Căpitan, nu pot să trag I« tria, au înţeles prăpastia spre care fraţii mei muncitori“. Rădescu vrea să împingă armata Pentru fapta sa, care dă dovada In scopul de a declanşa războ­­die un înalt spirit de conştiiinţă şi tal civil. El s'au alăturat de po­­curaj, el a fost arestat, dar urma-­tor­ul­e au început, alături de el, rea a fost că întreaga trupă a­re- lupta contra reacţiunii. Numai fuzat categoric să execute ordinele după o noapte petrecută dela tine­­criminale ale lui Rădescu, de a rea discursului lui Rădescu, la ma­­trage în popor. Armata s’a înfrățit rele meeting de protest care s’a ti- ^.bUl­u" cu poporul în această If»» tJLDi «A dreaptă. Intr’un entuziasm de ne- m­ »lua de 25 Februari« Corpul 4 unde iocui­ l_ la cmtru, la BibUoteca desci­is, ostaşii s’au îmbrăţişat cu Armată, prin cuvântul d-lui Colo- Naţională, ae înapoia da «colo peia fraţii lor civilii, cere erau plini de nol Constantinestru. Şeful Statului era două şi îşi continua o­mpaţiila bucurie că ostaşii nu au trădat Major al Corpului, a adus salutul acasă. Odată, pe şoseaua dinspre lu­­lupta lor, Comandantului de Corp, d-l Gene­­visy (un orăşel de lângă Paria, unda ostaşii nu au tras. Un tongur ral Coman şi al trupei, asigurând «* duse®* *ă vadă cum îşi luau abo­­sublocotenent, slugă credincioasă a P« cetăţenii democraţi de sprijinul f^dsmului, a tras cu pistolul, ră- acestui corp d« armată. STlX TObS raind grav pe muncitorul Tomescu D. Colonel Constantinescu, nn ftă pe biciclete. Bir­eteta fu Ion şi mai uşor pe alţi cined mum- cuvântarea sa, a declarat că armata «fărâmată, elteri. La Craiova reacţionarii au română nu este altceva decât ar­ ijt parj« i^enta ta e prarte activă primit o lecţie pe care o vor tine mata poporului, care la Iaşi şi nu­­minte, toată Moldova a colaborat rodnic ln Capitală, criminalul Rădescu cu forţele populare ale Frontului şi cu ajutoarele sale, au făcut un Naţional Democrat, păstrând * plan bine chibzuit şi pregătit mili- permanentă legătură. * la munca grupului bolşevic local, fac» referate la clubul ziarului „Pro­­meterii”, la cuvântul 5« «a meeting «1 emigranţilor. Curând după venirea lui Lente a fSr^Nu^usitTtdC^lePZi D­­G*nWal ° PMSXLIL* După* S££V SM laţia. Nu au lipsit nici cele mai guvernare a Frontului Naţional «a a fost „un punct de ootire” te U­ mici amănunte: posturile de ml- Democrat nu însemnează desordine tarla partidului In timpul reacţiunii tralieră bine camuflate, instalate şi indisciplină în armată, cum spun stolipiniste. Lenta a foat raportorul în locuri de unde să aibă câmp de reacţionarii, ci din contră, într'o principal la conferinţă. El a dus o tragere în manifestanţi; elemen- armată a poporului va fi cea mai luptă energică pe două fronturi îm cele democratice au fost trimise în perfectă ordine şi disciplină, dar provincie cu două zile mai înainte nu disciplina fascistă a criminali­sau consemnate în cazărmi, piui- lor reacţionari In frunte cu Bă­toane de intervenţie rapidă, cu deseu, bazată pe teroare, ci disci­mijloace de locomoţiune, într’un plina conştienţă în Interesul în­cuvânt, Capitala a fost transfor­ t regului popor. A trage cu arma mată în teatru de operaţiuni mili-­te cetăţenii neînarmaţi, din ordi­potriva lichidatorilor şi a otzoviştilor. Conferinţa a adoptat rezoluţia pro­pusă de Lenta, care cuprindea o a­­naliză precisă a situaţiei, definirea tacticei partidului şi condamnarea­aL­chidatorismului şi a otzovismului Această conferinţă a fost o mar* nul reacţionarilor, aceasta nu in­ victori­­a b­d Lenin la lupta pentru partid. Hotfirtrile ei înverşunară şi mal mult pe duşmanii partidului, pe duşmanii bolşevismului Lichidatorii, duşmanii direcţi ai partidului şi tare. Cine a tras ? Din imprudența u­ semnează disciplină, ei esta cea nul colonel dela garda Pal tului, mai sadică crimă nerattooîw lia ® «*« convins că în sufletul ee­când număruTgrSlt 1. teleid s’a Se «em^Se mÎT Literte ’ST ti ml! ****** «• « V* mânia Liberă , el a spus că taag corpului 4 Armată, pe care l-a a- }1ncau ~ •*» n­umiţii „golosovişti’ cu mrtraliiertre coloneii Ciulei, Pa­ dresat nu numai celor dela Iaşi. c (P®'rtizanii organului mensevic „Go­­veî‘ 1P0ot■ -col°nel Damian și nu al întregului popor. lo» »otial-dwnocrata“ [„Glasul social-T se slabi 11 °i den ti tat­ea deoarece re" Aceste» dovedesc îndeajuns că democraţilor"] «1 Iul Martov şi alţii) dactorul dela „România Liberă" ^ierilTM\ rîacj!10n,ar1' î ESCUDdeau natura nu a putut să-i reţină numele In C“ Rădescu şi slugile lor, Uchidatoristă sub tot felul de fraze Acelaş lucru s’a petrecut şl în U’alf *Pulberat îi că armata nu nu- „împăciuitoare" sunătoare, „lichida, alte părţi, la Ministerul de Interne, dai,, nu va mai susţine pe duş­­torii pe dos” — otzoviştii, împ­ăciui­ta Prefectură şi în toate locurile marti irii’171!­71 1,0111 de toate nuanţele, aliaţii ascunşi de unde s’a tras, TM trebui să fie alături de el, nu al lui __ J* Nu marea massă a ostaşilor, sub-­upta contra reacţiunii. prta orice metode sl miiloare «a im. ofiţerilor şi ofiţerilor, au tras in Ostaşii, subofiţerii şi ofiţerii, nu piedic unw, , , . . pop­or, ci numai câţiva fascişti, a­ vor să-şi mai înroşească mâinile cu ******’ să nim’­genţi ai hitlerismului, criminali de sângele fraţilor lor, şi aşa după c SP1 1 proiefcat din partid» să războiu, care au fost menţinuţi în cum camarazii lor de pe front nl- "chideze P.M.S.D.R. armată şi pe care s’a sprijinit cri­­micesc cu ură pe duşmanii de .­minalui Rădescu şi cu clica sa. Din moarte ai poporului român, tot aşa contră, ostaşi fii ai poporului, care şi aici în interior ei vor şti să sdro- ^ Lcn,n' Opere complecte, voi. au putut să iasă din cazărmi, au bească chiar cu armele fiara fas- XIV. P*S- 147- Ed. rusă, fost alături de el în luptă. cistă, care în svârcolirile ei de 2) Ibidem, pag. 144. Ostașul Drumea Valeriu, în nu- moarte, mai caută și acum să Im- 3) Lenta, Opere complecte, voL mela armatei, a adus salutul «L, pingă poporul sub teroare. XII, pag. m. Bd. nu«*. la monarhi» burgheză, este e tocer-Lunii, a scria tonta, şi «n hă este legătura masele», eu atât mal madt aa pun» la ordinea zile! sarcina pregătirii «nsf'nţai maselor (al au sextina acţiunii direc­te), eu atat mai mult se pun» la or­dine* zilei foloairi» mijloacelor da propagandă şi agitaţi* creat* de v*­­chea pater* (și au asaltul namijloci. Armata va fi alături de popor scula la cu

Next