Scânteia, aprilie 1945 (Anul 2, nr. 185-212)

1945-04-01 / nr. 185

N­uca !| __ Nr. 18. Duminică 1 Aprilie 1&406 pag. 30 lei Proletari din toate țările, uniți-vă! TIPUL­ COMUNIST DIN ROMANIA ORGA­N AL COMITETULUI CENTRAL al P. C. R. "W­­elerin (central1 3.20.20 — str. Belvedere (j, Adm.et. 3; Red. et. 5; Tip. tel.4.84.48 10 mi LEI A epuraţiei conta­cia m­inisterul de Meni cu prefecţii din Nordul Ardealului Şedinţa de Vineri dimineaţa şi după amiază La şedinţa de Vineri au participat d-nii : ministru subsecretar de Stat Vântu; ministru subsecretar de Stat Mircea Dum­a; secretar general Geamăna ; d. Ad­tor al B. N. R. Bă­­beanu şi d-nii directori din Minister. D. Ad-tor al B. N. R. expune pro­­blemele legate de activitatea Băncii Naţionale, arătând că aceasta a in­stalat sedii şi 54 Oficii pentru pres­chimbarea monedei lor străine. S’a trecut apoi la problema schim­bului de pengoe în bani româneşti. D. ministru subsecretar de Stat Durma arată că în interesul locuito­­rilor este necesar să se fixeze un curs mai ridicat pentru ca aceştia să primească mai mulţi bani româneşti; la schimb trebuie însă o pază seve- ;­ră ca să nu se introducă monede de peste hotare, un curs mai ridicat in-­­ tensificând operaţiile de speculă. S’a ajuns la concluzia că numai­­ guvernul este în măsură să decidă fixarea acestui curs. Sucursa­­le B N. R. au fost stabi­lite în toate oraşele şi rămâne să se treacă la operaţia schimbului îndată ce se va primi şi avizul înaltului Co­mandament Sovietic. S’a discutat apoi problema restric­­ţiilor necesare pentru a se evita spe­cula examinându-se problema ştam­­pilărei bancnotelor şi a avansurilor cari s’ar putea da până ce cursul va fi fixat. Trecându-se la problemele specifi­ce Ministerului de Finanţe, s’a discu­tat chestiunea încadrării funcţiona­rilor localnici angajaţi provizoriu în Octombrie 1944. S’a ajuns la concluzia instituire! în fiecare judeţ a unei Comisiuni care să hotărască. _ Trecându-se la chestiunile intere- _„Dix o fs-j; i„„ I Rând Ministerul Sănătăţii, d. ministru cratizare reala a ţarii va lua ,un , iaac[]asar expunt, privitoare la \­i flagelul bolilor sociale din România şi în special a tuberculozei. Problema agrară şi salariile spori­te c.‘ actualul guvern au contibut la ameliorarea situaţiei muncitorilor. D-sa arată necesitatea de a se în­deL prezidat de d PetrA Epu­raţia aparatului de Sts de­­­rile vechiului decret-lege. Expu­­toate elementele hitleriste, b­e­­nerea de motive care însoţeşte tatoriale, antiderm­ocratice, a pst actuala lege a epuraţiei redactată şi este una din sarcinile însu­l de tov. ministru LUCRETIU PA­ nale £»l«e poporului român. Aceată TRASCANU constată : ,,Legea sarci*1» provine nu numai Jin pentru purificarea administra­­obli expresă prevăzută n Convenţia de Ax-mistiţiu dela 12 Sept^T**brie 1944, dar ea de tot.odLa*ă ° condiţie vitală penu reali^a­rea cu deplin succes a oc­­rei d de mobilizare a întregtui popor în războiul pentru «listi­gere» fascismului şi în muntate refacer*e economică a ţării. Dim primele zile de după 13 Augus­t, Partidul nostru şi ora­­nizaţiile componente ale Fronu­­lui Naţional Democrat au descis campania pentru curăţirea aa­ţiilor publice suferind modificări cari au îndepărtat-o de la concep­ţia ei iniţială, a dat loc la nume­roase dificultăţi de aplicare“. Guvernul de largă concentrare democratica de sub conducerea d-lui Petru Groza, păşind cu toată hotărîrea şi energia la de­mocratizarea întregului aparat de Stat, şi-a făurit acum şi ins­trumentul legal pentru o epura­ţie rapidă şi eficace. Noul decret­­lege pentru purificarea adminis- tradijiilor publice înlătură toate râtului de Stat şi a întreprins- jipSuri­ei toate dificultăţile de a­­rilor particulare e ramaşiilor piicare aie vechiului decret, fasciste şi reacţionare. Organizaţiile şi partidele ran­­eitoreşti şi democrate au fost sxiştiente de primejdia pe ere­i reprezintă pentru popor în­­ţinere» în posturi de condu­ere, poliţie, în administraţie, în producţie, a acestor elemnte duşmănoase democraţiei, sbo­­toare, legate prin mii de fii de conducerile profasciste ale ar­­t­idi­lor istorice“ şi dispuse­ă se conformeze instrucţiunilor cri­­minale primite prin radio Dolan. Ce a însemnat pentru ian îm­piedecarea epuraţiei, sabotarea ei, o ştie şi o simte întreg popo­rul : aducerea României pe mar­ginea prăpastiei, neîncrederea Puterilor Aliate, dezorganizarea vieţii economice, încercarea de a nu va mai fi cu putinţă de azi înainte ca beştii cari au maltra­tat şi distrus sute de patrioţi an­tifascişti, să fie menţinuţi în pos­turi, sub pretextul că... n’au fă­cut politică de partid, ori că sunt încadraţi înainte de 1938. Nu va mai fi posibilă crampo­narea în slujbe a saboteurilor şi reacţionarilor cari au săvârşit acte de desorganizare a serviciu­lui public după 23 August, sub motivul că înainte de această da­tă activitatea lor nu este suscep­tibilă de sancţionare. Noua lege a epuraţiei va lovi fără cruţare şi rapid în tot ce este putred şi duşmănos. Cu ajutorul acestei legi procesul de lichidare a rămăşiţelor fasciste şi de demo­provoca foametea. Acestea sunt c curs accelerat, „realizările“ duşmanilor proporu­l Guvernul de concentrare lui. cti «ţinuţi şi menţinuţi in pos­, fe­ţerari»& turbe lor'ne­lVianiu, Jarauauu şi­­ clicile din jurul acestora. Pentru a ocoli angajamentul luat faţă de Puterile Aliate şi faţă de propriul nostru popor de a proceda cu toată energia la epuraţie, reacţionarii din guver­nele care s’au succedat până la 6 Martie s’au folosit de imperfec­ţiunile de redactare şi de lipsa-Groza a arătat încă odată că ştie să procedeze energic. Un guver­n al poporului trebuie să aibă o ad­ministraţie şi un aparat de ordine care să fie cu adevărat ale popo­rului. Dar legea tov. ministru Pă­­trăşcanu prezintă o seamă de as­pecte noul, asupra cărora este necesar să revenim: fiinţa spitale şi maternităţi pentru ajutorarea poporului. Trebue să se mărească numărul medicilor trimişi la sate, iar medicii tineri trebue să-şi înceapă stagiul prestând serviciul la ţară. D-sa arată deasemeni sprijinul a­­cordat de guvernul­ sovietic prin tri­miterea de medici şi agenţi sanitari in caravanele pentru Nordul Ardea­lului. D. Ministru Subsecretar de Stat Vântu arată că sistemul aruncatului comunal recent instituit, va permite satisfacerea necesităţilor sanitare a­­jutând construirea de spitale, mater­nităţi, prin perceperea de taxe în acest scop. Delegatul Hîvîlsîcrului Cultelor a­­rată rolul preoţilor în combaterea bolilor care bântui­e la ţară, aceştia cunoscând sltaăĂSa ftwărrt Spe­nîtor,, ţ,i arată necesitatea creierei unui fond de asistenţă a celor săraci, în "buge­tul comunelor, , mare cantitate de seminţe de floarea soarelui. In ce priveşte aplicarea reformei agrare, d-sa arată că legea trebue interpretată numai în favoarea ţăra­nilor. Reforma agrară este un act politic şi interpretarea textelor de lege tre­bue să ţină seamă de acest lucru. D-sa mai arată necesitatea cultivă­­rii pe toate terenurile virane, a zar­zavaturilor, îmbunătăţindu-se astfel alimentaţia locuitorilor. Pentru a nu se pierde nici o zi de lucru, s’a hotârît ca maşinile agrico­le ori de unde ar fi aduse, într’o re­giune să lucrezee pământul unde se săsesc. D. Prefect de Năsăud expune apoi problema satelor săseşti rămase goa­le şi a micilor meseriaşi care exerci­tând şi agricultura, au fost exceptaţi de la împroprietărire. Şedinţa de după amiază După amiază prefecţii din Nordul Ardealului au conferit cu reprezen­tanţii Institutului General de statis­tică, hotărându-se extinderea lucră­rilor necesare şi în această regiune. Părintele Niculescu, secretar gene­ral a­l ministerului cultelor, a solici­tat colaborarea prefecţilor cu repre­zentanţii Bisericii, pentru a se putea sădi o nouă concepţie democratică in spiritele celor cam­ zeci de ani au fost înşelaţi asupra celor ce se petrec la Uniunea Sovietică. Din partea Ministerului Educaţiei a vorbit d. prof. univ. Niculescu, care a rezolvat câteva chestiuni în legătu­ră cu învăţământul primar şi secun­dar.D. general Pretorian a subliniat ne- (Continuare în pag­. 4-a.) D. Dr. PETRU GROZA ŢELURILE ŞI MIJLOACELE POLITICEI NOASTRE EXTERNE Declar­aţiale Domnului Ministru de Ixtea-pe Cal Geor­­ghe Tătărescu făcute presei române şi străine dii dimineaţă la orele 12, a avut loc la ministerul afacerilor străine o reuniune de presă. Cu acest pri­lej d. Gh. Tătărescu, vice­preşedin­­ t Prin hotărîrea rega­lă din 23 August 1944, expresiune a simţimin­­telor unanime ale po­porului nostru, Româ­nia a fost aşezată pe drumul politicei cores­punzătoare intereselor poporului nostru, grav primejduite printr'un act de demenţă. A­­ceastă nouă politică trebue desăvârşită. România trebue să-şi refacă legăturile de prietenie cu Naţiunile Unite şi în special cu U. R. S. S. Cu Marea Britanie, prietena şi aliata Uni­unii Sovietice şi ale cărei viteze armate luptă pentru sdrobirea definitivă a hitlerismu­­lui şi întronarea unei păci durabile într'o lu­me în car® popoarele vor trăi în securitate şi libertate. Cu Statele­ Unite ale Arsen­oi, care în atâtea rânduri şi-am­ manifestat prietenia pentru poporul nostru şi iau parte activă la fe­ul consiliului de miniştri şi mon­i­stri al afacerilor străine, a făcut presei străine şi române următoa­rele declaraţii: Cu Franţa — cu Franţa care prin lupta sa eroică ajutată de Naţiunile Unite şi-a eliberat terito-­­ riul de cotropitorii hitlerişti — des-­­ chizându-şi noui căi de viaţă şi de propăşire. Şi apoi, cu toate celelalte popoare democratice vecine solidare cu noi in apărarea libertăţii şi in organi­zarea păcii. Dar România trebue­a şi trebue In primul rând să-şi croiască un des­tin nou, adâncind şi amplificând ra­porturile de prietenie cu U. R. S. S., care prin epocalele fapte de arme săvârşite in decursul acestui râz­­boiu a adus contribuţia decisivă la sfărâmarea dominaţiunii hitleriste şi a dat un alt curs Istoriei. tot prin prodigioasele transformări şi pro­grese realizate in toate domeniile au devenit o forţă de îndrumare pentru toate democraţiile lumii. Azi trebue să pregătim căile victoriei Un act de nebunie a silit poporul nostru să ducă războiul acolo unde nu trebuiau duse decât prietenia şi dorinţa de bună înţelegere. In acest războiu criminal şi dinainte pier­dut, am fost înfrânţi şi U. R. S. S. învingătoare, ar fi putut să ne stri­vească. In locul braţului răzbunător, noi am văzut însă întinzându-se peste (Continuare în pag. 2-a) D. vice-pre­şedinte Gh. Tătărescu întreţinân­­du-se cu d.cpt. Volturin, redactor la „Graiul Nou“ lupta comună de eliberare a popoa­relor lumii, asigurându-le dreptul la viaţă şi libertate. 6­8­8,3 Aspecte de la conferinţa cu Prefecţii din Ardealul de Nor’d . D. Pri­m-Ministru Petru Groza, tov. vânzările. Miniştri Teoh­ari Georgescu şi Litereţii D. Pătrăşcanu ţinâniîu-şi cu- Reforma agrară este im act politic Trecându-se la examinarea proble­melor interesând Ministerul Agricul­turii şi Domeniilor, d. Ministru Sub­secretar de Stat Agiu arată că preocuparea de căpetenie trebue să fie, ca nici un petec de pământ să nu rămână nelucrat. In special trebuie să se dea o aten­ţie deosebită plantelor oleaginoase din pricina lipsei grăsimilor animale. S-au dat dispoziţiuni ca 25 la sută din suprafaţa expropriată, prin noua lege agrară, să fie cultivată cu ase­menea plante. D-sa arată înfăptuirile din Dolj unde datorită spiritului de iniţiativă a Prefectului respectiv s’a colectat o Tag 3-a.­­ Frontul! Mutrîi Tag. 5-a ! Citifi în pag. 2-a De vorbă cu pianistul so­vietic Iurii Briuscov Rădescu susţinea pe criminalii de război. Pag. 6-a. Ultimele ştiri de pe fron­turile de luptă Comemorarea a doi eroi antifascişti Azi se împlinesc doi ani de când bestiile fasciste antonesciene au asasinat pe doi muncitori tipografi antifasciştii: Ştefu şi Mo­­hănescu.* Intreaga muncitorime îşi ia angajamentul să lupte pentru stârpirea tu­turor rămăşiţelor fasciste -legionare din ţară. M. MOHANESCU lin «ieir «SIVS­elic Faţă de situaţia grea în care se găseşte in­ventarul agricol al ţării, ca urmare a jafuli* sistematic hitlerist şi sabcrf.Vu­­lîwjsîiwifsîi* reac­ţionari, Uniunea Sovs­etică consecventă stirrrtu­lui de ajutorare a popoarelor enherpte a pus la dispoziţia Românie* în vederea însămâwîări­lor de primăvară întregul parc ct* maşini agr*' cole, tractoare şi unei­te jefuite din teriÎRrsîle Uniunii Sovietice Deasemeni pentru a veni in asulor«^ ţieî româneşti. Coman­damentul Sovietic ne-r pus la dispoziţie 21.SS00 tone cartofi din conf'ta­­tea de cartofi aparţinând Armatei Roşii, şi­ care au confiscat-o de la invadatorii nemţi. Uniunea Sovietică ne ajută în bătălia însămânţăriior Avem de însămânţat în primă-cotropitorii hitlerişti, vara aceasta aproape 6 milioane ! Aceste importante 200 mii hectare Moştenirea dezastruoasă a­ crimi­nalului război antisovietic, în care am fost asvârliţi de reacţionari, face ca această muncă să se desfă­şoare în condiţii din cele mai grele. Se simte mare nevoe de seminţe, de unelte agricole, de braţe de muncă. Dar frontul are nevoe de hrană, populaţiei îi trebuesc alimente. Niciun petec de pământ nu trebue să rămână neînsămânţat! De aceia, campania însămânţări­­lor de primăvară a mobilizat toate energiile creditoare ale poprului. In fruntea efortului colectiv, muncito­rimea din fabrici şi uzine, animată de exemplul mobilizator al comu­niştilor, lucrează de zor la fabrica­rea tractoarelor, plugurilor şi a ce­lorlalte unelte agricole. Guvernul îndrumează şi sprijină din toate puterile efortul masselor populare. întreaga ţară se transformă în- tr’urn imens şantier de muncă. La această încordare generală a poporului român, Uniunea Sovie­tică vine să adauge puternicul său sprijin, dovedind încă o dată spiritul său generos şi dorinţa de a ajuta ţara noastră să-şi vindece rănile lăsate de jaful hitleriştilor şi de sabotajul reacţionarilor, întregul parc cu maşini agricole ce fuseseră jefuite din teritoriile U. R. S. S., a a fost pus la dispoziţia ministerului nostru de agricultură de către Guvernul Sovietic, în sco­pul ajutorării ţărănimii în campa­nia însămânţărilor de primăvară. Imensul ajutor, pe care-l dau a­­griculturii mijloacele tehnice mo­derne, vine să-şi reverse bineface­rile în ţara noastră datorită încre­derii şi prieteniei câştigate de gu­vernul de concentrare democratică prezidat de Petru Groza din partea marei noastre vecine de la Răsărit. In acelaş scop al asigurării hranei necesare populaţiei româneşti, Co­mandamentul Sovietic nu­ a acordat o cantitate de 2.100 vagoane cartofi, confiscată de Armata Roşie de la ajutoare pe care le căpătăm din partea Uniunii Sovietice vin să complecteze un şir întreg de dovezi de caldă prietenie a marelui popor sovietic, faţă de poporul nostru. Uniunea Sovietică ne-a eliberat de sub asuprirea nazistă Uniunea Sovietică ne-a dat spri­jinul său hotărîtor pentru redobân­direa Ardealului de Nord Uniunea Sovietică ne ajută cu puternicele sale mijloace la opera de reconstrucţie a ţinuturilor ve­s­­tiite de barbarii hitlerişti. Iar acum, Uniunea Sovietică, sprijină campania noastră de însă­­mânţări, punându-ne la dispoziţie mijloace de locomoţie şi tractoare. Sângele ostaşilor glorioasei Arma­tei Roşii a curs din belşug pentru salvarea ţării noastre. Fructele muncii oamenilor sovietici ne sunt dăruite cu generozitnte pentru re­dresarea economică a patriei noa­stre democrate. Nu vom putea răspunde mai bine acestor măreţe dovezi de prietenie şi dragoste ale poporului sovietic, nu vom putea răsplăti cu mai multă însufleţire strădania Uniunei So­vietice de a ne veni în ajutor, de­cât printr’o încordare mai intensă a tuturor eforturilor în vederea ridicării producţiei, a sprijinirii frontului, a grăbirii victoriei depli­ne asupra duşmanului comun, hit­ler­ismul. Puternicul sprijin frăţesc al U­­niunii Sovietice umple inimile tu­turor patrioţilor de recunoştinţă, ri­dică elanul de muncă al masselor populare, întăreşte voinţa avântată de luptă a ostaşilor noştri. In focul grelelor încercări prin care trecem, în munca şi jertfa comună pentru clădirea victoriei antifasciste, te căleşte din ce în ce mai puternică prietenia între Ro­mânia şi Uniunea Sovietică, cheză­şie a viitorului înfloritor al ţării noastre. G, Simson - Conferinţă rostită la Radio de tov. Gh. Apostol, Preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii — La 1 Septembrie 1944 mişcarea sindicală din România a deschis un nou capitol în istoria sa şi pu­tem spune capitolul cel mai măreţ. La această dată a luat fiinţă Co­misia de Organizare a Mişcării Sindicale Unite din România, care a stabilit principiile politice şi or­ganizatorice ca fundament pe care să se clădească mişcarea sindicală unită. Sarcinile ce şi le-a pus Comisia de Organizare a Mişcării Sindicale Unite din România şi care au fost enunţate în „Rezoluţia" cu data de 1 Septembrie au fost realizate cu succes. Realizările pozitive cât şi părţile negative au fost desbătute pe larg în Congresele unde s’au pus bazele Uniunilor, cât şi în Congresul Ge­neral Sindical unde s’au pus ba­zele CONFEDERATEI GENERA­LE A MUNCII. Până la Congresele Sindicale, mişcarea sindicală din România care înglobase peste 500.000 mem­bri organizaţi, devenise o forţă cum ţara noastră nu cunoscuse încă. Creşterea din zi în zi a mişcării sindicale, făcea să turbeze reacţiu­­nea în general şi partidele istorice în special. Au folosit presa lor de­şănţată, au folosit legionarii în fa­brici şi birouri, au folosit şi pe miniştrii lor în guvern ca să lo­vească în mişcarea sindicală unită trâmbiţând printre altele că sindi­catele trebuie să se intereseze nu­mai de interesele pur profesionale ale salariaţilor şi să nu facă po­litică. Sindicatele Unite şi politica Ce-i determina pe aceşti indi­vizi să trâmbiţeze asemenea stupi­că muncitorii, funcţionarii, ingi­nerii, intelectualii se îndepărtau de politica antinaţională, antipopulară a partidelor istorice şi prin sindi­catele unite se încadrau mai ac­tivi, uniţi în lupta hotărâtă contra fascismului şi pentru democratiza­rea reală a ţării. In perioada dela 1 Septembrie 1944 până la Congresele Sindicale, cât şi în a doua perioadă începută în Ianuarie 1945, când s’au pus bazele C. G. M., Sindicatele Unite­dităţi? Nimic altceva­ decât faptul , gramul de muncă a guvernului şi­­ se obligă să ajute guvernului prin toate mijloacele pentru realizarea lui. Această participare activă a Sin­dicatelor în realizarea programu­lui de guvernământ, înseamnă o participare activă în viaţa politică a ţării ? Desigur că da! Corespunde această participare intereselor clasei muncitoare şi nă­zuinţelor poporului român? Desi­gur că da! Şi dacă e aşa, atunci Sindicatele vor continua să facă şi în viitor aceiaşi politică ca şi până astăzi — politica intereselor clasei muncitoare şi a întregului nostru popor. Activitatea Sindicatelor Unite in frunte cu Comitetul Executiv ar trebuie să dea şi mai departe do­vada că ştie să lupte, spre a şterge pata ruşională ce a imprejmat-o dictatura antonesciană în timpul războiului antisovietic şi în această luptă să aibă permanent în jurul său întregul popor şi toate naţiona­lităţile conlocuitoare. Numai aşa vom reuşi să ducem cu succes la bun sfârşit sarcinile propuse de guvern, numai aşa vom putea să îndeplinim cu succes campania de însămânţări în această prim­ăvară. Numai aşa vom reuşi să ridicăm producţia, numai aşa vom reuşi să consolidăm şi să cimentăm unita­tea clasei muncitoare şi unitatea sindicală. Numai aşa vom reuşi să curăţăm tot putregaiul fascist, re­acţionar, legionar din calea dru­mului deschis ţării şi poporului la 11 Martie 1945. Muncitori. Muncitoare. Funcţio­nari. Funcţionare! Organizaţi-vă neîntârziat în Sin­dicatele Unite. Faceţi zid în iur­ii Sindicatelor, în jurul CONT'- GE­­RATIEI GENERALE . A MUNCH, iar guvernul să fie sigur de -\m­i­­n­.mii neprecupeţit al mişcării­­ sin­dicale din România, condusă de CONFEDERAŢIA GENERALA­ A MUNCII. Moarte faseritilor" LIBERT ! ". POPORULUI! au participat în mod activ la toate acţiunile întreprinse de F.N.D., deci au luat parte în mod hotârît la viaţa politică a ţării. Oare a­­ceastă participare activă a Sindi­catelor Unite în viaţa politică, a schimbat cu ceva fizionomia lor de organizaţiuni profesionale? Nici­decum ! Sindicatele Unite nu stau la remorca niciunui partid! Sindi­catele Unite duc lupta pentru îm­bunătăţirea condiţiunilor de mun­că şi de viaţă ale salariaţilor, dar pentru îndeplinirea acestor dezide­rate, sindicatele au înţeles să se alăture şi să sprijine politica Fron­tului Naţional Democrat, să lupte în primele rânduri ale poporului pentru realizarea programului de guvernare a guvernului de con­centrare democratică. Sindicatele Unite îmbrăţişează cu căldură pro­tContinuare în pag. 2­ a) C­­om­unicat Ministerul de Război dă cea mai categorică des­­minţire în ceea ce prive­­şte svomirile care circulă că vor fi concediaţi din -»■■■mată un foarte mare­­ număr de ofiţeri, subofî­­•­țeri şî maiştrii Nu vor fi trecuţi în re­zervă decât un număr mîc de ofiţeri, subofiţeri şi maiştri rar? wîscisesc ne­voile adiția le de încadra­re ale Armatei, ținând seamă și de nevoile fron­­tul­ui-

Next