Scânteia, aprilie 1945 (Anul 2, nr. 185-212)
1945-04-01 / nr. 185
Nuca !| __ Nr. 18. Duminică 1 Aprilie 1&406 pag. 30 lei Proletari din toate țările, uniți-vă! TIPUL COMUNIST DIN ROMANIA ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P. C. R. "Welerin (central1 3.20.20 — str. Belvedere (j, Adm.et. 3; Red. et. 5; Tip. tel.4.84.48 10 mi LEI A epuraţiei contacia ministerul de Meni cu prefecţii din Nordul Ardealului Şedinţa de Vineri dimineaţa şi după amiază La şedinţa de Vineri au participat d-nii : ministru subsecretar de Stat Vântu; ministru subsecretar de Stat Mircea Duma; secretar general Geamăna ; d. Adtor al B. N. R. Băbeanu şi d-nii directori din Minister. D. Ad-tor al B. N. R. expune problemele legate de activitatea Băncii Naţionale, arătând că aceasta a instalat sedii şi 54 Oficii pentru preschimbarea monedei lor străine. S’a trecut apoi la problema schimbului de pengoe în bani româneşti. D. ministru subsecretar de Stat Durma arată că în interesul locuitorilor este necesar să se fixeze un curs mai ridicat pentru ca aceştia să primească mai mulţi bani româneşti; la schimb trebuie însă o pază seve- ;ră ca să nu se introducă monede de peste hotare, un curs mai ridicat in- tensificând operaţiile de speculă. S’a ajuns la concluzia că numai guvernul este în măsură să decidă fixarea acestui curs. Sucursale B N. R. au fost stabilite în toate oraşele şi rămâne să se treacă la operaţia schimbului îndată ce se va primi şi avizul înaltului Comandament Sovietic. S’a discutat apoi problema restricţiilor necesare pentru a se evita specula examinându-se problema ştampilărei bancnotelor şi a avansurilor cari s’ar putea da până ce cursul va fi fixat. Trecându-se la problemele specifice Ministerului de Finanţe, s’a discutat chestiunea încadrării funcţionarilor localnici angajaţi provizoriu în Octombrie 1944. S’a ajuns la concluzia instituire! în fiecare judeţ a unei Comisiuni care să hotărască. _ Trecându-se la chestiunile intere- _„Dix o fs-j; i„„ I Rând Ministerul Sănătăţii, d. ministru cratizare reala a ţarii va lua ,un , iaac[]asar expunt, privitoare la \i flagelul bolilor sociale din România şi în special a tuberculozei. Problema agrară şi salariile sporite c.‘ actualul guvern au contibut la ameliorarea situaţiei muncitorilor. D-sa arată necesitatea de a se îndeL prezidat de d PetrA Epuraţia aparatului de Sts derile vechiului decret-lege. Exputoate elementele hitleriste, benerea de motive care însoţeşte tatoriale, antidermocratice, a pst actuala lege a epuraţiei redactată şi este una din sarcinile însul de tov. ministru LUCRETIU PA nale £»l«e poporului român. Aceată TRASCANU constată : ,,Legea sarci*1» provine nu numai Jin pentru purificarea administraobli expresă prevăzută n Convenţia de Ax-mistiţiu dela 12 Sept^T**brie 1944, dar ea de tot.odLa*ă ° condiţie vitală penu reali^area cu deplin succes a ocrei d de mobilizare a întregtui popor în războiul pentru «listigere» fascismului şi în muntate refacer*e economică a ţării. Dim primele zile de după 13 August, Partidul nostru şi oranizaţiile componente ale Fronului Naţional Democrat au descis campania pentru curăţirea aaţiilor publice suferind modificări cari au îndepărtat-o de la concepţia ei iniţială, a dat loc la numeroase dificultăţi de aplicare“. Guvernul de largă concentrare democratica de sub conducerea d-lui Petru Groza, păşind cu toată hotărîrea şi energia la democratizarea întregului aparat de Stat, şi-a făurit acum şi instrumentul legal pentru o epuraţie rapidă şi eficace. Noul decretlege pentru purificarea adminis- tradijiilor publice înlătură toate râtului de Stat şi a întreprins- jipSuriei toate dificultăţile de arilor particulare e ramaşiilor piicare aie vechiului decret, fasciste şi reacţionare. Organizaţiile şi partidele raneitoreşti şi democrate au fost sxiştiente de primejdia pe erei reprezintă pentru popor înţinere» în posturi de conduere, poliţie, în administraţie, în producţie, a acestor elemnte duşmănoase democraţiei, sbotoare, legate prin mii de fii de conducerile profasciste ale artidilor istorice“ şi dispuseă se conformeze instrucţiunilor criminale primite prin radio Dolan. Ce a însemnat pentru ian împiedecarea epuraţiei, sabotarea ei, o ştie şi o simte întreg poporul : aducerea României pe marginea prăpastiei, neîncrederea Puterilor Aliate, dezorganizarea vieţii economice, încercarea de a nu va mai fi cu putinţă de azi înainte ca beştii cari au maltratat şi distrus sute de patrioţi antifascişti, să fie menţinuţi în posturi, sub pretextul că... n’au făcut politică de partid, ori că sunt încadraţi înainte de 1938. Nu va mai fi posibilă cramponarea în slujbe a saboteurilor şi reacţionarilor cari au săvârşit acte de desorganizare a serviciului public după 23 August, sub motivul că înainte de această dată activitatea lor nu este susceptibilă de sancţionare. Noua lege a epuraţiei va lovi fără cruţare şi rapid în tot ce este putred şi duşmănos. Cu ajutorul acestei legi procesul de lichidare a rămăşiţelor fasciste şi de demoprovoca foametea. Acestea sunt c curs accelerat, „realizările“ duşmanilor proporul Guvernul de concentrare lui. cti «ţinuţi şi menţinuţi in pos, feţerari»& turbe lor'nelVianiu, Jarauauu şi clicile din jurul acestora. Pentru a ocoli angajamentul luat faţă de Puterile Aliate şi faţă de propriul nostru popor de a proceda cu toată energia la epuraţie, reacţionarii din guvernele care s’au succedat până la 6 Martie s’au folosit de imperfecţiunile de redactare şi de lipsa-Groza a arătat încă odată că ştie să procedeze energic. Un guvern al poporului trebuie să aibă o administraţie şi un aparat de ordine care să fie cu adevărat ale poporului. Dar legea tov. ministru Pătrăşcanu prezintă o seamă de aspecte noul, asupra cărora este necesar să revenim: fiinţa spitale şi maternităţi pentru ajutorarea poporului. Trebue să se mărească numărul medicilor trimişi la sate, iar medicii tineri trebue să-şi înceapă stagiul prestând serviciul la ţară. D-sa arată deasemeni sprijinul acordat de guvernul sovietic prin trimiterea de medici şi agenţi sanitari in caravanele pentru Nordul Ardealului. D. Ministru Subsecretar de Stat Vântu arată că sistemul aruncatului comunal recent instituit, va permite satisfacerea necesităţilor sanitare ajutând construirea de spitale, maternităţi, prin perceperea de taxe în acest scop. Delegatul Hîvîlsîcrului Cultelor arată rolul preoţilor în combaterea bolilor care bântuie la ţară, aceştia cunoscând sltaăĂSa ftwărrt Spenîtor,, ţ,i arată necesitatea creierei unui fond de asistenţă a celor săraci, în "bugetul comunelor, , mare cantitate de seminţe de floarea soarelui. In ce priveşte aplicarea reformei agrare, d-sa arată că legea trebue interpretată numai în favoarea ţăranilor. Reforma agrară este un act politic şi interpretarea textelor de lege trebue să ţină seamă de acest lucru. D-sa mai arată necesitatea cultivării pe toate terenurile virane, a zarzavaturilor, îmbunătăţindu-se astfel alimentaţia locuitorilor. Pentru a nu se pierde nici o zi de lucru, s’a hotârît ca maşinile agricole ori de unde ar fi aduse, într’o regiune să lucrezee pământul unde se săsesc. D. Prefect de Năsăud expune apoi problema satelor săseşti rămase goale şi a micilor meseriaşi care exercitând şi agricultura, au fost exceptaţi de la împroprietărire. Şedinţa de după amiază După amiază prefecţii din Nordul Ardealului au conferit cu reprezentanţii Institutului General de statistică, hotărându-se extinderea lucrărilor necesare şi în această regiune. Părintele Niculescu, secretar general al ministerului cultelor, a solicitat colaborarea prefecţilor cu reprezentanţii Bisericii, pentru a se putea sădi o nouă concepţie democratică in spiritele celor cam zeci de ani au fost înşelaţi asupra celor ce se petrec la Uniunea Sovietică. Din partea Ministerului Educaţiei a vorbit d. prof. univ. Niculescu, care a rezolvat câteva chestiuni în legătură cu învăţământul primar şi secundar.D. general Pretorian a subliniat ne- (Continuare în pag. 4-a.) D. Dr. PETRU GROZA ŢELURILE ŞI MIJLOACELE POLITICEI NOASTRE EXTERNE Declaraţiale Domnului Ministru de Ixtea-pe Cal Georghe Tătărescu făcute presei române şi străine dii dimineaţă la orele 12, a avut loc la ministerul afacerilor străine o reuniune de presă. Cu acest prilej d. Gh. Tătărescu, vicepreşedin t Prin hotărîrea regală din 23 August 1944, expresiune a simţimintelor unanime ale poporului nostru, România a fost aşezată pe drumul politicei corespunzătoare intereselor poporului nostru, grav primejduite printr'un act de demenţă. Această nouă politică trebue desăvârşită. România trebue să-şi refacă legăturile de prietenie cu Naţiunile Unite şi în special cu U. R. S. S. Cu Marea Britanie, prietena şi aliata Uniunii Sovietice şi ale cărei viteze armate luptă pentru sdrobirea definitivă a hitlerismului şi întronarea unei păci durabile într'o lume în car® popoarele vor trăi în securitate şi libertate. Cu Statele Unite ale Arsenoi, care în atâtea rânduri şi-am manifestat prietenia pentru poporul nostru şi iau parte activă la feul consiliului de miniştri şi monistri al afacerilor străine, a făcut presei străine şi române următoarele declaraţii: Cu Franţa — cu Franţa care prin lupta sa eroică ajutată de Naţiunile Unite şi-a eliberat terito- riul de cotropitorii hitlerişti — des- chizându-şi noui căi de viaţă şi de propăşire. Şi apoi, cu toate celelalte popoare democratice vecine solidare cu noi in apărarea libertăţii şi in organizarea păcii. Dar România trebuea şi trebue In primul rând să-şi croiască un destin nou, adâncind şi amplificând raporturile de prietenie cu U. R. S. S., care prin epocalele fapte de arme săvârşite in decursul acestui râzboiu a adus contribuţia decisivă la sfărâmarea dominaţiunii hitleriste şi a dat un alt curs Istoriei. tot prin prodigioasele transformări şi progrese realizate in toate domeniile au devenit o forţă de îndrumare pentru toate democraţiile lumii. Azi trebue să pregătim căile victoriei Un act de nebunie a silit poporul nostru să ducă războiul acolo unde nu trebuiau duse decât prietenia şi dorinţa de bună înţelegere. In acest războiu criminal şi dinainte pierdut, am fost înfrânţi şi U. R. S. S. învingătoare, ar fi putut să ne strivească. In locul braţului răzbunător, noi am văzut însă întinzându-se peste (Continuare în pag. 2-a) D. vice-preşedinte Gh. Tătărescu întreţinându-se cu d.cpt. Volturin, redactor la „Graiul Nou“ lupta comună de eliberare a popoarelor lumii, asigurându-le dreptul la viaţă şi libertate. 688,3 Aspecte de la conferinţa cu Prefecţii din Ardealul de Nor’d . D. Prim-Ministru Petru Groza, tov. vânzările. Miniştri Teohari Georgescu şi Litereţii D. Pătrăşcanu ţinâniîu-şi cu- Reforma agrară este im act politic Trecându-se la examinarea problemelor interesând Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, d. Ministru Subsecretar de Stat Agiu arată că preocuparea de căpetenie trebue să fie, ca nici un petec de pământ să nu rămână nelucrat. In special trebuie să se dea o atenţie deosebită plantelor oleaginoase din pricina lipsei grăsimilor animale. S-au dat dispoziţiuni ca 25 la sută din suprafaţa expropriată, prin noua lege agrară, să fie cultivată cu asemenea plante. D-sa arată înfăptuirile din Dolj unde datorită spiritului de iniţiativă a Prefectului respectiv s’a colectat o Tag 3-a. Frontul! Mutrîi Tag. 5-a ! Citifi în pag. 2-a De vorbă cu pianistul sovietic Iurii Briuscov Rădescu susţinea pe criminalii de război. Pag. 6-a. Ultimele ştiri de pe fronturile de luptă Comemorarea a doi eroi antifascişti Azi se împlinesc doi ani de când bestiile fasciste antonesciene au asasinat pe doi muncitori tipografi antifasciştii: Ştefu şi Mohănescu.* Intreaga muncitorime îşi ia angajamentul să lupte pentru stârpirea tuturor rămăşiţelor fasciste -legionare din ţară. M. MOHANESCU lin «ieir «SIVSelic Faţă de situaţia grea în care se găseşte inventarul agricol al ţării, ca urmare a jafuli* sistematic hitlerist şi sabcrf.Vulîwjsîiwifsîi* reacţionari, Uniunea Sovsetică consecventă stirrrtului de ajutorare a popoarelor enherpte a pus la dispoziţia Românie* în vederea însămâwîărilor de primăvară întregul parc ct* maşini agr*' cole, tractoare şi uneite jefuite din teriÎRrsîle Uniunii Sovietice Deasemeni pentru a veni in asulor«^ ţieî româneşti. Comandamentul Sovietic ne-r pus la dispoziţie 21.SS00 tone cartofi din conf'tatea de cartofi aparţinând Armatei Roşii, şi care au confiscat-o de la invadatorii nemţi. Uniunea Sovietică ne ajută în bătălia însămânţăriior Avem de însămânţat în primă-cotropitorii hitlerişti, vara aceasta aproape 6 milioane ! Aceste importante 200 mii hectare Moştenirea dezastruoasă a criminalului război antisovietic, în care am fost asvârliţi de reacţionari, face ca această muncă să se desfăşoare în condiţii din cele mai grele. Se simte mare nevoe de seminţe, de unelte agricole, de braţe de muncă. Dar frontul are nevoe de hrană, populaţiei îi trebuesc alimente. Niciun petec de pământ nu trebue să rămână neînsămânţat! De aceia, campania însămânţărilor de primăvară a mobilizat toate energiile creditoare ale poprului. In fruntea efortului colectiv, muncitorimea din fabrici şi uzine, animată de exemplul mobilizator al comuniştilor, lucrează de zor la fabricarea tractoarelor, plugurilor şi a celorlalte unelte agricole. Guvernul îndrumează şi sprijină din toate puterile efortul masselor populare. întreaga ţară se transformă în- tr’urn imens şantier de muncă. La această încordare generală a poporului român, Uniunea Sovietică vine să adauge puternicul său sprijin, dovedind încă o dată spiritul său generos şi dorinţa de a ajuta ţara noastră să-şi vindece rănile lăsate de jaful hitleriştilor şi de sabotajul reacţionarilor, întregul parc cu maşini agricole ce fuseseră jefuite din teritoriile U. R. S. S., a a fost pus la dispoziţia ministerului nostru de agricultură de către Guvernul Sovietic, în scopul ajutorării ţărănimii în campania însămânţărilor de primăvară. Imensul ajutor, pe care-l dau agriculturii mijloacele tehnice moderne, vine să-şi reverse binefacerile în ţara noastră datorită încrederii şi prieteniei câştigate de guvernul de concentrare democratică prezidat de Petru Groza din partea marei noastre vecine de la Răsărit. In acelaş scop al asigurării hranei necesare populaţiei româneşti, Comandamentul Sovietic nu a acordat o cantitate de 2.100 vagoane cartofi, confiscată de Armata Roşie de la ajutoare pe care le căpătăm din partea Uniunii Sovietice vin să complecteze un şir întreg de dovezi de caldă prietenie a marelui popor sovietic, faţă de poporul nostru. Uniunea Sovietică ne-a eliberat de sub asuprirea nazistă Uniunea Sovietică ne-a dat sprijinul său hotărîtor pentru redobândirea Ardealului de Nord Uniunea Sovietică ne ajută cu puternicele sale mijloace la opera de reconstrucţie a ţinuturilor vestiite de barbarii hitlerişti. Iar acum, Uniunea Sovietică, sprijină campania noastră de însămânţări, punându-ne la dispoziţie mijloace de locomoţie şi tractoare. Sângele ostaşilor glorioasei Armatei Roşii a curs din belşug pentru salvarea ţării noastre. Fructele muncii oamenilor sovietici ne sunt dăruite cu generozitnte pentru redresarea economică a patriei noastre democrate. Nu vom putea răspunde mai bine acestor măreţe dovezi de prietenie şi dragoste ale poporului sovietic, nu vom putea răsplăti cu mai multă însufleţire strădania Uniunei Sovietice de a ne veni în ajutor, decât printr’o încordare mai intensă a tuturor eforturilor în vederea ridicării producţiei, a sprijinirii frontului, a grăbirii victoriei depline asupra duşmanului comun, hitlerismul. Puternicul sprijin frăţesc al Uniunii Sovietice umple inimile tuturor patrioţilor de recunoştinţă, ridică elanul de muncă al masselor populare, întăreşte voinţa avântată de luptă a ostaşilor noştri. In focul grelelor încercări prin care trecem, în munca şi jertfa comună pentru clădirea victoriei antifasciste, te căleşte din ce în ce mai puternică prietenia între România şi Uniunea Sovietică, chezăşie a viitorului înfloritor al ţării noastre. G, Simson - Conferinţă rostită la Radio de tov. Gh. Apostol, Preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii — La 1 Septembrie 1944 mişcarea sindicală din România a deschis un nou capitol în istoria sa şi putem spune capitolul cel mai măreţ. La această dată a luat fiinţă Comisia de Organizare a Mişcării Sindicale Unite din România, care a stabilit principiile politice şi organizatorice ca fundament pe care să se clădească mişcarea sindicală unită. Sarcinile ce şi le-a pus Comisia de Organizare a Mişcării Sindicale Unite din România şi care au fost enunţate în „Rezoluţia" cu data de 1 Septembrie au fost realizate cu succes. Realizările pozitive cât şi părţile negative au fost desbătute pe larg în Congresele unde s’au pus bazele Uniunilor, cât şi în Congresul General Sindical unde s’au pus bazele CONFEDERATEI GENERALE A MUNCII. Până la Congresele Sindicale, mişcarea sindicală din România care înglobase peste 500.000 membri organizaţi, devenise o forţă cum ţara noastră nu cunoscuse încă. Creşterea din zi în zi a mişcării sindicale, făcea să turbeze reacţiunea în general şi partidele istorice în special. Au folosit presa lor deşănţată, au folosit legionarii în fabrici şi birouri, au folosit şi pe miniştrii lor în guvern ca să lovească în mişcarea sindicală unită trâmbiţând printre altele că sindicatele trebuie să se intereseze numai de interesele pur profesionale ale salariaţilor şi să nu facă politică. Sindicatele Unite şi politica Ce-i determina pe aceşti indivizi să trâmbiţeze asemenea stupică muncitorii, funcţionarii, inginerii, intelectualii se îndepărtau de politica antinaţională, antipopulară a partidelor istorice şi prin sindicatele unite se încadrau mai activi, uniţi în lupta hotărâtă contra fascismului şi pentru democratizarea reală a ţării. In perioada dela 1 Septembrie 1944 până la Congresele Sindicale, cât şi în a doua perioadă începută în Ianuarie 1945, când s’au pus bazele C. G. M., Sindicatele Unitedităţi? Nimic altceva decât faptul , gramul de muncă a guvernului şi se obligă să ajute guvernului prin toate mijloacele pentru realizarea lui. Această participare activă a Sindicatelor în realizarea programului de guvernământ, înseamnă o participare activă în viaţa politică a ţării ? Desigur că da! Corespunde această participare intereselor clasei muncitoare şi năzuinţelor poporului român? Desigur că da! Şi dacă e aşa, atunci Sindicatele vor continua să facă şi în viitor aceiaşi politică ca şi până astăzi — politica intereselor clasei muncitoare şi a întregului nostru popor. Activitatea Sindicatelor Unite in frunte cu Comitetul Executiv ar trebuie să dea şi mai departe dovada că ştie să lupte, spre a şterge pata ruşională ce a imprejmat-o dictatura antonesciană în timpul războiului antisovietic şi în această luptă să aibă permanent în jurul său întregul popor şi toate naţionalităţile conlocuitoare. Numai aşa vom reuşi să ducem cu succes la bun sfârşit sarcinile propuse de guvern, numai aşa vom putea să îndeplinim cu succes campania de însămânţări în această primăvară. Numai aşa vom reuşi să ridicăm producţia, numai aşa vom reuşi să consolidăm şi să cimentăm unitatea clasei muncitoare şi unitatea sindicală. Numai aşa vom reuşi să curăţăm tot putregaiul fascist, reacţionar, legionar din calea drumului deschis ţării şi poporului la 11 Martie 1945. Muncitori. Muncitoare. Funcţionari. Funcţionare! Organizaţi-vă neîntârziat în Sindicatele Unite. Faceţi zid în iurii Sindicatelor, în jurul CONT'- GERATIEI GENERALE . A MUNCH, iar guvernul să fie sigur de -\min.mii neprecupeţit al mişcării sindicale din România, condusă de CONFEDERAŢIA GENERALA A MUNCII. Moarte faseritilor" LIBERT ! ". POPORULUI! au participat în mod activ la toate acţiunile întreprinse de F.N.D., deci au luat parte în mod hotârît la viaţa politică a ţării. Oare această participare activă a Sindicatelor Unite în viaţa politică, a schimbat cu ceva fizionomia lor de organizaţiuni profesionale? Nicidecum ! Sindicatele Unite nu stau la remorca niciunui partid! Sindicatele Unite duc lupta pentru îmbunătăţirea condiţiunilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor, dar pentru îndeplinirea acestor deziderate, sindicatele au înţeles să se alăture şi să sprijine politica Frontului Naţional Democrat, să lupte în primele rânduri ale poporului pentru realizarea programului de guvernare a guvernului de concentrare democratică. Sindicatele Unite îmbrăţişează cu căldură protContinuare în pag. 2 a) Comunicat Ministerul de Război dă cea mai categorică desminţire în ceea ce priveşte svomirile care circulă că vor fi concediaţi din -»■■■mată un foarte mare număr de ofiţeri, subofî•țeri şî maiştrii Nu vor fi trecuţi în rezervă decât un număr mîc de ofiţeri, subofiţeri şi maiştri rar? wîscisesc nevoile adiția le de încadrare ale Armatei, ținând seamă și de nevoile frontului-