Scânteia, aprilie 1945 (Anul 2, nr. 185-212)

1945-04-01 / nr. 185

IF glan­ llllllikt adresat artiştilor români Cuvântarea d-lui ministru M. Halea Cu prilejul vizitei d-lui Keme­­nov în Capitală, într’o reuniune specială, domnia sa a vorbit artiş­tilor români despre viaţa culturală din Uniunea Sovietică. In afară de răspunsurile date la întrebările puse. d. Kemenov a luat şi scrisori ale artiştilor români spre a le tran­smite colegilor lor din Moscova. Răspunsul sosit a fost citit eri la sediul­ A.R.L.U.S.-ului din Calea Victoriei 115, într’un cadru solemn. Cu acest prilej d. Mihail Ralea, ministrul artelor a vorbit nume­roasei asistente despre sensul de­mocratic al artei. Domnia sa arată­ că în Uniunea Sovietică mai mult ca oriunde, arta se inspiră din po­por și se adresează poporului, cre­­ind prototipuri specifice ca : lucră­torul de uzină, colhoznicul, staha­­novistul, partizanul, soldatul, etc. In Uniunea Sovietică artistul este încadrat în producţie ca producă­tor al bunurilor culturale, el ne mai fiind la dispoziţia unui mecena oa­recare, muritor de foame, ci cu existenţa asigurată de stat-Domnia sa făgădueşte artiştilor români, ca ministru al artelor, că va face totul pentru a încuraja ar­tiştii români să îndrepte arta spre popor­ După conferinţă, d. prof. C. Ressu a cetit scrisoarea către artiştii ro­mâni. Moscova 19 Februarie 1945. Scumpi tovarăşi, pictori, sculp­tori ai României eliberate, noui şi democratice. Ca răspuns, vă trimitem salutul nostru, în acest moment în care ţa­ra noastră face sforţări finale pen­tru a dobândi victoria, într-o luptă care trebue să salveze omenirea de neagra ameninţare a fascismului. Suntem încredinţaţi că în noua Românie democratică, veţi găsi lo­cul şi calea pentru munca D-voastră creatoare. Chezăşia succesului artei Dvs. este în legătură cu massele popu­lare. Aşa ne învaţă propria noa­stră experienţă. Toate impulsurile vitale ale creaţiunii noastre au că­pătat un înţeles desăvârşit, un con­ţinut, o viaţă, din momentul în care arta noastră a găsit o limbă comună cu acea a poporului mun­citor al ţării noastre. Ne dăm bine seama că suntem abia la începutul unui drum lung, dar perspectivele lui sunt fără de margini şi nu ne îndoim de pro­păşirea muncii noastre. Noi v-am trimis câteva monogra­fii ale artiştilor plastici ruşi. In mo­mentul de faţă se adună pentru D-voastră colecţii de reviste şi monografii care vă vor de o idee despre munca noastră. Acestui pachet i-am­ mai adăugat o serie de cărţi poştale, reproduceri după desenele originale ale unora dintre desenatorii noştri. Noi cunoaştem, deşi fragmentar, mai mult arta voastră veche decât cea nouă, şi frescele voastre din veacul al XVI-lea, ne arată că, cu toată originalitatea şi personalita­tea artei ţărilor noastre, ele au a­­vut totuşi multe puncte comune. Sperăm că viitorul luminos al o­­menirii democratice, va îndrepta arta tuturor popoarelor către o strălucită înflorire. Preşedintele Secţiei Pictorilor ai Asociaţiei V. O. R. S. GHERASIMOV Artist al poporului al U. R. S. S. U.R.S S. Asociaţia Sovietică pen­tru legăturile culturale cu străi­nătatea V. O. R. S.­­ Şezătoarea a fost încheiată prin câteva bucăţi muzicale executate la pian de d-na Rovena Văleanu, convorbire cu un artist so­vietic desvăluie mai mult decât personalitatea strict artistică a interlocutorului. Ea a­­rată că transformarea mentalităţii şi a concepţiei de viaţă în Uniunea Sovietică este generală, întinzân­­du-se asupra tuturor categoriilor de profesionişti. Artistul sovietic este înainte de toate un om, un om nou, omul sovietic. însușirea dominantă a artistului sovietic este simplicitatea. Pentru el, talentul nu este un mijloc de afirmare pur personală, de singularizare în ati­tudini ermetice, de separare faţă de mentalitatea şi gustul poporu­lui. Dimpotrivă, artistul sovietic, ştiindu-se încurajat şi susţinut de reprezentantul poporului — Statul sovietic—, îşi îndeplineşte o dato­rie de onoare şi recunoştinţă, lu­crând pentru popor, al cărui nivel artistic îl ridică, pe nesimţite, până la înţelegerea marilor capo­d­opere ale artei universale. Munca aceas­ta, plină de greutăţi de tot felul, este îndeplinită de artistul sovie­tic paralel cu ridicarea şi desăvâr­şirea propriei sale personalităţi ar­tistice. Oricât de departe ar ajunge însă faima sa, oricâţi lauri ar cu­lege în cariera sa, artistul sovietic rămâne acelaş om simplu — în în­ţelesul de „natural“, „neafectat“—, fără aere de mare vedetă, priete­nos şi afabil, gata oricând să stea de vorbă cu fiecare, să mulţu­mească pe fiecare. Aşa i-am văzut pe toţi artiştii sovietici cari ne-au vizitat: pe vio­lonistul David Oistrach, pe pianis­tul Lev Oborin, pe dansatorii Le­­peşinscaia şi Gusev, pe recitatorul Kaminka, pe cântăreţul Kiricev, — şi tot aşa este şi pianistul lurii Vasilievici Briuşcov, care se află în prezent prin meleagurile noastre, înalt, blond, cu ochi albaştri, cu faţa surâzătoare, cu gesturi stân­gace de copil, oarecum jenat că trebuie să vorbească despre el, Briuşcov îşi deapănă firul vieţii sale. Pe tabla de marmoră a Conservatorului ’am născut la Moscova, in anul 1903, dintr’o familie în care muzica nu consti­tuia o tradiţie. Am urmat cursu­rile conservatorului oraşului, în­văţând pianul cu prof. Kipp. La absolvire, în 1925, numele meu a fost săpat pe tabla de marmoră a conservatorului. In 1927 am luat parte la concursul internaţional Chopin de la Varşovia. Din numeroşii participanţi, am rămas la urmă, în fund final, doar patru ruşi: Lew Oborin — care a câştigat apoi premiul I, — Grigori Gins­burg, compozitorul Dimitrie Şo­­stacovici — care este şi un pia­nist eminent — şi eu. Din neferi­cire, în ajunul producţiei deci­sive mi-am scrântit un deget, astfel încât n’am mai putut cânta. Cu toate acestea, având în vedere execuţiile mele anterioa­re, mi s’a acordat o diplomă. Activitatea de concertist şi profesor in 1929 am început activita­tea de concertist. Am cân­tat în 96 oraşe ale Uniunii Sovietice, de la Murmansk până la Vladivostok şi de la Taşken până în Uzbekistan. Am concertat apoi în Iran, în Polonia, iar acum în Iu­goslavia şi Bulgaria. Am cântat concerte de pian cu orchestră sub dirijorii străini Er­nest Ansermet, Georg Sebastian, Gregor Fitelberg, Margaritoff, etc. Am cunoscut personal pe pia­niştii străini Cortot, Casadesus, Egon Petri, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, Vladimir Horovitz, ş. a. Dintre toţi, cei mai buni imi par Cortot şi Horovitz. Activez la Conservatorul din Moscova ca docent —ultima treap­tă universitară înainte de profeso­rat—, având o clasă compusă din 10 elevi. Despre Enesmi C­e părere aveţi despre Geor­ge Enescu, după concertul pe care l-aţi dat sub con­ducerea lui ? — Nu-l cunosc pe Enescu în calitatea lui de violonist. După câte mi-am putut însă da seama la­ concertul de eri, este un admi­rabil muzician şi consider o mare cinste faptul de a fi putut cânta cu el. Despre artiştii şi publicul sovietic ori sunt pianiştii cei mai de seamă din U.R.S.S.? — Cred că cel mai talen­tat pianist actual este Vladimir So­­franiţki, laureat al premiului Sta­lin. Alţi pianişti excelenţi sunt Oborin — pe care l-aţi auzit la Bu­cureşti—, Ghilels — un mare teh­nician—, Flier — specialist în mu­zica romantică—, Samuel Feinberg, Grigori Ginsburg, Roza Tamarkina, Iacob Zac, ş. a. — Care sunt preferinţele muz­eale ale publicului sovietic? — In muzica de pian, Chopin este compozitorul preferat. Se as­cultă însă cu mare plăcere şi mu­zica clasică — Bach, Beethoven — şi romantică — Liszt, Schubert, Schumann. Compozitorii ruşi şi so­vietici sunt foarte apreciaţi şi iu­biţi, mai ales Rachmaninoff, Pro­­kofieff, Şostacovici şi Hacciatu­­rian. Educaţia muzicală şi situaţia artiştilor în U.R.S.S. e sprijin primeşte artistul sovietic din partea Statu­lui? — In momentul în care un student se înscrie în anul I al Conservatorului, el intră sub observaţia profesorilor săi. Dacă se relevă ca un element talentat, primeşte imediat o bursă din par­tea Statului. La absolvirea Con­servatorului, i se dă posibilitatea să se afirme pe toate căile, la Profit de ocazie, pentru a-mi ex­prima, prin ziarul d-voastră, recunoş­tinţa faţă de publicul muzical român, care a primit atât de bine grupul nos­tru de artişti sovietici. Cu o deosebită început în formaţiuni de muzică de cameră, în ansambluri, orche­strale reduse, făcând turnee în marile centre provinciale, mai târziu, în cadrul orchestrelor filarmonice, a operelor sau a conservatoarelor. Filarmonica din Moscova posedă şi o formaţiune regională, care dă concerte în centrele din jurul Capitalei. In fine, mai există „Societatea tur­neelor", un fel de impresariat de Stat, care organizează mari tur­nee în toată Uniunea. In oricare din aceste organizaţiuni ar fi în­cadrat, artistul se bucruă de un regim excepţional. Salarizarea este excelentă, avantagiile de aprovizionare cu alimente şi îm­brăcăminte îi sunt asigurate, iar în caz de boală beneficiază de consultaţiuni medicale gratuite, eventual de internare în sanato­rii, spitale, etc. Activitatea artiştilor este cen­trată în jurul organizaţiei din care fac parte. Astfel, de pildă, Filarmonica organizează — pe lângă concertele obişnuite săptă­mânale — recitaluri şi festivi­tăţi în cluburile de lucrători, în fabrici, în unităţile Armatei Ro­şii, etc. Prin aceste concerte se urmăreşte un dublu scop : edu­carea masselor şi în acelaş timp ridicarea nivelului lor artistic. De aceea concertele au de multe ori o linie didactică : se prezintă un compozitor, o formă muzicală, un curent, o epocă, etc. Artiştii sovietici şi războiul are este participarea artiş­tilor sovietici la războiul actual? — Urmărind păstrarea patrimo­niului artistic naţional, Statul so­vietic a scutit de mobilizare pe toţi artiştii de seamă. Contribuţia artiştilor la războiu se face totuşi prin spectacolele formaţiunilor al­cătuite din artişti de toate genu­rile, spectacole ce se dau până în prima linie a frontului. Astfel, eu am concertat pentru flota din Marea Baltică, iar acum vin din­­ recunoştinţă şi admiraţie, însă adre­sez maestrului Enescu, arte a înfru­museţat concertul nostru cu admira­bilul său talent.Jumi B­ruşcov tr’un turneu în Bulgaria şi Iugo­sl­avia. — Ce planuri de viitor aveţi? — Mă întorc acum la Moscova, unde continui un diolu Chopin, în­trerupt din cauza plecării în actua­lul turneu. îmi voiu relua activi­tatea de concertist şi profesor, cu­­o râvnă îndoită, după acest con­tact — nu prea profund desigur, dar totuşi foarte interesant — cu artiştii din ţările înconjurătoare ale Uniunii, — îşi încheie lurii Briuşcov declaraţiile sale. v E. Elian De vorbă cu pianistul sovietic lurii Briuşcov O C M D C C lurii Briuşcov J Bc CUPJc­. uMUCOCsok. Ăla ^U£uzly/uxd* (M­c+cd ^ .......... aÂ+€i*~t __ Gheorghe Tătărescu (Urmare din. pag. l­ a) ţara noastră o mină prietenească O pagină dureroasă din istoria noastră a fost întoarsă şi azi trebue să pregătim căile viitorului. legăturile noastre cu U­RSS trebuesc aşezate în cadrul unei colaborări per­manente care, prin amploarea ei, va însemna începutul unei ere noui în istoria raporturilor cu Marea Noastră vecină de la Răsărit. Situaţia noastră geo­politică pe de o parte şi rolul precumpănitor pe care I­RSS este chemată să-l aibă în organizarea mini- lumii pe de altă parte — ne «ficteaxtt o politică de permanenţă pe care am dori s-o începem prin în­­cheerea unor acorduri e­­conomice menite să con­tribuie la refacerea şi desvoltarea vieţii econo­mice a ţării noastre. Asemenea acorduri vor adânci re­laţiunile de amiciţie şi colaborare între poporul sovietic şi poporul român, deschizându-ne perspectiva unor raporturi de strânsă amiciţie şi ajutor reciproc, faza însăşi a po­liticei externe a României şi con­diţia esenţială a securităţii noastre internaţionale. Iată ţelurile politicei noastre ex­terne. " Îndatoriri faţă de aliaţi şi faţa de popor Pentru a putea realiza această politică trebue în primul rând să continuăm cu energie sporită răz­boiul împotriva vrăjmaşilor noştri şi ai Naţiunilor Unite. Vom continua deci să ne batem alături de glorioasele Armate Roşii prin jertfele cărora, îmbinate cu jertfele soldaţilor noştri, am putut în zilele trecute să ne întoarcem în Transilvania de Nord, smulsă prin violenţă din hotarul etern al poporului nostru. Armatele noastre continuă să lupte acoperindu-se de glorie nepe­ri­­oare. Stindardele lor au fluturat pe zidurile Banska-Bistritzei. Ele vor flutura mai departe în slujba marilor idealuri ale României. Suntem mândri şi fericiţi că oş­­tile române participă la dezrobirea pământului poporului cehoslovac şi a celorlalte popoare vremelnic co­tropite de Germania hitleristă. Vom continua apoi să executăm cu scrupulozitate condiţiunile ar­mistiţiului încheiat în 12 Septem­brie, împlinind toate obligaţiunile pe care le-am luat în numele ţării. In afară de aceste îndatoriri con­tractate faţă de Naţiunile Unite ne vom îndeplini îndatoririle faţă de poporul nostru. PRIN ÎNFĂPTUIREA REFOR­MELOR CE STAU LA BAZA PRO­GRAMULUI GUVERNULUI DE CONCENTRARE DEMOCRATICA PREZIDAT DE DOMNUL PETRU GROZA, ÎNCEPÂND CU REFOR­MA AGRARA CARE E IN PLINA APLICARE. VOM REALIZA DE­MOCRATIZAREA STATULUI RE­CLAMATA DE NĂZUINȚELE VREMURILOR NOASTRE, CU E­­LIMINAREA TUTULOR REMINIS­CENŢELOR FASCISTE LASATE MOŞTENIRE DE REGIMUL CARE NE-A DUS LA DEZASTRUL ŢA­RII, SATISFACÂND ASTFEL RE­VENDICĂRILE MASSELOR, ÎN­SETATE DE O ORÂNDUIRE MAI BUNA ŞI MAI DREAPTA. Prin această politică reformatoa­re vom consolida temeliile Statului nostru asigurându-i îndeplinirea rolului ce-i revine în acest colţ de lume: factor de propăşire, liber­tate şi de pace. Nu vom râvni la bunurile altora ci vom cere numai respettarea pro­priilor noastre bunuri, întărite încă odată prin sângele soldaţilor noş­tri, care se bat azi în pustele Un­gariei şi în munţii Slovaciei pentru cauza României şi triumful liber­tăţii. Un stat liber şi democratic înăuntrul graniţelor noastre am instaurat un regim de egalitate pentru toate naţionalităţile conlo­cuitoare, înţelegând să nu asuprim pe nimeni şi să acordăm acelaşi tratament şi aceiaşi ocrotire tuturor cetăţenilor fără deosebire de naţio­nalitate sau de credinţă : aberaţiile şovine şi ura de rasă vor fi alunga­te din viaţa poporului nostru. Voim să servim astfel idealurile democraţiei, prin libertate, drep­tate şi egalitate acordate tuturor şi pentru totdeauna. Iată mijloacele puse în slujba realizării politicei noastre externe. Şi credem că prin această poli­tică ne vom fi afirmat odată mai mult dreptul nostru la viaţă — dreptul de a rămâne un Stat liber şi democratic într-o Europă liberă şi democratică. spândiți Scânteia 66 SCÂNTEI® RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I şI RADIO CARPAŢI 7.30: Descr­erea emisiunii. Ora e­­xactă. învăţătura zilei. Radio jurnal. Rezumatul programului. Concertul di­mineţii (discuri). RADIO ROMANIA şi RADIO BU­CUREŞTI I 8.30: Poşta refugiaţilor. Muzică va­riată uşoară (discuri). 9.00: Ora administrativă. Informaţii sindicale. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I şi POSTUL DACIA ROMANA 10.00: Ora exactă. Emisiune pentru presa din provincie. RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I şi RADIO CARPAŢI 10.30: Poşta militară Radio Muzică variată uşoară (discuri). 11.30: Telegrame P. T. T. 12.15: Muzică din opere (discuri). 12.45: Actul III din „Faust“ de Gou­nod 13.00: Ora exactă. Orchestra Ionel Cristea. 13.50: Publicitate. Muzică variată u­­șoară (discuri). 14.00: Ora exactă. Radio jurnal. 14.20: Orchestra Nicu Stănescu. 15.00: Rezumatul programului de după amiază: închiderea emisiunii, RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI I şi RADIO CARPAŢI 18.00.: Deschiderea emisiunii. Ora e­­xactă. Muzică vocală (discuri). 18.25: Universitatea Radio. Români cu faimă mondială „Nicolae Borsa" de G. Călinescu, 18 45. Ora exactă Radio jurnal. 19.00: Orchestra de salon Radio d­irjată de Ion Hartulary Dorclée, voce Puica Alexandrescu. 19.55: Buletinul oficiului sportului popular 20.00: Ora Naţiunilor prietene: Franţa. 1.Portret: Generalul Delattre de Tes­­signy de Şerban Cioculescu. 2. Confe­rinţă: Parisul de demult de Victor Ef­­timiu. 3. Informaţii. 4. Muzică instru­mentală de Debussy şi Ravel (discuri). 20.50: Muzică vocală (discuri). 21.00: Ora exactă. A.R.L.U.S. 21.30: Muzică simfonică rusă (discuri). 22.00: Ora exactă. Radio jurnal. Pu­blicitate. Rezumatul programului de a doua zi. 22.20: Muzică de dans (discuri). 23.20: Muzică de Cabaret (discuri). 23.50: Radio jurnal, închiderea emi­siunii. Viţelul de azi e vila de muncă şi vaca cu lapte de mâine ! Cine uită aceasta, uită datoria lui de plugar şi de gospodar. Plugari, nici o palmă de frământ neînsămânţat. Cine seamănă primăva­ra, are ce culege toamna ! Plugari munciţi cu râv­nă pământul. E al vostru! (Urmare din pag. 1­ a) C. G. M. este cunoscută masselor celor mai largi. Trebuie menţionat faptul că Sindicatele , după cele întâmplate la Malaxa, au devenit forţa cea mai dinamică în sânul poporului român, luptând cu ener­gie crescândă contra reacţiunii, a cărui port-drapel a fost şi a rămas Maniu, precum şi contra bandelor de fascişti, legionari, ocrotiţi, spri­jiniţi, ajutaţi şi conduşi de către Maniu, Ilie Lazăr, Brătianu. Răsturnarea guvernului prezidat de călăul şi asasinul poporului­­ Rădescu şi aducerea în fruntea ţării a unui guvern de largă con­centrare democratică, se datoreşte şi Sindicatelor Unite, CONFEDE­RAŢIEI GENERALE A MUNCII, care au dat cele mai mari jertfe în lupta de îngenunchiere a reac­­ţiunii şi a fascismului intern. Unul din exemplele cele mai elocvente este ziua de 24 Februarie 1945 C. G. M. apreciază la justa lor valoare succesele realizate până a­­cum de guvernul prezidat de d- dr. Petru Groza, încadrarea Ardealu­lui la patria mamă, cât şi legifera­rea Reformei agrare, sunt minunate realizări de importanţă istorică în viaţa poporului român De aceea poporul în frunte cu clasa munci­toare face zid în jurul guvernului, spre a ridica ţara din haosul eco­nomic în care a fost aruncată de criminalii de războiu, de­ toţi vino­vaţii dezastrului ţării, oricum ei s’ar numi­ legionari, sau clica reac­ţionară în frunte cu Maniu, Bră­­tianu şi Rădescu. Cot la cot cu ţăranii Legea Reformei agrare a pus pe ţărani în stăpânirea pământului pentru care au luptat de secole­ Lupta muncitorimii manuale şi in­telectuale de sprijinire a ţăranilor pentru reforma agrară s-a terminat cu deplin succes. Ţăranii şi-au pri­mit răsplata pentru jertfele făcute de moşii şi strămoşii lor în lupta ce au dus-o pentru a fi stăpânii pământului ce-i muncesc. C. G. M. socoteşte că dacă ţăra­nii s’au simţit cot la cot cu munci­torii în lupta pentru pământ, apoi tot cot la cot să se simtă şi în c£up­­pania de însămânţare a acestor pă­mânturi. Pentru aceasta, C. G. M a hotărit să înceapă o campanie de participare activă a Sindicatelor la sprijinirea ţăranilor. Să se are şi să se samene cât mai neîntârziat­ Niciun petec de pământ să nu ră­­mâie necultivat! Astfel vom reuşi să asigurăm alimentarea frontului cât şi a populaţiei cu cele nece­sare hranei zilnice. Pentru îndeplinirea în condiţiu­­nile cele mai bune a campaniei de însămânţări pe tot întinsul ţării, a luat fiinţă o comisie formată din­­tr- un reprezentant al C. G. M­ în persoana Tovarăşului Marin Florea I­on­eseu şi reprezentanţi ai diferite-,­lor ministere, care sunt direct in­teresate în ridicarea productivi­tăţii agricole din ţara noastră. Toa­te­ hotărârile acestei Comisiuni vor însemna puncte de reper pentru mişcarea sindicală. Vom continua într’un mod şi mai accelerat să de­terminăm confecţionarea de unelte agricole, fără ca producţia de raz­­boiu să scadă. Vom continua să mo­bilizăm grupe de meseriaşi care vor pleca la ţară pentru a repara uneltele agricole ale ţăranilor. Dar mai ales vom da toată atenţia sta­ţiunilor de închiriat maşini agri­­cole. Vom detaşa pentru a ajuta la organizarea Staţiunilor de închiriat maşini agricole cât şi la punerea în mişcare a maşinilor, pe cei mai buni specialişti, pe cei mai califi­caţi muncitori, pe cei mai buni me­­canici. Fraţi ţărani, stăpâniţi pe vecie pământul ce l-aţi primit în lupta unită cu muncitorii şi intelectualii din oraşe ! Simţiţi şi mai departe umărul vostru alături de umărul muncitorilor în lupta pentru urarea şi semănarea întregului pământ a­­rabil de pe întinsul ţării! Ridicarea producţiei în întreprin­deri industriale rămâne şi mai de­parte în picioare. Lupta împotriva hitterismului Cu cât armatele noastre,, cari luptă alături de Armatele Roşii eliberatoare dau lovituri din ce în ce mai puternice fiarei hitleriste, cu atât mai mult trebuie să ridi­căm producţia de războiu necesară frontului, cu atât mai mult elanul şi entuziasmul nostru antifascist patriotic să crească ! Cu cât se ter­mină mai repede războiul, cu atât şi suferinţele de orice naturi vor scădea. Cu cât mai repede va fi sdrobită fiara hitleristă, cu atât vom putea salva sute de mii de vieţi, cari vor putea să se întoarcă din nou în mijlocul familiilor lor. Deci lozinca: „Totul pentru front ! Totul pentru victorie” să pătrundă până în măduva oaselor noastre, fiindcă frontul­ armat este legat cu viaţa şi viitorul clasei muncitoare, a poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare. Ura contra hitlerismului, contra fascismului, contra legionarilor să ne călăuzească în munca de ridi­carea producţiei. Orice şurub în plus, orice piesă în plus, înseamnă o granată în capul lui Hitler. Comitetele de fabrică, prin Sin­dicatele şi Uniunile respective, să popularizeze pe eroii muncii în cadrul ridicării producţiei, recom­­pensându-i cu premii morale şi materiale. Popularizarea numelui lor va trebui să se facă şi prin presa Sindicatelor din ţările ve­cine şi în special în presa Sindica­telor celor mai puternice, care au dat cel mai mare şi valoros aport frontului antihitlerist. Sindicatele Sovietice. Iniţiativa şi vigilenţă Muncitori, Muncitoare! Spriji­niţi fi desvoltaţi spiritul de iniţia­tivă individuală sau colectivă în ce priveşte ridica­rea productivităţii muririi ! Nici un Comitet de fabrică să nu fie lipsit în munca de ridicarea producţiei, de Comisiile de pro­ducţie şi întrecere patriotică com­pusă din muncitori, funcţionari, maiştri şi ingineri! Să se facă schimb de experienţă de la o fabrică la­ alta ! Aşa cum secţiunile dintr’o fa­brică se ajută reciproc pentru ri­dicarea producţiei în cadrul în­trecerii patriotice, tot aşa şi fa­bricile între ele să se ajute reci­proc! Aceasta trebuie să fie sen­sul patriotic şi antifascist al între­cerilor ce se organizează în vede­rea ridicării producţiei. Dar Doamnelor şi Domnilor, Prietene şi Prieteni şi dragi To­varăşi, realizarea sarcinilor imen­se şi grele pe care trebuie să la realizeze Guvernul de concentrare democratică prezidat de Dr. Pe­tru Groza ca şi sarcinile ce le-a arătat Comitetul Executiv al CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII pentru mişcarea sindi­cală, în cadrul sarcinilor generale ale Guvernului, nu vor putea să fie realizate, aşa cum interesele naţionale le cer, dacă nu vom menţine vigilenţa noastră trează, descoperind, demascând şi dând pe mâinile autorităţilor de Stat, pe toţi sabotorii şi duşmanii apli­cării pe teren a planului de mun­că guvernamentală. , Sarcinile muncitorimii manuale şi intelectuale Facem apel la muncitorimea manuală şi intelectuală, organizată în Sindicatele Unite, să ajute Gu­vernul la curăţirea întreprinderi­lor şi birourilor de toţi fasciştii şi legionarii. Curăţirea se va face d­e asentimentul muncitorilor şi func­ţionarilor din întreprinderea res­pectivă, pe bază de dovezi reale şi obiective. Să curăţim nu numai pe şefii de cuib legionari, ci şi pe cei ce au participat ca membri ac­tivi în cuiburile legionare. Va fi dureroasă pentru unii această e­­purare, dar este foarte necesară şi foarte sănătoasă în spiritul dru­mului ce şi­­-a deschis poporul român la 6 Martie 1945. Comitetul Executiv al CONFE­DERAŢIEI GENERALE A MUN­CII în urma celor întâmplate la Malaxa a constatat ca lipsă o anu­mită izolare a Comitetului de fa­­brică de massa muncitorilor din întreprindere, ocupându-și timpul cu oficiile de aprovizionare a lu­crătorilor şi alte lucruri de ase­menea natură. Comitetele de fabrică nu tre­buie să se ocupe cu aproviziona­rea, ci trebuie să se ocupe de or­ganizarea temeinică şi conducerea sănătoaasă a acţiunilor pentru câş­tigarea revendicărilor celor mai arzătoare şi mai imediate, cr­eind posibilităţi de muncă şi de viaţă mai bune muncitorilor. Aprovizionarea cu tot ce e ne­cesar pentru muncitori s’o facă patronul. Această răspundere cu aprovizionarea poate să şi-o ia patronul. In Congresul General Sindical din Ianuarie a. c., s’a stabilit prin­­t’un punct special în Rezoluţia Congresului, că vom lovi cu toată puterea noastră orice încercare de spargere a unităţii sindicale, din orice parte ar veni. Acest punct din Rezoluţie este foarte just, dar trebuie arătat sindicaliştilor în mod concret cum să fie apărată u­­nitatea sindicală şi faţă de cine s’a apere. Trebuie arătat de unde poate veni pericolul şi cine este duşmanul unităţii sindicale. Unita­tea sindicală care a fost consoli­dată şi mai mult în timpul Con­greselor Sindicale şi de atunci în­coace de la o zi la alta se cimen­tează şi mai mult. Comitetul Executiv al CONFE­DERAŢIEI GENERALE A MUN­CII recunoaşte că a fost o slăbi­ciune a sa, că nu a făcut totul pen­tru a adânci permanent ura con­tra fascismului, mai cu seamă con­tra legionarilor din întreprinderi şi birouri, cari sunt duşmanii de moarte ai unităţii de luptă a cla­sei muncitoare şi ai unităţii sindi­cale, care este fundamentul miş­cării sindicale. Luptă, pentru întărirea clasei muncitoare Nici un fel de milă faţă de fas­cişti, faţă de legionari! Nici un fel de tolerare faţă de duşmanii Frontului Unic Muncito­resc şi ai unităţii sindicale ! Cu cât vom şti să organizăm şi să cuprindem în Sindicatele Unite majoritatea sdrobitoare a salaria­ţilor ,cu atât vom putea ridica au­toritatea Sindicatelor în faţa ţării, a poporului, a Guvernului şi mai cu seamă în faţa Străinătăţii. Astăzi avem redobândită inde­pendenţa şi libertatea naţională ce au fost vândute de legionari şi Antonescu fasciştilor horthyşti şi hitleriştilor nazişti. Independenţa şi libertatea na­ţională au fost redobândite datorită sprijinului şi ajutorului direct dat de Armatele Roşii, alături de care Armatele noastre au luptat cu sân­gele lor pentru a elibera ţara de năpârcile hitleriste, datorită Gu­vernului Sovietic şi în special To­varăşului Stalin care a acceptat cu dragoste şi căldură părintească propunerea Guvernului Petre Gro­za, ca Ardealul de Nord să fie re­încadrat României democratice. Clasa muncitoare din Ro­­mânia, care trebuie în cel mai scurt timp complect organizată în Sindicatele Unite, trebue să fie la înălţimea momentelor istorice prin care tre­ce lumea întreagă " Clasa muncitoare din România ----

Next