Scânteia, mai 1945 (Anul 2, nr. 214-238)
1945-05-01 / nr. 214
I ISTORICUL ZILEI DE 1 mai ■B———^—■ Hill II SESa«M ■• Taas5B3l5JS»Bi3IBST1tI 2 ittal este simbolul unităţii de luptă pentru o viaţă mai bună a celor ce muncesc. ICI este sărbătoarea cea mai mare a muncitorilor de pe toate continentele, de toate, naţionalităţile, de toate religiile, de toate culorile. In toate uzinele şi pe toate şantierele, in toate birourile şi in toate atelierele, pe trenuri şi pe vapoare, muncitorii simt in această zi solidaritatea frăţească de luptă a tovarăşilor lor de pe tot cuprinsul globului. De aceea, Hai înseamnă, înainte de toate, o victorie a înfrăţirii mondiale împotriva unilor şi prejudecăţilor fovmei rasiale, cari au despărţit popoarele. Originea zilei de 1 Hai este strâns legată de luptele muncitorimii organizate, pentru revendicările ei profesionale, începând cu lupta pentru ziua de opt ore. Această revendicare a fost proclamată, pentru prima oară, in 1884, de către Congresul Uniunii Sindicale muncitorești americane, care a atnt foc la Chicago. Revendicarea muncitorilor a întâmpinat rezistenta furioasă a patronatului. Doi ani mai târziu, la 1 mai 1880, muncitorimeaamericană a declarat greva generală şi numai la Chicago, au fost peste 000.000 grevişti. Poliţia, care se afla în slujba patronilor, a atacat cu armele pe demonstranţi. Au scăzut numeroase victime. Această represiune sângeroasă împotriva celor ce nu făceau decât să lupte pentru drepturile lor, a stârnit un val deindignare fi în Decembrie 1888. Congresul Federaţiei Americane a IHuncii a hotărît ca, in amintirea acestei zile de luptă, 1 Hai să fie comemorat de apururi de către mtncitorimea americană. lupta fi Jertfa muncitorilor din Chicago a avut Insă un răsunet mult mai mare. De partea această- Ialtă a Atlanticului, muncitorimea fi-a dat seama că tovarăşii din Chicago au căzut pentru o cauză care este a proletariatului întreg fi la primul Congres al Internaţionalei a ll-a, care s'a ţinut în Iulie 1880 la Paris, Paul latargue, ginerele fi discipolul lui Karl Hane, a propus ca ziua de 1 mai să fie proclamată zi de solidaritate fi de luptă internaţională a muncitorilor, împotriva asupririi fi exploatării. Congresul a primit această propunere fi în felul acesta, începând cu anul 1800, muncitorii din toate ţările au demonstrat, in ziua de 1 mai, pentru revendicările lor cele mai vitale şi, în primul rând pentru ziua de opt ore. De atunci, au trecut 20 de ani. In decursul acestora, ziua de 1 mai fi-a dezvoltat semnificaţia, paralel cu desvoltarea istorică, pe măsură ce clasa muncitoare se organiza fi se întărea, pe măsură ce noui revendicări fi noui sarcini deveneau actuale. Votul universal, lupta pentru libertatea de organizare sindicală fi politică, lupta împotriva războiului imperialist fi împotriva asupririi naționale fi coloniale, au devenit rând pe rând lozincile pe cari le strigau milioanele de muncitori ce se strângeau de fiecare 1 mai, sub steagurile roșii. Ziua de 1. Mai s'a transformat astfel, încetul cu încetul, an cu an, dintr’o zi de luptă a muncitorimii americane pentru o revendicare profesională limitată, intr-o zi Internaţionali de luptă pentru toate revendicările economice şi politice ale clasei muncitoare. După primul război mondial, care a fost urmat de cea mai adâncă criză economică, 1 Mai a fost ziua de luptă împotriva celor ce voiau să arunce toată povara crizei asupra celor ce muncesc , a fost ziua de luptă împotriva șomajului fi împotriva scăderii salariilor. Războiul na adus Insa numai crize economice. El a fost întovărășit de adânci frământări sociale fi politice, cari au provocat prăbuşiri de Imperii fi de regimuri. Printre acestea, prăbuşirea imperiului ţarist fi instaurarea pe o fesiune a globului pământesc a unui regim democraţie fi progresist, a însemnat una din cele mai mari cotituri din istoria lumii. Munci-itorimea din toată lumea a simţit imediat că viaţa nouă care a în- ceput să palpdic in Uniunea Sovie- tică constituie o victorie a demo-oraţiei fi a ideii de progres in ge- neral, fi că această victorie trebuie apărată de toţi cei ce se află tn luptă pentru un viitor mai bun. Fa a înţeles, — fi evenimentele au conflrt ’at au putere acest adevăr, — că Uniunea Sovietică este zăgazul cel mai important împotriva revărsării puhoiului fascist. Din această cauză, ziua de 1 Mai s’a îmbogăţit cu o semnificaţie nouă : ea a devenit mina de afirmare a solidarităţii care uneşte popoarele din Uniunea Sovietică cu toate popoarele antifasciste din lume. Această solidaritate a fost strălucit verificată de evenimente i popoarele iubitoare de libertate din lumea întreagă au sprijinit efor-,turile Uniunii Sovietice / Uniunea Sovietică fi glorioasa ei Armată Rofie au adus libertate popoarelor ingenunchiate de fascismul cotropitor fi retrograd. Astăzi, bandele naziete fi oftile înarmate de ele, cari reușiseră o vreme ett-fi întindă aripile lor negre peste întreaga Europă, au to -t alungate de pretutindeni fi Armata Rofie le urmărește eu Strășnicie până in ultimele văgăuni. lupta nu este terminată însă fi hidra fascistă golfăie încă... Stârpirea hitlerismului, atât sub forma sa făţişe sub care se mai găseşte încă in câteva regiuni ale Germaniei, cât şi sub forma camuflată sub care se mai ascunde in teritoriile de curând eliberate, constituie astăzi misiunea cea mai importantă fi cea mai urgentă a clasei muncitoare. Ziua de 1 Mai a acestui an stă, de aceea, ca fi in anii precedenţi, sub semnul luptei unite a tuturor oamenilor iubitori de libertate fi de progres, împotriva fascismului asupritor fi retrograd. Aceasta este istoria zilei de 1 Mai... O istorie care nu este încă terminată... Faraiei cu desfășurarea economică, socială și politică, Mi tinde să adune sub vechile sale stindarde, masse din ce in ce mai largi, pentru atingerea idealurilor de dreptate, de libertate și de victorie ale întregii omeniri înaintate. Amfrei Vasiliu ,,Incă in secolul trecut, muncitorii tuturor ţărilor au hotărît să serbeze anual ziua de azi, de 1 Mai... azi în ziua de 1 Mai, când natura se trezeşte din amorţirea de iarnă, pădurile şi munţii se acoperă cu verdeaţă, câmpiile şi tun-fcile sunt înfrumuseţate de flori, soarele începe să încălzească mai fierbinte, în aer se simte bu- c curia topirii, iar natura se dedă jocului și jubi- lează —- au hotărît ca tocmai astăzi să declare întregii lumi că muncitorii aduc omenirii primăvara și eliberarea... ( STALIN, 1 Mai 1912) Trei Ordine de Zi, de 1 Mai, ale Mareşalului Stalin 9 MÎA3 1944 Primul 1 Mai după laşa şi criminala agresiune a bandiţilor hitleritor Împotriva Uniunii Sovietice. Mai mult de zece luni trecuseră de când cotropitorii nemţi năvăliseră asupra ţârii sovietice, de cănd jefuiau şi pusti cu satele şi oraşele, chinuiau şi ucideau populaţia paşnică a ţinuturilor vremelnic cotropite. Dar basmul invincibilităţii armatei germane, întreţinut cu atâta grijă de propaganda lui Göbbels, Începea să se destrame. Ire zadar au încercat nemţii, în iarna anului 1941-42, să ia Moscova. Ei fuseseră opriţi şi Înfrânţi nu numai la Moscova şi Kalinin dar şi la Rostov şi Kerci, la Tihvin şi Leningrad. Multe divizii ale jefuitorilor de elită nemţi rămăseseră să îngraşe pământul sovietic. Popoarele cotropite ale Europei, popoarele iubitoare de libertate, oamenii progresişti din întreaga lume, urmăreau cu încredere, cu dragoste, cu entuziasm, lupta eroică a popoarelor sovietice angajate in marele război pentru Apărarea Patriei şi nimicirea monstrului fascist. Lupta ilsabia începea. Nemţii crezuseră că vor obţine victorie fulgerătoare, ei au trebuit să treacă la războiul de lungă durată. Alianţa anglo-sovietoamericană se închegase, dar glorioasa Uniune Sovietică lupta singură, unul contra unul, împotriva hitlerismului Marea Britanie şi Statele Unite aveau nevoe de răgaz pentru a se înarma, a Instrui trupele, a lua poziţii favorabile de luptă. Nemţii jefuiau resursele ţârilor cotropite, forţau popoarele robite sa muncească în fabrici şi pe ogoare în folosul armatei ot hitlerista. Popoarele sovietice mutau principalele industrii din Ucraina peste Volga, după munţii Urali. In acelaş timp se organiza rezistenţa şi în iarna 1941—42 vitejii ostaşi sovietici porneau la ofensivă Împotriva năvălitorilor. Este meritul nepieritor cil poporului sovieitic, cil glorioasei Armate Roşii, ori strălucitului ed Comandant, Mareşalul Stalin, de a a organizat luptavictorioasă Împotriva celui mai arud şi mai bestial duşman al omenirii, fascismul. Uniunea Sovietică a stat şi stă în fruntea luptei antifasciste; vreme de patru ani ea a dus greul luptei, zdrobind şira spinării fiarei hitlerista, distrugând materialul tehnic şi cele mai bune divizii nemţeşti, 1 Mai 1942 a fost pentru popoarele sovietice zi de muncă încordată. Adresându-se popoarelor sovietice, Mareşalul Stalin spunea în ordinul său de zi : „Tovarăşi ! Popoarele ţării noastre întâmpină in acest an ziua de 1 Mai, ziua internaţională In condiţiunile războiului pentru apărarea Patriei împotriva cotropitorilor fascişti germani. Războiul şi-a pus pecetea pe toate manifestările vieţii noastre. El şi-a pus pecetea şi pe ziua de astăzi, pe sărbătoarea de 1 Mai. Oamenii muncii din ţara noastră ţinând seama de starea de războiu, au renunţat la repausul de 1 Mai, pentru a petrece ziua de astăzi într'o muncă încordată pentru apărarea Patriei noastre. Trăind aceeaşi viaţă cu luptătorii frontului nostru, ei au prefăcut sărbătoarea de 1 Mai într'o zi de muncă şi de luptă, pentru ca să ajute cât mai mult frontul şi să-i dea cât mai multe puşti, mitraliere, tunuri, aruncătoare de mine, tancuri, avioane, muniţiuni, pâine, carne, peşte, legume. lista înseamnă că frontul şi spatele frontului formează la noi un lagăr de luptă unic şi de nedespărţit, gata să învingă orice greutăţi în calea spre victoria asupra duşmanului". Făcând un prim bilanţ al celor dintâi luni de război, Stalin constată : „Germania fascistă şi armata ei au devenit mai slabe decât erau acum zece luni. Războiul a adus poporului german marilovailuzii, milioane de jertfe omeneşti, foamete şi sărăcie". In timp ce „Armata Roşie a devenit mai organizată şi mai puternică decât era la începutul războiului". In afară de forţa ei materială, Armata Roşie era incomparabil superioară ca forţă morală. „Mai ducem un războiu de apărare a Patriei, un războiu de desrobire, drept. Noi nu avem ca scop cotropirea de ţări străine, subjugarea de popoare străine. Scopul nostru este clar şi nobil. Noi vrem să eliberăm pământul nostru sovietic de sub jugul ne- ■ mernicilor fascişti germani. Noi vrem să scăpăm pe fraţii noştri Ucrainieni, Moldoveni, Belaruşi, Lituanieni, Letonieni, Estonieni, Carelieni de ruşinea şi umilirea la care sunt supuşi de către nemernicii fascişti germani. Pentru a realiza acest scop, noi treime să sdrobim armata fascistă germană şi să răpunem pe ocupanţii germani până la ultimul om, dacă ei nu se vor preda. Altă cale nu este". Popoarele sovietice nu erau singure. „împotriva imperialismului german sau unit toate popoarele iubitoare d® libertate, rivirile lor sunt aţintite asupra Uniunei Sovietice. Lupta eroică pe care o duc pe 1 19« poarele ţării noastre pentru libertatea, onoarea şi independenţa lor, provoacă entuziasmul întregii omeniri progresiste. Popoarele tuturor ţărilor iubitoare de libertate privesc la Uniunea Sovietică ca la forţa capabilă să salveze omenirea de ciuma hitleristă. Printre aceste ţări iubitoare de libertate primul loc11 ocupă Marea Britanie şi Statele Unite ale Americei, cu care noi avem strânse legături de prietenie şi de alianţă şi care dau ţării noastre un ajutor militar tot mai mare împotriva cotropitorilor fascişti germani". In Ordinul de Zi a Comandamentului Suprem al forţator armate ale U. R. S. S., Mareşalul Stalin putea sa constate cu mândrie : „In perioada campaniei de Iarnă din anii 1942—1043 Armata Roşie a pricinuit serioase înfrângeri trupelor hitleriste, a nimicit efective omeneşti enorme şi cantităţi uriaşe de echipament tehnic al duşmanului,a încercuit şi lichidat două armate ale duşmanului la Stalingrad, a luat prizonieri peste 300 de mii de soldaţi şi ofiţeri Inamici şi a eliberat de sub jugul german sute de oraşe şi mii de sate sovietice. Campania de iarnă a arătat că forţa ofensivă a Armatei Roşii a crescut. Trupele noastre nu numai că i-au alungat pe Nemţi de pe teritoriul cotropit de ei în vara anului 1042, dar au ocupat şi un şir de oraşe şi regiuni ce se găseau în mâinile duşmanului de aproape un an şi jumătate. După cum s-a văzut, Nemţilor le-a fost peste puteri a preîntâmpina ofensiva Armatei Roşii". Armata Roşie continuă să poarte greul războiului împotriva hitlerismului. Aliaţii încep primele operaţiuni victorioase In Africa. „In acelaş timp trupele victorioase ale aliaţilor noştri au sdrobit trupele italo-germane In regiunea Libiei şi a Tripolitaniei, au curăţat aceste regiuni de duşmani şi acum continuă să-l sdrobească în regiunea Tunisului, iar viteaza aviaţie anglo-americană dă lovituri distrugătoare centrelor industriei de războiu ale Germaniei şi Italiei, prevestind crearea frontului al doilea în Europa împotriva fasciştilor germano-italieni. Astfel, pentru prima oară in decursul războiului, lovitura dată din Est duşmanului de către Armata Roşie, s'a contopit într'o lovitură comună unică cu lovitura dată din Vest de către trupele aliaţilor noştri. Toate aceste împrejurări, luate împreună, au sdruncinat până in temelie maşina de războiu hitleristă, au schimbat mersul războiului mondial şi au creat premisele necesare pentru victoria asupra Germaniei hitleriste". Pe măsură ce alianţa de luptă intre cele trei mari puteri se întăreşte, iar loviturile coordonate împotriva agresorilor fascişti sporesc, se desvoltă criza din tabăra fasciştior. Agresorii simt că Ie fuge pământul de sub picioare. Nu se mai gândesc la victorie pe calea armelor. Speranţele lor stupide merg în direcţia dezbinării şi spargerii blocului antihitlerist, lansând deceive... de pace. „Cruiz din lagărul fasciştilor şi-a găsit expresia, in al doilea rând, in aceea că fasciştii încep să vorbească tot mai des despre pace. Judecând după ştirile din presa străină, se poate ajunge la concluzia că Nemţii ar vrea să obţină pacea cu Anglia şi Statele-Unite ale Americei cu condiţia despărţirii acestora de Uniunea Sovietică sau invers, că ei ar vrea să obţină pacea cu Uniunea Sovietică cu condiţia despărţirii ei de Anglia şi Statele-Unite ale Americii. imperialiştii germani, perfizi până'n măduva oaselor, au neobrăzarea să-i secoată p® aliaţi făcuţi după calapodul lor presupunând că vreunul dintre aliaţi se va lăsa momil de ei. Este clar că nu pentru că le merge ni ne flecăresc Nemţii despre pace. Flecăreala despre pace din lagărul fasciştilor mărturoseşte numai că ei trec printr’o criză grea" încercările hitleriştilor nu s'au oprit aici. Ele au continuat, cu aceleaşi rezultate negative, pănă astăzi. Acum, când din umflata Germanie a lui Hitler n'a mai rămas decât un strâmt coridor între fluviile Odor şi Elba (şi poate până la apariţia acestor rânduri nici măcar atât), cu mai multă tărie încă. hitleris,i încearcă tot felul de manevre de dezbinare. Ei trimit trupele germane de pe frontul de vest, tatelor anglo-americartc ’z-rr- rc'uirii' ^ (CotriiîKiu* o tn t- ■ J• i) 'J mjiaami ............................................................... ' ■* ii. n 37.000 de medici şi 124.000 de sanitari Cheltuelile Statului sovietic pentru sănătatea tdHci a crescut considerabil în anii răsboialui. Reţeaua instituţiilor medicale deservind populaţia, mm Brumai că nu s’a redus dar s'a lărgit chiar în unele locuiri. Numai Republica Sovietică Federativă Rusă a pregătit fi* cursul răsboiuîui 37 mii de tineri medici şi 124 mi de sanitari. Guvernul sovietic a luat toate măsurile ca să ocrotească sănătatea poporului, cu toate condiţiunile grele ale răsboiuîui, prevenind izbucnirea epidemiilor şi educând o generaţie tânără şi sănătoasă. *. .. X De 1 Mai „ ...proletariatul îşi trece în revistă ♦ I forţele de luptă mobilizate mobilizate ca o singură armată, sub un singur steag şi pentru un $ I singur ţel... | % (ENGELS, 1 Mai 1890) | ►♦♦♦♦♦♦♦♦o«*** In Urali, se lucrează intens la puțurile de foraj terrraagoc —— —BB— Tineretul comunist sovietic defilează cântând „SCÂNTEIA” S 1 MAI 1941! ! Mă aflam la Soci (în Caucaz) în minunata casă de odihnă ,Svetlana". Era o mărturie a grijii ce o poartă poporul sovietic celor ce-i ia sub aripa lui. La bucuriile de fiecare zi, la frumusețea naturii în floare, se adăuga o notă de festivitate deosebită — ziua de 1 Mai. De dimineață pornirăm spre orăşelul aşezat la malul Mării Negre. La fiecare pas ne întâmpinau lozinci, diagrame, tablouri cari exprimau mândria realizărilor atinse în toate domeniile vieţii sovietice — inscripţii cari arătau spiritul de profundă dragoste de pac® al popoarelor sovietice, spiritul de solidaritate cu toţi cei ce muncesc. Casele, chioşcurile, grilajurile de pe poduri, totul era sclipitor de alb, scăldat în razele aurii ale soarelui şi împodobit plantaţii şi bogate buchete de trandafiri de toate culorile. Dar cel mai îmbucurător tablou îl ofereau oamenii veniţi din cele mai îndepărtate colţuri ale nemărginitei Uniuni Sovietice — ei prezentau în miniatură poporul sovietic. Aici am întâlnit şi pe armeanul — deputat al Sovietului Suprem — om tânăr, care în 1917 îşi pierduse părinţii şi la vârsta de 7 ani era vagabond, devenise un mic infractor. Noul regim l-a salvat, l-a educat, i-a făurit un viitor fericit. Era acum savant şi membru al Guvernului. Aici am întâlnit şi pe un pescar de pe malurile Mării Nordului şi pe inginerul din Leningrad — fost încă în 1918 armat. Muncitori de la căile ferate, din industria minieră — studenţi, studente, funcţionari — de toate vârstele, de toate naţionalităţile — toţi la fel de îngrijiţi, stimaţi şi serviţi în casa care poartă numele fiicei celui mai iubit dintre conducătorii popoarelor. Şi această perfectă armonie naţională, unire în interese şi idealuri s’a revărsat cu toată tăria la demonstraţia de 1 Mai. In sunetele fanfarelor acelaş cântec se înalţă în zeci de limbi diferite — aceeaş dragoste emană din sute şi sute de pieptuiri. Şi toţi — atât locuitorii mândrului Leningrad cât şi cei din cel mai îndepărtat cătun din Siberia — erau cu gândul şi inima tot — la Moscova, la Kremlin. Moscova e inima şi creerul întregii Uniuni Sovietice, a celor 200.000.000 de cetăţeni sovietici. Telefoanele nu conteneau o clipă. — „Mscova... Moscova... Ad e Sud. Cum e timpul 7 Cum decurge manifestaţia ?“ Şi cel mai preţios dar fu pentru toţi vestea: 1« Moscova a fost a fi cu soare. Manifestaţiile au avut un caracter festiv deosebit de reuşit... Şi atunci reveneau la realitate, îmbrăţişau copiii necunoscuţi dar atât de iubiţi, atât de frumoşi în hăinuţele albe, cu cravatele roşii, cu sclipiri de sănătate şi fericire ÎJS obraji şi în ochi. Soarele îşi scăldase de mult ultimele raze în valurile încă reci ale mării. Ziua luase sfârşit, dar nu şi imensa, adânca şi sincera veselia ce umpluse inimele oamenilor sovietici. Şi de pretutindeni răsunau ca un imn de mulţumire şi recunoştinţă cântece de proslăvire a Patriei, de slavă lui Stalin. N’au trecut nici două luni şi cel mai crunt duşman veni să întunece această fericire. Eram la Moscova — şi am văzut cum măreaţa Capitală s’a ridicat în apărarea ţării, iar ţara întreagă în apărarea Capitalei. Am văzut cu câtă dârzenie apărau oamenii sovietici cele realizate şi cele ce mai erau de realizat. Am văzut de atunci de trei ori 1 Mai în condiţiuni de război. Tot elanul, toată credinţa, toată dragostea şi puterile sale măreţul popor le punea acum în serviciul celei mai măreţe cauze: eliberarea Patriei, înfrângerea fascismului. Aportul tot mai mare adus în sprijinirea frontului, cu arme, muniţiuni, îmbrăcăminte, hrană — era mândria oamenilor muncii din toate categoriile, fiecare realizare era o victorie, fiecare realizare garanta o victorie şi aceste victorii erau însufleţite de cel mai grijuliu tată, conducător şi dascăl — de Stalin. Vocea lui era ascultată în aceiaşi clipă de întreaga suflare sovietică — pe front, în oraşe şi sate, în tranşe» şi la partizani. Ordinele lui de zi arătau cu claritate şi precizie care , situaţia, ce a fost făcut şi ce mai rămânea de făcut — pentru a câştiga cel mai just şi mai curat dintre războaie. Şi ordinele de zi erau îndreptare preţioase ascultându-le, toţi oamenii iubitori de libertate şi de pace plecau înarmaţi la luptă, rigori de victoria ce o vor câştiga. Şi iată că a sosit acel 1 Mai când hitleriştii izgoniţi de pe pământul sovietic sunt pe cale de a fi sdrobiţi definitiv. Iată că a venit un 1 Mai când, alături de sprijinirea războiului drept stă problema refacerii, a reconstrucţiei şi construcţiei — iată că a venit acel 1 Mai când ante de milioane de oameni osul m făcut victoria se vor bucura de un viitor fericit când zeci şi zeci de mii de oameni cari am suferit fi au fost loviţi in acest război pot din nou ■orbi noui puteri ta zeci şi sute de eari de odihnă, amintorii ca acel din Caneaz, la malul Mării Negre, cu numele fiicei cehri mai iubit și glorios conducător de popoare. EUSABETA JLUCA ' ura 1 MAS IN UNIUNEA SOVIETICA BzrraeamfzuBBSKasazmMiBWSim mema'iiSMwmMsmimmtssmrMitsaa »i.— . ,»---,<~TM»»»«T»irm»asM«iriiTiimnMiiisiiirinvTsiiii|iiiiiigigiiii'Siiiiiiii n I n