Scânteia, iunie 1945 (Anul 2, nr. 239-262)

1945-06-10 / nr. 247

ANUL .1.—Nr. 247 c. DuminieX 10 lunie 1941 6 PAG. 30 LEI Proletari din toate ţările, uniţi-vă! PARTIDUL COMUNIST DIN ROMANIA ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P. C. R. Tel. (ventrala) 3.23.20— «hr. Trelvedvre On Adm.et. 3; lied. et. 3; Tip. tel. 4.84.4S list* Incontestabil că Înfrângerea Gter­­hMertote nu are numai un «­militar. In primul rând, această înfrânge­re are un aspect politic partea militară fiind consecinţa sa logică-Democraţia a zdrobit fascismul, lată conţinutul victoriei obţinute de armatei« Naţiunilor Unite. Un regim care se ba­zează pe sprijinul maselor, reprezentând interesul­ lor roata, a învins un alt ră­pim, al dictatur­ei fasciste terorist®, care nu reprezenta decât vârf­urile imperia­lismului reacţionar. In esenţă triumful democraţiei asu­pra fascismului, este triumful unui re­gim care a permis organizarea politică, economică şi militară, care au asigurat victoria. Războiul total, fructul militarismului prusac a împins violenţa la formele ei ceii mai sălbatice . ,,ideologia”­­naţio­­n­al -socialistă, ura de rasă, cu consecin­ţe« sal® criminale de exterminare a populaţiilor civil®, a dus la regimul de teroare cel mai sângeros; tendinţele de hegemonia ale imperialismului fascist german au determinat subjugarea eco­nom­ică şi politică a popoarelor. Iată formele morbide de manifestare ale fas­cismului german în perioada războiului h­iarist. Principiile de bază ale democraţiilor în aceiaşi perioadă sunt: asigurarea li­bertăţilor democratice, unificarea forţe­lor vii şi progresiste ale popoarelor iu­bitoare de libertate, independenţa şi li­bertatea ţărilor mici, o politică de prie­tenie sincară între popoare pentru asi­gurarea păcii universale şi constituirea unei organizaţii internaţionale de secu­ritate in acest scop. Coaliţia democraţiilor a învins coali­ţia fascismelor, consacrând superiorita­tea covârşitoare a primelor asupra ce­lor din urmă. Odată cu victoria militară, fascismul a fost înfrânt, dar nu a dispărut poli­ticeşte. El încearcă In diferite forme să­­ refacă, ca dietalungul anilor să-şi poată pregăti o nouă ascensiune, un nou măcel. In acest scop fasciştii Incearcă tn surdină sau uneori făţiş să schimbe conţ mutul democraţiei. Ei încearcă să insufle poporului îdeia că democraţia a­­digurând libertatea poporului, treime să dea şi libertatea d® manifestare fasciş­tilor camuflaţi sau neacoperiţi. Poporul nu se va mai lăsa trişal­at de asemenea gogoage ! Libertatea ? Pentru popor, în Inţele­­sul cel mai larg al cuvântului şi în in­teresele sale superioare. Pentru apăra­rea libertăţilor câştigate. Duşmanii li­bertăţilor, fasciştii de toate nuanţele, nu prefece să se bucure de ea, pentru că de ea s-au folosit ca s’o înfrângă, cum a fost cazul în 1924 în Italia sau în 1933 în Germania. In ce priveşte ţara noastră, înainte de 6 Martie ea nu a cunoscut niciodată un regim democratic propriu zis. Cu toate că după 1918 s’a instaurat un aşa numit regim democratic, în conţinutul lui nu avea nimic din democraţie. Un e­­xamplu izbitor o constituie aşa minurteile parlamente „alese”. Deputaţii erau de­parte de a fi reprezentanţii reali ai ma­selor populare. Câţi muncitori şi ţărani erau în Parlament 7 Teroarea împotriva muncitorilor şi a ţăranilor, represiunile sângeroase, închisorile, cenzura, starea de asediu, încurajarea organizaţiilor fasciste, pregătirea instaurării dicta­turii, iată bilanţul falsei democraţii, care a urmat după războiul din 1918. Maniii şi ceilalţi „istorici” au încu­rajat şi camuflat ori de câte ori a fost nevoi®, bandele lui Codreanu-Sima-Cu­mani­ci­u, ca după 23 August să încerce instaurarea unei noui dictaturi militare fasciste, de tipul antonescian, sub masca lui Aldea şi Rădescu, afirmându-se în acelaş timp adepţii democraţiei, ca p®­ vremurile „istorice”. Era o înşelătorie grosolană, care nu mai putea scăpa po­porului. Aceste partide cu o conducere, în for­mă democratică, în fond reacţionară şi profascistă, au fost demascate şi ară­tate în adevărata lor lumină. In articolul ,,Conţinutul democraţiei" din ziarul ,,Graiul Nou“ din 4 Iunie 1945, se caracterizează in felul urmă­tor partidele politice : ,,Partidele politice şi alte instituţii sunt forme, expresii ale democraţiei cu condiţia ca ele să reprezinte cu adevă­rat poporul, să apere şi să promoveze cu adevărat drepturile şi interesele lui. In caz contrariu ele nu sunt decât in­strumente ale unor clici, grupuri cu in­terese contrarii celor ale poporului, sco­pul lor fiind — în ciuda oricăror pro­grame şi frazeologii demagogice — îm­­pilarea poporului, despuierea lui de drepturi, exploatarea şi jertfirea lui în războaie de jaf şi cotropire.” Partidele „istorice”, aşa zis® demo­cratice, au fost naşii fascismului ro­mân, ele au încurajat bandele unor Al­­dea-Penescu-Rădescu să tragă în mun­citori la Bucureşti şi în ţărani la Cara­cal. Eie au fost adeptele şi susţinătoarele dictaturii militare. Eie au întrebuinţat metodele fasciste de teroare. Eie n’au avut din democraţie decât numele, pen­tru a înşela mai uşor masele care le mai urmau. A. Sokolov în revista ,,Războiul şi clasa muncitoare” scrie : „In epoca noastră, democraţia se re­cunoaşte în lupta contra fascismului. In epoca noastră este democrat acel care luptă hotărît, sistematic şi neînduplecat împotriva fascismului. Este acela care vrea să-l combată nu in cuvinte ci în fapte, până la extirparea totală a tu­turor elementelor şi influenţelor sale.” In zadar fasciştii şi cei ar susţin fas­cismul vor încerca să denatureze sensul democraţiei şi al libertăţilor sale. Po­porul nostru care dă dovadă că incepe să câştige maturitate politică, nu mai poate fi înşelat asupra înţelesului demo­craţiei. In acest sens ,,Graiul Nou”, în articolul deja citat, dă o excelentă defi­niţie a democraţiei: „Este regimul in care poporul are li­bertatea şi posibilitatea, practică de a-şi (Continuare in pag. 2-a) Cum a lucrat cu Garda Iuliu Maniu de Fier Documente zdrobitoare e*« privire la complicitatea dintre el şi Codreanu. Iuliu Maniu ascunde legionari urmăriţi de autorităţi. — Amănunte asupra legăturilor cu Maria Sima După e* am arătat că Iuliu Ma­niu se folosea de legătura sa cu Garda de Fier pentru a dispune de o platformă de înţelegere cu Ger­mania hitleristă, vom face un scurt istoric al evoluţiei raporturilor din­tre „marele democrat“ şi „Căpita­nul“ de pistolari. Am spus că legătura permanentă dintre Iuliu Mi­niu şi Corneliu Co­dreanu a fost stabilită în anul 1935 şi am subliniat că din clipa aceea Garda de Fier a început să facă o mare risipă de fonduri. Sursa aces­tor sume fabuloase, se ştie, se afla la Berlin. Dar în anul 1938, puţin Înainte de procesul lui Codreanu, Întreaga contabilitate a bandei de terorişti a fost distrusă „pentru a nu cauza neajunsuri unor oameni“, după cum a declarat comandantul suprem oficial al cămăşilor verzi. După unele declaraţii ale unor le­gionari, printre acei „oameni“ se a­­flă şi conducătorul din umbră al pistolarilor li­ Codreanu — res­pectiv, Iuliu Maniu. Trebuie să se ştie că primul pas pentru o înţelegere între el şi le­gionari, l-a făcut însuţi Iuliu Ma­niu. In arhiva secretă a comanda­mentului Mişcării Legionare, captu­rată cu prilejul proceselor „căpita­nului“ şi elevilor săi s’au găsit trei scrisori originale semnate de „ma­rele democrat“ şi adresate — 1® 1935—1936 — lui I. Moţa, părinte­lui Moţa (de care-i lega o prietenie de 40 de ani) şi lui Corneliu Co­dreanu. Puţin după remiterea aces­tei din urmă scrisori, în care Iuliu Manta face profesie de credinţă le­gionară, a avut loc o întrevedere între Maniu şi un reprezentant al ltd Codreanu, al cărui nume a ră­mas necunoscut. La această Între­vedere s’a discutat chestiunea cola­borării dintre legionari şi Iuliu Maniu, acesta din urmă trebuind — după planurile lor — să devină dictator al României. Până în 1937, legăturile dintre cei doi complici se menţin în st­iliul tratativelor subterane. Abia în preajma alegerilor, ele se oficiali­zează, după prima luare de contact directă între Maniu şi Codreanu. A­­ceastă întâlnire a fost ara­njată de Zaharia Boilă, care dealtfel făcea legătura între şeful său şi Codrea­nu, pe care-l frecventa cu asidui­tate. Cât de adâncă era prietenia din­tre Maniu şi legionari, o dovedeş­te însuşi faptul că, în 1938—39, când aceştia din urmă erau urmă­riţi de autorităţile poliţieneşti, „marele democrat“ i-a sprijinit din răsputeri. Astfel, este elocvent amănuntul că el a înlesnit dispari­ţia unui mare număr de fruntaşi legionari (E. Popa, comandant le­gionar, fost prefect de Ilfov, Fles­­criu, Gritta, etc.), pe cari i-a as­cuns pe la moşiile partizanilor săi. După atentatul împotriva lui Ar­mand Călinescu, săvârşit la 21 Sep­tembrie 1939, Maniu reia legăturile — scurtă vreme întrerupte — cu mişcarea legionară, prin interme­diul lui Horia Cosmo­viei, care-i propune conducerea Gărzii. Horia Sima spera că, prin colaborarea cu „marele democrat”, va obţine un spaţiu de siguranţă care să-i îngă­­due să-şi reorganizeze bandele îm­prăştiate. Din documentele exis­tente reese clar că Maniu a accep­tat propunerea lui Sima, punând următoarele condiţii: toţi legionarii se încadrează în partidul naţional­­ţărănesc, iar declaraţiile de politică internă şi externă îi revin lui în cazul când se ajunge la formarea guvernului sub conducerea lui Ma­niu, acesta va colabora cu ministri legionari. In ziua de 15 Decembrie 1939, le­gionarul Nicolau a avut o între­vedere cu Iuliu Maniu — prin in­termediul lui Ghiţă Po­p —, adu­când propuneri de colaborare din partea Comandamentului legionar al lui Sima din Berlin, întrevede­rea a avut loc chiar în locuinţa lui Iuliu Maniu şi — după cum reiese dintr’un raport al lui Nicolau — „marele democrat” s’a arătat foarte mulţumit de propunerile lui Sima. „Aşteptam de mult să stau de vor­bă cu legionarii, i-a spus el lui Ni­colau. Soluţionarea problemei le­gionare prezintă două alternative: în ipoteza că veţi voi să păstraţi organizaţia proprie şi rămâneţi în clandestinitate, veţi fi cu sigu­ranţă expuşi, urmăriţi, arestaţi şi poate chiar omorâţi. Viaţa voa­stră îmi este prea scumpă şi necesară, pentru că atunci când voi lua pu­terea voi avea vrevoe de oameni ho­­tărîţi. Rămâne valabilă a doua cale: să vă camuflaţi în partidul meu, contând în cadrele naţional­­ţărăniste până voi lua puterea şi atunci sunteţi liberi să faceţi ce vreţi. Dealtfel, prin aceasta v’aţi găsi şi pe linia vederilor lui Co­dreanu, care v’a sfătuit textual: .Votaţi pe Maniu”. Documentul acesta, de o preci­­ziune strivitoare, nu mai are ne­­voe de nici un comentariu El des­­vălue în toată goliciunea, trădarea „marelui democrat”. Nu ne mai ră­mâne decât să dăm câteva lămuriri cari să complecteze definitiv ta­bloul trădării. în luna Martie 1948 în urmă (Continuare in pag. 2-a) Citiţi Im pa­g. 3-a : • Primul congres a! me­seriaşilor patroni din România Itt pag. 4-a : • Informaţii • Sport In pag. 5-a : • Pedepse aspre pentru neafişarea preţurilor In pag. 6-a : • Ultimele ştiri din străi­nătate Vizita tov. ministru Teohari Georgescu in Moldova Confer­ita administrativ­a cu prefecţii , primarii din Moldova şi Bucov­ia de Sud La începutul săptămânii, tov. Teohari Georgescu, Ministrul Afam­cerilor Interne, a vizitat Moldova efectuând o serie de inspecţii şi a­­vând conferinţe cu prefecţii de ju­deţe şi ceilalţi reprezentanţi ai au­­torităţilor din regiunea Moldovei şi a Bucovinei de Sud. La Iaşi, tov. Ministru Teohari Georgescu a convocat în Palatul Primăriei, o conferinţă administra­tivă, la care au luat parte, pe lângă prefecţii şi primarii din Mol­dova, şi reprezentanţii unităţilor poliţieneşti şi jandarmereşti, ai şcolii, justiţiei, bisericei, etc. D. Eduard Lăzărescu, primarul Municipiului Iaşi, a adresat un cu­vânt de bun venit Ministrului de Interne arătând că atenţiunea Gu­vernului este îndreptată îndeosebi asupra regiunilor care au suferit mai mult de pe urma războiului ant­­onescian. Prefecţii de judeţe şi ceilalţi re­prezentanţi ai autorităţilor au tar pus apoi efortul administraţiilor democrate din Moldova, pe timpul când această provincie era sabotate de clica reacţionară a lui Rădescu şi Maniu, subliniind sprijinul pu­ternic primit după 6 Martie din partea Guvernului de largă con­centrare democratică prezidat de D. Petru Groza, datorită căruia, în mai multe judeţe, planul de in­­sămânţa­re a fost realizat. IX MA­JORITATEA judeţelor S­A Luînd cuvântul, tov. Teohari Georgescu, Ministrul Afacerilor Interne, a spus între altele : Guvernele de după 23 August au lăsat în părăsire Moldova şi de a­­ceia ajutorul care trebuia să în­ceapă imediat, a întârziat până la 6 Martie, când a venit la cârma ţârii guvernul Petru Groza. Arătând că politica de diferenţieri rasiale a dus omenirea la un război sângeros, tov. ministru Teohari Georgescu a spus: „Noi nu facem politică flilo-maghiară, filo-sem­ită sau filo-română. Noi facem politi­ca întregului popor român şi sun­tem sprijiniţi de întreg poporul”. In ce priveşte problemele locale ale Moldovei este bine ştiut că a­­ceastă provincie a fost în adevăr în situaţia unei provincii părăsite. Ne­­recunoscând aparatul administrativ de fapt, primele guverne de după 23 August au creiat greutăţi imen­se în mersul treburilor în această regiune. La 6 Martie aparatul de stat din Moldova a fost recunos­cut. Cu acest prilej toate element INSAMANTAT PESTE 90*/* DIN SUPRAFAŢA PREVĂZUTĂ IN PLAN, cu excepţia judeţului Baia, cel mai lovit judeţ din ţară, unde planul nu a putut fi realizat decât in proporţie de abia 70°/# din su­prafaţa cultivabilă. Reliefând ajutorul dat de Gu­vern, reprezentanţii autorităţilor moldovene au arătat că, datorită sprijinului guvernului, elanul ma­­sselor muncitoare de la sate şi oraşe este în creştere, producţia fiind mărită sensibil la fabricile readuse din dispersare. Referitor la opera de refacere a Moldovei, s-a luat în discuţie pro­­blema porumbului destinat hranei precum şi problemele refacerii pă­durilor şi căilor de comunicaţie, apl­carea Armistiţiului şi aplicarea reformei agrare. Domnul Profesor Müller, Recto­rul Universităţii Ieşene, a mulţu­mit Guvernului pentru concursul dat la refacerea acestui lăcaş dee cultură şi sprijinirea studenţi mei Au mai luat cuvântul d-nii: Tra­ian Gheorgh­e, Inspector G­ral Şcolar; General Dimitriu, Coman­dantul Corpului IV Armată, Preot Sârbii Vaslui; prof. Frunză Ră­dăuţi. Dionisie Ion­escu, Prefectul jud. Bacău, Lascăr, Prefectul jud. Neamţ, Prefectul jud. Roman, pri­­mari din Fălticeni şi Botoşani, Inspectorul Gundiu şi alţii, expu­nând nevoile judeţului. Cele capabile, cinstite şi democrate au fost confirmate, dându-se în acelaş timp posibilitatea ca şi ele­mentele vechi cinstite să-şi reia lo­curile lor, pe care le ocupaseră înainte de 23 August Ordine şi duşi® In continuare tov. ministru Teo­hari Georgescu arată că principiul ordinei şi al cinstei desăvârşite va domina de azi înainte viaţa admi­nistrativă a Moldovei şi, indife­rent dacă dementele de conducere sunt recrutate dintre funcţionarii vechi sau noui, conduita­­ tuturor trebue să urmeze linia guvernului. Această linie nu reprezintă o poli­tică de partid, a unuia sau a altuia dintre partidele care compun gu­vernul; ea este politica guvernului de concentrare democratică și a­­ceastă politică trebue aplicată cu riguroasă strictețe, cu perfectă le­galitate. Dacă în aparatul de Stat se vor găsi demente incorecte, ele vor fi înlăturate, indiferent de colora­tura politică pe care o au, indife­rent dacă se vor găsi printre aceştia români sau evrei. Era firesc ca în starea confuză pe care au tole­rat-o şi susţinut-o intenţionat gu­vernele care s’au perindat până la 6 Martie să se facă greşeli. In chestiunea reformei agrare ţin să amintesc că excepţiunile legife­rate trebuesc atent respectate. Acolo unde s-au făcut greşeli, ele trebuesc reparate, pentru că o lege nu se a­plică cu două măsuri şi cu atât mai mult reforma agrară, care constitue de aci înainte baza refa­cerii economice a ţării. Este inutil prin urmare să mai insist asupra unei probleme­ de o­rientare, care este ordinea şi lega­litatea. O altă chestiune, care domină viaţa administrativă, este curăţi­rea ţării de elementele fasciste. Dacă ministerul de Interne este hotărît să asigure libertatea tu­turor, regimul democrat nu va avea un conţinut real dacă de această libertate vor continua să se bucure şi acei care înainte de 23 August şi după această dată s’au menţinut pe o linie contrară intereselor po­porului român. — Trebuie să ştie toată lumea că Ministerul Afacerilor Interne nu face politică de partid. El nu va îngădui nimănui să comită abuzuri la adăpostul funcţiunii cu care l-a învestit poporul, prin acest Depar­tament. Jandarmeria va fi reor gannz&tă Ministerul de Interne nu va trece cu vederea nici o abatere din partea funcţionarilor săi şi va lovi fără cruţare în toţi acei cari folo­sesc postul pe care-l ocupă, pen­tru avantagii personale. In ce priveşte poliţia rurală, care rămâne cu denumirea de „jandar­merie“, trebuie examinată cu mul­tă atenţiune îndatorirea acestui or. Nu denumirea interesează, ci c­uuutul. Să păstrăm instituţia care are de îndeplinit un rol im­portant, curăţind-o însă de elemen­tele rele, incapabile, abuzive. Jandarmeria va fi reorganizată cuprinzând atât poliţia populară din Ardeal cât şi poliţia rurală din Moldova. Ea va fi unitară, cuprin­zând toate elementele noui, fie ele din poliţia rurală, fie din poliţia populară, creaţiuni cari au îndepli­nit o misiune importantă, pentru care trebue să le fim recunoscători dar către a­stăzi trebue să se înca­dreze în mod unitar în jandarme­rie. Revenind la problema epuraţiei vă informez că nu chiar săptămâna aceasta, se vor primi instrucţiuni precise. Răspunderea acestei operaţiuni va cădea efectiv asupra Prefectu­lui, îndeosebi în ce priveşte orga­ne­le subalterne ale Ministerului de Interne. Problema epuraţiei nu este atât de simplă şi Ministerul de Interne nu înţelege să rămână un organ de represiune. El se consideră da­tor să aibă gri­je şi de reeducarea elementelor care au înţeles astăzi că au greşit. La fel se va proceda dealtfel, şi în armată ca şi in alte sectoare ale aparatului de Stat în general. Problema reconstrucţiei nu se poate rezolva de pe o zi pe alta. Ministerul de Interne a luat ini­ţiativa de a reconstrui, deocamda­tă, satele distruse, ai căror locuitori trăiesc în bordee, afectând un fond de 10 miliarde, din care s-a şi pus la dispoziţie­­ o primă tranşe. In încheere, tov. Ministru Teohari Georgescu, face apel la înţelegerea tuturor cadrelor administrative, pentru a urma politica guvernului şi numai a guvernului, înlăturând din preocupările lor în domeniul administrativ politica de partid interesul personal. Numai politica de concentrare a forţelor democratice a putut să re­alizeze reforma agrară, unirea Ar­dealului, realizările economice, etc. Orice altă politică este menită să aducă poporului român răul împo­triva căruia trebuie să luptăm so­lidari. C'vâ“>tarB tov.r ItruIp* h r Geer 'scü Preţul pâinii nu a fost majorat Şedinţa delegaţiei economice a guvernului Delegaţia economică a guver­nului a ţinut şedinţă ori după a­­miază, sub preşedinţia d-lui Gh. Tătărescu vice-preşedinte al Con­siliului de Miniştri. S-au examinat preţurile la principalele materii prime, în ve­derea stabilirii de preţuri defini­tive. Delegaţia nu a aprobat majora­rea preţului pâinii. Viitoarea şedinţă va avea loc Marţi 12 iunie crt. Tov. ministru TEOHARI GEORGESCU Meşteşugărimea­­factor productiv Congresul­ meseriaşilor patroni din România reprezintă un moment important în reconstrucţia şi des­­vo­ltarea ţării. Procura spune apelul Comisiei de organizare a meseria­şilor, este vorba de „primul con­gres liber al meşteşugări­mii”. Două fapte caracterizează această însemnată manifestare. In primul rând Congresul vă­deşte că meşteşugărimea patronală a păşit temeinic pe calea organi­zării ei profesionale, închegându-se întrun bloc al Federaţiei gene­rale a meseriaşilor patroni din Ro­mânia. In al doilea rând, din analiza a­­pelului Comisiei de organizare a meseriaşilor rezultă încadrarea a­­cestei importante categorii produ­cătoare în lupta poporului român pentru reconstrucţia paşnică a ţării, pentru o Românie democratică, li­beră şi prosperă. Meşteşugărintea din România este un factor economic care nu trebue subpreţuit. După recensă­mântul din 1930 — ultimul asupra căruia avem date definitive — din circa 150.000 întreprinderi indus­triale, 130.0­00, adică aproape 90 la sută, folosesc maximum 5 lucrători şi intră prin urmare în categoria a­­telierelo­r meşteşugăreşti. In 1936 erau înscrişi la Camerele de muncă 176.817 meseriaşi — numai la oraşe. Desigur că raportul dintre mica Întreprindere meşteşugărească şi marea industrie transformatoare nu poate fi văzut numai sub un­ghiul numeric. Forţa economică nu este în funcţie de numărul între­prinderilor, ci de capitalul învestit, de mijloacele de producţie utiliza­te, de randamentul muncii. Şi în această privinţă industria mare re­prezintă o forţă ce depăşeşte cu mult potenţialul productiv al meş­teşugări­mii. Nu rămâne tasii mai puţin ade­vărat că meseriaşii satisfac o bună parte din cerinţele în mărfuri ale populaţiei şi că sunt un element creator şi folositor. Şi prin rolul lor economic şi prin numărul lor meseriaşii reprezintă un factor în­semnat, iar problemele lor trebue», privite cu toată atenţia căutându-se o rezolvare corespunzătoare. Procurarea de credite eftine — vechiul deziderat al meşteşugări­­mii, — crearea de şcoli de perfec­ţionare a meseriaşilor, furnizarea de materii prime, asigurări sociale, combaterea speculei şi a bursei negre, sunt probleme a căror des­­legare este în avantajul întregii masse consumatoare Fără îndoială — şi meseriaşii patroni sunt conştienţi de aceasta — multe din lipsurile şi nevoile lor actuale pot fi remediate prin însăşi organizarea lor, prin munca şi lupta lor. Crearea de cooperative de consum, producţie, construc­ţie, etc., stârpirea bursei negre, descoperirea depozitelor de mărfuri ascunse pentru speculă de. sunt ac­ţiuni pe care organizaţiile de me­seriaşi trebue să le realizez® mo­bilizând toate iniţiativele, toata energiile. Şi este îmbucurător că aceste acţiuni sunt puse spre dis­cuţie pe ordinea de zi a Congre­sului. Păşind ca hotărî­re la organi­zare şi la acţiune în sensul celor scrise mai sus, meseriaşii dau un sprijin eficace muncii guvernului, îşi soluţionează multe probleme vitale pentru ei şi comtribue la nor­malizarea Vieţii economice a ţării Comuniştii, caire s’au dovedit în­totdeauna că stau în primele rân­duri în munca şi în lupta pent« interesele masselor populare, vor ajuta prin eforturile lor neprecu­peţite la soluţionarea problemelor meşteşugăreşti actuale. f­ile Zabaria Manifestarea solidarităţii maselor largi ale poporului român cu armata făuritoare a victoriei este chezăşia viitorului luminos al Patriei noastre — Scrisoare trimisa Apărării Patriotice Cdt. Armatei l-a — In ziua de 26 MM 1945 au sosit în mijlocul nostru delegaţii orga­nizaţiei „Apărarea Patriotică“, pentru a distribui daruri ostaşilor. Ei au adus luptătorilor noştri toată căldura şi toată dragostea poporului român muncitor, care, păşind astăzi cu fermitate la opera de reconstrucţie a ţării şi de creere a unei vieţi mai bune, nu poate uita pe aceia cari prin lupta şi jert­fele lor au contribuit la consol­darea unei Românii libere, independente şi democratice. Această manifestare a solidarită­ţii şi dragostei masselor largi ale poporului român faţă de armata sa făuritoare a victoriei împotriva hit- torismului, alături de eroica Ar­mată Roşie, este chezăşia viitoru­lui luminos al Patriei noastre. Ostaşii noştri au văzut în fiecare dintre delegaţii Apărării Patrio­tice, pe părinţii, fraţii şi soţiile lor, pe muncitorii din birouri, uzi­ne şi de pe ogoare, cari şi-au unit forţele intr’o splendidă solidari­tate de muncă cinstită şi dreaptă, pentru asigurarea prosperităţii şi fericirea poporului nostru. In numele ostaşilor, subofiţerilor şi ofiţerilor Armatei I-a, mulţumim din suflet organizaţiei „Apărarea Patriotică“ pentru darurile trimi­se, d­ar mai ales pentru satutui călduros şi camaraderesc, simbol al frăţiei dintre armată şi popor. Asigurăm organizaţia, „Apărarea Patriotică“, că luptătorii din Ar­mata I-a, vor deveni vajnici luptă­tori şi pe ogorul muncii construc­tive, pentru consolidarea ţării şi a dem­o­raţiei româneşti. Comandantul Armatei l­a General de Armată, (ss) ATANASIU VASILE Creţ­uţ* SOTMPE»**. Tâlharii legionari îmbrăcaţi în uni­forme sovietice­ au fost arestaţi îSs către Deleg­ația bulgară la Congresul meseriaşilor patroni (Citiţi reportajul in pag. 3-a)

Next