Scânteia, iulie 1945 (Anul 2, nr. 263-288)

1945-07-01 / nr. 263

A05l­EI3 ” s«****^ Qm UuliW ^m­sCA 6 PAG. 30 LEI Proletari din toate țările, uniți-vă! PARTIDUL COMUNIST PIN ROMANIA ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P. C. R Tel. {centrala) 3.2H.2Q — str. Helve^f’rp ». Adm. et. 3; Rad. et. 3; Tip. tel. 4.84.4* Ţărănimea română şi partidele „istorice" Maniu şi a pamffilor săi, dela 23 August încoace, a risipit-o cu sigu­ranţă. Fiindcă un Iu­pi­u este limpede: dacă plugarii sunt astâzi stăpâni pe pământul pe ca pu îcesc, aceasta s'a înfăptuit nv tru că, prin lupta ţărănimii t Mă ' clasa mun­citoare, rezistenţi, c­onducerii maniste a partidului naţion;­**tăranesc a fost înfrântă. D. Petru Groza a evoca încercările pe care Partidul Coimunist şi Frontul Plugarilor şi celelalte organizaţiuni progresiste, le-au făi încă din 1933 pentru a atrage şi partidul naţional­­ţărănesc în lupta împotriva reacţiu­­nii. Dar lurfa n’a fost cu putinţă de­cât în puţine''locuri şi chiar atunci ’*' ' durat decât până ce candidatul partidului naţional-ţărănesc şi-a vă­zut câştigat „mandatul“. După asta, şefii naţional-ţărănişti s’au întors în­totdeauna la rosturile lor de oameni ai moşierimii. Experienţa s-a repetat şi după 23 August 1944, dar, de data aceasta, nu cu aceleaşi urmări. Parti­dul Comunist, Frontul Unic Munci­toresc, Frontul Plugarilor, organizaţii­le democratice, au ştiut să folosească libertatea pe care a adus-o cu sine prăbuşirea tiraniei şi să deschidă ochii ţăranilor. Astăzi toţi văd, cum spu­nea primul ministru, că „domnii a­­ceştia s’au desvăluit în adevărata lor formă, cu adevărata lor figură, s’au desvăluit că făcând parte dintr'un partid cu un titlu mincinos de ţără­nesc dar. IN REALITATE DINTR’UN PARTID DE MOŞIERI ŞI DE BAN­CHERI care n’a avut în cursul a­­cestor 23 ani, nici în clin nici în mâ­necă, nimic cu plugărimea“. Adevărata figură a acestui partid a mai ieşit încă odată la iveală cu pri­lejul recentei descoperiri din str. Maica Domnului. S’a văzut că sub firma manistă, se ascundeau în reali­tate agenţi legionari şi hitlerişti cari tipăreau şi răspândeau manifeste a­­ţâţătoare împotriva democraţiei. Tri­nitatea Dănilă Popp-Caranica-Lorenz Francisc ilustrează compoziţia la care a ajuns P. N. Ţ. sub conducerea ma­nistă. Partidon „naţional-ţărănesc“ condus de Maniu a fost nevoit, în ultima fvra­rzir­orl ' . it»*?«». î? «» arătat, de pildă, cu ajutorul unor do­vezi zdrobitoare, ce se ascunde sub faţa „democratică“, sau „pacifistă“, sau „firoaliată“ a „acestor domni“. I­a Congresul „Frontului Plugarilor“, s’a mers mai departe şi s’a smuls cu e­­nergie straiele ţărăneşti cu care se deghizau stipendiaţii moşierilor şi s’a arătat adevăratele interese pe care aceştia le apără la adăpostul vorbă­riei lor. De acum înainte, eu nu vor mai putea înşela pe nimeni în ţara aceas­ta , nici pe muncitori, că ei sunt „de­mocraţi“ ; nici pe intelectuali, că ei sunt „apărătorii libertăţii“ ; nici pe plugari, că ei sunt „ţărănişti“. Şi dacă -i­ şi al clicilo­r II m.n . -rii­­ îşi închipuie că ar mai putea înşela »re. Dacă mai exista vreo îndoială I pe cineva în străinătate, apoi se în­­î'.-'itea vreun ui evr­a. r s .­•» r­şeală pe ei înşişi, şi încă amarnic de doua zi a procesului, este îm­plinită de ascultarea martorilor apă­rării şi ai acuzării. Rând pe rând defilează prin faţa judecătorilor, cei cari au reuşit să scape cu viaţă, aducând mărturia unor întâmplări cari par de dome­niul fanteziei, a unor fapte cari par a fi comise de monştri scorniţi de o minte halucinată, petrecute aiurea, în locuri imaginare. Realitatea insă este cu atât mai crudă, mai grozavă cu cât întâmplă­rile sunt fapte petrecute în timpurile noastre la Moghilău, la Chişinău, la Picioare, la Scazaneţ, pe Nistru, alte locuri unde zeci de mii de nevinovaţi au găsit iadul pe pământ. Monştrii, nu sunt născociri, sunt fiinţe vii cari din păcate a­u chip omenesc şi stau în faţa noastră în boxă. Pe aceleaşi bănci, pe unde au mai trecut semeni de-ai lor, primindu-şi pedeapsa bine­meritată. Subiectul acestui film de groază, care se desfăşoară în serii, nu este altul decât jaful, schingiuirea şi ex­terminarea. Ne apar in faţa ochilor scene înfiorătoare. Copii smulşi de la Acuzatorii Publici d-na SIDORO­­VICI şi D. MOCANU, sunt însă a­In marele discurs pe care l-a ţi­nut in faţa primului Congres liber al plugari­mii române, d. Petru Groza, Preşedintele Frontului Plugarilor şi primul ministru al primului guvern democrat românesc, a îndreptat im aspru rechizitoriu împotriva politicii aşa-ziselor partide „istorice“ şi, în spe­cial, împotriva conducătorilor reacţio­nari ai partidului naţional-ţărănesc. Acest atac a fost cu atât mai eloc­vent cu cât el s’a produs într’o adu­nare ţărănească, adică într’un mediu din a cărui captare şi înşelare aceşti conducători îşi făcuseră o adevărată specialitate. El a fost, totodată, cu atât ma' semnificativ cu cât a pornit din partea unui om politic de mare autoritate, despre care nimeni n'ar putea spume că nu-i cunoaşte în»îţa­­■ uns de bine pe aceşti demoi­ogi ax­­itor ţărănimii. D. Petru Groza barul său atât de pitoresc şi iubit,de 1 1 “j . ia care sau dedat „ţărăniştii" de bulevard, f­­iina. Iijt venire la putere şi - andu ne în piept cu i •••■ ' . pentru .jiănîme. ei au Mt. . prii a scoate la mezat bogă­­ţîîi*­ ţării, con(Csionân­du-le unor aven­­t’irieri ioterma tionaii ,îe teapa »ul Kreugesr, şi au sfârşit prin a se opune reformei agrare, cerută de plugărime, iute şi după prăbuşirea regimului şi reacţionar. Vreme de 23 ani, ■ '■inducă.,*rjj partidului naţional-ţăra­­neac, au fii-itirat, din limuzinele cu cari cutreiera. ■ ,sateli‘ un program de revendicări ţărăneşti în frunte cu ex­proprierea moşilor şi împărţirea lor la ţărani. Dar ime­dat ce s’a ivit pri­­jprul ca acest Inc­u să fie Pus în practică, aceşti „vajnici reformatori“ nu numai că s'au dat înapoi, ci s’au pitii şi deacu­mvezişul drumului pe care plugarii pornisei,­ fără ei. Ani şi ani dearândul ţăranii români au fost îm­bătaţi cu fraze răsunătoare rostite de oameni cari afişau cu ostentaţie că­maşa ţărănească, dar cari, ţinând pe lo pe de o parte discursuri Înşelătoare, votau Pe de altă parte în Parlament legile cerute de moşierime, ca aceea a răscumpărării loturilor ţărăneşti de către boieri după prima reformă a­'.'îsr cine piai s.-e astăzi des-­tt . ti .np şi destul Ioc, pentru a înşirui tot ■ -eaoc- conducătorii unui partid care­­,• vis) zice şi „ţărănist“, au realizat • n ultimii ani .împotriva ţărănimii? Şi era o­ arecum firesc să se întâm­ple aşa. Partidul acesta era „ţără­nesc"* doar cu numele... Niciunul din ronda cât­or­i săi nu venea dela coar­nele plugului sau din uzine. „Dragos- t ca" lui pentru ţărani nu era altceva flra­s in irftm­i ■1 ,n realitate, un partid ai mc şi al clicilor celor mai reacţie-privinţă, at Atitudinea lui Tulin­­ tot... Mărturii zdrobitoare au venit să­­intuiască crimele monştrilor din boxă — Ziua ll-a. — Audierea martorilor — MAIOR BOTOROAGA sânul mamei sunt călcaţi în picioa­re, femei şi bătrâni neputincioşi sunt bătuţi fără milă, iar când se încu­metă vre­unul să ceară îndurare, un singur răspuns există: glonţ de. „E­­roii” asasini in carne şi oase, se schimbă în fiecare serie, căci locul de exterminare este altul şi sunt mulţi cei cari „trebuiesc” trimişi pe lumea cealaltă. Două lepădături Senzaţionalul care vine când nu te aştepţi, se prezintă in acest proces în două ocazuni şi culmea, el este furnizat de chiar acuzatul Orăşanu şi ajutat de doi martori ai săi min­cinoşi, două lepădături. Avocatul său se apucă cu mâinile de cap, este literalmente covârşit de gafele clientului său, spulberându-­ se orice posibilitate de a schiţa vre­o circumstanţă uşurătoare în apărarea ce urmează s’o facă. Vigilenţa d-lui Preşedinte VOITI­­NOVICI, a demascat prin confrunta­re pe cei doi sperjuri, trimiţându-i sub stare de arest parchetului Prin astfel de mijloace, prin falsuri şi minciuni, folosind milioane jefui­te pentru a cumpăra sperjuri, bestiile încearcă să înşele Tribunalul Popo­rului. tenţi şi intervin oportun spre a sta­bili adevărul, ori de câte ori acuzaţii prin întrebări confuze caută să-l de­formeze. Formula „Alexiami" însem­na moartea . Şedinţa se deschide la ora 7.40, sub preşedinţia d-lui Voitinovici. — Acuzatori publici: d-na Sidoro­­vici şi d-nul Mocanu. Este introdus lt. colonel Dragul­es­eu Traian. MARTORUL spune: Generalul T°­­por, mi-a dat ordin verbal şi scris, dar nesemnat. Ordinul era ca acei care nu suportă drumul, să fie exe­cutaţi, aplicându-se formula ..Ale­­xianu’’. Formula „Alexianu” însemna îm­puşcarea evreilor, care nu putea su­porta drumul. Explicaţia formulei mi-a dat-o generalul Topor. Maiorul Botoroagă bate.. MARTORA MUELER IVA: Dom­nul maior Botoroagă a pus să-l bată pe tata să-i dea 10 lovituri. Am spus să mi le dea mie fiindcă tata e om bătrân. Mi-a dat 5 lovituri peste spa­te în locul tatălui meu. Când ne-am întors de la Moghilev, fiind repatriaţi de maior l-a bătut şi pe tata peste cap şi tata a căzut jos. Isprăvile lui Iliuţă MARTORUL Scherzen Frideric spune: Am fost internaţi în sala de cinematograf din Moghilev. Am fost întâmpinat­ de actualul căpitan Iliuţă. Copilul meu nu avea lapte, fiindcă toţ­i a mea, din cauza suferinţelor, nu mai putea alăpta. Am rugat pe răpo­satul tata, să aducă mâncare pentru rarur­i. Tata a plecat şi a cumpărat două sticle cu lapte. L-a întâlnit locote­nentul Iliuţă, a luat sticlele şi le-a spart, iar pe tata l-a bătut cu crava­şa peste faţă. Cu ocazia plecării convoiului, că­pitanul Iliuţă în fruntea unui pluton de jandarmi cu o cravaşa în mână, bătea şi ţipa. Până să plece acest con­­voiu erau pe caldarâm 5—6 oameni culcaţi. Morţi, împuşcaţi, răniţi. La turini opt. lliuţă ne dădea voe să mergem la singura fântână pentru 5.000 oameni ca să luăm apă. 6 evrei veniţi să-şi vadă părinţii şi să ceară ajutoare, întâlniţi de lliuţă acesta a dat ordin pretorului Dindele­gan ca să-i împuşte la Saygorod­ împuşcat pentru o pălă­rie cu mazăre Un alt fapt, Singer Fuchs, deoarece fraţii lui e­­rau flămânzi a luat o pălărie cu ma­zăre din centrul de colectare de la Sarborog. Pentru aceasta a fost îm­puşcat din ordinul pretorului Din­­delgan. Dindelegan a venit la noi să ne cea­ră să-i dăm aur căci altfel va da un ordin ca să fim evacuaţi. S’a strâns o mare cantitate de aur. Pretorul n’a fost mulţumit ci a mai cerut un ceas de aur şi o blană de astrahan. In ce priveşte maiorul Botoroagă martorul spune că a dat ordin să fie trimişi la Tulcin unde au fost împuş­caţi, . 12 evrei veniţi la Moghilău de la Saragorov şi Jur­in. Martorul mai arată cum la Vocineţ unde a fost oprit trenul cu care a venit din Suceava, din cauză că ei sufocau, a mers la fereastră şi a rugat jandarmul să deschidă vagonul, ceea­­ce a şi făcut. Atunci a scos 5000 lei şi i-a dat, însă acesta a spus : nu iau bani din suferinţa unor oameni. Danielov „Preşedintele" evreilor Este­ introdusă martora Ghizela Ka­­hane, care arată rolul nefast în ex­terminarea evreilor a lui Danielov. Martorul Kahane Faibiş, deşi era bătrân şi avea 7 copii a fost ridicat ce la Moghilău şi trimis la Fecioara în urma hotărîrii luate de Danielov. Când cineva a interv­enit, Danielov l-a bătut. El strângea de la bogaţi bani şi aur, iar cei săraci au fost deportaţi. Acu­zatul Danielov spunea că nu este pă­cat dacă cei săraci mor, pentru că ast­fel vor trăi cei bogaţi. CÂINII LUI MAZILU DMITRIEV EUGEN, a făcut In­ (Continuare în pag. 2-a) LOGHIN CON­STANTIN­ESCU STEFAN BARBULESCU Qîăb? T V _ ■V ursul Congrr zi a Congresului za a ţinut un extragem:­uceri, aste în ia organizaţiei ţi fi la datorii ul ca in cadre temeiul aceste stăzi, dacă veţi a să se închege ra­­putere p r Cî­ntai congres care, a* ».irizaţia noastră în mod pe întreaga ţară. Văd­urea i- A congres să faceţi un pe linii a luptei ce s din discuţi unii« care fune­roas daci d-lui dr. Petru Groza al Frontului Plugarilor au avut loc, luptă care trebue să fie organizată pentru câştigarea drepturilor şi îndeplinirea reven­dicărilor. Să înţeleagă fiecare că trebue să lupte zi de zi, că este o luptă grea care trebue dusă şi să­­au vă odihniţi pe lauri mergând acasă. Congresul nostru a avut succes deplin; manifestaţia de Duminecă a arătat opiniei publice şi repre­zentanţilor din străinătate, care erau de faţă, că plugărimea din ţara noastră este trezită la con­ştiinţa de a fi temelia acestei ţări Capitala, în sfârşit, a văzut pe re­prezentanţii adevăraţi ai poporu­lui de ţărani. (Aplauze). Am ajuns la ultimul sector unde dăm bătălia şi anume la sectorul economic. Bătăli­­a în sectorul economic Ne svârcolim din greu, fraţi plu- mari, ca să oprim specula, să d­oborîm­­ preţurile pentru a nu se urca nebu­neşte la deal şi să facem posibilă viaţa muncitorilor din fabrici şi uzi­ne. Orice salariu, oricât die ridicat ar fi el, nu poate ajunge astăzi să satis­facă trebuinţele de viaţă ale munci­torimii. Să ştiţi că proletariatul muncitorii de la oraşe, din uzine, luptă greu cu mizeria. Duc o neagră mizerie şi cu salariile lor oricât de ridicate ar fi, nu pot să-şi asigure pâinea de toate zilele, care de cele mai multe ori nu le ajunge, cărora le dăm de mai multe ori pe săptă­mână mămăligă, pentru că se sfâr­şeşte pâinea. Trebue să ştiţi că, cu toate aceste greutăţi, proletariatul de la oraşe este conştient şi bine organizat, rămâne la locul lui, transpiră muncind, deşi de multe ori este flămând. Cu toate greutăţile pe care le întâmpină, acest proletariat de la oraşe, el va ieşi bi­ruitor. Nici în acest sector nu trebue să ne lăsăm bătuţi de către această ban­dă de speculanţi, de mari financiari. (Continuare în pag. 4­ a) Str VV Pachetele de bumbac destinate ţăranilor la Bumbăcăria Român­ească Jilava. (reportajul o vom publica mâine) Citiți în pag. 6-a Demascarea manevrelor lui Maniu și Brătianu Un comentariu al postului die radio Moscova Lucrările Comisiei economice româno-sovietice La 28 iunie au început în Ca­pitala ţării lucrările Comisiei ro­­mâno-sovietice pentru realizarea acordului asupra colaborării eco­nomice dintre U. R. S. S. şi Ro­mânia. Precum se ştie din comu­nicatul publicat în ziarele de eri, delegaţia sovietică este condusă de primul locţiitor al Comisarului poporului pentru comerţul exte­rior al U. R. S. S., d. A. D. Km­­tikov. Şi acest fapt dovedeşte în­semnătatea pe care o acordă U­­niunea Sovietică acestor lucrări. In acordul economic semnat la 8 Mai, la Moscova, se prevedea un ajutor substanţial din partea U­­niunii Sovietice pentru refacerea economiei româneşti, dezorganiza­tă de război, precum şi valorifi­carea în condiţiunii optime a po­tenţialului nostru economic, în primul rând exploatarea materii­lor prime şi prelucrarea lor. In acest scop, guvernul sovietic s’a arătat dispus să contribue cu mij­loace financiare şi maşini — în cadrul înfiinţării unor societăţi mixte româno-sovietice. De ase­meni, guvernul sovietic este dispus să ajute tehnica românească cu experienţa, descoperirile şi inven­­ţiunile din domeniul industriei­­ so­vietice. Prietenia Uniunii Sovietice se manifestă prin fapte. Cuvântul sovietic este însoţit totdeauna şi de faptă. Poporul român, care la 6 Martie a câştigat, datorită gu­vernului Petru­ Groza, încrederea şi prietenia puternicului său vecin, are şi va avea din ce în ce mai mult prilejul să constate impor­tanţa covârşitoare pe care o are pentru dezvoltarea lui viitoare, co­laborarea şi ajutorul Uniunii So­vietice.­­ Cu toate greutăţile care mai există şi care sunt urmarea jafu­lui şi războiului hitlerist, porţile progresului şi ale bunei stări eco­nomice sunt astăzi deschise. Ro­mâniei şi poporul poate păşi la realizări, sigur de roadele muncii sale, sigur de viitorul lui, sigur de prietenia sovietică — garanţie a desvoltării paşnice şi ferite de ameninţări. I. 7. Ofiţeri sovietici deco­raţi MOSCOVA, 29 (Rador). — Agen­ţia TASS transmite: Prezidium-ul Sovietului Suprem al URSS-ului a decorat cu ordinele navale Oceakov şi Nakimov el. l­a . in nlr,;;i':' j» , ’'fali —ergU si I ofiţeri de mar nă, pentru îndeplini-' I rea exeri Iară a misiunilor primi’z itului, în ordinul ___ din partea comandame Printre cei decorați UC6VICOV SI­nt: amiralu, amiralul htsakov, Lev Get Lev .'2nko% Filip Vladimir iVribo?‘-i? pre resalul aerului Jávoron si ma- Vn pat) 4-a -----Î-Sil— Un­^a|ail. real teoretic, sesiunea Iulie 1945 In pag. S-n r prinderea de la ho­telul Athénée Palace COMUNIŞTII ROMANI SI PATRIOTISMUL F­ ­i alimentul guvernărilor „na­ţionaliste“ începând cu gu­vernul Goga-Cuza şi termi­nând cu dictatura antonesciană-le­­gionară, dezastrul în care a fost a­­runcată ţara noastră de către cu­rentele naţional-fasciste, demon­strează falsul lor patriotism. Speculând lozincile ultranaţiona­­liste, fasciştii români au căutat să lege ochii masselor populare pen­tru a camufla conţinutul de jaf al politicei lor trădătoare, vânzând ţara moşierimei şi finanţei fasciste de la noi ca şi imperialismului hit­­lerist, în dorinţa de îmbogăţire şi parvenire. In numele politicei ultranaţiona­­liste, legionarii au semănat ura în­tre popoarele conlocuitoare, au dez­binat ţara, au produs dezordine şi anarhie, aruncând poporul nostru în războiul de jaf contra Uniunii Sovietice, război care este o ruşine istorică fără precedent. Demagogia „paradisului“ legio­nar s’a terminat cu cel mai negru dezastru economic, de pe urma că­ruia ţara suferă azi. Regimul fas­cist a dus o politică de jaf nu nu­mai în interior pe seama popoare­lor conlocuitoare, dar a făcut acea­stă politică în proporţii incompa­rabil mai mare pe teritoriul Uniu­nii Sovietice. Numai din „Transni­­stria“ s’au prădat bunuri în valoare de o mie de miliarde lei Cu ce s’au ales massele popuare din aceste guvernări ? Clica fascistă s’a îm­bogăţit pe spinarea marilor masse sărăcite, care au pierdut, de pe ur­ma dominaţiei antonesciene bruma de revendicări câştigate imediat după războiul din 1918. In discursul său la Congresul Plugarilor, tov. Gheorghiu-Dej a spus : „Moşierii şi reprezentanţii lor politici în frunte cu Maniu au ţi­nut în cea mai hidoasă mizerie pe ţăran, pentru ca să poată stăpâni pământul răpit dela plugari prin toate mijloacele de teroare şi prin vicleşugurile cunoscute lor. Preo­cuparea principală a fost de a-şi menţine şi apăra împotriva plugă­­rimii, privilegiile. „Şi de câte ori ţăranii s’au ridi­cat să-şi ceară drepturile, tot de atâtea ori răspunsul guvernelor patronate de reprezentanţii moşie­rimii, în frunte cu Maniu, a fost acelaş­i represiuni sângeroase... „Aceiaşi politică demagogică trădătoare au dus-o şi aliaţii de totdeauna ai lui Maniu : legionarii. Garda de fier a lansat în perioada alegerilor lozinca înşelătoare: „O­mul şi pogonul“, cu astfel de pro­misiuni şi făgădueli mincinoase s’au prezentat gardiştii în faţa pluga­rilor în Decembrie 1937, fiind un cartel electoral cu Iuliu Maniu şi Gh. Brătianu“. Din patriotism consecvent şi să­nătos, Partidul Comunist, partidul clasei muncitoare, a înţeles să spri­jine ţărănimea sărăcită şi a dus o luptă fără exemplu in istoria po­­porului nostru pentru realizarea reformei agrare. Ţăranii sunt pere­tru prima oară stăpânii pamântu­lui, ei sunt ajutaţi să-şi organi­zeze muncile agricole şi să-şi com­­plecteze inventarul agricol. Comu­niştii au înţeles că întărirea pozi­ţiei economice a ţărănimii este în­tărirea libertăţii şi independenţei noastre naţionale. In propaganda lor mincinoasă fasciştii acuzau pe comunişti de ne­garea istoriei trecute a poporului român. Nimic mai fals decât această a­­firmaţie. Fasciştii au denaturat în­treaga istorie a poporului român pentru a putea trage concluzii în susţinerea tezelor ultranaţionaliste de asuprire, jaf şi crimă. Comuniştii români, în mijlocul unor frământări atât de uraşe au găsit timpul să facă lumină în ju­rul problemelor de istorie, de primă importanţă. Niciodată istoria poporului ro­mân, în ceea ce a fost mai măreţ, n’a găsit mai mare afirmare decât la comuniştii din România. Originea şi desvoltarea societăţii româneşti este subiectul multor studii realizate de teoreticenii co­munişti din România. Nicăeri mişcările de massă pro­gresiste româneşti n'au gas­t moş­tenitori mai mândri de ele, decât în persoana comuniştilor. Nicăeri revoltele lui Horia, Tudor Vladi­­mirescu, revoluţia dela 1848, actul Unirii, câştigarea independenţei na­ţionale, in general lupta poporului român pentru libertate şi indepen­denţa naţională, nu au cunoscut, o îmbrăţişare mai însufleţită decât p­a rândurile comuniştilor. Comuniştii români vor să devină moştenitorii demni a tot ce a P­ro­­dus mai sănătos şi mai măreţ nea­mul românesc. Ei sunt urmaşii moşnenilor, răzeşilor şi iobagilor, cari timp de secole au luptat pen­tru dezrobirea poporului român de sub stăpânirea turcească. Ei sunt urmaşii moţilor, pandurilor, paşop­tiştilor, ai răzvrătiţilor pentru drep­tate din 1907. Ei sunt continua­torii luptei lor în mobilizarea po­porului român pentru libertate Acest patriotism nu vine un sin­gur moment în contradicţie cu po­litica de solidaritate internaţională cu toate popoarele iubitoare de libertate. Din contră, acest patriotism des­­brăcat de naţionalismul sălbatesc, de şovinism şi ura de rasă, des­­cinde calea frăţiei cu po­poarele conlocuitoare, ajută la stabilirea relaţiilor de prietenie şi frăţească înţelegere cu toate popoarele din jurul hotarelor noastre ca şi cu popoarele libere din toată lumea. Solidaritatea internaţională a sindicatelor muncitoreşti întăreşte poziţia naţională a fiecărei Confe­deraţii în parte, ea este un instru­ment de pace alături de instituţiile create în acest scop de către Na­ţiunile Unite la conferinţa de la San Francisco, cât şi cel mai pu­ternic instrument pentru recons­trucţia economică a lumii devastate de fasciști. Patriotismul, în epoca în care clasa muncitoare a devenit un fac­tor politic de conducere, a îmbră­cat formele sale de dezvoltare cele mai ridicate. Comitetul Central al Frontului Plugarilor ales de Congres D. dr. Petru Groza proclamat în unanimitate preşedinte al Frontului Plugarilor dri dimineaţă. Comitetul Cen­tral al Frontului Plugarilor în­trunit în prima şedinţă, a proce­dat la alegerea Comitetului exe­cutiv după cum urmează: 1. Preşedinte: Dr. Petru Groza. 2. Vice-preşedinte: prof. univ. Mihail Ralea. 3. Vice-preşedinte: C. Agiu. 4. Vice-preşedinte : Ion Moga Fileriu. 5. Vice-preşedinte: Gh. Radu-Baia. 6. Secretar general: Miron Be­lea. 7. Secretar general: Nichifor Stere. 8, Secretar general: adj. pro», Stanciu Stoian. 9. Casier: Grigore Geamănu. 10. Romulus Zăroni. 11. Ioviţă Dumbravă. 12. Gh. Micle. 13. Ion Şuteu. 14. Ion Popescu-Feneş. 15. Gh. Mandache. 16. Prof. dr. V. Răşcanu 17. Oală Florea. 18. Mihail Ghelmegeanu 19. Dorina Stoian. 20. Mitu Răduţ. 21. Dănilă Sfetea. Ambalajul pachetelor de bumbac sovietic, prelucrat în intrus­­trile noastre, se distribue țăranilor români prin I. N. C. D. O. P.

Next