Scânteia, septembrie 1945 (Anul 2, nr. 315-340)
1945-09-01 / nr. 315
.SCÂNTEIA" Primu Congres a artiştilor, scriitorilor şi ziariştilor (Continuare din pag. Pe preţul acestor jertfe, glorioase sau anonime, stăm astăzi întruniţi aici. Cuvântarea tS-l lui Victor Eftiviu din jurtea S. S. R. Se întrunesc sub această cupolă, astăzi 29 August 1945, un an după marea zi, reprezentanţii breslelor noastre, scriitori, gazetari ,actori, pictori, cântăreţi şi sculptori, toţi cei ce vor să facă din frumuseţe, pâinea celor mulţi, nu numai ospăţul rar al câtorva privilegiaţi. Venim astăzi, noi, cioplitorii de cuvânt şi de Piatră, alături de fraţii noştri cioplitori ai Pământului şi ai fierului ne unim cu ei ca să mergem împreună cu eiin fruntea mulţimilor, fiindcă nu ne mai lăsăm conduşi de oricine, dar vrem să conducem noi, noi cei ce muncim la Doamnelor şi domnilor, prieteni şi preisne, tovarăşi. Aduc primului Congres Liber al artiştilor, scriitorilor şi ziariştilor satului fierbinta al Sindcatului ziariştilor profesionişti din Capitală (aplauze prelungite)- „ Congresul acesta se ţine astăzi in corudiţiile victoriei forţelor democratice unite asupra fascismului, sa ţine in condiţiile noui ale muncii fără preget şi rodnica, pentru reconstrucţia lumii şi pentru reconstrucţia ţării noastra. Victoria forţelor democratice unit® din lumea întreagă, a fost ii acelaş timnp şi victoria culturii progresiste a lumii Armatele eliberatoare, Armata Roşia, armatele aliate, au purtat nu numai steagul libertăţii popoarelor, ci in acelaş timp şi steagul culturii celei mai înalte. Congresul acesta al nostru, care se ţine in condiţiile muncii de refacere, ne ve pune desigur aromi importante şi faţă. Cred că este necesar să precizăm aici, felul cum noi, ziariştii, vedem rolul presei in România liberă şi democratică. Presa nu este numai un instrument de relatare a faptelor, de informare a opiniei publice. Ea este, în acelaş timp, un îndrumător, un educator colectiv, un mobilizator al masselor pentru misiunea care stă în faţa noastră, în felul acesta concepem noi rolul presei, ca mobilizatoare, organizatoare şi ndinunătoare a muncii masselor, pentru refacerea ţării noastre. Am luptat decenii pentru libertatea presei, astăzi o avem! Dar libertatea presei trebue să fie o libertate in cadrul democraţiei şi pentru democraţie (aplauze prelungite). Libertatea presei da, libertate pentru popor, pentru exponenţii poporului, un libertate pentru fascişti (aplauze prelungite). Continuăm lupta începută cu decenii în urmă, luptă pentru ridicarea nivelului cultural al poporului nostru. De ridicarea nivelului cultural al masselor este strâns legată capacitatea de înţelegere şi de inhibiţie a celor mai înalte valori culturale. Altfel, aceste valori rămân sterpe. Fără o legătură între oamenii de cultură şi massele largi populare, intre valorile culturale şi poporul luminat şi ridicat culturaliceşte, nu se poate creia în ţara noastră o adevărată civilizaţie democratică, o adevărată cultură. Suntem încadraţi luptei tuturor muncitorilor, ţăranilor şi liber-profesioniştilor, pentru reconstrucţia acestei ţări. Dar ■sconstrucţia aceasta nu o Înţelegem numai pe plan economic şi administrativ, o înţelegem, în acelaş timp, şi pe plin moral şi cultural. Sarcina noastră este, aşa cum a ară■t şi primul ministru al ţării, dr. Petru "■roza, să luptăm pentru lichidarea rămăşiţelor şoviniste, rassiste, fasciste, in • “Titalitatea oamenîlor. Treime să fim, într’adevăr, făuritori ai uuui suflet nou, închei, tovarăşi exprimând voinţa noastră, a ziariştilor, voinţă care cred că este împărtăşită ei de celelalte sindicate cari participă la alcătuirea acestei Uniuni, de a duce o muncă neobosita, pentru reconstrucţia economică, morală şi culturală a ţării, pentru a făuri o Românie înfloritoare o Românie civilizată, democratică, o Românie liberă şi independentă (aplauze), masa de scris, în sola de repetiţii, în ateliere, în uzine, nu laboratorii, oriunde scapără scânteia, oriunde e braţul încordat, întregul suflet încordat spre lumină şi înălţare. Noi suntem munca productivă, viaţa vie, mersul înainte şi fără cei ce muncesc ar copleşi bălăriile şi rugina toate bucuriile pământului. Precum apele nu se pot răsuci în albia lor ,să curgă un urcuş, tot aşa omelnirea nu se mai poate opri din mersul ei năvalnic. Nimeni nu va putea clinti aşezarea căreia i se pun astăzi temeliile. Nu mai poate exista decât o singură familie, familia celor ce muncesc. Infrăţindu-ne cu muncitorii manuli, noi, gazetarii, artiştii, scriitorii, venim la ei, care au luptat şi au suferit mai mult decât noi şi. Prin aceasta au câştigat mai multă experienţă, venim şi■ i rugăm să ne înveţe solidaritatea şi dârzenia lor şi technica lor de a-şi cuceri drepturile. Exprim voinţa noastră de a sprijini, din toate puterile guvernul de concentrare democratică Petru Groza (aplauze prelungite), despre care avem certitudinea că va asigura ţării noastre şi poporului nostru o desvoltare progresistă, o desvoltare spre fericire. Cuvântul tov, ministru Lotar Rătăceanu* Mişcarea sindicală este veche în România. Mişcarea sindicală a apărut,in România odată cu primele licăriri de Conştiinţă ale clasei muncitoare şi are un trecut plin de lupte, de jertfe şi de sânge. Dar abia după 23 August 1944 am putut să ajungem noi, in ţara noastră, să avem o mişcare sindicală cu adevărat liberă, o mişcare sindicală în care să se poată încadra, în deplină libertate, după voinţa lor liberă, toate categoriile de muncitori, începând cu hamalul umil din port, care nu depune decât o muncă fizică, şi terminând cu cei mai de seamă gânditori ai neamului nostru, cu cei mai înzestraţi artişti, cu condeerii cei mai străluciţi, cu profesorii cari fac fală nu numai ştiinţei noastre româneşti, dar cari fac fală şi ştiinţei universale. Congresul dvs., intrun anumit sens politic, în care se poate vorbi chiar la un congres sindical, are şi o însemnătate naţională, are o însemnătate democratică. Şi dacă vorbim de o însemnătate naţională mai înaltă, de o însemnătate democratică, a acestui Congres, vorbim pentru că prin acest Congres se închee veriga prin care unitatea de organizare şi de luptă a adevăratului popor român devine o realitate vie şi întreagă (aplauze prelungite). Aceasta este adevărata democraţie, unde toate aceste categorii, aceste pături cari compun cu adevărat poporul român, au cuvânt şi au dreptul şi posibilitatea de a participa, în mod activ, la toată viaţa publică. Cuvântarea d-lui Marij? din pdea artiştilor plastici Iniţiativa purtată pentru realizarea unei Uniunii a Sindicatelor de artişti, scriitori şi gazetari, este opera Confederaţiei Generale a Muncii. Este isvorâtă deci din conştiinţa democrată a unui milion de muncitori, din spiritul acestei masse organizate şi organizatorice. Dinamica creatoare a clasei muncitoare ne-a cuprins în orbita ei şi actul acesta de constituire a noastră în Uniunea de artişti, scriitori şi ziarişti, este proba spiritului de înaltă concepţie creatoare a clasei muncitoare. Şi în frunte cu clasa muncitoare, dinamică şi propulsivă de viaţă şi orizonturi noui, energiile noastre vor contribui la reclădirea acestei ţări devastată fiziceşte şi sufleteşte de toate regimurile trecute ale unei anumite democraţii „istorice“ falimentare şi ale reacţionarismului negru şi criminal, înfrăţiţi astfel prin munca şi lupta comună, artiştii plastici se consideră alăturaţi luptei întregii muncitorimi pentru susţinerea guvernului de largă concentrare Petru Groza, adus în fruntea Delegaţii sindicatelor de artişti, scriitori şi ziarişti, întruniţi în Congres general pentru înfăptuirea Uniunii Sinditării prin grele jertfe ale clasei imuncitoare. Artiştii plastici vor susţine prin toată forţa lor, prin arta lor, prin propaganda pe care arta lor o poate cuprinde idee® şi acţiunile pentru reconstrucţia ţării. Cuvântarea foii, Cukovici Vorbind în numele Sindicatelor Unite ale manditarilor şi fincţionarilor din Iugoslavia, tov. Cukovici, spune: „Artiştii, ziariştii şi scriitorii din Iugoslavia Mintă sforărie şi munca pa care artiştii, ziariştii şi scriitorii din România o depun la făurirea şi consolidarea României democratice. Popoare!» din Iugoslavia sprijină munca dv. şi va bucură pentru iscare succes a dv„ fiindcă o democraţie puternică in lumee cea maui bună garanţie în lupta contra rămăşiţelor fasciste şi pentui păstrarea păcii între toate popoarele din lume Astăzi, după ce răi,boiul s’a terminat, artiştii, ziariştii şi scriitorii Înnodaţiei democratica şi federative, arată popoarelor din Iugoslavia cum trebue să păstreze libertatea şi democraţia, care au fost câştigate cu mari sacrificii la lupte grele şi sângeroase. Ei încurajează popoarele noastre în lupta lor contra rămăşiţelor la serile, contra sabotaurilor, contra speculanţilor bursei negre. Artiştii, ziariştii şi scriitorii din Iugoslavia doresc să colaboreze sincer şi tovărăşesc cu artiştii, ziariştii şi scriitorii din România. La noi ne-a invăţat marele fin al patriei noastre, tovarăşul Tito, să iubim şi să preţuim aria, literatura şi presa, cari ridică şi luminează massele largi ale poporului. El ne-a învăţat că operele ceea trebue să le apărăm şi să le păstrăm.“ Tov. Ion Pas: Mulţumesc tov. Cucovici pentru salutul călduros al tovară cele mai mari ale omenirii trebue să devină şi proprietatea noastră şi de reşilor şi confraţilor iugoslavi şi ne simţim fericiţi că pe linia pe care am pornit suntem alături de prietenii şi de colegii din ţările învecinate nouă. D. Iofiel Ţâra,nu citeşte scrisoarea d-lui, V Maximilian, delegatul Sindicatului Artiştilor şi al tuturor salariaţilor din întreprinderile de spectacole, prin care exprimă ataşamentul unanim al membrilor Sindicatului faţă de guvernul dr Fetru Groza şi angajamentul solemn de a pune arta şi teatrul in slujba popomlui. D. Mircea Bârsan în numele Sindicatului Artiştilor Instrumenteşti aduce Congresului salutul călduros al tuturor membrilor. In şedinţa de Miercuri după amiază au luat cuvântul tovarăşii : Radovanovici de la Uniunea Metaluriştilor; Bandi dela C. F. R.; Zestroiu dela U. C. B.; Aldra dela S. T. B.; Buduia dela Sindicatul metalo-chimic. Bucureşti; Lipan dela Sindicatul Gaz şi Electricitate; Popa Mihai dela Sindicatul C. F. R. Bucureşti; Boerescu dela Comisia Locală Culturală; Scarat Calimachi dela ARLUS; Gheorghe Radu dela Frontul Plugariler;Dr. Ianovici dela teatrul maghiar din Cluj; Ana Bascas dela tineretul artistic; D-tru Stancu dela Malaxa, aducând salutul organizaţiunilor respective. Tov. N. MORARU a făcut istoricul evenimetelor ce a precedat memorabila zi de 23 August 1944 precum şi lupta şi realizările masselor populare, a forţelor democratice şi a guvernului Groza după 23 August până astăzi. Subliniază activitatea militantă a ziariştilor democraţi împotriva teroarei şi a asupririlor antonesciene terminând prin a defini rolul presei în uriaşa operă de reconstrucţie materială şi morală a ţării. După aceast tov. N. Moraru face o amplă explicaţie a noţiunii democraţiei şi precizează ţelurile la care trebue să ajungă acest prim Congres al ziariştilor, artiştilor şi scriitorilor, ţeluri pe care tot poporul doreşte a le vedea atinse de mujică şi cu întreaga noastră Însufleţire. In sectorul refacerii morale a ţării noastre, în sectorul răspândirii culturii in straturile cele mai înapoiate ale populaţiei ne luăm angajamentul de a duce flacăra culturii şi progresului. Fericit este omul când viaţa devine mai uşoară, mai plină, îmbelşugată. Vom sprijini deci efortul ridicării nivelului de trai al poporului, acceptând chiar sacrificii trecătoare. Vom da interpretare artistică efortului popular şi vom ajuta mobilizarea a tot ce e patriot, sincer şi cinstit pentru înlăturarea piedicilor din drum Sindicatele noastre continuă să acţioneze pentru îmbunătăţirea vieţii noastre materiale. Vom căuta să găsim in cadrul efortului general al naţiunii întregi, căile cele mai juste pentru rezolvarea pozitivă şi constructivă a principalelor noastre deziderate. Socotim că ele pot fi real Împlinite numai in măsura în care se vor creia reţelele uriaşe de instituţiuni şi organisme vaste pentru culturalizarea masselor largiIată de ce noi vom acţiona pentru înfăptuirea a cât mai multe teatre în toate colţurile ţării. Teatre de stat, pe regiuni, comunale, teatre pentru ostaşi, sere, cartiere, fabrici, uzine. Vom acţiona pentru înfiinţarea de economai®, care să asigure artiştilor uneltele, costumele. Vom căuta să obţinem folosirea artiştilor plastici în resorturile de aria ale producţiei industriale, vom stărui pentru crearea de pinacoteci, construind ateliere în toate regiunile ţării, vom milita pentru organizare de expoziţii regionale pentru repartizarea de bugete speciale în vederea achiziţionării de tablouri, sculpturi, obiecte de artă, pentru nestrarea instituţiunilor publice, a atenţilor populare, a cluburilor muncitoreşti şi institutelor de cultură până în satele cele mai îndepărtate. Vom realiza şi cooperative pentru dobândire de culori şi alte ustensile, in raporturile dintre scriitor şi editor vom căuta să obţinem o mai justă răsplătire a scrisului în apărarea Independenţei de creaţie. Vom propune editurii de stat să tipărească în sute de mii de exemplare operele de valoare. Vom căuta să obţint aici ca toate tipăriturile de ordin cultural să fie încredinţate scriitorilor Sunt necesare zeci de orchestre simfonic® şi populare în toate oraşele, in comune mai mari. Trebue să obţinem angajamente pentru muzicanţi, să dispară cheia ruşinoasă şi să-i ia losrtt contractul colectiv. Vom dobândi economate pentru procurarea şi întreţinerea instrumentelor cât şî asigurarea instrumentiştilor, cu cele necesare vieţii. Şomajul in presă, ca şi în tijele domeniile profesiunilor noastre trebue să dispară. In serviciile de presă, la stat, comune, Întreprinderi, ca şi în posturile de ataşaţi de presă in străinătate, treieresc numiţi ziarişti profesionişti cu recomandarea Sind. Ziariştilor. Vom dobândi condiţii omeneşti pentru cei care nunesec noaptea. Vom cere contracte colective, încadrarea tuturor profesiunilor noastre in Asigurări Sociale, case de odihnă pentru oamenii artei, reforma învăţământului profesional artistic, şcoli de ziaristică Ne luăm sarcina reeducării profesionale a diferitelor categorii de artişti, în spiritul democraţiei şi progresului. Vom da lupta aspră pentru calificarea profesională pentru ridicarea valorii creaţiei artistice ridicând-o necontenit pe treaptă superioară, aşa cum ne-au învăţat titanii omenirii. Ne dăm seama că efortul pentru refacerea ţării ne cheamă. Democraţia realizată, în plin maies, reclamă prezenţa artistului alături de popor. Ne luăm angajamentul de a nu înşira lozinci simple, cide a creia opera reală, inspirată din lupta mariior, dând conţinutului ei forme artistice corespunzătoare. Scuturând lanţurile dictaturii, poporul ne-a creiat şi nouă condiţiile optime dezvoltării artei. Vom munci şi ne-am luat îndatoriri precise în această privinţă. Luăm exemplul artiştilor sovietici, francezi, a tuturor oamenilor artei unde există popoare ce au luptat efectiv pentru libertate. Le trimitem caldul nostru ,salut şi vom lega cu ei relaţii prieteneşti strânse. In efortul general al poporului, pentru reconstrucţia ţării, vom aduce aportul nostru pentru ridicarea nivelului cultural al masselor, scriind, cântând, făcând teatru, montând piese, pictând, sculptând pentru cei mulţi ţinuţi atâta timp în întuneric, de fascism şi reacţiune. Vom nimici toate piedicile pe care le ridică mentalitatea reacţionară cuibărită, pe ici pe colo, toate tezele fasciste şi retrograde, care împiedică desvoltarea artelor. Vom lupta cu armele talentului nostru împotriva resturilor reacţionare, care încearcă să oprească opera de refacere a ţării, condiţie pentru făurirea unui viitor fericit pentru Patria noastră. De aceia, sprijinind guvernul Petru Groza, Guvernul victoriei şi reconstrucţiei ţării, luăm hotărârea încadrării noastre depline in uriaşa familie a celor 1.390.003 membri ai Confederaţiei Generale a Muncii, şi luând engadamentul contribuţiei nelimitate în lupta pentru refacerea morală a ţării noastre, cerem Comitetului Cemtral al Uniunii să ne ducă în frăţifi cu toţi muncitorii manuali şi intelectuali, pe calea făuririi viitorului fericit al poporului nostru. CU?»*»*»! şi f.i. M. A.) Actualul Comitet de conducere al Asociaţiei Masretraţilor şi Avocaţilor cu sediul în Bucureşti, Palatul Justiţiei, a fost disolvat şi în locul lui a fost instituită o comisiune interimară formate din următoarele persoane : Procop Dumitrescu, Traian Broşcanu, Horia Bogdan, Ştefan Râiescu , Radovici, Victor Papadopol, C. Paraschivescu-Bălăceanu, I. Raidu, Mircea Manolescu, St. Niţulescu, N. Trescanu şi Raul Vasiliu. Această comisiune interimară va gira interesele acestei asociaţii până la alegerea organelor sale statutare de către adunarea generală. Cuvântul Iov» Miraţi Constantinescu, secretar al Sindicatului Ziariştilor Ziua a doua a congresului Uniunii Sindicatelor de artişti, scriitorişi ziarişti se desfăşoară într’o atmosferă de încordată atenţie. Nu mai este atmosfera fierbinte de salutări din ajun. Artiştii scenei, artiştii plastici, mânuitorii condeiului urmăresc operaţiile migăloase de validare ale mandatelor, care decurg în linişte, în timp ce pe scenă defilează delegaţii de tot felul.Rapoartele pe care le citesc diferiţi reprezentanţi ai sindicatelor scot la iveală problemele care frământă diferite ramuri ale artei şi sensului. Sunt probleme technice de bună seamă interesând viaţa materială şi morală creatorilor de frumos, dar de soluţionarea acestor probleme technice, adică de schimbarea condiţiilor de viaţă ale artiştilor, scriitorilor şi gazetarilor, depinde producţia lor viitoare în slujba poporului. Ceia ce se desprinde din aceste rapoarte este mai cu seamă: curentul nou de dinamism, de optimism, de încredere în forţele poporului, de dorinţa de a creia o artă şi o viaţă intelectuală străbătută de marele fionr al unei vieţi colective însufleţite de emnul poporului pentru reconstrucţia ţării, mare, puterea lui de muncă, sufletul lui cald şi generos, au fost puse in serviciul ideilor de dreptate şi ome Desbaterile au continuat azi în sala Teatrului Studio. Şedinţa s-a deschis la ora 9.30 dimineaţa, sub preşedinţia tov. Ion Pas biroul fiind format din Nicky Atanasiu, M. H. Maxy, Marcel Breslaşu, Mihai Baniuc, şi Alfons Vogel. Se trece la validarea mandatelor celor prezenţi, constatându-se că la congres sunt reprezentate un număr de 5 sindicate. Se hotărăşte ca validarea să se facă ’■■,cerând cu sindicatul cel mai mare, care este al artiştilor instrumentişti. D Alfons Vogel, dă câteva explicaţii asupra felului în care se va face ■,partiţia Validăm, cum şi a dreptului de vot, norme stabilite prin statutul Confederaţiei Generale a Muncii. Trecăndu-se la lucrările de validare, operaţia este terminată după aproape o oră. Tov. Mişa Revin, făcând un rezumat al primei zile de congres, arată programul de lucru al acestei de a doua zi şi scopul organizării în uniune a scriitorilor, artiştilor şi gazetarilor, pentru mai buna lor stare materiala şi morală. Trecând preşedinţia tov. Maxy, aresta dă citire unor telegrame primite din partea muncitorilor şi muncitoarelor S. T. B. şi al celor din sindicatul textil Bucureşti. Luând cuvântul, tov. Ion Pas, preşedintele sindicatului ziariştilor profesionişti, aduce un pios omagiu memoriei scriitorului Henry Barbusse, de la cărei moarte se împlinesc astăzi 10 ani.Henry Barbusse — spune oratorul — este acela care combătând războiul şi militarismul, a arătat că acestea nu sunt decât urmările unor cauze ce trebuesc extirpate. „Memoria lui ne este scumpă şi va rămâne tot atât de scumpă generaţiilor următoare, fiindcă talentul lui care nue‘‘. După aceasta, tov. Ion Pas, dă citire raportului ele activitate al sindicatului ziariştilor. In numele sindicatului scriitorilor români, d. Mihai Beniuc arată acuitatea desfăşurată de mânuitorii de condei şi dezideratele acestei categorii de breslaşi, care e nevoită să lupte din greu pentru a-şi putea asigura existenţa. Tov. M. H. Maxy dă citire raportului sinidicatului artelor frumoase şi prezintă o serie de revendicări profesionale ale pictorilor, sculptorilor şi celorlalte ramuri de artişti plastici In numele sindicatului artiştilor dramatici şi lirici, d-nii Nicky Atanasiu, Sergiu Dumitrescu şi Sandu Eliad au prezentat rapoarte asupra realizărilor şi sarcinilor de viitor ale sindicatului, arătând şi poziţia membrilor acestui sindicat faţă de întemeierea uniunii, Tov. Mauri,du Wexler , din partea sindicatului artiştilor instrumentişti, citeşte raportul de activitate al acestui sindicat care numără 1500 membri sindicalizaţi numai în Bucureşti. D-sa enumără apoi revendicările acestei ramuri artistice care vor putea fi realizate doar în cadrul uniunii ce va lua fiinţă. Citirea rapoartelor fiind terminată, se trece la discuţia lor, discuţii la care au participat delegaţii aflaţi în sală. Se trece apoi la constituirea în uniune şi la votarea statutului Rezoluta Confederaţiei Generale a Muncii, votând in unanimitate constituirea Uniunii si afilierea la C. G. M. Suntem fericiţi că primul nostru Congres liber şi constructiv s’a întrunit în condiţiunile deplinei victorii împotriva fascismului, în clipa când se împlineşte un an dela răsturnarea dictaturii antonesciene, dela ieşirea României din răsboiul nedrept, dela alăturarea noastră la lupta dreaptă a Naţiunilor Unite, în frunte cu Uniunea Sovietică, conform cu voinţa şi interesele poporului nostru. Ne-ara întrunit în ajunul aniversării unui an de la reînfiinţarea mişcării sindicale din ţara noastră, în ziua când se împlineşte un an de la intrarea Armatei Roşii eliberatoare în Bucureşti. Ascultând rapoartele prezentate de delegaţii congresişti şi desbaterile ce au urmat, constatăm cu satisfacţie munca rodnică şi lupta efectivă pe care au desfăşurat-o sindicatele noastre atât pe tărâmul îmbunătăţirii vieţii materiale a masselor de artişti, scriitori şi ziarişti cât şi participarea noastră la campania „Totul pentru Front, totul pentru Vietoris” — la lupta împotriva elementelor fasciste şi reacţionare din ţară, la încadrarea în marea operă de refacere a ţării după dobândirea victoriei Am Constatat şi o sumă de lipsuri slăbiciuni, neajunsuri în munca noastră. Aceries vor trebui înlăturate prin efortul nostru comun. În genere, din desbaterile Congresului nostru am putut trage o sumă de învăţăminte, am definit rolul artei şi rostul artistului, în cadrul regimului de arlevărată democraţie, condiţie indispensabilă pentru înflorirea şi desvoltarea artelor şi azi, când poporul a luat în mâinile lui făurirea viitorului său — arta trebue pusă în slujba poporului. Este foarte adevărat că situaţia omului de artă este grea astăzi. Este grea ca şi situaţia masselor populare în genere precum in genere ţara noastră are de luptat cu multe greutăţi — moştenire a răsboiului criminal în care ne-a antrenat dictatura lui Antonescu şi a elicei sale. Tămăduirea acestei situaţii va ven numai din efortul total al naţiunii întregi în uriaşa operă de refacere a ţării . refacere materială dar şi morală La această operă uriaşă pornită cu vigoare de Guvernul de largă concentrare democratică Dr. Petru Groza, sprijinită de massele populare cele mai largi, toate forţele productiva ale ţării noar răspund cu entuziasm chemării , hotărâm a participa cu toată puterea la a 11-a» Subofiţeri activi şi de rezerva Incantari în grad (Urmare) GENIU Boldeanu Marin, Moise Jan, Gheorghe M. Gheorghe, Sandu Vasile, Benga I. Teodor, Stoica Grigore, Muşat Serghie, Dragnea loan, Burtan M. loan, Călin P. Alexandru, Slăvoiu A. Gheorghe, Sudacevschi Boris, Lefter loan, Toader Tudor, Radulian Scarlat, Pătraşcu Gh. Ioniţă, David Vasile, Başa Marin Penga Gheorghe, Rânţă I. Alexandru, Constantinescu St. Corneliu, Chiriac C. loan, Pop loan, Radu Gh. loan, Petrică Constantin, Amănăloaiei Gheorghe, Bălan Ştefan, Aldea Gheorghe, Croitoru Gheorghe, Sârbu Aurel, Enoi T. Mihail, Apostol Gheorghe, Serea I. Dumitru Căldăratu Gheorghe, Dumitru Marin Butunoiu, Vasile Popescu Victor, Stroia Vasile, Tinea I. Marin, Bucur Ioan, Ciochiu Ioan, Crimovschi Vladimir, Bena Constantin, Chiru I. Ștefan, Apostol Constantin, Gogoașă Virgil, Stancu Gheorghe, Leonte Cristea, Trufașu Nicu, Cucinschi Vasile, Iancu Dobre, Chichinete Marin, Eooreanu Marin, Presbeanu D. Aurelian, Sorica F. Constantin, Nircă N. loan, Luchian I. Filip, Mardare Constantin, Turcanu I. Ioan, Covătariu N. Chirică, Ursuleac C. Nazarie, Pohoaţă N. Dumitru, Topală Constantin, Gună Gh. Vasile, Mirca Matei, Mandea Gh. Nicolae, Negreanu Constantin, Cărăuşu Gh Haralambie, Ciobanu Gheorghe, Grigore Andonie, Pascu loan, Hâncu Vasile, Munteanu Gh. Gheorghe, Ailutoaiei Gh. Şelaru N. Vanghelie, Popa Nicolae, Tudor loan, Funie St. Gheorghe, Ionescu Eugen. ADMINISTRAȚIE Chelaru Manoale, Olteanu D. Alexandru, Ghiţă I. Dumitru, Murgan D. Alexandru, Ştefănescu R. Tudor, Simion Gh. Vasile Neacşu I. Gheorghe, Andrei I. Florea, Goian I. Vasile, Popescu Gh. loan, Anton V. Costeche, Vitan C. Vasile, Vilău T. Constantin, Dumitru Gr. Gheorghe, Șuteanu V. Gheorghe, Bojoca V. Constantin, Obadă M. Emil, Stoian I. Cezar, Rotaru St. D-tru, Ciobanu I. loan, Nacu F. D-tru, Alexa N Petre, Berceanu Marin, Bănu B. Constantin, Dinulescu D Ioan, Miu S. Chintă, Ciurea N Gheorghe, Ştefănescu I. Aurel, Măcăneaţă St. Nedelea, Neagu E. Gh Ioan, Stoines N. Petre, Vicol Teodor, Galuşinschi S. Ioan, Cojuşneanu Vladimir, Ionescu D. Nicolae, Chirulescu Anghel, Rusu M. Alexandru, Alburescu I. Gheorghe, Băţică C. Dumitru, Borcan D. Titu, Botezatu Constantin, Doriuc D. Grigore, Tapelea I. Anghel, Bontea Gh. Vasile, Jucan F. loan, Voicilă I. Petre, Nistor D. loan, Măgală Gheorghe, Mamole N. Alexandru, SANITARI Mănescu M. Marin, Andron H. Constantin, Iliescu Nicolae, Rotaru Gheorghe, Alexescu Ștefan, Sineavschi Mihail, Diaconescu Virgil, Tudoran Anghel, Mirea Marin, Olteanu Dumitru, Măcriş C. Gheorghe, Buiculescu Marin, Enăştescu Nicolae, GUARZI GENIU Cojocaru Ioan, Mohanu P. Constantin, Farcaş I. Petre, Vlădoiu P. Aurelian, Ghinghină M. Nicolae, Dogaru T Ştefan, Drând I. Constantin. MUZICANŢI Giţă Cornel, Iordan Ion, Bud Gh. Vasile, Coben Nicolae, Cristescu Gh. Nicolae, Pompaş C. Ioan, Ungureanu Simion, Ciumac Vladimir, Haxanga D. Marin, Nedele Ioan, Creţu Marcel, Constantinescu Gheorghe, Neacşa Marin. CLASAŢI SERVICII Chiorpeacă Vasile, Florescu Gheorghe. SERGENȚI MAJORI LA GRADUL DE PLUTONIERI INFANTERIA Draghici Teodor, Sandu M. Vasile, Popa Constantin, Spilcă M. Ioan, Mocittu Constantin, Boștină Gh. Pantelimon, Ciungu Gh. Nicolae, Nae S. Dragomir. Brezeanu I. Stelian, Georgescu I Marin, Damian D. Nicolae, Soorec M. Nicolae, Bărbulescu I Gheorghe, Dinu Constantin, Stănescu F. Gheorghe, Bordeianu Constantin Man Florian, Iordache N. Nicolae, Săndescu Gheorghe Popa C. Iftenne, Crăciun Emilian, Cojocaru V. Nistor, Bucșa A. Victor, Vasilescu Constantin, Haret II Marin, Fulger Alexandru, Modea C. Constantin, Radu M. loan Adries Aurel, Andrei C. Gheorghe, Calotă I. Gheorghe, Calotă I. Dumitru Văsuţ I. Florea Briceag M. loan, Ghiţă Gh Emil, Oprică Gh. Ioan, Graur I loan, Ispăşoiu C. Gheorghe, lacob V. Florea Taloi Gr. Marin Armar, ca loan Stancu D. Marin, Duţu Gh. loan, Lemnaru Gheorghe, Budulan Grigore, Marinescu I Constantin, Porişnien A. Gheorghe, Lepadatescu Gheorghe, Rădulescu Florea Tănase S. Petre, CAVALERIA Iliuţă Nicolae, Dumitraş Gh. Dumitru, Ştefănescu Nicolae, Munteanu Gr Vladimir, Munteanu I. Dumitru, Oproiu Gh. Stan, Iordache M. Marin, Sindita M. Iancu, Ondfrei Gheorghe Ciuhnaru , Tache Năstase Dumitru, Toma loan Budur D. loan, Zăinescu A Gheorghe, Raiu P Constantin. ARTILERIA Toma P. Nicolae, Brava I Gheorghe, Ghițan S. Constantin, Florescu M. Dumitru, Cicu D. I. loan Spătaru M. Constantin Ca'aman Gr Cost'ca. Filer C. loan Androne D loan Zamfir S Constantin, Cristian I. $efsn, Slătineanu Ilie. Fieraru Haralambie. Popa C Gheorghe, Coricovsc B Constantin, Ilieş T. Dumitru Barbu I Costăche Bălţoiu A. Stan, Pascu Gr. Damian Cordogan N. loan. Roşe, S loan. Sebe V. loan, Mustalu C. Gheorghe. loan M Mircea, Târcă D Ilie, Irhim Gh Drashici Jurijavschi Stsae, Rotaru C Alexandru. GENIU Cioacă C Gheorghe. Rădoi Ni colae, Darie St. Vasile, Bojoc loan. Voinea St. Nicolae Miuță T Vasile. Tanea N. Petre Nonea Constantin, Amănătoarei V. Constantin, Cazan Ştefan, Dumitrescu Tache, Dinu Nicolae, Stoica A. Andrei, Dumbravă Dumitru, Amărăuţicăi D Nicolae, Mateescu S. Ilie, Georgescu N. Nicolae, Robini I. Gheorghe, Ghiţă R. Grigore, Ichim C. Nicolae. RADIO -TELEGRAFIŞTI Sârbu Gh. Ioan, Vasiliu Constantin, Moldoveanu Vasile, Ioniță St Vintilă, Sterian Nicolae, Nicolau A Nicolau,Becheret T. Ilie, Ilie St. Petru, Teodorescu loan, Buzatu N'’agu Ilie, Lupu V. Oprea, Toader N. Dumitru, Ștefănescu I. loan, Arsenie I Constantin, “Pruteanu ” Gheorghe, Constantinescu T Valerian. ADMINISTRAŢIE Bendescu O. Orest, Veisser A Nicolae, Ungureanu Ştefan, Gratul V. Niculae, Andrei Paul, Apostol Vasile, Avasilicăi Ştefan, Ceainică Dumitru, Catărie I. Iacob, Chebăruş C. Ioan, Aldea I. Gheorghe, Iosub Gh. Ştefan, Axinte C. Constantin, Dima N. Ioan, Ursu D. Nicolae, Dumitrescu Gh. Gheorghe, Macovei Gh. Mircea, Ionescu P. Petre, Dinu Gr. Mircea, Bordeianu Ch. Gherman, Mocanu V. Constantin, Cristescu V Victor, Cristescu Gh. Alexandru, Cernat Gh Vasile, Cuzuioc M. Alexandru Mihanea I. Constantin Manea I. Vasile, Anghelache B Marin, Vidvesihi V. Gheorghe, Bercovschi Eugen, Demi D. Pantelimon, Barbu I loan Badea St. Constantin, Muscalu Gh. Virgiliu, Teodoru M. Aurelian, Titerlea , Rusalim Ghidirmic loan, Stefan Nicolae, Ciobanu loan. Constantin I. Dumitru, Bogdan Ilie GUARZI GENIU Grigore loan. MECANICI ȘOFEERI Buleandră Gheorghe MUZICANŢI Hudrea I Gavrilă, Spânu Gh Aiexandru, Răuţă D Dumitru, Câmpeanu D Iordache, Papacică Gh. Florea, Ştefănescu I. Nicolae, Avram T. Pavel, Ungureanu Gh. Ştefan, Cuciureanu D Valerian, Chiva M. Constantin CORNIŞTI-TROMFEŢI Ghimeş D. Ioan. Prin Decizia Nr. 1.199 din 1945 PLOTONIERI MAJORI LA GRADUL DE PLOTONIERI MAJOR ȘEF. INFANTERIA Filimon loan, Joseanu Alexandru, Chencea I. loan, Bărbulescu Gh. Nicolle, F.Iican Constantin, Pavel S. Oprea, Luca Mhai, Pop A. Andrei, Stancu Nicolae, Sebe I. loan, Barbu I. loan, Secrieni A. loan, Ghicea S. Andrei, Bechenu Tudorache, lacob C. Petrache,Colduşu I. Constantin, Gârleanu Iulian, Chibaia P. Emil. CAVALERIA Duţu loan, Bălan Gh. loan, Stan Gh. Marin, Popescu R. Gheorghe. ARTILERIA Vlad Zaharia, Păunescu Gh. loan, Nichita C. loan, Rusu Gh. lacob, Crişan Ioan GENIU Zaharia G. Petre, Răileanu S. Radu, Scarlete S. Constantin, Florescu D. Constantin administraţia Ispăşoiu D Tănase, Gheorghe C. Nicolae, Baidauş A. Gheorghe. PLUTONIERI LA GRADUL DE PLOT. MAJOR INFANTERIA Marinoiu Dumitru, Huţu Constantin, Obrejea N. Traian, Ţarălungă Gheorghe, Vasile I Grigorie, Gheorghe D. Constantin, Saulea I. Simion, Dumbravă V. Dumitru, Stoica M. Petre, Caluşinsku T. Eugen, Popa I. Mihalache, Niculcea I. Constantin, Udrea Iloan, Ajoiţei CVasile, DUCU A. Teodor, Agrigoroaie C. Ihe, Bănculescu I. Traian, Negoescu M. Ioan, Ungureanu I. Vasile, Rotaru N. Mihai, Tonita Gh. Victor, Bădescu Marin, Năstase S Mihalache, Lucaci P. Gheorghe, Zdrâncă I Marin, Udroiu C. Gheorghe, Ursache C. Costache, Grosu Neavu, Cristea Gheorghe. (Continuare în numărul viitor). Cum activa organizaţia „T.” (Urmare din pagina l-a) din activul fostei Gărzi de Fier. In statutul organizaţiei teroriste „T“ se prevede cA recrutarea membrilor trebuie făcută „numai dintre prietenii si oamenii siguri", iar cooptarea lor se făcea In urma jurământului de „credinţA", cu nimic deosebit de cel al legionarilor. „Jur să nu destăinuiesc nimănui existenta organiteafiei si a membrilor ei pe care ii cunosc", se spune In acest jurământ. „Jur să execut întocmai ordinele. Jur că declar in mod liber si nesilit de nimeni că dacă unii voiu călca jurământul, să fiu considerat trădător şi împuşcat". Alcătuirea organizaţiei Tu Organizaţia se compunea din coloane, birouri şi oficii. Planul de organizare prevedea că „în organizaţie nu există şef, membrii nefiind decât agenţi“. Adică agenţi executori ai unor planuri criminale pregătite mai sus, de adevăraţii „şefi". Organizaţia avea cifruri secrete şi parole. întâlnirile dintre membrii ei se aranjau adeseori prin telefon, dar atunci se folosea un limbaj special, dinainte stabilit. Pe cale ierarhică, se făceau rapoarte de activitate. Acestea erau de trei feluri: rapoarte ordinare, rapoarte de executarea misiunii şi rapoarte excepţionale. Cele dintâi se făceau săptămânal şi, după cum declară Ţeţu, cuprindeau între altele precizarea : „dacă au arme şi muniţii şi de care". In statutul organizaţiei se spune, la rubrica „Misiuni permanente“: „Inarmează-te, procură-ţi un buletin de populaţie pe alt nume şi o profesiune pe care la nevoe o poţi exercita". De asemeni, misiunile speciale, după cum precizează statutul, „se dau în scris, conţinutul se consideră ordin". „Şef sat“ e Generalul Rădescu „Coloanele organizaţiei „T“ trebuiau să activeze rapid şi fără şovăire“ precizează Ţeţu. Intr’o declaraţie a sa, el vorbeşte despre activitatea aceasta spunând: „Ştiu că la 24 Februarie (observaţi data, data măcelului organizat de Rădescu în Piaţa Palatului) au fost despachetate 100 pistoale care au fost, luate de Tudor Costinescu, care a și semnat de primire la Statul Major, după cum spunea“ Cu privire la legăturile cu generalul Rădescu, Remus Ţeţu declară că acestea erau asigurate prin intermediul AdrianC. Georgescu. „Ea îl informa (pe generalul Rădescu) despre mersul organizaţiei .,Tu, principiile umanizaţiei, metodele de luptă, precum şi obiectul imediat al organizaţiei", spune unealta călăului din Piaţa Palatului. Primul contact dintre pistolar şi conducătorul teroriştilor, s-a stabilit la Clopotarii Vechi, în casa lui Rădescu. La sugestia acestuia şi cu concursul lui, Remus Ţeţu a recrutat un număr de militari, după cum tot el declară, iar militarii aveau obligaţia de a găsi arme şi muniţiuni. .Precizez — spune Ţeţu — că am fost de la început informat de către membrii militari ai organizaţiei, recte căpitanul Niky Bătrânu, căpitanul Arapu, căpitanul Chirnoagă şi subiect, de jandarmi din Banat al cărui nume nu-l pot preciza, că sunt fiecare în posesia unut stoc personal de armament, ca pistol mitralieră, puşcă, revolver, grenadă“. Din declaraţia aceasta reiese clar că organizaţia „T" avea pe primul plan al preocupărilor sale strângerea de arme şi muniţii. Mai mult chiar, organizaţia avea ramificaţii în provincie, asupra cărora nu putem da încă prea multe detalii, după cum întreaga întindere a complotului criminal al lui Rădescu nu va put**? fi ».predată decât după ce vom , cunoaşte toate amănuntele acesta odioase •'inspiraţii îndreptate împotriva poporului şi a conducătorilor săi fireşti. In zilele viitoare desigur că vom fi în măsură să dăm mai multe relaţii despre planurile lui Rădescu şi ale complicilor săi. Până atunci interesul instrucţiei limitează posthî*îti"‘Me noastre de informare, dar nu şi indignarea pe care o provoacă cinismul cu care duşmanii poporului urmăresc aruncarea lui într’o nouă robie. Tirelurile şi ticăloşiile lor trebuesc cunoscute, amănunt cu amănunte și vor fi dezvăluite. PBRE despre StalinBARBUSSE $i Uniunea Sovietică (Continuare din pag. l-n) mai buni oameni ai pământului şi tac ceea ce e arhaic şi a fost înainte de în frunte cu Stalin, înlătură din drum opoziţia de trădători care caută să sape temeliile statului sovietic. In luptă şi muncă stăruitoare, massele muncitoare dau sevă nouă şi vie, tânărului dar vigurosului stat sovietic, încep înfăptuirile planurilor cincinale. De afară duşmanii cu spuma în gură şi ura în suflet strigă: „Crahi „faliment“, „bancrută”. Foştii moşieri, speculanţi, reacţionari, sabotează. Poporul muncitor din oraşe şi sate merge înainte! In timp ce restul lumii se svârcoleşte în scăderea producţiei, iar muncitorii ţărilor sunt aruncaţi în şomaj şi mizerie, Uniunea Sovietică îşi măreşte producţia, numărul muncitorilor creşte odată cu bunăstarea lor Aceasta o recunosc cei mai încarnaţi şi reacţionari duşmani ai Uniunei Sovietice Scrâşnesc, dar trebue să recunoască prea evident, învăţământul se desvoltă. Arta înfloreşte. Omul sovietic păşeşte conştient şi entuziast înainte. Entuziasmul nu cuprinde numai indivizi, ci massele. „In ce priveşte Uniunea Sovietică, dacă doriţi să ştiţi în ce măsură un om se poate consacra unei idei, priviţi analele partidului: cazurile Individuale, cunoscute, sunt doar pilde a mii de fapte, cari sunt şi vor rămânea necunoscute Oriunde n’ar lucra comunistul sovietic, el va rămâne mereu soldat, iar când trebue, erou. El e gata la eroism“ scrie Henri Barbusse. Spre sfârşitul cărţii are o viziune Când treci noaptea prin Piaţa Roşie, panorama ei parcă Se desface nu două, în ceea ce e acum patria celor late. 1917. Se pare că acel care e culcat în mausoleu în mijlocul acestei pieţi nocturne şi pustii, a rămas singurul care-i de veghe în lume. El pluteşte deasupra tuturor. Se apleacă peste oraşe şi sate. E adevăratul conducător, omul despre care muncitorii spuneau, că le e tovarăş şi învăţător in acelaş timp El e tatăl şi fratele mai in vârstă, care într’adevăr se apleacă spre toţi. Nu Păţi cunoscut, dar el pe voi Va ştiut şi s’a gândit la voi. Oricine ar fi, ceeace ai mai bun la soarta ta, se află în mâinile cu un alt om, care deasemenea veghiazâ pentru toţi şi munceşte. E omul cu rapul de învăţat, cu faţa de muncitor Şi în haine de simplu soldat”. Privind în viitor Henri Barbusse e pm de încredere. Lumea e tulburată de vâltoarea războiului ce o cuprinde. Henri Barbusse, întrevede atacul bandiţilor fascişti contra Uniunii Sovietice, dar politica ei de pace faţă de toate ţările lumii, tăria unităţii muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor, frăţia popoarelor Uniunii Sovietice şi Armata Roşie sunt pavăzele ei puternice de neînfrânt. „Dacă războiul se va deslănţui — spune Henri Barbusse — Uniunea Sovietică va apăra viitorul ei şi al întregei Omeniri, al cărui reprezentant este” şi adaogă: „Orice ar ascunde în sine viitorul, dacă războiul se abate, poporul Uniunea Sovietice îşi asnune toată încrederea sa în Stalin, care pentru el e o chezăşie a victoriei“. Istoria a dovedit-o că a avut drep