Scânteia, septembrie 1945 (Anul 2, nr. 315-340)

1945-09-01 / nr. 315

.SCÂNTEI­A" Primu Congres a artiştilor, scriitorilor şi ziariştilor (Continuare din pag. Pe preţul acestor jertfe, glorioase sau anonime, stăm astăzi întruniţi aici. Cuvântarea tS-l lui Victor Eftiv­iu d­in j­urtea S. S. R. Se întrunesc sub această cupolă, as­tăzi 29 August 1945, un an după marea zi, reprezentanţii breslelor noastre, scrii­­tori, gazetari ,actori, pictori, cântăreţi şi sculptori, toţi cei ce vor să facă din frumuseţe, pâinea celor mulţi, nu nu­mai ospăţul rar al câtorva privilegiaţi. Venim astăzi, noi, cioplitorii de cuvânt şi de Piatră, alături de fraţii noştri cio­plitori ai Pământului şi ai fierului ne unim cu ei ca să mergem împreună cu ei­in fruntea mulţimilor, fiindcă nu ne mai lăsăm conduşi de oricine, dar vrem să conducem noi, noi cei ce muncim la Doamnelor şi domnilor, prieteni şi pr­eisne, tovarăşi. Aduc primului Congres Liber al artiş­tilor, scriitorilor şi ziariştilor satului fierbinta al Sind­catului ziariştilor pro­fesionişti din Capitală (aplauze prelun­gite)- „ Congresul acesta se ţine astăzi in corudiţiile victoriei forţelor democratice unite asupra fascismului, sa ţine in con­diţiile noui ale muncii fără preget şi rodnica, pentru reconstrucţia lumii şi pentru reconstrucţia ţării noastra. Victoria forţelor democratice unit® din lumea întreagă, a fost ii acelaş timnp şi victoria culturii progresiste a lumii Ar­matele eliberatoare, Armata Roşia, ar­matele aliate, au purtat nu numai stea­gul libertăţii popoarelor, ci in acelaş timp şi steagul culturii celei mai înalte. Congresul acesta al nostru, care se ţine in condiţiile muncii de refacere, ne ve pune desigur aromi importante şi faţă. Cred că este necesar să precizăm aici, felul cum noi, ziariştii, vedem ro­lul presei in România liberă şi demo­cratică. Presa nu este numai un instrument de relatare a faptelor, de informare a opi­niei publice. Ea este, în acelaş timp, un îndrumător, un educator colectiv, un mobilizator al masselor pentru misiu­nea care stă în faţa noastră, în felul acesta concepem noi rolul pre­sei, ca mobilizatoare, organizatoare şi ndinunătoare a muncii masselor, pentru refacerea ţării noastre. Am luptat decenii pentru libertatea presei, astăzi o avem! Dar libertatea presei trebue să fie o libertate in ca­drul democraţiei şi pentru democraţie (aplauze prelungite). Libertatea presei da, libertate pentru popor, pentru exponenţii poporului, un libertate pentru fascişti (aplauze pre­lungite). Continuăm lupta începută cu decenii în urmă, luptă pentru ridicarea nivelu­lui cultural al poporului nostru. De ridi­carea nivelului cultural al masselor este strâns legată capacitatea de înţelegere şi de inhibiţie a celor mai înalte valori culturale. Altfel, aceste valori rămân sterpe. Fără o legătură între oamenii de cultură şi massele largi populare, intre valorile culturale şi poporul luminat şi ridicat culturaliceşte, nu se poate creia în ţara noastră o adevărată civilizaţie democratică, o adevărată cultură. Suntem încadraţi luptei tuturor mun­citorilor, ţăranilor şi liber-profesionişti­­lor, pentru reconstrucţia acestei ţări. Dar ■sconstrucţia aceasta nu o Înţelegem numai pe plan economic şi administra­tiv, o înţelegem, în acelaş timp, şi pe plin moral şi cultural. Sarcina noastră este, aşa cum a ară­­■­­t şi primul ministru al ţării, dr. Petru "■roza, să luptăm pentru lichidarea ră­măşiţelor şoviniste, rassiste, fasciste, in • “Titalitatea oamenîlor. Treime să fim, într’adevăr, făuritori ai uuui suflet nou, închei, tovarăşi exprimând voinţa noastră, a ziariştilor, voinţă care cred că este împărtăşită ei de celelalte sin­dicate cari participă la alcătuirea aces­­tei Uniuni, de a duce o muncă neobosita, pentru reconstrucţia economică, morală şi culturală a ţării, pentru a făuri o Ro­mânie înfloritoare o Românie civilizată, democratică, o Românie liberă şi inde­pendentă (aplauze), masa de scris, în sola de repetiţii, în ateliere, în uzine, nu laboratorii, oriunde scapără scânteia, oriunde e braţul în­cordat, întregul suflet încordat spre lu­mină şi înălţare. Noi suntem munca productivă, viaţa vie, mersul înainte şi fără cei ce muncesc ar copleşi bălăriile şi rugina toate bucuriile pământului. Precum apele nu se pot răsuci în al­bia lor ,să curgă un urcuş, tot aşa omel­nirea nu se mai poate opri din mersul ei năvalnic. Nimeni nu va putea clinti aşezarea căreia i se pun astăzi teme­liile. Nu mai poate exista decât o singură familie, familia celor ce muncesc. Infrăţindu-ne cu muncitorii­ manu­li, noi, gazetarii, artiştii, scriitorii, venim la ei, care au luptat şi au suferit mai mult decât noi şi. Prin aceasta au câş­tigat mai multă experienţă, venim şi­­■ i rugăm să ne înveţe solidaritatea şi dâr­­zenia lor şi technica lor de a-şi cuceri drepturile. Exprim voinţa noastră de a sprijini, din toate puterile guvernul de concen­trare democratică Petru Groza (aplauze prelungite), despre care avem certitudi­nea că va asigura ţării noastre şi po­porului nostru o desvoltare progresistă, o desvoltare spre fericire. Cuvântul tov, ministru Lotar Rătăceanu* Mişcarea sindicală este veche în Ro­mânia. Mişcarea sindicală a apărut,­in România odată cu primele licăriri de Conştiinţă ale clasei muncitoare şi are un trecut plin de lupte, de jertfe şi de sânge. Dar abia după 23 August 1944 am putut să ajungem noi, in ţara noas­tră, să avem o mişcare sindicală cu a­­devărat liberă, o mişcare sindicală în care să se poată încadra, în deplină li­bertate, după voinţa lor liberă, toate ca­tegoriile de muncitori, începând cu ha­malul umil din port, care nu depune decât o muncă fizică, şi terminând cu cei mai de seamă gânditori ai neamu­lui nostru, cu cei mai înzestraţi artişti, cu condeerii cei mai străluciţi, cu pro­fesorii cari fac fală nu numai ştiinţei noastre româneşti, dar cari fac fală şi ştiinţei universale. Congresul dvs., intrun anumit sens politic, în care se poate vorbi chiar la un congres sindical, are şi o însemnă­tate naţională, are o însemnătate demo­cratică. Şi dacă vorbim de o însemnătate na­ţională mai înaltă, de o însemnătate de­mocratică, a acestui Congres, vorbim pentru că prin acest Congres se închee veriga prin care unitatea de organizare şi de luptă a adevăratului popor român devine o realitate vie şi întreagă (aplau­ze prelungite). Aceasta este adevărata democraţie, unde toate aceste categorii, aceste pă­turi cari compun cu adevărat poporul român, au cuvânt şi au dreptul şi po­sibilitatea de a participa, în mod activ, la toată viaţa publică. Cuvântarea d-lui Marij? din pdea artiştilor plastici Iniţiativa purtată pentru realizarea unei Uniunii a Sindicatelor de artişti, scriitori şi gazetari, este opera Confe­deraţiei Generale a Muncii. Este isvo­­râtă deci din conştiinţa democrată a u­­nui milion de muncitori, din spiritul a­­cestei masse organizate şi organizato­rice. Dinamica creatoare a clasei munci­toare ne-a cuprins în orbita ei şi actul acesta de constituire a noastră în U­­n­iun­ea de artişti, scriitori şi ziarişti, este proba spiritului de înaltă concep­ţie creatoare a clasei muncitoare. Şi în frunte cu clasa muncitoare, di­namică şi propulsivă de viaţă şi ori­zonturi noui, energiile noastre vor con­tribui la reclădirea acestei ţări devas­tată fiziceşte şi sufleteşte de toate re­gimurile trecute ale unei anumite de­mocraţii „istorice“ falimentare şi ale reacţionarismului negru şi criminal, înfrăţiţi astfel prin munca şi lupta comună, artiştii plastici se consideră a­­lăturaţi luptei întregii muncitorimi pen­tru susţinerea guvernului de largă con­centrare Petru Groza, adus în fruntea Delegaţii sindicatelor de artişti, scrii­tori şi ziarişti, întruniţi în Congres ge­neral pentru înfăptuirea Uniunii Sindi­tării prin grele jertfe ale clasei imunci­­toare.­­ Artiştii plastici vor susţine prin toată forţa lor, prin arta lor, prin propaganda pe care arta lor o poate cuprinde idee® şi acţiunile pentru reconstrucţia ţării. Cuvântarea foii, Cukovici Vorbind în numele Sindicatelor Unite ale manditarilor şi f­incţion­arilor din Iu­goslavia, tov. Cukovici, spune: „Artiştii, ziariştii şi scriitorii din Iu­goslavia Mintă sfor­ărie şi munca pa care artiştii, ziariştii şi scriitorii din Ro­mânia o depun la făurirea şi consoli­darea României democratice. Popoare!» din Iugoslavia sprijină munca dv. şi va bucură pentru iscare succes a­ dv„ fiindcă o democraţie puternică in lume­­e cea maui bună garanţie în lupta contra rămăşiţelor fasciste şi pen­tui păstrarea păcii între toate popoarele din lume­ Astăzi, după ce răi,boiul s’a termi­nat, artiştii, ziariştii şi scriitorii Înno­da­ţi­ei democratica şi federative, arată popoarelor din Iugoslavia cum trebue să păstreze libertatea şi democraţia, care au fost câştigate cu mari sacrificii la lupte grele şi sângeroase. Ei încurajează popoarele noastre în lupta lor contra rămăşiţelor la serile, contra sabotaurilor, contra speculanţilor bursei negre. Artiştii, ziariştii şi scriitorii din Iugo­slavia doresc să colaboreze sincer şi to­vărăşesc cu artiştii, ziariştii şi scriito­rii din România. La noi ne-a invăţat marele fin al pa­triei noastre, tovarăşul Tito, să iubim şi să preţuim aria, literatura şi presa, cari ridică şi luminează massele largi ale poporului. El ne-a învăţat că operele ceea trebue să le apărăm şi să le păs­trăm.“ Tov. Ion Pas: Mulţumesc tov. Cuco­­vici pentru salutul călduros al tovară cele mai mari ale omenirii trebue să devină şi proprietatea noastră şi de re­şilor şi confraţilor iugoslavi şi ne sim­ţim fericiţi că pe linia pe care a­m por­nit suntem alături de prietenii şi de co­legii din ţările învecinate nouă. D. Iofiel Ţâra,nu citeşte scrisoarea d-lui, V Maximilian, delegatul Sindicatului Ar­tiştilor şi al tuturor salariaţilor din în­treprinderile de spectacole, prin care exprimă ataşamentul unanim al mem­brilor Sindicatului faţă de guvernul dr Fetru Groza şi angajamentul solemn de a pune arta şi teatrul in slujba popom­lui. D. Mircea Bârsan în numele Sindica­tului Artiştilor Instrumenteşti aduce Congresului salutul călduros al tuturor membrilor. In şedinţa de Miercuri după amiază au luat cuvântul tovarăşii : Radovanovici de la Uniunea Metal­­u­r­işti­lor; Bandi dela C. F. R.; Zestroiu dela U. C. B.; Aldra dela S. T. B.; Buduia dela Sindicatul metalo-chimic. Bucureşti; Lipan dela Sindicatul Gaz şi Electri­citate; Popa Mihai dela Sindicatul C. F. R. Bucureşti; Boerescu dela Comisia Locală Cultu­rală; Scarat Calimachi dela ARLUS; Gheorghe Radu dela Frontul Plugari­ler;Dr. Ianovici dela teatrul maghiar din Cluj; Ana Bascas dela tineretul artistic; D-tru Stancu dela Malaxa, aducând salutul organizaţiunilor respective. Tov. N. MORARU­ a făcut istori­cul evenim­etelor ce a precedat me­morabila zi de 23 August 1944 pre­cum şi lupta şi realizările masselor populare, a forţelor democratice şi a guvernului Groza după 23 August până astăzi. Subliniază activitatea militantă a ziariştilor democraţi împotriva teroa­­rei şi a asupririlor antonesciene ter­minând prin a defini rolul presei în uriaşa operă de reconstrucţie mate­rială şi morală a ţării. După aceast tov. N. Moraru face o amplă explicaţie a noţiunii demo­craţiei şi precizează ţelurile la care trebue să ajungă acest prim Congres al ziariştilor, artiştilor şi scriitorilor, ţeluri pe care tot poporul doreşte a le vedea atinse­ de mujică şi cu întreaga noastră Însufle­ţire. In sectorul refacerii morale a ţării noastre, în sectorul răspândirii culturii in straturile cele mai înapoiate ale popu­laţiei ne luăm angajamentul de a duce flacăra culturii şi progresului. Fericit este omul când viaţa devine mai uşoară, mai plină, îmbelşugată. Vom sprijini deci efortul ridicării nivelului de trai al poporului, acceptând chiar sacrificii tre­cătoare. Vom da interpretare artistică efortului popular şi vom ajuta mobiliza­rea a tot ce e patriot, sincer şi cinstit pentru înlăturarea piedicilor din drum Sindicatele noastre continuă să acţio­neze pentru îmbunătăţirea vieţii noastre materiale. Vom căuta să găsim in ca­drul efortului general al naţiunii întregi, căile cele mai juste pentru rezolvarea pozitivă şi constructivă a principalelor noastre deziderate. Socotim că ele pot fi real Împlinite numai in măsura în care se vor creia reţelele uriaşe de institu­­ţiuni şi organisme vaste pentru cultura­lizarea masselor largi­­Iată de ce noi vom acţiona pentru în­făptuirea a cât mai multe teatre în toate colţurile ţării. Teatre de stat, pe regiuni, comunale, teatre pentru ostaşi, sere, car­tiere, fabrici, uzine. Vom acţiona pentru înfiinţarea de economai®, care să asigure artiştilor uneltele, costumele. Vom căuta să obţinem folosirea artiş­tilor plastici în resorturile de aria ale producţiei industriale, vom stărui pentru crearea de pinacoteci, construind ateliere în toate regiunile ţării, vom milita pen­tru organizare de expoziţii regionale pentru repartizarea de bugete speciale în vederea achiziţionării de tablouri, sculpturi, obiecte de artă, pentru n­es­­trarea instituţiunilor publice, a atenţi­­lor populare, a cluburilor muncitoreşti şi institutelor de cultură până în satele cele mai îndepărtate. Vom realiza şi cooperative pentru do­bândire d­e culori şi alte ustensile, in raporturile dintre scriitor şi editor vom căuta să obţinem o mai justă răsplătire a scrisului în apărarea Independenţei de creaţie. Vom propune editurii de stat să tipărească în sute de mii de exemplare operele de valoare. Vom căuta să obţi­­nt aici ca toate tipăriturile de ordin cul­tural să fie încredinţate scriitorilor Sunt necesare zeci de orchestre sim­fonic® şi populare în toate oraşele, in comune mai mari. Trebue să obţinem an­gajamente pentru muzicanţi, să dispară cheia ruşinoasă şi să-i ia losrtt contrac­­tul colectiv. Vom dobândi econom­at­e pen­tru procurarea şi întreţinerea instrumen­­telor cât şî asigurarea instrumentiştilor, cu cele necesare vieţii. Şomajul in presă, ca şi în tijele do­meniile profesiunilor noastre trebue să dispară. In serviciile de presă, la stat, comune, Întreprinderi, ca şi în posturile de ataşaţi de presă in străinătate, tre­­ieresc numiţi ziarişti profesionişti cu re­comandarea Sind. Ziariştilor. Vom do­bândi condiţii omeneşti pentru cei care nunesec noaptea. Vom cere contracte colective, încadra­rea tuturor profesiunilor noastre in Asi­gurări Sociale, case de odihnă pentru oamenii artei, reforma învăţământului profesional artistic, şcoli de ziaristică­ Ne luăm sarcina reeducării profe­sionale a diferitelor categorii de ar­tişti, în spiritul democraţiei şi pro­gresului. Vom da lupta aspră pentru calificarea profesională pentru ridi­carea valorii creaţiei artistice ridi­când-o necontenit pe treaptă supe­rioară, a­şa cum ne-au învăţat titanii omenirii. Ne dăm seama că efortul pentru refacerea ţării ne cheamă. Demo­craţia realizată, în plin maies, re­clamă prezenţa artistului alături de popor. Ne luăm angajamentul de a nu înşira lozinci simple, ci­­de a creia opera reală, inspirată din lupta marii­or, dând conţinutului ei forme artistice corespunzătoare. Scuturând lanţurile dictaturii, po­porul ne-a creiat şi nouă condiţiile optime dezvoltării artei. Vom munci şi ne-am luat îndatoriri precise în a­­ceastă privinţă. Luăm exemplul ar­tiştilor sovietici, francezi, a tuturor oamenilor artei unde există popoare ce au luptat efectiv pentru libertate. Le trimitem caldul nostru ,salut şi vom lega cu ei relaţii prieteneşti strânse. In efortul gen­eral al poporului, pentru reconstrucţia ţării, vom aduce aportul nostru pentru ridicarea ni­velului cultural al masselor, scriind, cântând, făcând teatru, montând pie­se, pictând, sculptând pentru cei mulţi ţinuţi atâta timp în întuneric, de fascism şi reacţiune. Vom nimici toate piedicile pe care le ridică mentalitatea reac­ţionară cuibărită, pe ici pe colo, toate tezele fasciste şi retrogra­de, care împiedică desvoltarea artelor. Vom lupta cu armele ta­lentului nostru împotriva restu­rilor reacţionare, care încearcă să oprească opera de refacere a ţării, condiţie pentru făurirea u­­nui viitor fericit pentru Patria noastră. De aceia, sprijinind gu­vernul Petru Groza, Guvernul vic­toriei şi reconstrucţiei ţării, luăm hotărârea încadrării noastre de­pline in uriaşa familie a celor 1.390.003 membri ai Confederaţiei Generale a Muncii, şi luând enga­damentul contribuţiei nelimitate în lupta pentru refacerea morală a ţării noastre, cerem Comitetului Cemtral al Uniunii să ne ducă în frăţifi cu toţi muncitorii manuali şi intelectuali, pe calea făuririi viitorului fericit al poporului no­stru. CU?»*»*»! şi f.i. M. A.) Actualul Comitet de conducere al Asociaţiei Masr­etraţilor şi Avocaţilor cu sediul în Bucureşti, Palatul Justi­ţiei, a fost disolvat şi în locul lui a fost instituită o comisiune interimară formate din următoarele persoane : Procop Dumitrescu, Traian Broş­canu, Horia Bogdan, Ştefan Râiescu , Radovici, Victor Papadopol, C. Pa­raschivescu-Bălăceanu, I. Raidu, Mir­cea Manolescu, St. Niţulescu, N. Tres­c­anu şi Raul Vasiliu. Această comisiune interimară va gira interesele acestei asociaţii până la alegerea organelor sale statutare de către adunarea generală. Cuvântul Iov» Miraţi Constantinescu, secretar al Sindicatului Ziariştilor Ziua a doua a congresului Uniunii Sindicatelor de artişti, scriitori­­şi ziarişti se desfăşoară într’o atmosferă de încordată atenţie. Nu mai este atmosfera fierbinte de salutări din ajun. Artiştii scenei, artiştii plastici, mâ­nuitorii condeiului urmăresc operaţiile migăloase de validare ale manda­telor, care decurg în linişte, în timp ce pe scenă defilează delegaţii de tot felul.Rapoartele pe care le citesc diferiţi reprezentanţi ai sindicatelor scot la iveală problemele care frământă diferite ramuri ale artei şi sensului. Sunt probleme technice de bună seamă interesând viaţa materială şi morală­­­ creatorilor de frumos, dar de soluţionarea acestor probleme technice, adică de­ schimbarea condiţiilor de viaţă ale artiştilor, scriitorilor şi gazetarilor, depinde producţia lor viitoare în slujba poporului. Ceia ce se desprinde din aceste rapoarte este mai cu seamă: curentul nou de dinamism, de optimism, de încredere în forţele poporului, de do­rinţa de a creia o artă şi o viaţă intelectuală străbătută de marele fionr al unei vieţi colective însufleţite de emnul poporului pentru reconstrucţia ţării, mare, puterea lui de muncă, sufletul lui cald şi generos, au fost puse in serviciul­ ideilor de dreptate şi o­me­ Desbaterile au continuat azi în sala Teatrului Studio. Şedinţa s-a deschis la ora 9.30 di­mineaţa, sub preşedinţia tov. Ion Pas biroul fiind format din Nicky Ata­­nasiu, M. H. Maxy, Marcel Breslaşu, Mihai Baniuc, şi Alfons Vogel. Se trece la validarea mandatelor celor prezenţi, constatându-se că la congres sunt reprezentate un număr de 5 sindicate. Se hotărăşte ca validarea să se facă ’■■,cerând cu sindicatul cel mai mare, care este al artiştilor instrumentişti. D Alfons Vogel, dă câteva explica­­ţii asupra felului în care se va face ■,partiţia Validăm, cum şi a dreptului de vot, norme stabilite prin statutul Confederaţiei Generale a Muncii. Trecăndu-se la lucrările de­ vali­dare, operaţia este terminată după a­­proape o oră. Tov. Mi­şa Revin, făcând un rezu­mat al primei zile de congres, arată programul de lucru al acestei de a doua zi şi scopul organizării în uniune a scriitorilor, artiştilor şi gazetarilor, pentru mai buna lor stare materiala şi morală. Trecând preşedinţia tov. Maxy, a­­resta dă citire unor telegrame primite din partea muncitorilor şi muncitoa­relor S. T. B. şi al celor din sindi­catul textil Bucureşti. Luând cuvântul, tov. Ion Pas, pre­şedintele sindicatului ziariştilor pro­fesionişti, aduce un pios omagiu me­moriei scriitorului Henry Barbusse, de la cărei moarte se împlinesc astăzi 10 ani.­­Henry Barbusse — spune oratorul — este acela care combătând războiul şi militarismul, a arătat că acestea nu sunt decât urmările unor cauze ce tre­buesc extirpate. „Memoria lui ne este scumpă şi va rămâne tot atât de scumpă genera­­ţiilor următoare, fiindcă talentul lui care nue‘‘. După aceasta, tov. Ion Pas, dă ci­tire raportului ele activitate al sindi­catului ziariştilor. In numele sindicatului scriitorilor români, d. Mihai Beniuc arată acu­itatea desfăşurată de mânuitorii de condei şi dezideratele acestei catego­­rii de breslaşi, care e nevoită să lupte din greu pentru a-şi putea asigura existenţa. Tov. M. H. Maxy dă citire raportu­lui sinidicatului artelor frumoase şi prezintă o serie de revendicări pro­fesionale ale pictorilor, sculptorilor şi celorlalte ramuri de artişti plastici In numele sindicatului artiştilor dramatici şi lirici, d-nii Nicky Atana­siu, Sergiu Dumitrescu şi Sandu Eliad au prezentat rapoarte asupra realizărilor şi sarcinilor de viitor ale sindicatului, arătând şi poziţia mem­brilor acestui sindicat faţă de înte­meierea uniunii, Tov. Mauri,du Wexler , din partea sindicatului artiştilor instrumentişti, citeşte raportul de activitate al aces­tui sindicat care numără 1500 mem­bri sindicalizaţi numai în Bucureşti. D-sa enumără apoi revendicările aces­tei ramuri artistice care vor putea fi realizate doar în cadrul uniunii ce va lua fiinţă. Citirea rapoartelor fiind terminată, se trece la discuţia lor, discuţii la care au participat delegaţii aflaţi în sală. Se trece apoi la constituirea în uniune şi la votarea statutului Rezoluta Confederaţiei Generale a Muncii, votând in unanimitate constituirea Uniunii si afilierea la C. G. M. Suntem fericiţi că primul nostru Con­gres liber şi constructiv s’a întrunit în condiţiunile deplinei victorii împotriva fascismului, în clipa când se împlineşte un an dela răsturnarea dictaturii anto­nesciene, dela ieşirea României din răs­­boiul nedrept, dela alăturarea noastră la lupta dreaptă a Naţiunilor Unite, în frunte cu Uniunea Sovietică, conform cu voinţa şi interesele poporului nostru. Ne-ara întrunit în ajunul aniversării unui an de la reînfiinţarea mişcării sin­dicale din ţara noastră, în ziua când se împlineşte un an de la intrarea Armatei Roşii eliberatoare în Bucureşti. Ascultând rapoartele prezentate de delegaţii congresişti şi desbaterile ce au urmat, constatăm cu satisfacţie munca rodnică şi lupta efectivă pe care au des­­făşurat-o sindicatele noastre atât pe tă­râmul îmbunătăţirii vieţii materiale a masselor de artişti, scriitori şi ziarişti cât şi participarea noastră la campania „Totul pentru Front, totul pentru Vie­­toris” — la lupta împotriva elementelor fasciste şi reacţionare din ţară, la înca­drarea în marea operă de refacere a ţării după dobândirea victoriei Am Con­statat şi o sumă de lipsuri slăbiciuni, neajunsuri în munca noastră. Ace­ries vor trebui înlăturate prin efortul nostru comun. În genere, din desbaterile Congresului nostru am putut trage o sum­ă de învă­ţăminte, am definit rolul artei şi rostul artistului, în cadrul regimului de arlevă­rată democraţie, condiţie indispensabilă pentru înflorirea şi desvoltarea artelor şi azi, când poporul a luat în mâinile lui făurirea viitorului său — arta tre­bue pusă în slujba poporului. Este foarte adevărat că situaţia omu­lui de artă este grea astăzi. Este grea ca şi situaţia masselor populare în ge­nere precum in genere ţara noastră are de luptat cu multe greutăţi — moştenire a răsboiului criminal în care ne-a antre­nat dictatura lui Anton­escu şi a elicei sale. Tămăduirea acestei situaţii va ven numai din efortul total al naţiunii în­tregi în uriaşa operă de refacere a ţării . refacere materială dar şi morală La a­ceastă operă uriaşă pornită cu vigoare de Guvernul de largă concentrare de­mocratică Dr. Petru Groza, sprijinită de massele populare cele mai largi, toate forţele productiva ale ţării noar răspund cu entuziasm chemării , hotărâm a participa cu toată puterea la a 11-a» Subofiţeri activi şi de rezerva Incantari în grad (Urmare) GENIU Boldeanu Marin, Moise Jan, Gheor­ghe M. Gheorghe, Sandu Vasile, Ben­ga I. Teodor, Stoica Grigore, Muşat Serghie, Dragnea loan, Burtan M. loan, Călin P. Alexandru, Slăvoiu A. Gheor­ghe, Sudacevschi Boris, Lef­ter loan, Toader Tudor, Radulian Scarlat, Pătraşcu Gh. Ioniţă, David Vasile, Başa Marin Penga Gheorghe, Rânţă I. Alexandru, Constantinescu St. Corneliu, Chiriac C. loan, Pop loan, Radu Gh. loan, Petrică Con­stantin, Amănăloaiei Gheorghe, Bă­lan Ştefan, Aldea Gheorghe, Croitoru Gheorghe, Sârbu Aurel, Enoi T. Mi­hail, Apostol Gheorghe, Serea I. Du­mitru Căldăratu Gheorghe, Dumitru Marin Butunoiu, Vasile Popescu Vic­tor, Stroia Vasile, Tinea I. Marin, Bucur Ioan, Ciochiu Ioan, Crimovschi Vladimir, Bena Constantin, Chiru I. Ștefan, Apostol Constantin, Gogoașă Virgil, Stancu Gheorghe, Leonte Cris­­tea, Trufașu Nicu, Cucinschi Vasile, Iancu Dobre, Chichinete Marin, Eoo­­reanu Marin, Presbeanu D. Aurelian, Sorica F. Constantin, Nircă N. loan, Luchian I. Filip, Mardare Constan­tin, Turcanu I. Ioan, Covătariu N. Chirică, Ursuleac C. Nazarie, Pohoa­­ţă N. Dumitru, Topală Constantin, Gună Gh. Vasile, Mirca Matei, Man­dea Gh. Nicolae, Negreanu Constan­tin, Cărăuşu Gh Haralambie, Cio­­banu Gheorghe, Grigore Andonie, Pascu loan, Hâncu Vasile, Munteanu Gh. Gheorghe, Ailutoaiei Gh. Şe­­laru N. Vanghelie, Popa Nicolae, Tudor loan, Funie St. Gheorghe, Ionescu Eugen. ADMINISTRAȚIE Chelaru Manoale, Olteanu D. Ale­xandru, Ghiţă I. Dumitru, Mur­gan D. Alexandru, Ştefănescu R. Tudor, Simion Gh. Vasile Neacşu I. Gheor­ghe, Andrei I. Florea, Goian I. Va­sile, Popescu Gh. loan, Anton V. Cos­­teche, Vitan C. Vasile, Vilău T. Con­stantin, Dumitru Gr. Gheorghe, Șu­­teanu V. Gheorghe, Bojoca V. Con­stantin, Obadă M. Emil, Stoian I. Cezar, Rotaru St. D-tru, Ciobanu I. loan, Nacu F. D-tru, Alexa N Petre, Berceanu Marin, Bănu B. Constantin, Dinulescu D Ioan, Miu S. Chintă, Ciurea N Gheorghe, Ştefănescu I. Aurel, Măcăneaţă St. Nedelea, Neagu E. Gh Ioan, Stoines N. Petre, Vicol Teodor, Galuşinschi S. Ioan, Cojuş­­neanu Vladimir, Ionescu D. Nicolae, Chirulescu Anghel, Rusu M. Alexan­dru, Alburescu I. Gheorghe, Băţică C. Dumitru, Borcan D. Titu, Botezatu Constantin, Doriuc D. Grigore, Ta­pelea I. Anghel, Bontea Gh. Vasile, Jucan F. loan, Voicilă I. Petre, Nistor D. loan, Măgală Gheorghe, Mamole N. Alexandru, SANITARI Mănescu M. Marin, Andron H. Constantin, Iliescu Nicolae, Rotaru Gheorghe, Alexescu Ștefan, Sineav­­schi Mihail, Diaconescu Virgil, Tu­doran Anghel, Mirea Marin, Olteanu Dumitru, Măcriş C. Gheorghe, Bui­­culescu Marin, Enăştescu Nicolae, GUARZI GENIU Cojocaru Ioan, Mohanu P. Con­stantin, Farcaş I. Petre, Vlădoiu P. Aurelian, Ghinghină M. Nicolae, Do­garu­ T Ştefan, Drând I. Constantin. MUZICANŢI Giţă Cornel, Iordan Ion, Bud Gh. Vasile, Coben Nicolae, Cristescu Gh. Nicolae, Pompaş C. Ioan, Ungureanu Simion, Cium­ac Vladimir, Haxanga D. Marin, Nedele Ioan, Creţu Marcel, Constantinescu Gheorghe, Neacşa Marin. CLASAŢI SERVICII Chiorpeacă Vasile, Florescu Gheor­ghe. SERGENȚI MAJORI LA GRADUL DE PLUTONIERI INFANTERIA Draghici Teodor, Sandu M. Vasile, Popa­­ Constantin, Spilcă M. Ioan, Mocittu Constantin, Boștină Gh. Pan­­telimon, Ciungu Gh. Nicolae, Nae S. Dragomir. Brezeanu I. Stelian, Geor­­gescu I Marin, Damian D. Nicolae, Soorec M. Nicolae, Bărbulescu I Gheorghe, Dinu Constantin, Stănescu F. Gheorghe, Bordeianu Constantin Man Florian, Iordache N. Nicolae, Săndescu Gheorghe Popa C. Iftenne, Crăciun Emilian, Cojocaru V. Nistor, Bucșa A. Victor, Vasilescu Constan­tin, Haret II Marin, Fulger Alexan­dru, Modea C. Constantin, Radu M. loan Adries Aurel, Andrei C. Gheor­ghe, Calotă I. Gheorghe, Calotă I. Dumitru Văsuţ I. Florea Briceag M. loan, Ghiţă Gh Emil, Oprică Gh. Io­an, Graur I loan, Ispăşoiu C. Gheorghe, lacob V. Florea Taloi Gr. Marin Armar, ca­­ loan Stancu D. Marin, Duţu Gh. loan, Lemnaru Gheorghe, Budulan Grigore, Mari­­nescu I Constantin, Porişnien­ A. Gheorghe, Lepadatescu Gheorghe, Rădulescu Florea Tănase S. Petre, CAVALERIA Iliuţă­­ Nicolae, Dumitraş Gh. Dumitru, Ştefănescu Nicolae, Mun­teanu Gr Vladimir, Munteanu I. Du­mitru, Oproiu Gh. Stan, Iordache M. Marin, Sindita M. Iancu, Ondfrei Gheorghe Ciuhnaru , Tache Năs­­tase­­ Dumitru, Toma­­ loan Budur D. loan, Zăinescu A Gheorghe, Rai­­u P Constantin. ARTILERIA Toma P. Nicolae, Brava I Gheor­ghe, Ghițan S. Constantin, Florescu M. Dumitru, Cicu D. I. loan Spătaru M. Constantin Ca'aman Gr Cost'ca. Filer C. loan Androne D loan Zam­fir S Constantin, Cristian I. $­efsn, Slătineanu Ilie. Fieraru Haralambie. Popa C Gheorghe, Coricovsc B Con­stantin, Ilieş T. Dumitru Barbu I Costă­che Bălţoiu A. Stan, Pascu Gr. Damian Cordogan N. loan. Roşe­, S loan. Sebe V. loan, Mustalu C. Gheorghe. loan M Mircea, Târcă D Ilie, Irhim Gh Drashici Jurijavschi S­tsae, Rotaru C Alexandru. GENIU Cioacă C Gheorghe. Rădoi Ni colae, Darie St. Vasile, Bojoc loan. Voinea St. Nicolae Miuță T Vasile. Tanea N. Petre Nonea Constantin, Amănătoarei V. Constantin, Cazan Ştefan, Dumi­trescu Tache, Dinu Nicolae, Stoica A. Andrei, Dumbravă Dumitru, Amă­­răuţicăi D Nicolae, Mateescu S. Ilie, Georgescu N. Nicolae, Robini I. Gheorghe, Ghiţă R. Grigore, Ichim C. Nicolae. RADIO -TELEGRAFIŞTI Sârbu Gh. Ioan, Vasiliu C­onstan­tin, Moldoveanu Vasile, Ioniță St Vintilă, Sterian Nicolae, Nicolau A Nicolau,Becheret T. Ilie, Ilie St. Pe­tru, Teodorescu loan, Buzatu N'’agu Ilie, Lupu V. Oprea, Toader N. Du­mitru, Ștefănescu I. loan, Arsenie I Constantin, “Pruteanu ” Gheorghe, Constantinescu T Valerian. ADMINISTRAŢIE Bendescu O. Orest, Veisser A Ni­colae, Ungureanu Ştefan, Gratul V. Niculae, Andrei Paul, Apostol Vasile, Avasilicăi Ştefan, Ceainică Dumitru, Ca­tărie I. Iacob, Chebăruş C. Ioan, Aldea I. Gheorghe, Iosub Gh. Ştefan, Axinte C. Constantin, Dima N. Io­an, Ursu D. Nicolae, Dumitrescu Gh. Gheorghe, Macovei Gh. Mircea, Io­nescu P. Petre, Dinu Gr. Mircea, Bordeianu Ch. Gherman, Mocanu V. Constantin, Cristescu V Victor, Cris­tescu Gh. Alexandru, Cernat Gh Va­sile, Cuzuioc M. Alexandru Mihan­ea I. Constantin Manea I. Vasile, An­­ghelache B Marin, Vidvesihi V. Gheorghe, Ber­­covschi Eugen, Demi D. Pantelimon, Barbu I loan Badea St. Constantin, Muscalu Gh. Virgiliu, Teodoru M. Aurelian, Titerlea , Ru­sal­im Ghidirmic loan, Stefan Nico­­lae, Ciobanu loan. Constantin I. Du­mitru, Bogdan Ilie GUARZI GENIU Grigore loan. MECANICI ȘOFEERI Buleandră Gheorghe MUZICANŢI Hudrea I Gavrilă, Spânu Gh A­­iexandru, Răuţă D Dumitru, Câm­­­peanu D Iordache, Papacică Gh. Flo­rea, Ştefănescu I. Nicolae, Avram T. Pavel, Ungureanu Gh. Ştefan, Cuciu­­reanu D Valerian, Chiva M. Con­stantin CORNIŞTI-TROMFEŢI Ghimeş D. Ioan. Prin Decizia Nr. 1.199 din 1945 PLOTONIERI MAJORI LA GRADUL DE PLOTONIERI MAJOR ȘEF. INFANTERIA Filimon loan, Joseanu Alexandru, Chencea I. loan, Bărbulescu Gh. Nico­­lle, F­.Iican Constantin, Pavel S. Oprea, Luca M­hai, Pop A. Andrei, Stancu N­­icolae, Sebe I. loan, Barbu I. loan, Se­­crieni A. loan, Ghicea S. Andrei, Be­chenu Tudorache, lacob C. Petrache,­­Colduşu I. Constantin, Gârleanu Iulian, Chibaia P. Emil. CAVALERIA Duţu loan, Bălan Gh. loan, Stan Gh. Marin, Popescu R. Gheorghe. ARTILERIA Vlad Zaharia, Păunescu Gh. loan, Ni­­chita C. loan, Rusu Gh. lacob, Crişan Ioan GENIU Zaharia G. Petre, Răileanu S. Radu, Scarlete S. Constantin, Florescu D. C­onstantin administraţia Ispăşoiu D Tănase, Gheorghe C. Ni­colae, Baidauş A. Gheorghe. PLUTONIERI LA GRADUL DE PLOT. MAJOR INFANTERIA Marinoiu Dumitru, Huţu Constantin, Obrejea N. Traian, Ţarălungă Gheorghe, Vasile I Grigorie, Gheorghe D. Con­stantin, Saulea I. Simion, Dumbravă V. Dumitru, Stoica M. Petre, Caluşinsk­u T. Eugen, Popa I. Mihalache, Niculcea I. Constantin, Udrea I­­loan, Ajoiţei C­­Vasile, DUCU A. Teodor, Agrigoroaie C. Ihe, Bănculescu I. Traian, Negoescu M. Ioan, Ungureanu I. Vasile, Rotaru N. Mihai, Tonita Gh. Victor, Bădescu Marin, Năstase S Mihalache, Lucaci P. Gheor­ghe, Zdrâncă I Marin, Udroiu C. Gheor­ghe, Ursache C. Cos­tache, Grosu N­­eavu, Cristea Gheorghe. (Continuare în numărul viitor). Cum activa organizaţia „T.” (Urmare din pagina l-a) din activul fostei Gărzi de Fier. In statutul organizaţiei teroriste „T“ se prevede cA recrutarea mem­brilor trebuie f­ăcută „numai dintre prietenii si oamenii siguri", iar cooptarea lor se făcea In urma jurământului de „credinţA", cu ni­mic deosebit de cel al legionari­lor. „Jur să nu destăinuiesc nimă­nui existenta organiteafiei si a membrilor ei pe care ii cunosc", se spune In acest jurământ. „Jur să execut întocmai ordinele. Jur că declar in mod liber si nesilit de nimeni că dacă unii voiu călca jurământul, să fiu considerat tră­dător şi împuşcat". Alcătuirea organizaţiei T­u Organizaţia se compunea din coloane, birouri şi oficii. Planul de organizare prevedea că „în organi­zaţie nu există şef, membrii nefiind decât agenţi“. Adică agenţi execu­tori ai unor planuri criminale pre­gătite mai sus, de adevăraţii „şefi". Organizaţia avea cifruri secrete şi parole. întâlnirile dintre membrii ei se aranjau adeseori prin telefon, dar atunci se folosea un limbaj special, dinainte stabilit. Pe cale ierarhică, se făceau ra­poarte de activitate. Acestea erau de trei feluri: rapoarte ordinare, rapoarte de executarea misiunii şi rapoarte excepţionale. Cele dintâi se făceau săptămânal şi, după cum declară Ţeţu, cuprindeau între al­tele precizarea : „dacă au arme şi muniţii şi de care". In statutul or­­ganizaţiei se spune, la rubrica „Mi­­siuni permanente“: „Inarmează-te, procură-ţi un buletin de populaţie pe alt nume şi o profesiune pe­ care la nevoe o poţi exercita". De­ asemeni, misiunile speciale, după cum precizează statutul, „se dau în scris, conţinutul se consideră or­din". „Şef sat“ e Generalul Rădescu „Coloanele organizaţiei „T“ trebu­iau să activeze rapid şi fără şovăire“ precizează Ţeţu. Intr’o declaraţie a sa, el vorbeşte despre activitatea a­­ceasta spun­ând: „Ştiu că la 24 Fe­bruarie (observaţi data, data măce­lului organizat de Rădescu în Piaţa Palatului) au fost despachetate 100 pistoale care au fost, luate de Tudor Costinescu, care a și semnat de pri­mire la Statul Major, după cum spu­nea“ Cu privire la legăturile cu genera­lul Rădescu, Remus Ţeţu declară că acestea erau asigurate prin interme­diul AdrianC. Georgescu. „Ea îl in­forma (pe generalul Rădescu) despre mersul organizaţiei .,Tu, principiile u­manizaţiei, metodele de luptă, pre­­cum şi obiectul imediat al organiza­ţiei", spune unealta călăului din Pia­ţa Palatului. Primul contact dintre pistolar şi conducătorul teroriştilor, s-a stabilit la Clopotarii Vechi, în casa lui Rădescu. La sugestia acestuia şi cu concursul lui, Remus Ţeţu a re­crutat un număr de militari, după cum tot el declară, iar militarii aveau obligaţia de a găsi arme şi muniţiuni. .Precizez — spune Ţeţu — că am fost de la început informat de către membrii militari ai organizaţiei, recte căpitanul Niky Bătrânu, căpitanul A­­rapu, căpitanul Chirnoagă şi subiect, de jandarmi din Banat al cărui nume nu-l pot preciza, că sunt fiecare în posesia u­nut stoc personal de arma­ment, ca pistol mitralieră, puşcă, re­volver, grenadă“. Din declaraţia aceasta reiese clar că organizaţia „T" avea pe primul plan al preocupărilor sale strângerea de arme şi muniţii. Mai mult chiar, organizaţia avea ramificaţii în pro­vincie, asupra cărora nu putem da încă prea multe detalii, după cum în­treaga întindere a complotului crimi­nal al lui Rădescu nu va put**? fi ».predată decât după ce vom , cu­noaşte toate amănuntele acesta o­­dioase •'inspiraţii îndreptate împotri­va poporului şi a conducătorilor săi fireşti. In zilele viitoare desigur că vom fi în măsură să dăm mai multe relaţii despre planurile lui Rădescu şi ale complicilor săi. Până atunci intere­sul instrucţiei limitează posthî*îti"‘Me noastre de informare, dar nu şi indig­narea pe care o provoacă cinismul cu care duşmanii poporului urmăresc aruncarea lui într’o nouă robie. Tirel­­u­rile şi ticăloşiile lor trebu­esc cu­noscute, amănunt cu amănunt­e și vor fi dezvăluite. PB­RE despre StalinBARBUSSE $i Uniunea Sovietică (Continuare din pag. l-n) mai buni oameni ai pământului şi ta­c ceea ce e arhaic şi a fost înainte de în frunte cu Stalin, înlătură din drum opoziţia de trădători care caută să sape temeliile statului so­vietic. In luptă şi muncă stăruitoare, massele muncitoare dau sevă nouă şi vie, tânărului dar vigurosului stat sovietic, încep înfăptuirile planurilor cin­cinale. De afară duşmanii cu spuma în gură şi ura în suflet strigă: „Crahi „faliment“, „bancrută”. Foştii moşieri, speculanţi, reacţio­nari, sabotează. Poporul muncitor din oraşe şi sate merge înainte! In timp ce restul lumii se svârco­­leşte în scăderea producţiei, iar mun­citorii ţărilor sunt aruncaţi în şo­maj şi mizerie, Uniunea Sovietică îşi măreşte producţia, numărul muncito­rilor creşte odată cu bunăstarea lor Aceasta o recunosc cei mai încar­naţi şi reacţionari duşmani ai Uniu­nei Sovietice Scrâşnesc, dar trebue să recunoască­­ prea evident, învăţământul se desvoltă. Arta înfloreşte. Omul sovietic păşeşte con­ştient şi entuziast înainte. Entuzias­mul nu cuprinde numai indivizi, ci massele. „In ce priveşte Uniunea Sovietică, dacă doriţi să ştiţi în ce măsură un om se poate consacra unei idei, pri­viţi analele partidului: cazurile Indi­viduale, cunoscute, sunt doar pilde a mii de fapte, cari sunt şi vor ră­mânea necunoscute Oriunde n’ar lu­cra comunistul sovietic, el va ră­­mâne mereu soldat, iar când trebue, erou. El e gata la eroism“ scrie Henri Barbusse. Spre sfârşitul cărţii are o viziune Când treci noaptea prin Piaţa Ro­şie, panorama ei parcă Se desface nu două, în ceea ce e acum patria celor late. 1917. Se pare că acel care e culcat în mausoleu în mijlocul acestei pieţi nocturne şi pustii, a rămas singurul care-i de veghe în lume. El pluteşte deasupra tuturor. Se apleacă peste oraşe şi sate. E adevăratul conducă­tor, omul despre care muncitorii spu­neau, că le e tovarăş şi învăţător in acelaş timp El e tatăl şi fratele mai in vârstă, care într’adevăr se apleacă spre toţi. Nu Păţi cunoscut, dar el pe voi Va ştiut şi s’a gândit la voi. Oricine ar fi, ceeace ai mai bun la soarta ta, se află în mâinile cu un alt om, care deasemenea veghiazâ pen­tru toţi şi munceşte. E omul cu ra­­pul de învăţat, cu faţa de muncitor Şi în haine de simplu soldat”. Privind în viitor Henri Barbusse e pm­ de încredere. Lumea e tulburată de vâltoarea războiului ce o cuprinde. Henri Barbusse, întrevede atacul bandiţilor fascişti contra Uniunii Sovietice, dar politica ei de pace faţă de toate ţările lumii, tăria uni­tăţii muncitorilor, ţăranilor şi intelec­­tualilor, frăţia popoarelor Uniunii So­vietice şi Armata Roşie sunt pavă­­zele ei puternice de neînfrânt. „Dacă războiul se va deslănţui — spune Henri Barbusse — Uniunea So­­vietică va apăra viitorul ei şi al în­­tregei Omeniri, al cărui reprezentant este” şi adaogă: „Orice ar ascunde în sine viitorul, dacă războiul se abate, poporul Uniunea Sovietice îşi a­snune toată încrederea sa în Stalin, care pentru el e o chezăşie a victoriei“. Istoria a dovedit-o că a avut drep­

Next