Scânteia, octombrie 1945 (Anul 2, nr. 341-366)
1945-10-14 / nr. 352
eria III.Anul XVI.—Mr. 351 % .. Btmilrireii 14 Octombrie 1945 4 PAG. 40 LEI Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! TITUL COMUNIST DIN ROMANIA ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P. C. R. ■felef. 1 Centrala 3.26.20 — Str. Belvedere O. Redacţia etajei şi 2.Administraţia mezanin. ________________________Tipografia telefon 4.84.48. XI. Cec postal 1.381 Gospodărie şi politică Ziarele de omi au adus ştirea că prin grija şi stăruinţa Comitetului a Central al Frontului Plugarilor, Capitala va primi în scurtă vreme o mie de vagoane de cartofi de cea mai bună calitate. Cartofii aceştia — spune comunicatul forului conducător al puternicei organizaţii politice a ţărănimii — au fost colectaţi în judeţul Făgăraş prin unităţile cooperative săteşti şi vor fi distribuiţi populaţiei bucureştene prin economate şi în pieţele publice, la preţuri ce nu vor trece de 240 lei kgr. Cunoscute fiind greutăţile pe care le întâmpină aprovizionarea de iarnă a oraşelor, s’ar părea că orice comentariu asupra acestei ştiri e de prisos, faptul îşi găseşte preţuirea cuvenită, fără nici o lămurire suplimentară. ***■ însă că pentru cei ce urmăresc cu luare aminte cele ce se petrec de un timp încoace în ţara noastră, lăudabila şi atât de bine venita realizare a Frontului Plugarilor se leagă de o întreagă serie de iniţiative şi înfăptuiri cari — considerate în ansamblul lor — capătă un înţeles vrednic de a fi subliniat. Ajunge să amintim în sensul acesta doar câteva fapte c a ~ de pildă — multă lume că una dn preocupările cele mai ?e de frunte ale organizaţiilor sindicale este aprovizionarea muncitorimii4 ’0 cu cele strict necesare traiului zilnic. Atenţia pe care toate Sindicatele* ,, V* însăşi Confederaţia Generală a Muncii o acordă economatelor şi luptei contra speculanţilor, a izbutit în bună parte să ducă la realizări concrete, de o importanţă incontestabilă. S’a putut afla deasemeni că Frontul Naţional Democrat urmăreşte ♦ ‹ ‹ cu deosebita perseverenţă rezolvarea cât mai desăvârşită a nevoilor ► 4 gospodăreşti din fiecare regiune şi din fiecare oraş sau sat, dând consillulor sale locale sarcini precise, mai cu seamă pe tărâmul aprovizionării. E aci locul să amintim că în privinţa aceasta, Consiliul Judeţean Ilfov al F. N. D.-ului depune o activitate pilduitoare. De asemenea, organizaţiile şi partidele componente ale F.N.-ului fac fiecare în parte eforturi cam de cam mai meritorii, atât pentru descoperirea şi reprimarea cazurilor de speculă, cât şi pentru uşurarea nevioilor populaţiei din toate părţile ţării. Astfel, Partidul Naţionalţaranesc de sub conducerea d-lui ministru Anton Alexandrescu a îm Părţit in repetate rânduri însemnate cantităţi de alimente de primă şe necesitate, in localităţile şi cartierele lovite de urmările războiului sau , ale secetei, Uniunea Patrioţilor şi Apărarea Patriotică duc o luptă neîntreruptă pentru ajutorarea nevoiaşilor şi înlăturarea greutăţilor de care se lovesc massele în procurarea hranei şi îmbrăcămintei; coope♦ de consum organizate şi susţinute de partidele democratice ; ► devin din zi în zi mai puternice, mai active şi mai utile. 1 . Partidul Comunist, mereu în fruntea tuturor celor ce luptă pentru 40 un„olitor luminos al poporului întreg, îmbină în chip desăvârşit lupta * , propriu-zisa, cu problemele gospodăreşti specifice zilelor noastre şi nevoilor fiecărui centru de populaţie. Se dovedeşte această înclinare de un caracter cu totul neobişnuit la iw», a partidelor şi organizaţiilor democratice, spre preocupările de la fiecare zi, spre grijile mari şi mărunte ale masselor populare ? De unde îi vine marea deosebire dintre faptele lor pozitive în sprijinul populaţiei , îi ,denîaga 15.a a Partidelor de odinioară, cari ştiau să făgă- I ` î dui!f?a at.ata fel.ICTe pentru vremea când vor fi „la putere“, dar în. ’ ► faptuiau 5* ,atunei tot atât de puţin ca şi în vremea când jinduiau eu- J 4 ► remarea, vânând voturile ? * . Răspunsul acestor întrebări se poate desluşi dintriun ordin-cir- l cular recent al Ministerului de Interne, care recomandă imediata schim- f bare a primarilor cari, înainte de orice altă vină posibilă dovedesc o „incapacitate sau lipsă de activitate". 4 Aşa judecă guvernul democrat care ne conduce, aşa gândesc par- tatidele şi organizaţiile politice care participă la guvernarea ţării. Pentru r «d®› nevoile mulţimii sunt realităţi cari cer soluţii urgente, şi nu câmpurile de exploatat aşa cum au fost pentru partidele reacţionare. Pentru de- ! Imperaţii adevăraţi, grija faţă de masse nu e o haină mincinoasă bună pentru jinduitori „puterii", ci o atitudine sinceră, permanentă precumirănitoare. In orice împrejurare se află şi de orice mijloace dispun, partidele politice democratice se străduesc să uşureze viaţa celor mulţi şi îşi consacră toate forţele, în vederea rezolvării problemelor generale. Pentru ele, politica înseamnă slujirea intereselor generale. — Să aprofundăm realităţile de General de Corp de Armată LASCAR MIHAIL Comandantul Armatei a IV-a „Armata Democrată”, „Armata Poporului” — iată o lozincă mult vânturată, mult discutată şi pe care mulţi continuă s’o înţeleagă în modurile cele mai ciudate, întrucât mă priveşte, am educat pe voluntarii Diviziei „Horia, Cloşca şi Crişan" în spiritul unei cunoaşteri precise a îndatoririlor lor faţă de popor şi de democraţie. Şi voluntarii nu au ascuns niciiodă că văd salvarea ţării în lupta a cea mai hotărîtă cu acel trecut, al cărui rod nefast a fost războiul dus în slujba cotropitorilor propriei naste ţări. Şi după cum în toate ţăile ce se înconjoară şi în mai toate ţările europene, tendinţa de consolidare şi frgire a democraţiei este aştzi legea mers'lui istoriei, tot aşa şi TARA NOASTRA NU POATE MERGE ÎNAINTE DECÂT PRIN DEMOCRATIZARE, iar aceasta nu este cu putinţă decât dacă toate forţele de bază ale poporului nostru, inclusiv armata, vor sprijini fără rezervă guvernul care întrupează şi care şi-a luat astură şi fără şovăire sarcina reînorii României în spirit democratic. Nu intenţionez să intru în amăUn militar cinstit nu poate fi indiferent faţă de politica externă a ţării sale. Războiul ce abia s’a terminat a dovedit cu prisosinţă că nu poate fi considerată patriotică o politică externă care nu s’ar baza pe eliminarea oricărui izvor de conflicte cu U. R. S. S„ vecina noastră şi una din cele mai mari puteri ale lumii. Orice altă politică ar însemna a-şi clădi casa la gura unui vulcan — şi nu o asemenea casă ne dorim pentru copiii şi nepoţii noştri. Actele Uniunii Sovietice au arătat cu prisosinţă tuturor celor doritori să vadă, că politica dusă de ea, e şi pe plan extern o politică de tip nou, bazată nu pe exploatarea şi îngenunchierea, ci pe stimularea energiilor vitale ale ţărilor prietene, spre a putea conlucra cu ele de la egal la egal, în interesul comun al libertăţii, independenţei şi prosperităţii lor. Tocmai o asemenea conlucrare a inaugurat — primul în istoria ţării noastre — guvernul de concentrare democratică prezidat de d. dr. Petru Groza. Tocmai o asemenea conlucrare susţinem şi noi, militarii democraţi. Iată de ce noi sprijinim şi vom sprijini fără şovăire guvernul Petru Groza. Şi dacă, până la întoarcerea delegaţiei guvernamentale de la Moscova, mai erau — cu greu — scuzabile unele confuzii pe această chestiune, azi lucrurile sunt cât se poate de limpezi. Graniţele noastre au fost timp de 20 de ani contestate. Nu odată am mobilizat sub ameninţarea atingerii lor. Ele erau obiect de mezat la bursa internaţională a aliaţilor. Pentru prima dată un guvern român, ducând el însuşi o politică de înţelegere cu toate naţionalităţile în interior şi de prietenie cu vecinii în exterior, politică ce elimină orice discuţii asupra graniţelor ţării, obţine girul unei mari puteri al cărei reprezentant a putut declara cu mândrie deunăzi: „Noi poporul sovietic, gândim astfel: dacă ai semnat un acord, ai obligaţia să-l respecţi... este ştiut de toţi că Uniunea Sovietică şi-a respectat întotdeauna cuvântul”. Iată pentru ce armata democrată nunte. Ca militar mă interesează a susţinut şi susţine opera de connumai factorii de importanţă nasolidare naţională a guvernului deţîonală, meniţi să traseze pentru azi, generaţii soarta ţării noastre, să condiţioneze existenţa ei independentă, siguranţa ei. De nimic nu poate avea mai mare (Continuare in pag. 4-a) GENERALUL M. LASCAR In pagina 2-a » Din tradiţia de luptă a Partidul nostru Comunist In pagina 3-a I Descoperirea unei măcelării clandestine In pagina 4-a Presa americană despre Conferinţa de la Londra „Nu există forţă capabilă să asuprească şi să îngenuncheze toate popoarele lumii** a spus tovarăşul Vasile Luca la marea întrunire din sala Mama a Partidului Comunist ASPECTE E ora 4/s. Tramvaiele vin ticsite■ Pâlcuri, pâlcuri de muncitori, funcţionari, femei, tineri se îndreaptă spre Mama. „Vorbeşte tov. Vasile Luca“. Se văd chipuri dârze, înăsprite de nevoi şi de lipsuri, călite în lupta aprigă contra teroarei şi a fascismului. Sunt acei ce au reclădit din ruine atelierele C. F. R., cei ce măresc necontenit producţia, cei ce au ţinut sus steagul luptei clasei muncitoare, steagul Partidului Comunist. Marna 1936 Tot la Marna a mai fost o întrunire. Era în 1936. A vorbit atunci d. Maniu- Partidul Comunist i-a cerut să ia atitudine deschisă contra fascsmului, să încheie un acord contra Legiunei şi să ia parte la organizarea unei mari demonstraţii antifasciste. Dar d. Maniu a atacat... camarila şi a spus oamenilor săi să se împrăştie. Apoi a mers în alegeri împreună cu Codreanu. După întrunire în timp ce, prudenţi, d-nii Maniu, Lupu şi fruntaşii ţărănişti s’au urcat în maşină şi s’au „retras strategic“, poliţia a împrăştiat pe ţărăniştii care, trădaţi de conducătorul lor, se încolonaseră pentru demonstraţie strigând lozincile lansate de Partidul Comunist. Azi ca şi eri, Maniu şi Lupu sunt de partea duşmanilor poporului. Dar azi Partidul Comunist e liber să-şi spună cuvântul şi poporul nu se mai lasă înşelat. Azi clasa muncitoare, poporul întreg e alături de acel partid care nu l-a minţit şi nu l-a trădat niciodată. La Marna azi e întrunire comunistă. Marna 1945 E ora cinci şi un sfert. Sala e plină. Cele două rânduri de balcoane gem de lume, iar pe stradă mii de muncitori s’au strâns în faţa megafoanelor. Deodată se aud urale, aplauze nesfârşite. Făcându-şi cu greu loc prin mulţime apare tov. Vasile Luca însoţit de tov. Miron Constantinescu. De la balcon răsună un cântec: el povesteşte lupta şi jertfele clasei muncitoare, eroicele lupte ale ceferiştilor. Şi glasul cântecului se înalţă: „Trăiască lupta ceferistă, trăiască luptătorii ei... Tov. Gheorghiu Dej...“ Ca un singur om s’au ridicat ceferiştii şi din mii de piepturi isbucnesc urale nesfârşite la adresa celui care după ce a zăcut 11 ani în temniţele reacţiunii române e astăzi cel dintâi ministru muncitor. Vorbeşte tov. Vasile Luca. Mii de priviri sunt aţintite asupra lui într’o tăcere încordată. In ochii tuturor se citeşte aceeaşi dorinţă: să nu piardă nici un cuvânt: e glasul Partidului. Ceferiştii văd chipul brăzdat de suferinţă, părul albit in temniţe, dar îi simt privirea de oţel şi hotărîrea de neclintit din glasul ce-l cheamă în luptă.... „Cu 26 ani în urmă am plecat din rândurile voastre şi am pornit la luptă în cadrul Partidului nostru spre a duce la biruinţă steagul lui" — spune tot Vasile Luca. Da, ceferiştii işi amintesc, de la vârsta de 16 ani de când a intrat la depoul C.F.R. Braşov, pe oriunde a trecut, prin temniţe şi lagăre, tov. Vasile Luca n’a uitat durerile şi suferinţele muncitorimei ceferiste, credinţa şi lupta ei dârză pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. In 1922 el a luat parte la făurirea Paridului Comunist din România şi de atunci necontenit, fără şovăire el a stat în fruntea clasei muncitoare, chemând-o la luptă pentru o viaţă mai bună. Aproape zece ani de închisoare a fost preţul cu care tov. Luca a trebuit să ispăşească dragostea sa fierbinte faţă de popor şi ura neînduplecată faţă de duşmanii săi. El şi-a legat numele de eroicele lupte ale muncitorimei ceferiste de la Griviţa, pentru participarea la organizarea lor el a fost condamnat la 20 de ani închisoare, şi astfel numele tov. Vasile Luca rămâne de neşters alături de cele ale tovarăşilor Gheorghiu Dej, Chivu Stoica, Ghiţă Vasilichi, Doncea, Vasile Bâgu şi Gh. Petrescu în eroicele pagini de luptă scrise cu sângele ei de muncitorimea ceferistă. In timp ce acei care azi fac paradă de democraţie încheiau carteluri electorale cu Garda de Fier, deschizând astfel drumul hitlerismului în România, tov. Vasile Luca era întemniţat la Doftana. Dar chiar închis, dragostea poporului l-a întovărăşit totdeauna, şi astfel in 1940, la eliberarea Bucovinei de Nord, populaţia Cernăuţului sparge porţile închisorii şi il eliberează. Toate acestea şi le amintesc cefeniştii. Cu conducători ca tov. Vasile I Luca ei nu vor da înapoi de la nicio luptă, condusă de Partidul Comunist, clasa muncitoare şi poporul nostru nu vor putea fi înfrânte de nici o putere din lume. Mai puternică decât bomba atomică e voinţa de pace a popoarelor.... nu există forţă capabilă a asupri şi a îngenunchia toate popoarele luminii“ spune Iov. Luca şi sala în picioare aclamă „...Nici o armă din lume n’a putut împiedica dorinţa de libertate a poporului grec care, cu toată intervenţia străină a răsturnat guvernul profascist al trădătorului Vulgaris“. Cuvintele tov. Vasile Luca sunt cuvintele, simţămintele, gândurile, tuturor oamenilor muncii. Când tov. Luca înfierează pe cei care proclamându-se români şi patrioţi trădează ţarra şi poporul nostru cerând intervenţia reacţiunii internaţionale în politica noastră internă, se aude vocea unui bătrân muncitor din sală: „Aşa au făcut şi în 1937 când au chemat armate străine să le apere moşiile contra ţăranilor flămânzi şi robiţi“. Cuvintele tov. Luca prin care cere întărirea Frontului Unic Muncitoresc şi întărirea unităţii politice a muncitorimii tinzând spre crearea unui partid unic al clasei muncitoare, provoacă un entuziasm de nedeşerte. Şi tov. Luca Inchee chemând muncitorii ceferişti să întărească rândurile Partidului Comunist şi să-l urmeze pe drumul ce duce la creiarea unei Românii libere, fericite şi independente. Plecând spre casă, amintindu-şi de Tovarăşi, muncitori, muncitoare, funcţionari de la Calea Ferată, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist din România (aplauze puternice), vă salut şi îmi exprim deosebita plăcere de a veni în mijlocul vostru pentru a aduce cuvântul Partidului Comunist. (Puternice aplauze acoperă cuvintele oratorului. Asistenţa face o caldă manifestaţie de simpatie pentru Partidul Comunist din România). Am o deosebită plăcere să vă aduc aici acest cuvânt al Partidului Comunist din România, deoarece acum 26 de ani am pornit la luptă din sânul vostru, ca muncitor ceferist, ca să duc steagul luptei clasei muncitoare din România, pentru a creia Partidul Comunist. (Aplauze furtunoase). In tot timpul nu am uitat o clipă această mare massă de muncitori ceferişti care şi în trecut, ca şi astăzi, stă în primele rânduri ale clasei muncitoare, sub conducerea partidului nostru şi a Frontului Unic Muncitoresc. (Aplauze frenetice şi îndelung repetate). Entuziasmul cu care aţi venit să ascultaţi cuvântul partidului nostru dovedeşte că muncitorii ceferişti dela Griviţa poartă şi astăzi steagul luptei împotriva fascismului, împotriva barbariei, împotriva exploatării, PENTRU ELIBERAREA DEFINITIVA A CLASEI MUNCITOARE. (Aplauze furtunoase). Lupta partidului nostru S’a vorbit despre linia politică a Partidului Comunist Tovarăşul care a vorbit a arătat şi scopul pentru care luptă Partidul Comunist din România ca şi toate partidele comuniste din lume: pentru a scăpa omenirea de orice robire, de orice asuprire, de orice exploatare, pentru a scăpa omenirea de exploatarea omului de către om. Lupta noastră însă, a Partidului Comunist şi scopul final al clasei muncitoare nu se poate atinge decât prin lupta hotărîtă, prin lupta unită a clasei muncitoare, în primul rând, împotriva fascismului, pentru democraţia progresistă care să dea posibilitate desvoltării economice, culturale şi politice a ţării, care să dea posibilitatea educării clasei muncitoare, care să dea posibilitatea educării poporului, ca să pregătească poporul pentru victoria definitivă a clasei muncitoare. (Ovaţiuni). Linia şi tactica de luptă a Partidului Comunist din România izvorăsc din marile învăţămite ale lui Karl Marx, Friedrich Engels, Lenin şi Stalin. Insă, aceste învăţăminte ale lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin nu sunt dogme. Şi întotdeauna aplicarea acestor învăţăminte trebue să fie pricepută în condiţiunile istorice date. Cam sunt aceste condiţiuni istorice ? Aceste condiţiuni istorice sunt create în urma victoriei socialismului într’o parte a lumii, în Uniunea Sovietică şi a existenţei în altă parte a lumii, a fascismului, care căuta să extermine nu numai libertăţile cetăţeneşti, nu numai clasa muncitoare ci şi naţiunile întregi. Fascismul a distrus, a nimicit orice libertate, fascismul a pornit să cucerească lumea, a ameninţat popoarele cu exterminarea şi pe baza lozincei de rasă, vroia ca aşa zisa rasă superioară germană să stăpânească peste toate popoarele. Clasa muncitoare nu putea singură să ţină piept, iar fascismul nu ameninţa numai clasa muncitoare, căci victoria fascismului ar fi însemnat ca sute de ani nimeni să nu poată să îndrăznească, măcar în gând, să reflecteze, să vorbească, despre libertate, despre progres. Victoria fascismului ar fi însemnat ca toate popoarele să fie slugi ale Germaniei hitleriste. Lupta împotriva fascismului a depăşit lupta clasei muncitoare Lupta împotriva fascismului se contopeşte cu lupta clasei muncitoare, pentru eliberarea masselor de orice asuprire, de orice exploatare. Deci nu este întâmplător că partidele comuniste din toate ţările — deşi ele sunt internaţionaliste şi pentru colaborarea internaţională a clasei muncitoare, internaţionaliste pe baza colaborării paşnice dintre popoarele iubitoare de pace și libertate, — aceste partide s’au care au stat în fruntea luptei popoarelor pentru doborîrea fascismului, pentru cucerirea victoriei asupra Germaniei hitleriste. Baza alianiței_ popoarelor cu Uniunea Sovietică In fruntea acestei lupte s’a găsit și se găseşte şi astăzi Uniunea Sovietică cu Partidul ei Comunist Bolşevic. (Intr’un sigur glas mulţimea din sală izbucneşte în puternice urale, manifestând îndelung pentru Uniunea Sovietică şi pentru Partidul Comunist (Bolşevic) din U.R.S.S.) Ideile în jurul cărora s’au unit popoarele, în jurul cărora s’au unit naţiunile, ideile în jurul cărora s’» unit clasa muncitoare cu restul poporului, cu ţărănimea, cu intelectualii cinstiţi, la lupta de desrobire naţională de sub jugul fascist, sunt ideile enunţate de marele Stalin (aplauze extrem de puternice) care câteva zile după izbucnirea războiului, după atacul mişelesc al hoardelor hitleriste, asupra Uniunii Sovietice, a prevăzut şi a spus că războiul Uniunii Sovietice pentru eliberarea Patriei, pentru eliberarea clasei muncitoare, se va contopi cu lupta tuturor popoarelor împotriva sclaviei şi a tiraniei hitleriste(Aplauze îndelung repetate). Baza alianţei popoarelor cu Uniunea Sovietică, baza alianţei ţărilor cu Uniunea Sovietică sunt ideile nobile, staliniste, pe care marele Stalin le-a anunţat la 6 Noembrie 1941, prin cari a arătat că ţelurile de războ al Uniunii Sovietice nu pot să fie cotropirea altor ţări, nu pot să fie impunerea voinţei sale asupra altor popoare. Ţelurile de război ale Uniunii Sovietice au fost: eliberarea Patriei socialiste de sub jugul cotropitorilor hitlerişti şi ajutorarea tuturor popoarelor din întreaga omenire ca să scape de ciuma fascistă şi să-şi clădească fiecare popor, după voinţa lui, regimul său economic şi social, aşa cum îl doreşte. (Aplauze puternice). Numai pe baza acestor idei lansate de marele Stalin, s’a putut realiza între Uniunea Sovietică şi celelalte ţări o alianţă de luptă împotriva fascismului. Pe baza acestor idei de libertate pentru popoarele mici şi mari s-au putut uni toate forţele democratice antifasciste fără deosebire de partide, de naţionalitate, în marea luptă a popoarelor împotriva sclavie hitleriste, împotriva fascismului, pentru libertate şi progres pentru recucerirea păcii. (Urale puternice). Oricât de multe au fost deosebirile de vederi, totuşi aceste idei de bazi lansate de mairele Stalin au putut înlătura divergenţele din timpul războiului, s’a putut stabili încredere» reciprocă şi în ciuda tuturor intrigilor, în ciuda propagandei şi amenin(Continuare !» pe.g. 2-a) lupta de eri, încrezători în victor» arătat partidele cele mai patriotice, de mâine ceferiştii s’au gândit la puterea eroicului lor partid şi la cuvintele marelui Stalin: „Cauza noastră e dreaptă, ea va învinge“. Ceaa va aretarea Lot V. LUCA Asistenţa ascultă cu interes discursul tov. V. Luca TOV, VASILE LUCA LUNI, 15 OCTOMBRIE, la ora 6 d. a. Partidul Comunist din România — Organizaţia Judeţeană Ilfov— invită PE f muncitori # funcţionari TOŢI intelectuali # meseriaşi EVREII # comerciant! : jAla cinematografului to wsi -unde va avea loc o MARE ÎNTRUNIRE PUBLICA Vor vorbi tovarăşii VASILE LUCA Il IOSIF CM SVfIEVSCHI Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist din România despre: „POZIŢIA PARTIDULUI COMUNIST DIN ROMANIA, FATA DE DESFĂŞURAREA EVENIMENTELOR INTERNE Şl EXTERNE" şi despre : „CONTRIBUŢIA EVREILOR LA LUPTA PENTRU REFACEREA ŢARII Şl CONSOLIDAREA REGIMULUI DEMOCRATIC11 Iov- ministru Teohari Georgescu a expus viia politică a Partidului Comunist a marea intornre din sala Aida Mii de muncitori şi intelectuali ai sectorului III Albastru, sector de veche tradiţie anti-fascistă, au venit să asculte cuvântul Partidului Comunist, rostit de unul din conducătorii săi cei mai iubiţi, luptătorul neînfricat contra reacţionarilor, sabotorilor şi speculanţilor, tov. ministru Teohari Georgescu. Adunarea a fost deschisă de tov Gheorghe Petrescu, secretarul sect. III Albastru, care după ce a salutat prezenţa tov. Teohari Georgescu şi Miron Constantinescu, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist din România, a dat cuvântul tov. Andrei Neagu, membru al Comitetului Regional Bucureşti şi secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P. C. R. Primit cu urale şi ovaţii ce au durat câteva minute, tov. ministru Teohari Georgescu a luat cuvântul şi a trecut in revistă toate marile evenimente politice interne şi externe din ultima vreme, definind totodată poziţia Partidului Comunist faţă de ele. Marea întrunire de ieri a dovedit odată mai mult legătura indisolubilă ce leagă Partidul Comunist de marile masse populare cât şi dragostea fierbinte a poporului faţă de conducătorii săi adevăraţi, care nu s’au plecat în faţa teroare! fasciste şi l’au dus la cucerirea libertăţii şi la întronarea democraţiei. imnul I Mm a donat 100.000 lei pentru ajutorarea orfanilor, invalizi ori văduve or de război Scrisoarea adresată Apărării Patriotice Luând cunoştinţă de apelul Dvs., cu privire la ajutorarea celor mulţi şi nevoiaşi din această ţară, şi în deosebi a orfanilor, invalizilor şi văduvelor de răsboi, pentru a le alina o parte din suferinţele lor în pragul iernii, ofiţerii, subofiţerii şi trupa Regimentului 1 Grăniceri au colectat şi donează suma de lei 100.000 pentru înălţătorul şi umanul dvs. scop. Primiţi, vă rugăm asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni. (ss) Comandantul Regi. 1 Grăniceri Colonel P. Comiişel ele mueslice ra si restituite de U.R.S.S. au intrat eri in portul Galaţi O mare manifestaţie die simpatie pentru guvern şi de recunoştinţa pentru Uniunea Sovietică în întreg oraşul — Prin telefon de la corespondentul nostru. — Galaţi, 12. — Restituirea flotei de război şi comerciale române de către generoasa Uniune Sovietică, a prilejuit întregului popor român o mare bucurie. In piaţa de lângă Palatul Navigaţiei, s’a adunat o uriaşă mulţime. Peste 50.000 de cetăţeni ai oraşului, din judeţ şi judeţele vecine au luat parte la această înălţătoare manifestaţie. Piaţa, era împodobită cu frumoase panouri reprezentând reconstrucţia ţării sub conducerea guvernului dr. Petru Groza, pancarte cu lozinci: „TRAIASCA GUVERNUL DR. PETRU GROZA, SUSŢINUT DE ÎNTREGUL POPOR!" „RECUNOŞTINŢA GENEROASEI UNIUNI SOVIETICE, PRIETENA ŞI ALIATA NOASTRA!“ „TRAIASCA MARINA DEMOCRATA!" A fremătat uriaşa masă adunată pe cheiurile Dunării, când au apărut catargele la orizont. Vasele restituite, în frunte cu distrugătoarele Mărăşeşti şi Mărăşti, sunt pavoazate cu flamuri multicolore. Entuziaste urale ale marinarilor români se ridică pentru Uniunea Sovietică, Generalissimul Stalin şi guvernul democratic din ţara noastră, condus de dr. Petru Groza. Sosirea trenului ministerial, stârneşte urale nesfârşite din partea zecilor de mii de participanţi. Membrii guvernului în frunte cu d. dr Petru Groza, însoţit de Kavtaradze, ambasadorul U.R.S.S. în România răspund grandioasei manifestaţii de mpatie. (Masa scandează: Petru Groza! Pentru Groza vom luptaiU. R. S. S.) Oaspeţii sunt întâmpinaţi de primarul Municipiului Galaţi, tov. Constantin Mârza, cu tradiţionala pâina şi sare. Tov. prefect Nicolae Ignat urează ", un sosit înalţilor oaspeţi. Deasemeni au fost prezenţi reprezentanţii Armatei Roşii şi Române, autorităţile locale, precum şi reprezentanţii partidelor şi organizaţiilor democratice.