Scânteia, octombrie 1945 (Anul 2, nr. 341-366)

1945-10-14 / nr. 352

­eria III.­Anul XVI.—Mr. 351 % .. Btmilrireii 14 Octombrie 1945 4 PAG. 40 LEI Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! TITUL COMUNIST DIN ROMANIA ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P. C. R. ■felef. 1 Centrala 3.26.20 — Str. Belvedere O. Redacţia etaj­ei şi 2.­­Administraţia mezanin. ________________________Tipografia telefon 4.84.48. XI. Cec postal 1.381 Gospodărie şi politică Ziarele de omi au adus ştirea că prin grija şi stăruinţa Comitetului a­ Central al Frontului Plugarilor, Capitala va primi în scurtă vreme o­­ mie de vagoane de cartofi de cea mai bună calitate. Cartofii aceştia — spune comunicatul forului conducător al puternicei organizaţii politice a ţărănimii — au fost colectaţi în judeţul Făgăraş prin unităţile coope­rative săteşti şi vor fi distribuiţi populaţiei bucureştene prin economate şi în pieţele publice, la preţuri ce nu vor trece de 240 lei kgr. Cunos­cute fiind greutăţile pe care le întâmpină aprovizionarea de iarnă a oraşelor, s’ar părea că orice comentariu asupra acestei ştiri e de prisos, faptul îşi găseşte preţuirea cuvenită, fără nici o lămurire suplimentară. ***■ însă că pentru cei ce urmăresc cu luare aminte cele ce se petrec de un timp încoace în ţara noastră, lăudabila şi atât de bine venita realizare a Frontului Plugarilor se leagă de o întreagă serie de iniţiative şi înfăptuiri cari — considerate în ansamblul lor — capătă un înţeles vrednic de a fi subliniat. Ajunge să amintim în sensul acesta doar câteva fapte c a ~ de pildă — multă lume că una dn preocupările cele mai ?­­­e de frunte ale organizaţiilor sindicale este aprovizionarea muncitorimii4 ’­0 cu cele strict necesare traiului zilnic. Atenţia pe care toate Sindicatele* ,, V* însăşi Confederaţia Generală a Muncii o acordă economatelor şi luptei contra speculanţilor, a izbutit în bună parte să ducă la realizări con­crete, de o importanţă incontestabilă. S’a putut afla deasemeni că Frontul Naţional Democrat urmăreşte ♦ ‹ ‹ cu deosebita perseverenţă rezolvarea cât mai desăvârşită a nevoilor­­ ► 4 gospodăreşti din fiecare regiune şi din fiecare oraş sau sat, dând consil­­­lulor sale locale sarcini precise, mai cu seamă pe tărâmul aprovizio­nării. E aci locul să amintim că în privinţa aceasta, Consiliul Judeţean Ilfov al F. N. D.-ului depune o activitate pilduitoare. De asemenea, organizaţiile şi partidele componente ale F.N­­.-ului fac fiecare în parte eforturi cam­ de cam­ mai meritorii, atât pentru descoperirea şi reprimarea cazurilor de speculă, cât şi pentru uşurarea nevioilor populaţiei din toate părţile ţării. Astfel, Partidul Naţional­­ţaranesc de sub conducerea d-lui ministru Anton Alexandrescu a îm­ Părţit in repetate rânduri însemnate cantităţi de alimente de primă ş­e necesitate, in localităţile şi cartierele lovite de urmările războiului sau ,­­ ale secetei, Uniunea Patrioţilor şi Apărarea Patriotică duc o luptă­­­ neîntreruptă pentru ajutorarea nevoiaşilor şi înlăturarea greutăţilor de care se lovesc massele în procurarea hranei şi îmbrăcămintei; coope­♦ de consum organizate şi susţinute de partidele democratice ; ► devin din zi în zi mai puternice, mai active şi mai utile. 1 . Partidul Comunist, mereu în fruntea tuturor celor ce luptă pentru 4­0 un„olitor luminos al poporului întreg, îmbină în chip desăvârşit lupta * , propriu-zisa, cu problemele gospodăreşti specifice zilelor noas­tre şi nevoilor fiecărui centru de populaţie. Se dovedeşte această înclinare de un caracter cu totul neobişnuit la iw», a partidelor şi organizaţiilor democratice, spre preocupările de l­a fiecare zi, spre grijile mari şi mărunte ale masselor populare ? De unde î­i vine marea deosebire dintre faptele lor pozitive în sprijinul populaţiei ,­­ îi ,denîaga 15.a a Partidelor de odinioară, cari ştiau să făgă- I ` î dui!f?a at.ata fel.ICTe pentru vremea când vor fi „la putere“, dar în. ’­­ ► faptuiau 5* ,atunei tot atât de puţin ca şi în vremea când jinduiau eu- J 4 ► remarea, vânând voturile ? * . Răspunsul acestor întrebări se poate desluşi dintriun ordin-cir- l cular recent al Ministerului de Interne, care recomandă imediata schim- f bare a primarilor cari, înainte de orice altă vină posibilă dovedesc o „incapacitate sau lipsă de activitate". 4 Aşa judecă guvernul democrat care ne conduce, aşa gândesc par- t­a­­­tidele şi organizaţiile politice care participă la guvernarea ţării. Pentru r «­­d®› nevoile mulţimii sunt realităţi cari cer soluţii urgente, şi nu câmpuri­l­e de exploatat aşa cum au fost pentru partidele reacţionare. Pentru de- ! I­mperaţii adevăraţi, grija faţă de masse nu e o haină mincinoasă bună pentru jinduitori „puterii", ci o atitudine sinceră, permanentă precum­­i­rănitoare. In orice împrejurare se află şi de orice mijloace dispun, partidele­­ politice democratice se străduesc să uşureze viaţa celor mulţi şi îşi­­ consacră toate forţele, în vederea rezolvării problemelor generale.­­ Pentru ele, politica înseamnă slujirea intereselor generale. — Să aprofundăm realităţile de General de Corp de Armată LASCAR MIHAIL Comandantul Armatei a IV-a „Armata Democrată”, „Armata Poporului” — iată o lozincă mult vânturată, mult discutată şi pe care mulţi continuă s’o înţeleagă în modurile cele mai ciudate, întrucât mă priveşte, am educat pe voluntarii Diviziei „Horia, Cloş­ca şi Crişan" în spiritul unei cu­noaşteri precise a îndatoririlor lor faţă de popor şi de democraţie. Şi voluntarii nu au ascuns niciiod­­ă că văd salvarea ţării în lupta a cea mai hotărîtă cu acel trecut, al cărui rod nefast a fost războiul dus în slujba cotropitorilor propriei n­ast­e ţări. Şi după cum în toate ţă­ile ce s­e înconjoară şi în mai toate ţările europene, tendinţa de consolidare şi f­rgire a democraţiei este aştzi legea mers'­­lui istoriei, tot aşa şi TARA NOASTRA NU POATE MERGE ÎNAINTE DECÂT PRIN DEMOCRATIZARE, iar aceasta nu este cu putinţă decât dacă toate forţele de bază ale poporului nos­tru, inclusiv armata, vor sprijini fără rezervă guvernul care întru­pează şi care şi-a luat astur­ă­ şi fără şovăire sarcina reî­no­rii Ro­mâniei în spirit democratic. Nu intenţionez să intru în amă­Un militar cinstit nu poate fi indiferent faţă de politica externă a ţării sale. Războiul ce abia s’a terminat a­ dovedit cu prisosinţă că nu poate fi considerată patriotică o politică externă care nu s’ar baza pe eli­minarea oricărui izvor de conflicte cu U. R. S. S„ vecina noastră şi una din cele mai mari puteri ale lumii. Orice altă politică ar însem­na a-şi clădi casa la gura unui vul­can — şi nu o asemenea casă ne dorim pentru copiii şi nepoţii noş­tri. Actele Uniunii Sovietice au a­­rătat cu prisosinţă tuturor celor doritori să vadă, că politica dusă de ea, e şi pe plan extern o politi­că de tip nou, bazată nu pe exploa­tarea şi îngenunchierea, ci pe sti­mularea energiilor vitale ale ţări­lor prietene, spre a putea conlucra cu ele de la egal la egal, în intere­sul comun al libertăţii, independen­ţei şi prosperităţii lor. Tocmai o asemenea conlucrare a inaugurat — primul în istoria ţării noastre — guvernul de concentrare democra­tică prezidat de d. dr. Petru Gro­za. Tocmai o asemenea conlucrare susţinem şi noi, militarii demo­craţi. Iată de ce noi sprijinim şi vom sprijini fără şovăire guvernul Petru Groza. Şi dacă, până la în­toarcerea delegaţiei guvernamen­tale de la Moscova, mai erau — cu greu — scuzabile unele confuzii pe această chestiune, azi lucrurile sunt cât se poate de limpezi. Graniţele noastre au fost timp de 20 de ani contestate. Nu odată am mobilizat sub ameninţarea atinge­rii lor. Ele erau obiect de mezat la bursa internaţională a aliaţilor. Pentru prima dată un guvern ro­mân, ducând el însuşi o politică de înţelegere cu toate naţionalităţile în interior şi de prietenie cu veci­nii în exterior, politică ce elimină orice discuţii asupra graniţelor ţă­rii, obţine girul unei mari puteri al cărei reprezentant a putut declara cu mândrie deunăzi: „Noi poporul sovietic, gândim astfel: dacă ai semnat un acord, ai obligaţia să-l respecţi... este ştiut de toţi că Uni­unea Sovietică şi-a respectat întot­deauna cuvântul”. Iată pentru ce armata democrată nunte. Ca militar mă interesează a susţinut şi susţine opera de con­­numai factorii de importanţă na­­solidare naţională a guvernului de­ţîonală, meniţi să traseze pentru azi, generaţii soarta ţării noastre, să condiţioneze existenţa ei indepen­dentă, siguranţa ei. De nimic nu poate avea mai mare (Continuare in pag. 4-a) GENERALUL M. LASCAR In pagina 2-a » Din tradiţia de luptă a Partidul nostru Comu­nist In pagina 3-a I Descoperirea unei mă­celării clandestine In pagina 4-a­­ Presa americană des­pre Conferinţa de la Londra „Nu există forţă capabilă să asuprească şi să îngenunchez­e toate popoarele lumii** a spus tovarăşul Vasile Luca la marea întrunire din sala Mam­a a Partidului Comunist A­SPECTE E ora 4­/s. Tramvaiele vin ticsite■ Pâlcuri, pâlcuri de muncitori, funcţionari, femei, tineri se îndreaptă spre Mama. „Vorbeşte tov. Vasile Luca“. Se văd chipuri dârze, înăsprite de nevoi şi de lipsuri, călite în lupta aprigă contra teroarei şi a fascis­mului. Sunt acei ce au reclădit din ruine atelierele C. F. R., cei ce măresc necontenit producţia, cei ce au ţinut sus steagul luptei clasei muncitoare, steagul Partidului Comunist. Marna 1936 Tot la Marna a mai fost o întru­nire. Era în 1936. A vorbit atunci d. Maniu- Partidul Comunist i-a cerut să ia atitudine deschisă contra fas­­csmului, să încheie un acord contra Legiunei şi să ia parte la organizarea unei mari demonstraţii antifasciste. Dar d. Maniu a atacat... camarila şi a spus oamenilor săi să se îm­prăştie. Apoi a mers în alegeri îm­preună cu Codreanu. După întrunire în timp ce, prudenţi, d-nii Maniu, Lupu şi fruntaşii ţărănişti s’au urcat în maşină şi s’au „retras strategic“, poliţia a împrăştiat pe ţărăniştii care, trădaţi de conducătorul lor, se înco­lonaseră pentru demonstraţie stri­gând lozincile lansate de Partidul Comunist. Azi ca şi eri, Maniu şi Lupu sunt de partea duşmanilor poporului. Dar azi Partidul Comunist e liber să-şi spună cuvântul şi poporul nu se mai lasă înşelat. Azi clasa m­uncitoare, poporul întreg e alături de acel par­tid care nu l-a minţit şi nu l-a tră­dat niciodată. La Marna azi e întrunire comu­nistă. Marna 1945 E ora cinci şi un sfert. Sala e pli­nă. Cele două rânduri de balcoane gem de lume, iar pe stradă mii de muncitori s’au strâns în faţa me­gafoanelor. Deodată se aud urale, aplauze nesfârşite. Făcându-şi cu greu loc prin mulţime apare tov. Vasile Luca însoţit de tov. Miron Constantinescu. De la balcon răsună un cântec: el povesteşte lupta şi jertfele clasei muncitoare, eroicele lupte ale ceferiştilor. Şi glasul cântecului se înalţă: „Trăiască lup­ta ceferistă, trăiască luptătorii ei... Tov. Gheorghiu Dej...“ Ca un sin­gur om s’au ridicat ceferiştii şi din mii de piepturi isbucnesc urale nesfârşite la adresa celui care du­­pă ce a zăcut 11 ani în temniţele reacţiunii române e astăzi cel dintâi ministru muncitor. Vorbeşte tov. Vasile Luca. Mii de priviri sunt aţintite asupra lui într’o tăcere încordată. In ochii tuturor se citeşte aceeaşi dorinţă: să nu piardă nici un cuvânt: e glasul Partidului. Ceferiştii văd chipul brăzdat de su­ferinţă, părul albit in temniţe, dar îi simt privirea de oţel şi hotărîrea de neclintit din glasul ce-l cheamă în luptă.... „Cu 26 ani în urmă am ple­cat din rândurile voastre şi am por­nit la luptă în cadrul Partidului nos­tru spre a duce la biruinţă steagul lui" — spune tot Vasile Luca. Da, ceferiştii işi amintesc, de la vârsta de 16 ani de când a intrat la depoul C.F.R. Braşov, pe oriunde a trecut, prin temniţe şi lagăre, tov. Vasile Luca n’a uitat durerile şi su­ferinţele muncitorimei ceferiste, cre­dinţa şi lupta ei dârză pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. In 1922 el a luat parte la făurirea Paridului Comunist din România şi de atunci necontenit, fără şovăire el a stat în fruntea clasei muncitoare, chemând-o la luptă pentru o viaţă mai bună. Aproape zece ani de închisoare a fost preţul cu care tov. Luca a trebuit să ispăşească dragostea sa fierbinte faţă de popor şi ura neîn­duplecată faţă de duşmanii săi. El şi-a legat numele de eroicele lupte ale muncitorimei ceferiste de la Gri­­viţa, pentru participarea la organiza­rea lor el a fost condamnat la 20 de ani închisoare, şi astfel numele tov. Vasile Luca rămâne de neşters ală­turi de cele ale tovarăşilor Gheorghiu Dej, Chivu Stoica, Ghiţă Vasilichi, Doncea, Vasile Bâgu şi Gh. Petrescu în eroicele pagini de luptă scrise cu sângele ei de muncitorimea ceferistă. In timp ce acei care azi fac paradă de democraţie încheiau carteluri elec­torale cu Garda de Fier, deschizând astfel drumul hitlerismului în Româ­nia, tov. Vasile Luca era întemniţat la Doftana. Dar chiar închis, dragos­tea poporului l-a întovărăşit totdea­una, şi astfel in 1940, la eliberarea Bucovinei de Nord, populaţia Cer­­năuţului sparge porţile închisorii şi il eliberează. Toate acestea şi le amintesc cefe­niştii. Cu conducători ca tov. Vasile I Luca ei nu vor da înapoi de la nicio luptă, condusă de Partidul Comunist, clasa muncitoare şi poporul nostru nu vor putea fi înfrânte de nici o pu­tere din lume. Mai puternică decât bomba atomică e vo­inţa de pace a popoare­lor.... nu există forţă capabilă a asu­pri şi a îngenunchia toate popoarele luminii“ spune Iov. Luca şi sala în pi­cioare aclamă „...Nici o armă din lu­me n’a putut împiedica dorinţa de libertate a poporului grec care, cu toată intervenţia străină a răsturnat guvernul profascist al trădătorului Vulgaris“. Cuvintele tov. Vasile Luca sunt cuvintele, simţămintele, gându­rile, tuturor oamenilor muncii. Când tov. Luca înfierează pe cei care pro­­clamându-se români şi patrioţi tră­dează ţarra şi poporul nostru cerând intervenţia reacţiunii internaţionale în politica noastră internă, se aude vocea unui bătrân muncitor din sală: „Aşa au făcut şi în 1937 când au che­mat armate străine să le apere mo­şiile contra ţăranilor flămânzi şi ro­biţi“. Cuvintele tov. Luca prin care cere întărirea Frontului Unic Muncito­resc şi întărirea unităţii politice a muncitorimii tinzând spre crearea unui partid unic al clasei muncitoare, provoacă un entuziasm de nedeşerte. Şi tov. Luca Inchee chemând munci­torii ceferişti să întărească rândurile Partidului Comunist şi să-l urmeze pe drumul ce duce la creiarea unei Românii libere, fericite şi indepen­dente. Plecând spre casă, amintindu-şi de Tovarăşi, muncitori, muncitoare, funcţionari de la Calea Ferată, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist din Româ­nia (aplauze puternice), vă salut şi îmi exprim deosebita plăcere de a veni în mijlocul vostru pentru a aduce cuvântul Partidului Comu­nist. (Puternice aplauze acoperă cu­vintele oratorului. Asistenţa face o caldă manifestaţie de simpatie pen­tru Partidul Comunist din Româ­nia). Am o deosebită plăcere să vă a­­duc aici acest cuvânt al Partidului Comunist din România, deoarece acum 26 de ani am pornit la luptă din sânul vostru, ca muncitor ce­ferist, ca să duc steagul luptei cla­sei muncitoare din România, pen­tru a creia Partidul Comunist. (A­­plauze furtunoase). In tot timpul nu am uitat o clipă această mare massă de muncitori ceferişti care şi în trecut, ca şi astăzi, stă în pri­mele rânduri ale clasei muncitoare, sub conducerea partidului nostru şi a Frontului Unic Muncitoresc. (Aplauze frenetice şi îndelung re­petate). Entuziasmul cu care aţi venit să ascultaţi cuvântul partidului nostru dovedeşte că muncitorii ceferişti dela Griviţa poartă şi astăzi steagul luptei împotriva fascismului, îm­potriva barbariei, împotriva ex­ploatării, PENTRU ELIBERAREA DEFINITIVA A CLASEI MUNCI­TOARE. (Aplauze furtunoase). Lupta partidului nostru S’a vorbit despre linia politică a Par­tidului Comunist Tovarăşul care a vor­bit a arătat şi scopul pentru care luptă Partidul Comunist din România ca şi toate partidele comuniste din lume: pen­tru a scăpa omenirea de orice robire, de orice asuprire, de orice exploatare, pentru a scăpa omenirea de exploatarea omului de către om. Lupta noastră însă, a Partidului Co­munist şi scopul final al clasei munci­toare nu se poate atinge decât prin lupta hotărîtă, prin lupta unită a cla­sei muncitoare, în primul rând, împo­triva fascismului, pentru democraţia progresistă care să dea posibilitate des­­voltării economice, culturale şi politice a ţării, care să dea posibilitatea educării clasei muncitoare, care să dea posibili­tatea educării poporului, ca să pregă­tească poporul pentru victoria defini­tivă a clasei muncitoare. (Ovaţiuni). Linia şi tactica de luptă a Parti­dului Comunist din România izvo­răsc din marile învăţămite ale lui Karl Marx, Friedrich Engels, Lenin şi Stalin. Insă, aceste învă­ţăminte ale lui Marx, Engels, Le­­nin şi Stalin nu sunt dogme. Şi în­totdeauna aplicarea acestor învăţă­minte trebue să fie pricepută în condiţiunile istorice date. Cam­ sunt aceste condiţiuni isto­­rice ? Aceste condiţiuni istorice sunt create în urma victoriei socialismu­lui într’o parte a lumii, în Uniunea Sovietică şi a existenţei în altă parte a lumii, a fascismului, care căuta să extermine nu numai libertăţile ce­tăţeneşti, nu numai clasa munci­­­toare ci şi naţiunile întregi. Fascis­­mul a distrus, a nimicit orice libertate, fascismul a pornit să cu­cerească lumea, a ameninţat po­­poarele cu exterminarea şi pe baza lozincei de rasă, vroia ca aşa zisa rasă superioară germană să stăpâ­nească peste toate popoarele. Clasa muncitoare nu putea singură să ţină piept, iar fascismul nu ame­ninţa numai clasa muncitoare, căci victoria fascismului ar fi însemnat ca sute de ani nimeni să nu poată să îndrăznească, măcar în gând, să reflecteze, să vorbească, despre li­bertate, despre progres. Victoria fascismului ar fi însemnat ca toate popoarele să fie slugi ale Germa­niei hitleriste. Lupta împotriva fascismului a depăşit lupta clasei muncitoare Lupta împotriva fascismului se contopeşte cu lupta clasei munci­­toare, pentru eliberarea masselor de orice asuprire, de orice exploa­tare. Deci nu este întâmplător că par­tidele comuniste din toate ţările — deşi ele sunt internaţionaliste şi pentru colaborarea internaţională a clasei muncitoare, internaţiona­liste pe baza colaborării paşnice dintre popoarele iubitoare de pace și libertate, — aceste partide s’au care au stat în fruntea luptei po­poarelor pentru doborîrea fascis­mului, pentru cucerirea victoriei a­­supra Germaniei hitleriste. Baza alianiței_ popoarelor cu Uniunea Sovietică In fruntea acestei lupte s’a găsit și se găseşte şi astăzi Uniunea Sovietică cu Partidul ei Comunist Bolşevic. (Intr’un sigur glas mulţimea din sală izbucneşte în puternice urale, mani­festând îndelung pentru Uniunea So­vietică şi pentru Partidul Comunist (Bolşevic) din U.R.S.S.) Ideile în jurul cărora s’au unit po­poarele, în jurul cărora s’au unit naţiunile, ideile în jurul cărora s’» unit clasa muncitoare cu restul po­porului, cu ţărănimea, cu intelectualii cinstiţi, la lupta de desrobire naţio­nală de sub jugul fascist, sunt ideile enunţate de marele Stalin (aplauze­ extrem de puternice) care câteva z­ile după izbucnirea războiului, după atacul mişelesc al hoardelor hitleriste, asupra Uniunii Sovietice, a prevăzut şi a spus că războiul Uniunii Sovietic­e pentru eliberarea Patriei, pentru eli­berarea clasei muncitoare, se va con­topi cu lupta tuturor popoarelor îm­potriva sclaviei şi a tiraniei hitleriste­­(Aplauze îndelung repetate). Baza alianţei popoarelor cu Uniu­nea Sovietică, baza alianţei ţărilor cu Uniunea Sovietică sunt ideile no­bile, staliniste, pe care marele Stalin le-a anunţat la 6 Noembrie 1941, prin cari a arătat că ţelurile de războ al Uniunii Sovietice nu pot să fie co­tropirea altor ţări, nu pot să fie im­punerea voinţei sale asupra altor po­poare. Ţelurile de război ale Uniunii Sovietice au fost: eliberarea Patriei socialiste de sub jugul cotropitorilor hitlerişti şi ajutorarea tuturor popoa­relor din întreaga omenire ca să scape de ciuma fascistă şi să-şi clădească fiecare popor, după voinţa lui, re­­g­imul său economic şi social, aşa cum îl doreşte. (Aplauze puternice). Numai pe baza acestor idei lansate de marele Stalin, s’a putut realiza între Uniunea Sovietică şi celelalte ţări o alianţă de luptă împotriva fas­cismului. Pe baza acestor idei de li­bertate pentru popoarele mici şi mari s-au putut uni toate forţele demo­cratice antifasciste fără deosebire de partide, de naţionalitate, în marea luptă a popoarelor împotriva sclavie hitleriste, împotriva fascismului, pen­tru libertate şi progres pentru recu­cerirea păcii. (Urale puternice). Oricât de multe au fost deosebirile de vederi, totuşi aceste idei de bazi lansate de mairele Stalin au putut în­lătura divergenţele din timpul răz­boiului, s’a putut stabili încredere» reciprocă şi în ciuda tuturor intrigi­lor, în ciuda propagandei şi amenin­(Continuare !» pe.g. 2-a) lupta de eri, încrezători în victor» arătat partidele cele mai patriotice, de mâine ceferiştii s’au gândit la pu­terea eroicului lor partid şi la cuvin­tele marelui Stalin: „Cauza noastră e dreaptă, ea va învinge“. Ceaa va aret­area Lot V. LUCA Asistenţa ascultă cu interes discursul tov. V. Luca TOV, VASILE LUCA LUNI, 15 OCTOMBRIE, la ora 6 d. a. Partidul Comunist din România — Organizaţia Judeţeană Ilf­ov— invită PE f muncitori # funcţionari TOŢI­­ intelectuali # meseriaşi EVREII # comerciant! : jAla cinematografului t­o ws­i -unde va avea loc o MARE ÎNTRUNIRE PUBLICA Vor vorbi tovarăşii VASILE LUCA I­­l IOSIF CM SVfIEVSCHI Membri ai Comitetului Central al Partidului Co­munist din România despre: „POZIŢIA PARTIDULUI COMUNIST DIN ROMANIA, FATA DE DESFĂ­ŞURAREA EVENIMENTELOR INTERNE Şl EXTERNE" şi despre : „CONTRIBUŢIA EVREILOR LA LUPTA PENTRU REFACEREA ŢARII Şl CONSOLIDAREA REGIMULUI DEMOCRATIC11 Iov- ministru Teohari Georgescu a expus viia politică a Partidului Co­­munist a marea intornre din sala Aida­ ­ Mii de muncitori şi intelectuali ai sectorului III Albastru, sector de ve­che tradiţie anti-fascistă, au venit să asculte cuvântul Partidului Comu­nist, rostit de unul din conducătorii săi cei mai iubiţi, luptătorul neînfri­cat contra reacţionarilor, sabotorilor şi speculanţilor, tov. ministru Teo­hari Georgescu. Adunarea a fost deschisă de tov Gheorghe Petrescu, secretarul sect. III Albastru, care după ce a salutat prezenţa tov. Teohari Georgescu şi Miron Constantinescu, membri ai Co­mitetului Central al Partidului Co­munist din România, a dat cuvân­tul tov. Andrei Neagu, membru al Comitetului Regional Bucureşti şi se­cretar al Comitetului judeţean Ilfov al P. C. R. Primit cu urale şi ovaţii ce au du­rat câteva minute, tov. ministru Teo­hari Georgescu a luat cuvântul şi a trecut in revistă toate marile eve­nimente politice interne şi externe din ultima vreme, definind totodată poziţia Partidului Comunist faţă de ele. Marea întrunire de ieri a dovedit odată mai mult legătura indisolu­bilă ce leagă Partidul Comunist de marile masse populare cât şi dragos­tea fierbinte a poporului faţă de con­ducătorii săi adevăraţi, care nu s’au plecat în faţa teroare! fasciste şi l’au dus la cucerirea libertăţii şi la întro­narea democraţiei. im­nul I Mm a donat 100.000 lei pentru ajutorarea orfanilor, invalizi or­­i văduve or de război Scrisoarea adresată Apărării Patriotice Luând cunoştinţă de apelul Dvs., cu privire la ajutorarea ce­lor mulţi şi nevoiaşi din această ţară, şi în deosebi a orfanilor, in­valizilor şi văduvelor de răsboi, pentru a le alina o parte din su­ferinţele lor în pragul iernii, ofi­ţerii, subofiţerii şi trupa Regi­mentului 1 Grăniceri au colectat şi donează suma de lei 100.000 pentru înălţătorul şi umanul dvs. scop. Primiţi, vă rugăm asigurarea deosebitei noastre considera­ţiuni. (ss) Comandantul Regi. 1 Grăniceri Colonel P. Comiişel ele muesli­ce ra si restituite de U.R.S.S. au intrat eri in portul Galaţi O m­are manifestaţie die simpatie pentru guver­n şi de recunoştinţa pentru Uniunea Sovietică în întreg oraşul — Prin telefon de la corespondentul nostru. — Galaţi, 12. — Restituirea flotei de război şi comerciale române de către generoasa Uniune Sovietică, a prile­juit întregului popor român o mare bucurie. In piaţa de lângă Palatul Naviga­ţiei, s’a adunat o uriaşă mulţime. Peste 50.000 de cetăţeni ai oraşului, din judeţ şi judeţele vecine au luat parte la această înălţătoare manifes­taţie. Piaţa, era împodobită cu frumoase panouri reprezentând reconstrucţia ţării sub conducerea guvernului dr. Petru Groza, pancarte cu lozinci: „TRAIASCA GUVERNUL DR. PE­TRU GROZA, SUSŢINUT DE ÎN­TREGUL POPOR!" „RECUNOŞTIN­ŢA GENEROASEI UNIUNI SO­VIE­TICE, PRIETENA ŞI ALIATA NOASTRA!“ „TRAIASCA MARINA DEMOCRATA!" A fremătat uriaşa masă adunată pe cheiurile Dunării, când au apărut catargele la orizont. Vasele restituite,­­ în frunte cu distrugătoarele Mărăşeşti şi Mărăşti, sunt pavoazate cu flamuri multicolore. Entuziaste urale ale marinarilor români se ridică pentru Uniunea So­vietică, Generalissimul Stalin şi gu­vernul democratic din ţara noastră, condus de dr. Petru Groza. Sosirea trenului ministerial, stâr­neşte urale nesfârşite din partea ze­cilor de mii de participanţi. Membrii guvernului în frunte cu d. dr Petru Groza, însoţit de Kavtaradze, am­basadorul U.R.S.S. în România răs­pund grandioasei manifestaţii de mpatie. (Masa scandează: Petru Groza! Pentru Groza vom luptai­­U. R. S. S.) Oaspeţii sunt întâmpinaţi de pri­marul Municipiului Galaţi, tov. Cons­tantin Mârza, cu tradiţionala pâina şi sare. Tov. prefect Nicolae Ignat urează ", un sosit înalţilor oaspeţi. Deasemeni au fost prezenţi repre­­zentanţii Armatei Roşii şi Române, autorităţile locale, precum şi repre­zentanţii partidelor şi organizaţiilor democratice.

Next