Scânteia, ianuarie 1946 (Anul 3, nr. 417-439)
1946-01-04 / nr. 417
2 \m 3KH i! L S. IA Gubidului Central al Sindicatelor din U.R.S.S. Cu ocazia anului nou, Confederaţia Generală a Muncii din România vă transmite în numele masselor de mumcitori sindicalizaţi din România cele mai călduroase urări şi expresia promdelor sentimente de recunoştinţă ~pri''i tot ce au făcut pentru ţara 'ti JPj, popoarele din Uniunea Sorie ba Păşind într’un an nou, sub semnul unei destinderi internaţionale şi al unei impeziri a atmosferei, muncitorimea mână conştientă de îndatoririle ei ca .antgardă a naţiunii şi însufleţită de ’sdrunenita hotărîre de a înfrânge ale piedicile din calea reconstrucţiei onodtice şi sociale are mereu în faţa marele exemplu al eroicilor tavari din U.R.S . Ea va lupta mai departe pentru adâncirea legăturilor cu ţara Dvs şi cea mai deplină înfrăţire a popoarelor Trăiască eroicele popoare ale Uniunii Sovietice ! Trăiască Generalissimul Stalin, marele învăţător şi genialul conducător al noroadelor ! Trăiască unitatea şi solidaritatea tuturor celor ce muncesc ! Comitetul Excutiv al Confederaţiei Generale a Muncii din România a mai trimis cu ocazia anului nou, telegrame de felicitare Federaţiei Sindicale Mondiale din Paris, Comisiei Centrale a Sindicatelor poloneze, precum şi mişcărilor sindicale din Iugoslavia, Cehoslovacia, Bulgaria, Ungaria şi Elveţia. CULTURA ? ARTA Gresilea cinematcgre-fiica CINEMA FANTASIO: „Părinţi şi copii“ cu Tatiana Okurcevskaia Scenariul: Boris Gorbatov. — Producţia Sosuzdefilm Cu prilejul vizitei în România a rmairelui scriitor sovietic Boris Gorbatov, autorul „Neînfrânţilor”, şi a soţiei sale, Tatianna Okunevskaia, am aurit pentru întâia oară de minunatul film: „S’a întâmplat în Donbass“. („Plămtuiţi şi copţi). Depănându-şi cu mult umor ambiterila din recenta şi strălucita sa carieră cinematografică, Tatiana Okitnevskaia a vorbit, cu emoţie, publicului rromânesc, despre această nouă producţie a studiourilor sovietice, lucrată pe un scenariu die Boris Gor- 081 01% După ce am văzut filmul de la cinema Fantasio trebue să mărturisim, că Tatiana Okumevskaia ne-a vorbit şi cu multă modestie. Cinematografia sovietică se caracterizează printr-o desăvârşită stăpânire a întregului. Nu se lucrează niciodată de dragul amănuntului. Fiecare temă, fiecare actor, fiecare imagine îşi capătă deplinul înţeles în funcţie de întreg. Nu am întâlnit niciodată un film sovietic ca simplu pretext pentru prezentarea unei anumite vedete, procedeu atât de întrebuinţat în cinematografia mondială. Ceea ce înseamnă că tehnica sovietică reprezintă cel mai serios examen pentru u® actor. Este, fireşte, lesne să vezi un actor înălţat pe un soclu artificial, dar e nespus de greu să deosebeşti pe ciineva , amestecat trt mulţime, trăind cu reală pasiune viaţa tuturor. Iar dacă-l deosebeşti, totuşi, înseamnă că e un actor maic. Acesta e cazul Tastianei Okuinevskaia. Filmul „S’a întâmplat în Donbass“ este povestea eroică a două generaţii: aceea care a înfăptuit Marea Revoluţie Socialistă şi aceea care a izbândit în Marele Războiu de Apărare a Patriei. In faţa unora şi a altora, a părinţilor şi a copiilor, în 1918 ca şi în anii din urmă, acelaş duşman besalad, imperialismul teuton- „S’a întâmplat în Donbass“ este şi un film al tineretului luptător sovietic, al homeomalilor. „Dacă scrutezi pe atâţîa comandanţi serioşi, generali frământaţi de gânduri, comisari ai poporului încărcaţi de răspunderi — iptopis undeva colonelul Kabmin, unul din eroii filmului — „os# descoperi Cimdlul de odinioarăCu un egal eroism au înfruntat Komsomolii revoluţiei şi cei ai războiului antihitlerist, urgia cotropitorilor, torturile şi ştreangul Pe această temă, smulsă din lupta măreaţă a popoarelor sovietice, şi-a brodat scenariul Boris Gorbatov. Nu sunt numai eroi în filmul „Sta întâmplat în Donbass“. Sunt şi oameni slabi, învinşi, neîncrezători, sunt trădători. Sunt oameni în depliniul înţeles al cuvântului, umbre şi lumini, cu înălţări şi scăderi. Dar oameni împlântaţi în realitate, oameni ai unei lumi noi, oameni cari privesc în faţă brutalitatea existenţei, fiindcă în ei s’a trezit puterea uriaşă de a o transforma, de a o îmbunătăţi. Nataşa Loghinova se întreabă în timpul revoluţiei : ./Cum va fi viitorul ?“ Şi Anton, komsomolul, îi răspunde: „eu văd o lume mai bună cu case frumoase şi parcuri întinse. Vor fi şi palate: palatul ştiinţei, al artei, al muncii...“. Pentru filmele sovietice se pot întrebuinţa cu greu calificativele obişnuite, ca şi pentru actorii sovietici. „S’a întâmplat în Donbass” este fără îndoială un film frumos. Dar cu asta nu am spus nimic fiindcă e mult mai mult. Arta sovietică nu numai încântă, dar şi răscoleşte, nu numai distrează, dar şi înălţă, face să dreaapă tot ce e omenesc în noi. Iar un asemenea efect nu se poate realiza oricium. Regisorul LEONIDA LUKOV a lucrat filmul ,,S’a întâmplat în Dianfpass” în adâncime şi cu mojtoace pur cinematografice. Tatiana Okunevskaia este într-adevăr frumoasă, dar niciodată chipul ei nu exprimă numai frumuseţea fizică, ci şi una mai profundă, de ordin moral. Dintre imagini este aleasă întotdeauna cea mai discretă şi totuşi cea mai puternică. Durerea în faţa morţii fiinţei iubite nu o exprimă numai chipul împietrrit, dl , mai ales, împreunarea crispată a degetelor, cu vinele umflate, cu muşchii îmcardaţi. Nu e niimic strident, nimic nelalocul lui. Şi prin împletirea acestor imagini se naşte însăşi viaţa, înfricoşătoare şi măreaţă, încordată împotriva predicdlr şi în contiguă înălţare. NOT nPIcUMra” «Se pe Inufevast sangur de rasref •unt travefi pictări bani şi foarte modeşti care ar fi bucuroşi să vândă un tablou la preţurile curente în gangurile„expoziţii“ de pe bulevard. Cumpărătorul însă neiniţiat , achiziţionează ipai degrabă o pictură fotografică. Pentru a orienta amatorii de artă, — şi în amator de artă trebue transformat întreg poporul — este nevoie de educaţie metodică, de posibilitatea de a veni în contact cu marile opere, prin muzee şi prin reproducere în ediţii populare, adică la un înalt nivel artistic şi cu preţuri accesibile. Aceasta este o acţiune de culturalizare pentru O lungă bucată de vreme. O primă măsură ar fi însă înlăturarea din gangurile de pe bulevard a tuturor bucăţilor de pânză colorată, jignitoare pentru bunul gust şi pentru cel mai elementar simţ de decenţă. In locul lor ar putea fi puse, la îndemâna poporului în căutarea unei clipe de reculegere, operele atâtora din valoroşii noştri pictori tineri, cari întâmpină adesea greutăţi în organizarea unei expoziţii. Gangurile acestea sunt la îndemâna oamenilor şi-i atrag mai mult decât o sală oficială de expoziţie. De aceea ele pot şi trebue să fie folosite pentru educarea artistică a marilor mase. E o mare artă să expui pe scurt şi limpede un subiect complex, fără a-l simplifica sau deforma. Desigur că asemenea opere de popularizare nu pot epuiza subiectele, dar e deajuns când izbutesc să le expună in Unire mari. , Somnul şi visele, de E. Rosenko, apărut în editura „Cartea Rusă“, este una dintre traducerile de probleme ştiinţifice expuse pe măsura înţelegerii generale. Cartea se adresează imul public foarte larg şi tratează cu limpezime problemele biologice şi psihologice ale somnului, condiţiilor şi categoriilor sale — natural, narcotic sau hipnotic — şi ale visurilor. Acolo un sat Piesa d-lui Mihail Maltopol constue o contribuţie foarte folositoare la prea săraca noastră literatură pentru ţărani. Acţiunea, care se petrece într’un sat oltenesc, e condusă vioiu şi personajele principale — Mămica, neamţul Fritz, Niculai — sunt schiţate cu îndemânare. Acţiunea piesei povesteşte rezistenţa unui sat la invazia hitleriştilor şi încheerea ei este o glorificare a eroicei divizii de voluntari Tudor Vladimirescu. Somnul şi visele ST"* tîOOC<rX3QOCOOOOOOOOC?OOOOC>aOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOO 1 J oooccqcx H apărui calendarul de perele „Sednlefa“ Polifie grupului „Ideia ţinuă din P. Ţ. ."alutând hotărîrile Conferinţei Miniinor de Externe de la Moscova, grupul „Ideia ţărănistă“ din P. N. Ţ. declară între altele : „Grupul nostru — încă dela 18 Noemvrie 1915 — prin declaraţiile făcute de d-ncii Vasilescu Nottara şi Petre Viforeanu, a preconizat, pentru partidul na- tonal-ţărănesc, revenirea la politica democratică şi progresistă, de esenţa aacestui partid, cerând conducerii ca — în cadrul acestei politici — să contribuie la reclădirea şi consolidarea ţării, înăuntru şi în afară. Conferinţa de la Moscova a realizat, ca principal rezultat, înţelegerea dintre marile puteri, cari au câştigat răsboiul, «şa fiind, s’au creiat condiţiile necesare unei păci drepte şi durabile. Pentru desăvârşirea păcii, ’ pentru reg"„a - —I, ,, pentru consolidarea externă prin participarea la colaborarea internaţională sub toate aspectele, realizată în organizaţia Naţiunilor Unite, toate forţele politice din România trebue să conlucreze sincer şi cu realitate. Grupul nostru, care în ciuda calomniilor nu a urmărit şi nici nu urmăreşte satisfacţii personale sau interesate, precum nici crearea vreunei dizidente este însă în drept să constate că ideile şi orientarea preconizată de el sunt acelea care se găsesc pe calea adevărului şi va continua lupta în Partid pentru o colaborare sinceră cu forţele democratice şi în acelaş timp revenirea la vechiul program ţărănesc şi epurarea partidului de elementele reacţionare“. Semnează d-nii : I. Vasilescu Nottara, Petre Viforeanu, M. Arion, ing. Toma Gâlcă, av Mi-c-a M-ra, ni alţii. SCÂNTEIA DIN CÂMPUL MUNC C. G. M. va fi consecventă în apărarea filtereselor salarialior Din cuvântarea rostită la Radio de tov. Gh. Apostol în seara de Anul Nou Tov. Gh. Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii din România, vorbind la posturile noastre de Radio în seara de Anul Nou, a spus printre altele: „Anul ce vine începe sub semnul unor perspective luminoase. Conferinţa de la Moscova cimentează unitatea marilor aliaţi şi deschide drumul unei largi cooperări internaţionale. , Anul 1946 începe sub semnul unităţii tot mai puternice a clasei muncitoare internaţional, ce a fost realizată în cursul anului 1945, prin cnstituirea Federaţiei Sindicale Mondiale, în istoricul Congres de la Paris. Mişcarea Sindicală din România renăscută la 1 Septembrie 1944 pe baza Frontului Unic Muncitoresc, a contribuit în mare măsură, în cadrul F. N. D.-ului la realizarea intereselor vitale ale poporului nostru. Congresele sindicale şi mai ales Congresul General sindical din Ianuarie, analizând împrejurările economice, politice şi sociale în care urma să-şi desvolte activitatea, a precizat prin rezoluţia votată în unanimitate sarcinile ce trebuiau să fie îndeplinite spre binele ţării, al poporului şi al tuturor salariaţilor din România. Tov. Gh. Apostol a arătat apoi sarcinele care au stat în faţa poporului, arătând uriaşa contribuţie a muncitorimii organizate, la îndeplinirea acestor sarcini. La fel a subliniat tov. Gh. Apostol, rolul de conducător şi mobilizator al Confederaţiei Generale a Muncii în lămurirea şi convingerea salariaţilor asupra tuturor sarcinelor şi datoriilor faţă de întregul popor. Vorbind apoi despre sarcinile momentane tov. Gh. Apostol a spus: „Ridicarea productivităţii muncii a fost şi rămâne sarcina principală a mişcării noastre sindicale. C. G. M. nu a pierdut din vedere că reconstrucţia şi redresarea economică a ţării depind în mare măsură de cimentarea unităţii sindicale, de adâncirea relaţiilor sindicale internaţionale. Experienţa acumulată în activitatea noastră din anul ce se termină, ne îndreptăţeşte să privim cu încredere sarcinile, pe care ni le aduce anul cel nou. Desigur că ţara noastră ar fi făcut paşi mult mai mari înainte pe calea reconstrucţiei, dacă reacţiunea internă n’ar fi provocat dificultăţile cunoscute în relaţiile guvernului Groza cu Anglia şi America. In vederea încheierii unui tratat de pace just, ca şi pentru realizarea reconstrucţiei şi redresării economice a ţării, C. G. M. consideră că trebue să-şi menţină locul pe care, prin luptă, a izbutit să-l ocupe în viaţa economică şi socială a ţării. Va trebui ca mişcarea sindicală să-şi păstreze neştirbită autonomia asigurând astfel desvoltarea spiritului de iniţiativă şi orientare a cadrelor ei în aplicarea directivelor şi instrucţiunilor date de C. E. al C. G. M. Întărind unitatea organizatorică şi ridicând prestigiul mişcării sindicale, vom acţiona pentru a obţine prezenţa mişcării sindicale în Comisia română ce va discuta şi încheia tratatul de pace cu cele trei mari puteri, întărind puterea şi prestigiul mişcării sindicale vom putea determina luarea de măsuri economice şi financiare care să meargă până la punerea sub controlul Statului a băncilor şi în special a Băncii Naţionale, dirijând creditele acolo unde nevoile industriei le ier. Vom putea impune raţionalizarea justă a produselor industriale şi alimentare în aşa fel, încât toţi cetăţenii cari se găsesc în procesul muncii de reconstrucţie să primească partea ce li se cuvine. Să terminăm odată cu parazitismul speculanţilor cari-şi permit să ducă o viaţă ca din timpurile de cea mai largă prosperitate. Aşa şi numai aşa, vom determina epurarea aparatului de Stat, a instituţiilor şi întreprinderilor particulare de elementele fasciste şi reacţionare. C. E. al C. G. M. îşi îndreaptă salutul călduros către toate organele sindicale şi către toţi membrii sindicatelor noastre luându-şi angajamentul că va rămâne consecvent la datorie pentru apărarea intereselor economice şi profesionale ale salariaţilor, dorind în acelaş timp succes tuturor în lupta pentru cimentarea unităţii sindicale, garanţia consolidării F. U. M., a creerii Partidului Unic al clasei muncitoare, a păcii şi reconstrucţiei ţării. Viaţa muncitorească Eri, la orele 4 d. a., a avut loc la Monetăria Naţională adunarea comitetelor de fabrică din industria metalurgică din Capitală, convocată de către Sindicatul Metalo-Chimic. Adunarea s-a ţinut pentru a lămuri liniile generale ale contractului colectiv de muncă, încheiat în această ramură. ăsuri preconizate de Partidul Comunist Român pentru anul 1946 (Continuare din pag. 1a Stăţii Petroşani, ajunsese dezastruoasă. Partidul nostru, alarmat, a intervenit pentru a curma această situaţie. DUPA SCHIMBAREA CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL SOCIETĂŢII PETROŞANI, SITUAŢIA S’A ÎMBUNĂTĂŢIT IN MOD RAPID, ajungând la o producţie de 6757 TONE PE ZI, IAR SITUAŢIA MUNCITORILOR S’A AMELIORAT CONSIDERABIL. Partidul Comunist Român adresându-se masselor muncitoare şi întregului popor, a înţeles să mobilizeze toate energiile pentru a repune industria în stare de funcţionare, înfrângând deseori acţiunea susţinută a unor patroni reacţionari. In cursul anului trecut au fost puse în funcţiune aproape totalitatea întreprinderilor industriale din România. Cu toate acestea, din cauza lipsei de materii prime, producţia nu a putut fi mărită in toate sectoarele. Acolo unde au existat materii prime, cum a fost în industria textilă — datorită importului de bumbac din Uniunea Sovietică — producţia a atins maximum de capacitate. Trecerea la producţia «Se pace !» ca priveşte trecerea industriei de război la producţia de pace, cu toate intervenţiile repetate ale reprezentanţilor Partidului nostru în Guvern, această operă de importanţă naţională nu a fost realizată nici până azi. Sunt stocuri importante de materii prime, de maşini-unelte moderne neutilizate, sunt muncitori specializaţi răspândiţi la alte întreprinderi, iar acea parte care au mai rămas în întreprinderile mai sus menţionate, nu pot lucra din cauza lipsei de organizare şi de simţ gospodăresc şi a nepunerii la dispoziţie a materiilor prime necesare. Comitetul Central al Partidului Comunist Român îşi propune de a da o deosebită atenţie problemeiindustriei de Stat, pentru ca TOATE MIJLOACELE DE PRODUCŢIE SA FIE FOLOSITE IN VEDEREA REDRESĂRII ECONOMIEI ŞI REFACERII ŢÂRII. Cu toată situaţia grea pe care a întâmpinat-o Guvernul Dr. Petru Groza, Partidul Comunist, ca apărător al intereselor clasei muncitoare şi ale poporului, a îndrumat activitatea sa în sensul înbunătăţirii situaţiei materiale a muncitorilor şi VA PROPUNE IN CURÂND UN COMPLEX DE MASURI ECONOMICE PENTRU MĂRIREA PUTERII DE CUMPĂRARE A SALARIAŢILOR. In acelaş timp cu efortul de mărire a producţiei, care rămâne condiţia esenţială a redresării vieţii economice şi deci a stabilizării preţurilor şi a armonizării lor cu salariile. Partidul nostru a preconizat şi a contribuit la elaborarea legilor economice din Mai 1945, prin care se urmăreşte reglementarea producţiei şi circulaţiei mărfurilor, reglementarea preţurilor şi a salariilor. Partidul Comunist a preconizat o serie întreagă de măsuri pentru a împiedica specula şi bursa neagră şi a creia conditunile favorabile de înlăturare a inflaţiei d ruinătoare pentru massele producătoare de la sate şi oraşe. Insfârşit în ce priveşte coordonarea activităţi tuturor departamentelor economice. Partidul Comunist constată că s-a făcut un Prim pas prin înfiinţarea Consiliului Superior al Economiei Naţionale creat la propunerea Partidului nostru. Prin munca colectivă şi în spirit de înţelegere reciprocă a membrilor acestui Consiliu, se vor putea în bună măsură soluţiona în mod unitar multiplele probleme de natură economică ce se pun azi ţării. Perspective li mai bune Folosind toate resursele de materii prime ale ţării în mod raţional, prin utilizarea din plicm a acordului cu Uniunea Sovietică, prin viitoarele acorduri economice cu Anglia, Statele Unite şi alte ţări internite, în baza cărora vom putea aduce materiile prime care ne lipsesc, prin îmbunătăţirea simţitoare a traisporturilor da find hotărît lupta contra speculanţilor şi sabotorilor şi dirijând creditele acolo unde este realmente nevoie, stabilind un buget care să se alimenteze din venituri normale, nu din emisiunile Bănicii Naţionale, putem aprecia că anul 1946 se deschide cu perspective mai bune decât anul trecut, în ce priveşte atât condiţiunile de trai, cât şi forţele productive ale ţării. Realizările sociale, pontice şi economice ale Guvernului de concentrare democratică Dr. Petru Groza au fost cu putinţă numai cu sprijinul efectiv al celor mai largi pături populare, sprijin care dovedeşte că actualul guvern nu este o combinaţie trecătoare, ci o realitate politică, cu adânci rădăcini în massele populare. Guvern de largă concentrare democratică, el a trebuit să lupte cu diferite greutăţi, mai ales în ultimele patru luni, reuşind să-şi păstreze împotriva unor presiuni şi încercări, fiai täte® de acţiune pentru opera sa de guvernare. TOATE GRUPĂRILE CARE FAC PARTE DIN GUVERN AU DOVEDIT CA POT PUNE DEASUPRA INTERESELOR STRÂMTE DE PARTID, INTERESELE SUPERIOARE ALE TARII, PASTRANDU-ŞI FAŢA POLITICA, INDEPENDENŢA IDEOLOGICA ŞI PROGRAMATICĂ. Partidul Comunist Român înţelege să realizeze în practică o serie de reforme cu caracter democratic în ce priveşte legea electorală, în politica fiscala, etc. Suntem, precum ce ştie, PENTRU O POLITICA FISCALA Democratică, lucru pe care încă nu am reuşit să-l avem la noi în ţară. Suntem pentru subordonarea neşovăitoare a intereselor particulare celor generale, nu numai în materie politică, dar şi în materie de finanţe fi economi® generală. Aceasta nu exclude, ci dimpotrivă presupune respectarea proprietăţii individuale, încurajarea iniţiativei particulare şi a profitului raţional al întreprinzătorilor. In ce priveşte activitatea organizaţiilor muncitoreşti în fabrici, ea urmăreşte şi realmente are drept efect întărirea disciplinei şi sporirea producţiei. Putem declara cu mândrie că datoria muncii Partidului nostru, a Frontului Unic Muncitoresc şi a Sindicatelor—realizarea în practică a unităţii de acţiune a clasei muncitoare — aportul muncitorimii la refacerea ţării într'un spirit de jertfire de sine, de ordine şi disciplină democratică poate servi drept pildă şi altor categorii sociale din ţara noastră. Cu forţe unite, concentrate pe linia unei singure şi unitare acţiuni, toate grupările şi partidele democratice reprezentate în Guvern vom continua activitatea constructivă, împiedicând mai departe orice manifestări ale curentelor reacţionare, aşa cum au fost provocările din ziua de 8 Noembrie şi alte acţiuni de destrămare socială şi naţională din ultima vreme, stârpind din rădăcini toate rămăşiţele fasciste şi hitleriste din viaţa noastră publică. Frontul Naţional Democrat rămâne mai departe organismul politic verificat în acţiune ca un puternic instrument de democratizare a ţării, care va strânge în jurul lui toate forţele populare, întărind totodată colaborarea cu Partidul Naţional-Liberal, prezidat de d-nul Gheorghe Tătărescu şi cu celelalte forţe cari, prin oameni potriviţi în mod real vor înţelege să îşi asume efectiv răspunderea participării la guvernare. In faţa alegerilor care vin, Partidul nostru înţelege să păstreze şi să întărească unitatea de acţiune a clasei muncitoare, pornind de la constatarea că Frontul Unic Muncitoresc reprezintă forţa in jurul căreia pot fi trebue să se grupeze toate elementele şi organizaţiile democratice. Hotărîrile de la Moscova, contribuind la consolidarea regimului democratic din ţara noastră, asigură stabilitatea politică necesară în viaţa internă a Statului, creiază condiţiuni favorabile pentru dezvoltarea democratică a României. In aceste nouă condiţiuni, unirea forţelor realmente democratice constitue mai mult ca oricând o poruncă a politicii noastre, convins fiind că numai astfel pot fi definitiv sdrobite forţele reacţionare şi asigurate condiţiile pentru înflorirea democraţiei în tara noastră. Urând poporului român un an nou fericit, Partidul nostru preconizează în interesul tării următoarele măsuri in anul care începe : î. ECONOMICE FINANCIARE 1. Reorganiitpren şi în cerirea sectorului Industriei de Stat şi dirijarea şi controlul creditului. 2. Raţionarea articolelor de mare consum şi aprovizionarea economatelor cooperativelor şi oficiilor. 3. Revizuirea sistemului fiscal în vederea bugetului 1946-1947 şi reducerea taxelor la produsele de mare consum. 4. Construirea centrelor de închiriat maşini agricole. 5. Reprimarea severă a speculei şi sabotajului.6. Armonizarea dintre preţuri şi salarii. 7. Mobilizarea tuturor forţelor productive în vederea reconstrucţiei ţării. 6. SOCIALE. 1. Atenţiune deosebită acordată invalizilor, văduvelor şi orofanilor. 2. Ocrotirea mamei şi a copilului. 3. O deosebită atenţie acordată tineretului — viitorul ţării şi susţinerea mişcării sportiv- democratice populare. 4. Sprijinirea culturii progresiste şi desvoltarea activităţii ştiinţifice. III. POLITICE. 1. Consolidarea democraţiei prin desăvârşirea epuraţiei în aparatul de Stat, în întreprinderile publice şi particulare, prin judecarea mai departe şi aspra condamnare a criminalilor de război şi vinovaţilor de dezastrul ţării. 2. Unirea forţelor democratice în alegeri. 3. Desăvârşirea egalităţii de drepturi între naţionalităţile conlocuitoare. IV. POLITICA EXTERNA. 1. Prietenie trainică şi întărirea relaţiilor economice, politice şi culturale cu URSS., Statele Unite ale Americii, Anglia, Franţa şi toate ţările vecine. Trăiască România democrată şi independentă! Trăiască pacea între popoare! CONVOCĂRI Sindicatul lemn-forestier convoacă la sediul său din Str. Romulus Nr. 68, toate comitetele de fabrică, precum şi delegaţii pe ateliere, pentru Joi 3 Ianuarie a. c. ora 17.30. ★ Comisia locală a sindicatelor convoacă toţi responsabilii culturali din sindicate în şedinţă, Joi 3 Ianuarie 1946, orele 3 d. a., în Str. Calomfirescu 8. ★ Sindicatul Textil convoacă toate comitetele d® fabrică şi delegaţii de ateliere pentru Vineri 4 Ianuarie 1945, orele 15, precis, In sala TOMIS din calea Călăraşi, colţ cu str. Sf. Vineri. Ordinea de zi: rezultatul încheierii contractului colectiv de muncă, precum și alte probleme importante. ★ RESPONSABILII CU PRESA ȘI ZIARE DE PERETE, SUNT CONVOCAȚI PENTRU LUNI 7 I. 1946, la sediul Comisiei Locale, Calomfirescu No. 8, la orele 5 p. m. Prezența tuturor responsabililor din sindicate este obligatorie. ★ COOPERATIVA DE PRODUCTIE DENTARA „23 AUGUST”, convoacă pe toţi membrii săi cooperatori la o ADUNARE GENERALA EXTRAORDINARA ce va avea loc în ziua de Duminică 6 Ianuarie 1946 (Bobotează) ora 10 dim. în localul Sindicatului Sanitar din Splaiul Independenţii No. 49. Deasemenea simt rugaţi a lua parte la această adunare toţi medicii-stomatologi, dentişti, tehnicieni, etc. interesaţi de mersul cao.CS~ativ?. Probleme şcolare Misiunea profesorului la şcoală la societate .* Lupta pentru democratizarea şocatei trebue dusă cu stăruinţă mai departe. O serie întreagă de fapte evidenţiate cu ocazia conferinţelor organizate de Sindicatul corpului didactic secundar din Ilfov, cu ocazia deschiderii cursurilor anului şcolar şi în alte împrejurări, au arătat că otrava trecutelor regimuri reacţionare şi fasciste a adus mari pagube învăţământului. Profitorii regimului de dictatură nu se pot resemna. Ei profită de greutăţile vieţii actuale, create tocmai de oamenii fostelor guverne de silnicie şi război, pentru a dezorienta pe cei mai slabi şi a-i împiedica să se alăture muncii de refacere a ţării ce stă azi în faţa întregului popor. Acţiunea acestor elemente în şcoală e foarte dăunătoare. Ştiri false, vorbe viclene laolaltă cu prejudecăţi şi profeţii mincinoase, pot produce unora, îndoeli şi amărăciuni în stare să le stingherească bunele intenţii şi să-i îndepărteze de la activitatea ce ar trebui să o depună. Şovăelile acestea influenţează şi asupra activităţii lor de educatori ai tineretului. De aceea trecutul plin de păcate trebue înlăturat cât mai degrabă, deşi mulţi reprezentanţi ai săi au rămas încă în învăţământ. Slujitorii conştienţi ai şcoalei trebue să găsească însă mijlocul de a scăpa de influenţa resturilor fasciste. Fără a aştepta totul de la autoritatea şcolară, fiecare, în afară de catedră poate şi trebue să ducă o muncă de clarificare a minţilor, coordonând astfel activitatea lui din şcoală cu toată munca de refacere şi reînoire a ţării. Când minierii, muncitorii din fabrici, ţăranii, dau o pildă minunată de ce e în stare să înfăptuiască conştiinţa ridicată a colectivităţii atunci când e stăpână pe soarta ei, tot astfel, sinitora şcoalei trebue să contribue şi ei cu toate forţele la această refacere. Dar cum ? Declaraţiile formale în favoarea democraţiei sau plata unui carnet şi a unor cotizaţii la sindicat nu sunt deajuns. Profesorul are alt rol. El trebue să pretindă cinstea de a fi motorul acţiunii de reînoire şi progres cultural al ţării. El trebue să determine pe cei indolenţi la o muncă plină de râvnă pentru ridicarea maselor şi aceasta demascând fără cruţare şi fără îngăduinţă pe toţi duşmanii poporului şi în special pe acela ce se ascund în spatele unei zinci mincinoase de libertate, democraţie, etc. El trebue să combată manifestările şovine şi reacţionare în mijlocul colegilor şi mai ales să cultive spiritul patriotic şi democratic în rândurile elevilor a căror educaţie i s’a încredinţat. El va găsi puterea de a face această operă uriaşă, în dragostea pe care o poartă ţării şi în onştiinţa că generaţia de mâine nu tebue să mai sufere toate umilinţle şi lipsurile prin care a trecut genaţia ultimului război. Jurnal astfel vom avea un corp didat, sănătos, solidar, puternic or,gaizat şi capabil de a răspunde nevolor şi năzuinţelor poporului. Numai astfel vom avea tin tineret cu adevrat progresist, format prin disciplin şi muncă ordonată. Instruit şi crestit în dragostea de patrie şi de copt, educat în spiritul marilor ideain rî i,io omenirii progresiste. Pffesorul îşi are rolul lui in opera de a facere a ţării şi de bună seamă el sll va îndeplini cu cinste. Prof. MIHAIL CRTICEANTJ Preşedintele Sindicatului Profesorilor Secundari —1 ■' ■ . , I ■■ ii—■■ I 1 -0m Vacanţa cinci acesta Suntem în plină vacanţă de Crăciun. Este primul Crăciun pe care, după atăţia ani negri, îl sărbătorim in pace. Sgomotul asurzitor al mitralierelor, al tunurilor, al tancurilor a încetat, pentru ca in mijlocul atâtor ruine să răsune un cuvânt: RECONSTRUCŢIE. In aceste momente întreaga lume de la muncitorul miner de pe Don, ţăranul din Bretagne, funcţionarul din Varşovia, ca şi muncitorii, intelectualii şi ţăranii românii, toţi au în fapte şi gânduri un singur scop: RECONSTRUCŢIA. In aceste momente şi ţara noastră se găseşte in febra bătăliei reclădirii patriei .In toate regiunile ţării se citează pilde de muncitori care ridică producţia cu 200, 300 şi chiar 600 la sută Pentru ce ridică aceşti muncitori producţia? Pentru că ei ştiu că fiecare metru de stofă, fiecare locomotivă, fiecare vagonetă de cărbuni in plus, intemnează o măciucă in capul speculanţiior. Tot odată ei ştiu că prin distrugem speculei ,ce creiază premisele necesare reconstrucţiei. Dar ţăranii? Aceştia pe întinsul ogoarelor s’au luptat cu o secetă nemiloasă, căutând să amelioreze consecinţele acesteia, iar acum ort însămânţat 3.000.000 ha. pentru ca la anul viitor ,poporul să nut sufere. Dar intelectualii îAceştia duc o luptă hotărâtă şi plină de acţiune pentru luminarea poporului. Dar noi elevii cu ce putem contribui la această mare bătălie a reconstrucţiei tn care s’au încadrat toate categoriile sociale? Se pun speranţe mari în noi, căci noi suntem ctitorii intelectuali ai ţării. Trebue să fim demni de aceste speranţe, dar ceasta numai învăţând. Ţara are nevoie de medici, ingineri, arhitecţi, electrioni, chimişti, etc., oameni cu o cultur solidă. Acum în timpul vacanţei de Orciun avem un minunat prilej pentru a ne îmbogăţi cultura noastră. Nu treuie să aşteptăm ca profesorul să ne obige să învăţăm cutare sau cutare lucru. Trebuie să învăţăm şi noi singuri. Lavisse şi Rambaud, istoriografii revolutei franceze scriau că „trebue să ne ferm a gândi că este mai important numărul anilor de studiu decât felul în care el se efectuează". Deci principala noastră sarcină a elevilor este să învățăm. Dar nu si ne mărgiim la „tocitul" câtorva sute de pagini papagalicește. Nu, noi trebue sâ aprofudăm materia ,trebue să o stu-‘ diem n mod serios pentru ca atunci când vom termina şcoala să fim medici, thnicieni, intelectuali, oameni a căror fiinţă să nu lase nimic de dorit, oameni, Cari să-şi pună toată energia creatoare precum şi toate cunoştinţele acumulte, în slujba poporului nostru şi a marei opere de reconstrucţie. Sunt mulţi dintre elevi care se reîntorc acasa la ei, nu sate. Aceştia au o datorie în plus: să ajute la munca de luminare a ţărănimii. Ei trebue să lumineze satele cu ştiinţa lor. Am certitudinea că această vacanţă va fi un bun prilej pentru afirmarea dorinţei tineretului şcolar de a păşi cu toate resursele sale pe drumul munca pentru reconstrucţie. EUGEN OPRESCU Elev ga om de nădejde In comisiile comunale pentru aplicarea Reformei Agrare s’au strecurat unii oameni necinstiţi cari nu au lucrat în folosul poporului, ci în al lor şi al rudelor apropiate. Astfel, în comuna Cudalbi, judeţul Covurlui, ca preşedinte al Comisiei de Reformă Agrară a reuşit să vină un bogătaş cu numele de Dumitru P. Drăguţ. El a fost preşedinte de Reformă Agrară şi după războiul trecut. De atunci, Dumitru Drăguţ a înşelat ţăranii pe cari trebuia să-i împroprietărească şi de data aceasta el a încercat să fure din pământul care se cuvenea plugarilor, dar aceştia nu au îngăduit acest lucru şi l-au dat afară. In locul lui, ţăranii au ales ca preşedinte al comisiei pe Toader Lungu, om cu suflet şi dornic de a lupta pentru binele poporului. Acesta s’a pus de îndată la lucru şi a făcut o dreaptă împărţire a pământului Boerii, văzând dârzenia cu care luptă Toader Lungu pentru drepturile celor mulţi, au încercat să-l cumpere cu bani. Altfel, moşierul Col. dr. Ştefănescu care a fost expropriat a făgăduit să-i va da 1 000.000 lei dar îi va scăpa moşia de la exproprie. Alţi ciocoi au încercat să ia acelaş lucru, însă Toader Lungu rămas totodeauna dârzii eins continuându-şi lupta pentru bun poporului. Lupta cinstită pe care o Toader Lungu pentru popor bule să fie pildă şi îndemn pe toţi plugarii noştri. Prof. Consiîsrîtin Cto* Oradea va avea două linii telefoni direct® cu Bucureşti Dovedindu-se insuficient singurul fir telefonic ce lega stând acum Oradea de Bucureşti, întrucât şi oraşele din Nordul Ardealului se foloseau de acelaş fir, se montează acum un cablu cu 15 linii directe Bucureşti-Cluj. Astfel Oradea va avea două fire directe cu București, iar celelalte fire vor lega Capitala cu orașele din nordul Ardealului. Joi 3 Ianuarie 1946 RADIO ROMANIA 6.50: Deschiderea emisiunii ; ora exactă; Radio-Jurnal; Rezumatul programului. 6.50: Muzica dimineţii (discuri). 7.30: Emisiune în limba maghiară. 7.30: Rezumatul Radio-Jurnalului. 7.35: Continuarea muzicii de dimineaţa (discuri). 8.00: Emisiune pentm presa din provincia 8.30: Muzică variată uşoară (discuri). 9.00: Ora administrativă. 9.10: Muzică variată uşoară (discuri). 9.30: Muzică variată uşoară (discuri) 10.00: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA 13.00: Deschiderea emisiunii; ora exactă. Cotele apelor Dunării. 13.30: Ora Naţiunilor vecine. 14.00: Ora exactă; Radio-Jurnal. 14.25: Ansamblul Theodor Sibiceanu. 14.50: Muzică variată uşoară (discuri). 15.00: Orchestra Ionel Budişteanu. 16.00: Muzică variată uşoară (discuri). 16.30: Jurnal intern. 16.40: Continuarea muzicii variate uşoare (discuri). 17.00: Figuri de compozitori; Edouard Calo (discuri). 18.00: Din filme americane (discuri). 1825 Universitatea Radio: Probleme 18.45: Carnet cultural: „Poezia muncii germane“, de Camil Baltazar. 19.00: Emisiune în limba maghiară. 19.00: Muzică de balet (discuri). 19.30: Scriitorii noștri: „Antologie de An Nou", de Cicerone Teodorescu. 20.00: Revista presei. 20.10: Orchestra de salon Radio. 21.00: Recital de vioară. 21.30 Al Lupescu, de la Opera Română canto Lieduri din ciclul „Frumoasa Morărică". 22.00: Ora exactă. Rezumatul programului de a doua zi. 22 30: Muzică românească (discuri). 23.00: Emisiune pentru presa din provincie. De la orele 15.00—16.05: Radio Dacia Română, pe lungime de undă 32 km, emite pentru străinătate. span d „Scântei