Scânteia, februarie 1946 (Anul 3, nr. 440-463)

1946-02-01 / nr. 440

eri la amiază d. dr. Petru Gro­za, primul ministru, a primit la Preşedinţie vizita d-lor general locat. Vinogradov, şeful de stat major al Comisiei Aliate de Con­trol, Finoghenov, trimisul Co­misariatului pentru comerţul ex­terior al U. R. S. S. şi Krânkin, şeful serviciului economic. Preocuparea pentru sport Guvernul mi-a propus sa dea o deosebită atenţiune activităţii sportive în tară, sprijinind ini­­ţiativele in acest sens. In legătură cu construirea ui­nut Palat al Sporturilor în Ca­pitală, proect al d-lui Hr. Petru Groza, d-sa a luat iniţiativa de a convoca azi la ora 12 pe d-nii rector Stoilov, Iuliu Orbán, se­cretarul general al O. S. P., și ing. Papadache, factorii impor­tanţi chemaţi să contribue la realizarea acestui proect. Cu a­­­cest prilej d. Orbán va supune aprobării planul organizării concursurilor balcanice de ski ce se vor disputa la Sinaia în zilele de 0 fi 10 Hârtie. Agresiunea de la Cluj Confratele ,,Libertatea” sub titlul „Cine sunt duşmanii democraţiei” face următoarele constatări juste : „Poliţia clujeană a arestat 3 manifestanţi din grupul de huligani care au demonstrat in faţa sediului Partidului Co­munist din Cluj. Confratele nostru In limba maghiară din capitala Transil­vaniei, cotidianul socialist „Erdély” face în articolul lui de fond următoarele consta­tări : „Este semnificativă declara­ţia­ făcută de imul dintre stu­denţii arestaţi. Printre altele, acesta a spus: „Luaţi la cunoştinţă că garda este iarăşi gata de luptă şi faptul că, dintre cei trei, unul este stu­dent, al doilea artist, iar al trei­lea muncitor şi încă de naţio­nalitate maghiară. Iată cât de Internaţională este reacţiunea!” Gardiştii români şi crucile cu săgeţi maghiare, braţ la braţ, ca în trecut, împotriva organizaţiilor muncitoreşti” „Aurora11 D. dr. Lupu a anunţat apariţia oficiosului ,.Aurora” pentru data de 1 Februarie. Ziarul va fi condus de d- A. Munte. Consiliul Tineretului Balcanic dii dimineaţă a părăsit ţara cu de­stinaţia Sofia, delegaţia tineretului român care participă la prima sesiune a Consiliului Tineretului Antifascist din Balcani. Delegaţia română este alcătuită din reprezentanţii Tineretu­lui Progresist, U. T. S. şi Tineretului liberal (Tătărăscu). Consiliul de Miniştri Pentru azi la ora G este anunţat un important Consiliu de Miniştri. Cei trei... Un ziar de prânz făcând o socoteală în care se amestecă morţii cu viii şi viii cu morţii, ajunge la concluzia că în biroul politic al P.N.Ţ. nu au mai ră­mas decât trei: Maniu Mihalache şi Mihai Popovici. Mai simt cooptaţi însă neratificaţi un binecunoscut fruntaş al U. G. I. R.-ului ing. St. Mihăescu, epurat din A.G.I.R. şi N. Penescu O rectificare In informaţia noastră de omi, în care arătam ţinerea unei şedinţe a comisiei de presă maniste, men­ţionăm că alături de d. Ion Vinea, epurat pentru activitate fascistă în presa antonesciană a luat parte şi d. Anton Ionel Mureşanu. Informaţia completă a apărut în celelalte ziare. Facem cuvenita recti­ficare. Dar se pune întrebarea: cum ră­mâne cu comunicatul dat de condu­cerea P­ N. Ţ. în care se afirmă că nu există nici o legătură cu „Ardea­lul” d-lui Anton Ionel Mureşanu ? întrevederi Eri au avut loc întrevederi Brătianu- Mihalache şi Mihalache-Mihai Popo­­vici-Penescu. Apariţia ziarului ,,Dreptatea” este anunţată pentru Luni. Federația Democratică a Femeilor Azi la ora 17, în localul minis­terului Propagandei, are loc o importantă conferinţă de presă organizată de Comitetul de Ini­ţiativă în vederea constituirii FEDERAŢIEI DEMOCRATICE A FEMEILOR DIN ROMANIA. Şedinţa are ca scop lămurirea scopurilor ce îşi propune să ur­mărească noua Federaţie. S. Br. „C.­­ G. M. va milita tuturor forţelor La Opera Română Un an de la înfiinţarea Confederaţiei Generale a Muncii pentru o acţiune unită democratice in alegeri“ a spus tov. G. Apostol —Marile festivităţi de emi— Oamenii muncii din Capitala au săr­bătorit ieri un an de la constituirea Con­federaţiei Generale a Muncii, un an de luptă şi fecunde realizări, pentru toţi cei ce nmncesc cu braţul şi cu mintea. In marile uzine, fabrici, ateliere şi birouri, muncitorii manuali şi intelec­tuali, s’au întrunit şi au votat moţiuni în care asiguri Forul Superior al miş­cării sindicale din România, ce vor con­tinua să lupte şi să muncească pentru a grăbi reconstrucţia ţării, a desăvârşi regimul democratic instaurat la 8 Mar­tie 1945 şi a nimici ultimele rămăşiţe fasciste din ţară. C. G. M. a organizat un festival artistic cu concursul celor mai buni cântăreţi ai Operei Române. S’a cântat „Tosca“. După primul act tov. Gheorghe Apostol, a ţinut o scurtă cuvântare. Au fost de faţă domnii Dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de mi­niştri, Vasiliu Răşcanu, ministrul A­­părării Naţionale, Ing. Nicolau, mini­strul Asigurărilor Sociale, tov. I. Burcă, ministru subsecretar de stat la Interne, d. C. Agiu, ministru subse­cretar de stat la Agricultură. Au mai fost prezenţi tov. Vasile Luca, secre­tar general al P.C.R. şi F.N.D., Geor­ge Silviu, secretar general la Interne, col. Petruc, Prefectul Poliţiei Capi­talei, T. Vianu, directorul teatrelor, tov. Iordăchescu, secretar al P. S. D., general Precup şi alţii. Cuvântarea tov. Gheorghe Apostol In cuvântarea sa tov. Gheorghe A­­postol a evocat câteva aspecte de la Congresul General al Sindicatelor din Ianuarie 1945, citând din discursurile ţinute la Congres de tov. Gheorghiu, Dej, Rădăceanu şi Profiri. Arătând că C. G. M. şi-a făcut datoria înde­plinind oi linii mari sarcinile puse de congres, tov. Apostol enumeră cele mai importante realizări ale C. G. M. pe plan economic, social şi cultural, intern şi extern. Tov. Apostol arată apoi enormele greutăţi pe care C. G. M. le-a avut de înfruntat, subliniind în special manevrele reacţiunii care au culmi­­nat cu actele huliganice de la 8 Noem­­brie şi care n’au încetat nici azi. După un moment de reculegere în memoria celor căzuţi la 8 Noembrie 1945 tov. Apostol reînoeşte jurământul rostit de cei 750.000 de cetăţeni ai Capitalei în faţa mormântului celor c au murit apărând sediul C. G. M. Tov. Gheorghe Apostol a ex­pus apoi sarcinile de viitor ale C. G. M„ declarând că reconstruc­ţia ţării, consolidarea democraţiei, adâncirea raporturilor cu Natuu­­­nile Unite, cu ţările vecine şi în special cu U.R.S.S., precum şi ob­ţinerea unei păci corespunzătoare eforturilor făcute de poporul ro­mân pentru înfrângerea hitleris­­mului, depind de : 1) cimentarea unităţii sindicale 2) întărirea colaborării în FUM 3) felul cum se vor prezenta la alegeri clasa muncitoare şi po­porul întreg. 4) rapiditatea cu care vor fi sdrobite definitiv rămăşiţele fas­ciste şi reacţionare de la noi şi de pretutindeni. C. G. M. îşi ia angajamentul să continue colaborarea în cadrul F. N. D., să militeze pentru acţiune unită a tuturor forţelor democratice în alegerile parlamentare. Discursul tov. Apostol a fost deseori întrerupt de aplauze i­re- lungite şi entuziaste. La GirSeşti C. F. R. Deschizând meetingul, tov. Teodo­­rescu Marin subliniază importanţa e­venimentului, dând «avântul tov. Bo­­gătoiu care face un bilanţ al anului de luptă sindicală. Tov. Angheliu, din partea C. G. M., arată că toate realizările «în decursul acestui an au fost posibile numai fi­indcă muncitorimea a știut să fie unită în jurul conducătorilor ei. In numele întregii muncitorimi ce­feriste, tov. Teodorescu asigură Con­federaţia că unitatea, disciplina şi ho­­tărîrea de luptă a clasei muncitoare este de neclintit. La Uzinele „23 August“ Malaxa Au luat parte tovarăşii Gh. Stroia, membru In Comitetul Executiv al C. G. M. şi Radmanovici, din partea Comisiei Locale.­­ Tov. Trandafir, secretarul comite­tului­­ de fabrică, a reliefat importan­ţa acestei aniversări. Tov. Radovanovici a făcut un scurt istoric asupra felului cum a luat fiinţă C. G. M., precum şi realizările sale. A vorbit apoi despre apropiatele a­­legeri ale comitetelor de fabrică, e­­videnţ fiind importanţa lor. La Garaj­ul­ Tel Tov. Moisescu, de la Comisia Loca­lă, a trecut în revistă bogata acti­vitate a Confederaţiei Generale a Muncii de la înfiinţarea ei şi până azi, arătând că unitatea şi solidari­tatea clasei muncitoare a stat şi stă la baza tuturor înfăptuirilor demo­cratice. La Uzinele Comunale Grozăveşti In sala frumos pavoazată a Uzinelor Comunale din Grozăveşti, festivitatea a fost deschisă de tov. Stancu Con­stantin, preşedintele sindicatului U C. B., care a arătat dorinţa muncitori­lor şi funcţionarilor de la U.CJ. de a continua lupta şi efortul de mărire a producţiei, pentru reconstrucţie şi consolidare a democraţiei româneşti. Tov. Vasile Mauriciu din partea Co­misiei Locale, a expus lupta salariaţi­­lor pentru susţinerea şi apărarea Con­federaţiei. Tov. Const. Carcall din Comitetul Executiv al C. G. M. a arătat că pre­zenţa C. G. M. în Federaţia Sindicală Mondială face dovada că oamenii muncii din România sunt apreciaţi la justa lor valoare. S’a dat citire unei moţiuni trimisă C. G. M.-ului. In sectorul II Negru In sala fabrice! Industria Bumbacu­lui, Comitetele de fabrică din sectorul II Negru a Industriei textile s’au în­trunit pentru a sărbători un an dela înfiinţarea Confederaţiei Generale a Muncii. Cu acest prilej s’a votat o moţiune prin care comitetele de fabrică salută Comitetul Executiv al Confederaţiei, exprimând în numele muncitorilor mulţumirile pentru marile ei reali­zări, luându-şi angajamentul de a munci mai departe pe linia trasată de C. G. M. La Roxy In­sala Roxy, muncitorii tipografi şi funcţionarii particulari au sărbătorit, împlinirea unui an de la înfiinţarea Confederaţiei Generale a Muncii. In cuvântările rostite s’a expus pe larg rodnica activitate a Confedera­ţiei. La Monetăria Naţională Vorbitorii din Sindicatul Metalo- Chimic au arătat multele şi marile realizări ale Confederaţiei In anul scurs. Peste tot meetingurile au fost ur­mate de reuşite programe artistice, executate de secţiile culturale ale Sindicatelor şi, în unele locuri, cu concursul pandurilor. .«Im se a i o *d a Moun­e concesiuni tie farmacii Tratativele de achiziţionare a medicamentelor în Elveţia, continuă. O farmacie a Ministerului Sănătăţii în cadrul Cooperativei Victoria In legătură cu legea de acordare a nouilor concesiuni de farmacii — al­cătuită din 19 articole — apărută în M. O. din 28 ianuarie a. c., conform art. 2, urmează să fie numită prin decizie ministerială o comisiune com­pusă din : un secretar general ca pre­şedinte, un magistrat, directorul far­maciilor din Ministerul Sănătăţii un delegat farmacist al Uniunii Sindica­telor Sanitare şi un delegat al Cole­giului Farmaciştilor. Ministerul Sănă­tăţii a făcut adresele necesare pentru ca organizaţiile profesionale şi Mini­sterul Justiţiei să delege reprezentanţi in Comisiune ,al cărei rol este de a face clasificarea cererilor după norme stabilite în prealabil. După aceasta Comisiunea va întocmi tabloul locuri­lor unde pot lua fiinţă nouile conce­siuni. Comisiunea va începe să lucreze îndată după constituire. Medicamente si materii prime din Elveţia Comisiunea care se află in Elveţia de aproape o lună de zile, a început­­ şi continuă tratativele cu firmele el­­­­veţiene. In urma intervenţiilor Ministerulu Sănătăţii, Ministerul Finanţelor a pus la dispoziţia Comisiunei fondurile ne­cesare, în franci elveţieni. Deaseme­­ntea Ministerul Sănătăţii,a mai inter­venit pe lângă Comisia Aliată de Control, în sensul ca guvernul englez să autorize transportul materialelor ce se vor achiziţiona de către comisie, dând dispoziţiuni în acest sens consu­latelor engleze din Franţa şi Elveţia Majoritatea materialelor comandate anterior şi sosite în ţară cu motonava ,.Transilvania“, sunt în curs de vă­muire. O farmacie în cadrul Cooperativei Victoria Faţă de greutăţile de aprovizionare cu medicamente a populaţiei nevoiaşe şi în dorinţa de a pune la îndemâna acesteia, diferite medicamente, can nu se află pe piaţă, d. ministru dr Bagdazar a hotărît înfiinţarea unei oficine farmaceutice, a Ministerului Ser­etății în cadrul Cuaperri­uri Vic­­toria. L. M. • „SCÂNTEIA" „Scânteia“ Organ Central al Partidului Comunist Român Director: MIRON CONSTANTINESCU Redactor responsabil: Al. Buican. COMITETUL DE DIRECŢIE: • Lucreţiu D. Pătrăşcanu • Miron Constantin­escu • Gh. Vasilichi • L. Chişinevschi • L. Răutu • Al. Buican • N. Popescu-Doreanu Raţiile actuale de zahăr sunt asigurate Fabricile de zahăr din ţară — cu excepţia fabricii de la Freidorf — au terminat campania de prelucra­re a sfeclei din recolta 1945. Cantitatea totală de sfeclă in­trată în fabrici este de 18.658 vag. Producţia de zahăr este cu mult mai redusă decât, în anii trecuţi; totuşi, necesarul pentru acoperirea consumului populaţiei, de 1.980 vag. zahăr, este asigurat,­­ bine­înţeles, la raţiile actuale. Rămâne şi un mic excedent, de cca 200 vag. zahăr, care ar putea fi folosit pentru nevoi excepţionale. O mărire a raţiilor nu va fi însă posibilă decât dacă se va putea rea­liza un import de zahăr. 5 vagoane de orez dosite pentru a fi speculate Poliţia economică a făcut ori o des­coperire senzaţională. In urma unui denunţ, organele acestei poliţii au în­treprins asidue cercetări şi au desco­perit o bandă întreagă de speculanţi cari ofereau spre vânzare 5 vagoane de orez la preţul de 11.000 lei kg. In localul economatului magazinu­lui „Vulturul de Mare, cu peştele în ghiare“ au început „negocieri“ între delegaţii Poliţiei Economice, aşa zişii clienţi şi­­reprezentanţii“ firmei „fur­nizoare“ de orez: d-na Olga Steinl, cea cu fostă Atanasiu proprietara ore­­zăriei şi fabricei de decorticat din co­muna Vasilaţi (Ilfov), Const. Caraghi­­orgopol casierul magazinului şi ing. Agronom Stan Ticulescu. Arestat, Ing. Ticulescu a declarat unde sunt dosite mărfurile., In urma depoziţiei sale s’a făcut o descindere la locuinţa d-nei Stelniceanu în calea Moșilor 198, unde s’au găsit 10.000 kg. .Orez. Cercetările continuă pentru a fi des­coperit și restul mărfii dosite. Orezul va fi distribuit economate­­ lor. Mobilizările pentru lucru pe anul 1946- 1947 . COMUNICAT In conformitate cu ordinul M. S. M. Secția M. O. N. T. Nr. 1. 391800 1945, transmis cu al Comand. 2 Teritorial Bir. M.O.N-T. Nr. 120029 1945 . Se aduce la cunoștința tuturor în­treprinderilor de orice fel (industri­ale, comerciale, bancare, etc.) precum şi autorităţilor civile de pe raza Cercului Teritorial Bucureşti ce au avut mobilizări pentru lucru pe anul 1945/1946, să pună în vedere şefilor Birourilor M.O.N.T respectivi să se prezinte la Cercul Teritorial Bucu­reşti. Biroul 5 Mob- Terit. în str. Anton Pan Nr. 17, pentru a primi instrucțiunile referitoare la mobiliză­rile pentru lucru pe anul 1946/1947. Jucătorul de football Iuliu Bodola suspendat de C. G. M. Comisia Centrală portiva a Confederaţiei Generale a Muncii în şedinţa din 30 Ianuarie 1946, luând in discuţie cazul cercetat şi nejudecat încă al jucătorului de football Iuliu Bodola, a con­statat că în conformitate cu in­strucţiunile organizării sportului sindical, art. 35 şi drepturile fi­reşti ale clasei muncitoare de a elimina elementele fasciste, hotărăşte ca jucătorul Iuliu Bodola acuzat de acte de pro­­fascism în timpul dictaturei sza­­lassiste, să fie judecat de Comi­sia Locală Sindicală Sportivă din Oradea, căreia îi se va trimite in copie toate actele aflate la dosar. Comisia Centrală Sporti­vă C. G. M. va judeca numai in apel conform art. 14 si 15 din instrucţiunile amintite mai sus. Până la judecarea cazului, Iu­liu Bodola este suspendat de la orice activitate sportivă. Farmaciile de serviciu Dr. Georgescu C, Viorel str. Edgar Quinet 2 ; Komorniki Alexandru, B-du­l Brătianu 2 ; Fischman Nachman, str Sf-tii Apostoli 52 ; Lagara Nicolae, ca­lea Văcăreşti 25 ; Andrieşi Constantin, calea Plevnei 244 ; Zamfirescu Filareta B-dul Banu Manta 61 ; Moldoveanu Gheorghiţă, B-dul Filantropiei 337 ; Io­­nescu Marius, calea Griviţei 446 ; Con­­stantinescu Lazăr str. Romană 3 ; C. Constantinescu-Buzău, calea Dorobanţi 170 ; Antonescu Ştefan, str. Viitor 194 ; Dr. Teodosiu Cornel, Colentina, str. Re­gele Ferdinand 4 ; Enescu Elena Dr Soreni, B-dul Fache 111 ; Bădilă Nico­lae, sos Mihai Bravu 10 ; Niţescu Se­bastian B-dul Reg. Ferdinand 103 ; Dr. Sn­omon Mişu, calea Dudeşti 29 ; Russu Mihail, şes Giurgiului 9; Munteanu Va­leria, str. Mihai Vodă 8 ; Dr. Petrescu Lucreţia sos. Cotroceni 6 ; Grisaru La­zăr, calea Rahovei 380 ; Motoc Constan­tin cor­. Militari, B-dul Reg. Alexan­dru 20 , Dan George, calea Griviţei 183 Azi mălai r*i a w~,n5i­»lă ppîrțfT» itf-jj ~ F’t. 104 I 2/C.2« L Im liîn­îcS li B I In Judeţul nostru începând dela 23 August 1944, zi care a coincis cu eli­berarea oraşului Bârlad de către Ar-­­ mata Roşie, comuniştii, mobilizând în jurul lor o seamă de buni patrioţi, au fost acei care au dat viaţă oraşului şi Judeţului părăsit de întreaga admini­straţie. S’au pus imediat fîi funcţiune mo­rile, asigurându-se pâinea populaţiei şi a­ Armatei Roşii în trecere. S’a pus în funcţiune Uzina Electrică, de către muncitori în frunte cu comuniştii, dându-se atât lumină cât şi posibili­tatea de funcţionare a unor industrii S’a restabilit oficiul telefonic şi C.F.R-iştii bârlădeni au restabilit le­gătura cu Tecuciul. Atunci când la cârma statului se a­flau guverne cu conducere reac­ţionară, noi am început împărţirea moşiilor, expropriind înainte de apa­­riţia legii reformei agrare, 17.000 ha. In fruntea acestei acţiuni au fost to­varăşii : Ion Bucur, Constantin Brăe­­icu, Ion Baştea, Zainea Buhuşi, Ion Savin. Deşi lipsiţi de o industrie mare, am reuşit datorită iniţiativei, muncii şi mobilizării făcute die comunit şi să re­punem în funcţiune toate întreprin­derile. Celula de la Moara Balan are me­ritul de a fi contribuit la înfiinţarea unei fabrici de extras ulei din turte, producând un spor de ulei de 15%­, aducând astfel un mare avantaj ju­deţului. In această muncă s-au remar­cat prietenul Ing. Şaraga şi tov. Iancu Barbu. Cele două fabrici de vară din oraşul nostru „Progresul“ şi „Degetarul“ au mărit producţia tot datorită celulelor de Partid, cu 15­%­. In această muncă S­­’au remarcat tov. Maria Bejenaru şi tov. Guttermacher. Dintre celulele de Partid din Insti­tuţii s’a remarcat celula Primăriei, precum şi acea a Poliţiei, care prin brigada sa de reconstrucţie „Teohari Georgescu“ construeşte un local pro­priu. Celulele de Partid de la sate îşi duc viaţa şi munca lor în cadrul refacerii şi reconstrucţiei ţării. In afară de mă­rirea producţiei agricole şi sprijinul dat în definitivarea reformei agrare, prin iniţiativa mobilizatoare şi munca membrilor de Partid se construesc nu­meroase poduri, se repară şcoli, dru­muri şi şosele şi se pun în funcţiune cooperative. In această muncă s’au remarcat co­muniştii din comuna Iveşti, în frunte cu tov. Stan Munteanu, cei din com. Perieni în frunte cu tov. Bâgu Vasile. In com. Sârbi, datorită muncii tov. Barbu Gheorghe, toţi locuitorii cătu­nului Mitoc sunt membri de Partid. Munca celulelor de la oraş se împle­teşte cu munca celulelor dela sate, în­tărind astfel alianţa dintre muncitori şi ţărani. Datorită acestei alianţe în judeţul nostru planul de însămânţări a fost depăşit în toamna acestui an de la 38.000 ha. prevăzute la 41.000 ha. însămânţate. ION SAVIN Secretar al Comitetului Judeţean al P.C.R.Tutova V­iata «1« Partid 1 Initiativa mobilizatoare a comuniştilor din Tutova Consfătuirea activului din judeţul Dolj a P. C.R­ In ziua de 17 Ianuarie a. c. a avut loc la sediul Comitetului Judeţean Dolj o consfătuire a activului de par­tid prezidată de tov. Vasile Vâlcu, secretarul Comitetului Judeţean, şi de Iovil M. Macavei, D. Ivanovici şi D. Protopop­escu, din partea Regionalei Oltenia. Au luat parte la consfătuire secre­tarii de plăşi, secretarii de sectoare şi secretarii organizaţiilor de partid. Una din chestiunile importante ce s-au discutat la această şedinţă a fost munca de mobilizare pentru sprijini­rea ţărănimii­. Ţinându-se seamă că fac parte din trio regiune mai mult agricolă, activul de partid şi-a luat sarcina să dea tot concursul îngrijirii centrelor de maşini agricole, pentru mărirea producţiei agricole prin îmbu­nătăţirea mijloacelor de prelucrare a pământului şi să dea tot sprijinul ţă­ranilor pentru a se crea cooperative in fiecare comună. Deasemenea au stabilit ca o sarcină principală sprijinirea activă a orga­nelor numite de guvern pentru desă­vârşirea reformei agrare, considerând că succesul obţinut în bătălia însă­­mânţărilor trebue să fie urmat de câştigarea bătăliei date pentru grab­nica desăvârşire a reformei agrare. ALEXANDRU D AR W ARE AND Corespondent Mărfuri de 40 miliarde lei furate de o banda din Constanţa» au fost descoperite de poliţie — De la corespondentul nostru special — CONSTANŢA, 30. — Societatea de navigaţie SOVROM-transport a se­sizat poliţia că la 25 ianuarie în timpul nopţii, s’a comis un furt de proporţii uriaşe. Era vorba de un transport de 8 lăzi penicilină şi in­­sulină precum şi 46 baloturi cu e­­fecte de corp trimise de către socie­tatea medicală Joint Distribution, gu­vernului ungar. Acest transport a fost încărcat la Istambul pe vaporul ARDEALUL şi adus la Constanţa, un­de a fost încărcat în vagoane pentru a fi expediat în Ungaria prin punc­tul de frontieră Episcopia Bihorului. In dimineaţa următoare toate aces­te mărfuri preţioase însumând o va­loare de 40 miliarde dispăruseră. O echipă a poliţiei, condusă de chestorul Traian Secheşanu, a în­ceput cercetările şi în 8 ore autorii furtului au fost descoperiţi, iar preţiosul transport de mărfuri găsit. In urma cercetărilor, s-a stabilit că impiegatul de mişcare Taşcă Victor a dat şefului de manevră Bârsan Nicolae suma de 2.000.000 lei, mecanicului Burcea Constantin, de pe locomotiva No. 50.033, suma de 500.000 lei, pentru a scoate va­gonul din garnitura trenului şi a-l duce pe linia învecinată tunelului. Din aceşti bani, mecanicul a dat fo­chistului Neagu Dumitru suma de 250.000 lei. Impiegatul Taşcă primise aceşti bani destinaţi coruperii, de la mae­strul de maşini Suciuc Gheorghe. Vagonul a fost manevrat până la locul indicat, unde şeful de ma­nevră Bârsan a rupt plumburile şi a desfăcut niturile de la uşa vago­nului. O barcă aparţinând maestru­lui de marină Minculescu Victor, în care se afla marinarul Damian Va­­leriu, aştepta la cheie. Cu această barcă, penicilina şi baloturile cu e­­fecte au fost transportate pe remor­cher şi înmagazinate. In cadrul acestor cercetări s-a mai descoperit faptul senzaţio­nal că In timpul călătoriei de la Istanbul la Constanta, valoroa­sele medicamente, pentru o mai bună siguranţă, se aflau depo­zitate in cabina d-lui V Vasile Pan­­crate, primul ofiţer al vasului „Ardealul". Zudu Vasile, ofiţer secund, şi Vâlsan Nicolae, al treilea ofi­ţer, ştiind de aceasta, au pă­truns în cabina colegului lor cu chei potrivite, furând 60 fiole penicilină, pentru care au pri­mit de la maistrul Saciuc suma de lei 10.000.000 . Din această sumă, cei doi ofițeri, arestat­ deasemeni, și-au cumpărat mo­nede de aur, găsite asupra lor. 3­ ­V INFORMAŢII Cu începere de la data de 1 Februa­rie 1946 audienţele la d. Ministru­­ Sănătăţii se suspendă pe timp de 2 de zile Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că biletele cu preţ redi distribuite muncitorilor pentru fi­mul „Pagini Istorice“, rămân va­labile pentru acest film care va reluat peste câteva zile la un dintre marile cinematografe di Capitală. * In M. O. a apărut decretul pri care d. dr. Tocilescu Alexandru a le numit secretar general al ministeu­lui Sănătăţii în locul d-lui dr. Corin Răducu, demisionat. * Federaţia Uniunilor de Comunităţ Evreeşti din România a primit tacunc, fiinţarea că — în urma demersului ce­ a făcut la Preşedinţia Consiliului de M’­noştri şi la Comisia Română pentru a­­plicarea Armistiţiului — s’a decis d către Comisiunea Aliată de Con­trol c avutul mobil al evreilor deportaţi di Ardealul de Nord, tocă nereîntorşi şi ■ căror soartă este necunoscută, să fie li­sat pe loc în custodia C.A.S.B.I., pâr.,­­la lămurirea fiecărui caz, conform cu prevederile art 8 din Convenţia de Ar­mistiţiu. * Duminică 3 Februarie orele 14 pre­cis, are loc în Sala Ateneului Român un mare concert dat de prima or­chestră de copii din România de sub conducerea d-lui prof. M. Demer, cu concursul Gerului Liceului Mihai Viteazu. Spectacolul este organizat de Apă­rarea Patriotică Sectorul II Negru şi se dă în cadrul campaniei „Copii pentru copii”. Biletele s-au pus în vânzare la a­­genţiile Orfeu, Scala şi la Sediul Sect. II Negru A. P. din str. Olteni Nr. 6. De curând a avut loc şedinţa ple­nară comună a Consiliilor Centrale ale Federaţiei Uniunilor de Comuni­tăţi Evreeşti din România şi a Uniunii Comunităţilor Evreeşti din Vechiul Regat, cu participarea delegaţilor din toate provinciile. Faţă de recentele agătări antievre­­eşti — ilustrate şi de atacurile ra­siale ale ziarului „Ardealul în pri­vinţa cărora Federaţia Comunităţilor a înaintat o plângere Parchetului Ilfov — s’a decis ca toate Comuni­tăţile Evreeşti să fie invitate la o deosebită vigilenţă pentru demasca­rea tuturor manifestărilor şi cuiburi­lor antisemite din ţară, care să fie date — pentru anchetarea şi sancţio­nare, conform legilor — în cunoştinţa autorităţilor locale, informăndu-se şi Federaţia.­ ­ — OPERA COMICA anunţă des­chiderea stagiunii pentru Vineri 1 Februarie 1946, orele 15,30 în sala Gioconda, când va avea loc pre­miera de gală a operei comice „Fra Diavolo" de Auber. ŞTIRI SINDICALE 9 Joi 31 Ianuarie 1946 ora 5 d. a. sunt convocaţi la sindicatul pielari din str. Lânăriei Nr. 5, toţi controlorii­ cu circulaţia mărfurilor. Secţia Sindicală SS Aer, ţine şedinţă Vineri 1 Februarie 1946, la orele 16.30, în B-dul Brătianu 21. După conferinţă, va rula un film. • Vineri, 25 ian. crt. a avut loc şe­dinţa săptămânală a secţiei Ospătari. Tov. Ilie Dănuţ a explicat muncitori­lor noul sistem de cotizare sindicală. Tov. Tănăsică Niculae şi D. Gânescu au făcut cunoscut adunării stadiul la care se găsesc tratativele pentru sem­narea contractului colectiv de muncă. Tov. I. Olteanu, preşedintele secţiei Ospătari, într’o inimoasă cuvântare a evocat figura marelui Lenin. • Dela sindicatul comercianţilor ambulanţi. — Joi S1 Ianuarie, în sala de şedinţe a Camerei de Comerţ va avea loc adunarea generală a membrilor sind­­icatului. • Toate comitetele de fabrică şi birou­ri ale Sindicatului Salariaţilor C. F. R. Bucureşti, care au echipe de foot-ball, să trimită in fiecare Marţi, Miercuri şi Vineri, orele 15 antrenorul echipei şi câteva elemente mai tinere pentru a lua parte la antrenamentul ce se face in sala de gimnastică cu antrenorul sindical al echipei C.F.R. cu începere dela 29 Ianuarie a. c. Totodată, responsabilii sportivi pe co­mitete de fabrică şi birouri se vor pre­zenta in fiecare Miercuri la orele 18 când se ţine şedinţa resortului respec­tiv, cu începere dela 6 Febr. 1946. VIAŢII ECONOMI­CA Cum vor fi calculate impozitele pe salarii pe luna Decembrie 1945 Ministerul Finanţelor a dat un co­municat, prin care aduce la cunoştinţa întreprinderilor particulare că pentru salariile cuvenite pe luna Decembrie 1945, impozitul va fi aplicat cu cotele şi în condiţiunile stabilite prin legea nr. 345 din 1945, cu modificările aduse pentru muncitori prin art. 37 din jur­nalul Consiliului de Miniştri din 10 Decembrie 1945. Salariile cuvenite pe luna Ianua­rie 1946, vor fi supuse impozitu­lui cu cotele reduse și In condi­TEATRE OPERA : (ora 17) : Spectacol de balet. NAŢIONAL (Sf Sava) : Don Juan. STUDIO : Madona. COMEDIA : învie­rea VICTORIEI : Gloria. ATENEU : Sfinxul din Hollwood. MUNICIPAL : Sărutul în faţa oglinzii. COLORADO : Călugărul din vechiul schit. MARIA ATLOTTI : Păpuşile MUNCITORESC : Dragoste. TEATRUL NOSTRU : Cele­brii Cavendich STUDIO TEATRUL NOSTRU : (ora 4) : Nevasta mută. MO­DERN : (telefon 5.95 55) . Pottasch și Perlmutter TEATRUL MIC : Dama cu camelii. ALHAMBRA : Ţara surâsului GIOCONDA : Şoarece de biserică.. SA­VOY : Savoy 1946 NORA PIACENTINI: (Atlantic) : Stroe în harem. BARA­­ȘEUM • Tevie lăptarul CARAVANA : (B-dul Brătianu 20) : Teatrul de Păpuși Ţăndărică” STUDIO BARASEUM : Tipke Faer CIRCUL ZOOLOGIC : Ers­tell la Paladium . In fiecare seară ora 6 30 program exceptional. . CINEMATOGRAFE ARO : Pagini Istorice—Lenin în 1918 CAPITOL : Farmecul muzicii cu Allan Tones CENTRAL : Avocat de divorţuri. TIVOLI :­­Bănuială” — film american LUXOR : Primul ba! REGAL : Ea si PI SELECT: întâlniri în noapte TRIA­NON : Primăvara mortală. EXCEL­SIOR : Nu sunt superstiţios. FEMINA­­ tiunile hotărâte recent, care sunt In cura de legiferare. Pentru plata impozitelor pe salarii, cuvenite pe luna Decembrie 1945, care trebuiau achitate până la finele lunei Ianuarie crt., s’a acordat în mod excepţional o prelungire până la 10 Februarie 1946­ înlăuntrul căruia să se efectueze plata acestui impozit fără majorări. Termene prelungite de Ministerul Finanţelor Ministerul Finanţelor a dat o deci­zie, prin care se prelungesc următoa­rele termene : Sfidătorii aerului. SCALA : Pagini isto­rice - Lenta în 1918 A R.P A. : Masca­tul CORSO : Patrula Armistiţiului (l’accuse) şi jurnal. VICTORIA : Con­tele de Monte-Cristo. CASANDRA : Se­renada din valea soarelui. BULEVARD PALAS : In umbra prohibiţiei. TINE­RETULUI : Femeia invizibilă FRAN­KLIN : Piratul Negru. NISSA: Pat şi Patachon aventurieri şi revistă. NIA : Teroare şi trupa de reviste V Moraru. LIA (complect renovat sala bine încălzită. Calea Griviţei 196) : Boe­ma 1940 şi jurnal. LIA : (în programul viitor) Maman Colibri şi jurnal. AIDA : Zorro (seria II-a) şi revistă. AMERI­CAN : Parodia vieţii şi trupă de revistă ASTORIA : In vâltoarea valsului şi re­vistă ALIANŢA : Fantome şi revistă. CLASIC : Demonii junglei şi artişti CĂRĂMIDĂRII DE JOS: Submarine în Atlantic şi jurnal CARMEN SYLVA : Aventurile lui Lincoln CRANGASI : Crinul din Mexic Şi revistă DIANA : Avantgarda de sacrificiu, jurnal şi r°e­vistă CLASIC • Demonii junglei şi ar­tişti. DACIA Legiunea Albă ELDO­RADO : Dinte pentru dinte. FLORIDA Noapte fără de sfârşit şi trupă de re­viste GLORIA : Parodia vieţii ILEA­NA: Katia şi trupa de reviste IZBAN­DA : Zorro iseria TI a­ MARCONI : Ca­davrul viu revistă MARNA : Umbra Prohibiţiei şi revista cu V. Moraru. — Pentru data de 28 Februarie a. c. termenul prevăzut pentru depunerea declaraţiilor de veniturile care se im­pun anual la impozitele elementare şi anume : comercial, industrial şi pro­fesional. — Pentru data de 15 Februarie a. c. termenul prevăzut pentru depunerea declaraţiilor în vederea stabilirii spo­rului de impozit pe clădiri. — Pentru data de 1 Martie a. «• termenul înlăuntrul căruia urmează » se­­face comunicările de sumele plă­tite de orice persoană fizică sau ju­ridică în cursul anului calendaristic 1945, In vederea controlului impuneri­lor la global pe exerciţiul 1946—1947. Prelungirea termenului pentru plata contribuţiei de firme Termenul de 31 Ianuarie 1946, fixat pentru plata contribuţiei ex­­traordinare pe firme, datorată de întreprinderile comerciale şi in­dustriale de tot felul, a fost pre­lungit de ministerul Finanţelor până la 15 Februarie 1946. DELA U. S. I. C. Sindicatul comercianţilor de radio şi electricitate — SCAHET — afiliat la USIC, aduce la cunoştinţa mem­brilor săi să treacă de urgenţă pe la secretariatul Sindicatului din strada Bursei Nr. 4, etaj I­I, spre a depune o declaraţie de cantitatea de becuri ce le necesită lunar.­­ Sindicatul industriaşilor pentru pre­lucrarea lemnului din U. S. I. C. con­voacă pe toţi industriaşii din bran­şele: fabrici de mobilă, tâmplării mecanice, fabrici de talaj, etc. la a­­dunarea plenară care se va ţine Du­minică 3 Februarie a. c., orele 70 di­mineaţa la sediul său din Palatul Ca­merei de Industrie şi Comerţ, et. III. S l0El®iI#Illlil­lfiSI0HI00S0B­BHHB

Next