Scânteia, aprilie 1946 (Anul 3, nr. 491-512)

1946-04-01 / nr. 491

inia, pe zii . Se întruneşte după Paşti Comitetul Executiv manist? Fruntaşi socialişti In provincie. Congresul P. N. Ţ. (A. Alexandrescu) va avea loc la sfârşi­ tul lunii Mai Ministerul de Finanţe comunică : Întrucât împrejurări ce coincid, cu începutul exerciţiului financiar, sunt de natu­ră să creeze situaţii noi care pot influenţa favorabil evaluările bugetului 1940—1947, guvernul a constatat că este necesar ca proectul de buget întocmit să fie defi­nitivat pe ziua de 1 Mai 1946. Venitu­rile şi cheltuelile lunii Aprilie 1946, vor fi executate pe baza de 1/12 din bugetu­l 1945— 1946 şi vor fi imputate bugetului pe exerciţiul 1946—1947. Frământări naţional ţărăniste Frământările în P. N. Ţ. (Manhi) împotriva conducerii dictatoriale a „şefului“ au căpătat un caracter atât de pronunţat, încât fruntaşi din conducerea partidului — fără a mai cere avizul d-lui Maniu — Corespondentul nostru din Bra­şov ne telefonează că In cursul zilei de enl a fost oprit la bariera oraşului un taxi care purta drape­lul american. Sesizăndu-se de fap­tul că drapelul se afla pus la o maşină de pistă, gardianul de ser­viciu a oprit maşina şi a cerut şoferului să conducă la chestură. Acolo s'a constatat că in maşină se afla corespondentul american de presă Markham şi fruntaşul maniat Iile Lazăr aflaţi In propa­au hotărît să grăbească şedinţele congreselor judeţene — cari nici ele nu s’au mai ţinut de 8 ani — pentru ca întrunirea comitetului central executiv al partidului să poată avea loc imediat după Paşti. Se aşteaptă însă reacţiunea d-lui Maniu faţă de această iniţiativă care trece peste capul lui, gandă electorală. Chestorul poli­ţiei a lăsat maşina şi pe cei doi să-şi continue turneul. Faptul este cu atât mai curios, cu cât dis­­poziţiunile Misiunii A­­m­­eri­cane — comunicate şi autorităţilor nostre — sunt foarte riguroase în această privinţă, ne-ingăduind arborarea drapelului american decât la maşinile ofi­ciale aparţinând Mi­siunii. Adeziuni la P. N. P. D, general Teodor Şerb, fost co­mandant de Corp de Armată, a fost ales la conducerea organizaţiei Timiş- Torontal a Partidului Naţional Popular. Un Însemnat grup din fostul partid ium­anist a trecut la P.N.P. î. Timişoara. Fruntaşi socialişti in provincie O seamă de fruntaşi ai Partidu­lui Social Democrat au părăsit Ca­pitala, pentru a merge în diferite localităţi din ţară, unde vor avea loc întruniri politice. Tovarăşii Şt. Voitec şi Tudor Io­­nescu au plecat în Oltenia, tov. Lo­­tar Rădăceanu la Sibiu, tov. Ion Burcă la Corabia şi Caracal, tov. N. Deleanu la Piteşti şi tov. Mi­­ronescu-Mera la Ploeşti. Luni va avea loc o şedinţă a Bi­roului Politic al P. S. D. Congresul P. N. Ţ. (A. Alexandrescu) Congresul partidului naţional-ţără­­nesc de sub preşedinţia d-lui Anton Alexandrescu, va avea loc la sfârşitul lunii Mai. Programul partidului va apare Marţi­ D. Markham şi Iile Lazăr într'un taxi la care era arborat abuziv drapelul american a­re PE SI­­IOMEV­­X. IM Titel Petrescu despre poporul român într’un articol din „Viaţa Sindicală”, tov. I. Puţuri, reproduce unele afirma­ţii ale lui Titel Petrescu, făcute cu vre-o 7—8 ani in urmă când i se pro­pusese incheerea Frontului Unic Mun­citoresc. „Frontul Unic — zicea Titel Petrescu atunci­­ este o imposibilitate istorică pentru România. Poporul român e un popor de ţigani, un popor de Iaşi, in­capabil de acţiune. De ce să ne mai pierdem vremea cu Frontul Unic, sau alte fronturi“. Aceste declaraţii 11 prezintă pe Titel Petrescu tot aşa de „consecvent“ în flotele sale antipopulare, cum ştim că sunt bancherii şi moşierii „istorici” In slujba cărora se află. Atunci — acum 1—9 ani — el se opu­nea încheerii F. U. M­, Iar astăzi când se vede depăşit de evenimente, înecarea să spargă unitatea muncitorească ce s’a înfăptuit cu toată împotrivirea lui şi a celor din spatele lui. Poporul pe care agentul „Istoricilor“ l-a calificat „laş şi incapabil de ac­ţiune“, a dovedit că are suficient cu­raj să-l arunce peste bord. linca­ian „luptător al rezistenţei” „Strâmb­ăta­tea“ publică o dare de seamă în care este vorba de „luptă­torul­ bihorean dr. Teodor Roxin, preşedintele organizaţiei mamcste din Bihor. Numele „luptătorului“ este cunos­cut şi la Bucureşti, unde fruntaşul manist, aflat în ,,refugiu“, a pus la­­ cale o serie de afaceri de mare am­ploare, la colaborare cu Antoneşti şi cu nemţii. Astfel, „luptătorul“, bihorean a luat parte în 1941, alături de Iiie Lazăr, la înfiinţarea „Cooperativei Refugia­ţilor Ardeleni“, unde au fost săvâr­şite mari nereguli. A „preluat“ o mare industrie de la Otopeni, „întreprinderile Metalurgice-Agricole­ Termice“ (IMAT), executând mari comenzi pentru armata hitleris­­tă şi sprijinind în felul acesta răz­­boiul de jaf şi cotropire împotriva Uniunii Sovietice. In 1942, alături de Ghiţă Pop şi Ioan Hudiţă a înfiinţat societatea ,,Dunărea Română“, care îşi propu­nea să facă exporturi de produse a­­gricole în Germania. La această so­cietate a fost interesat şi Erwin An­­tonescu, vărul lui Mihai Antonescu. In sfârşit, dr. Teodor Roxin s-a a­­sociat cu legionarul dr. Camil Ma­nnin­g şi cu dr. Şerban Fl­on­dor, înfiin­ţând societatea „Valea Siretului“ cu sediul la Storojineţ. Această societate a jefuit teritoriile sovietice, sub oblă­duirea regimului criminal al lui An­­toraescu. Iată cine este preşedintele organi­zaţiei maniate din Bihor, „luptătorul“ dr. Teodor Roxin. Problemele economice D. Brănişteanuu publică în „Jurna­lul de dimineaţă“ un articol amplu în care analizează problemele econo­mice la ordinea zilei. După ce trece în revistă o serie d­e simptome ale neajunsurilor economice pe cari le suferă țara noastră, d-sa se declară pentru o privire realistă a lucrurilor. Ocupând­u-se de unele aspecte propa­gandistice în legătură cu aceste pro­bleme, d. Brănişteanuu scrie : „Mai just ei mai eficace este să se arate cauzele fenomenelor arzătoare. Ele sunt o urmare fatală a războiului. Ele se ma­nifestă Intr'un fel sau altul. In mai toate ţările a căror situaţie şi , structură economică, e ase­mănătoare cu cele ale țării noastre. Guvernul nostru face ce fac şi guvernele acestor ţări”. Im căutarea u­nei soluţii, autorul socoate că : „Trebue creat un organ unic, cu cele mai mari puteri, care cu câteva dispoziţii de toţi inteli­gibile, fiindcă practice, să ia direcţiunea vieţii economice şi financiare”. In acest sens se îndreaptă şi efor­turile guvernului, care a creiat Con­siliul Superior al Economiei Naţionale sub preşedinţia tov. Gheorghiu-Dej, consiliu a cărui activitate trebue pu­ternic sprijinită de toţi oamenii cins­tiţi cari doresc îmbunătăţirea situa­ţiei economice cu un ceas mai de­vreme. Palsi’ştii „istorici” In „Dreptatea” găsim o distincţie între poliţiştii „comprimaţi” şi cei cari „au stat în slujba legionarilor şi a tuturor schingiuitorilor din ultimii ani”. In primul rând trebue amintit fap­tul că poliţiştii epuraţi nu s’au „evi­denţiat“ numai pe timpul legionarilor şi al lui Antonescu. Ei au săvârşit cu tot atâta dibăcie schingiuri, maltra­tări şi asasinate şi sub guvernele ma­­niste, mai cu seamă sub regimurile stării de asediu impuse ţării de Ma­niu­, patronul masacrelor de la Gri­­viţa şi Lupeni. Dealtfel regimul Antonescu nici nu a găsit util să-i schimbe pe poliţiştii „istorici”, găsindu-i — desigur — per­fect educaţi­a conlucra cu Gestapoul. Aşa cum dealtfel s’a întâmplat şi cu oamenii de afaceri manişti — Şt. Mihăescu, Hudiţă, Ghiţă Pop, etc. — cu cari neamţul Gustav Brukner şi Erwin Antonescu ca şi firmele Bren­­nabor, B. M. W. Hansa Lloyd, Go­liathwerke, Auto-Union, Bussing — N-A. G., Loewe, s-au declarat perfect mulţumite, nefăcându-le nici o difi­cultate din faptul că aparţineau P. N. Ţ.-ului — partid de „rezistenţă” — cum spune „Dreptatea”, îndemnuri la asasinat Ziarul „Aurora“ demască n numă­rul său de ori, îndemnurile la asasi­nat pe care oficiosul manist le adre­sează elementelor „echipelor morţii“ din propriul partid ca şi celor cari — eventual — nu s’au „înregimentat“ încă, ,„dreptatea" ridică acuzări în cazul studentului Sergiu Iacovlov, găsit mort în piaţa Unirii din Iaşi. Ar fi vorba despre un asasinat. De­sigur, cazul se anchetează şi vor fi­­publicate amănunte complecte asupra­­ împrejurărilor în care şi-a găsit moar­tea studentul Iacovlov. Dar oficiosul d-lui Maniu îşi închee articolul său de veştejire a „asasina­tului“, în felul următor: „Cred cei în drept că se va mai sta multă vre­me cu arma vorbei, a raţiunii şi a justiţiei, drept apărare faţă de bâtă şi pistol ?“ Va­ să zică, aşa ? După ce generalii armatei române au fost trecuţi de listele negre ale vindictei fasciste, a­­cum se strecoară şi îndemnul la între­buinţarea revolverului ! Şi când le spui că sunt reacţionari şi fascişti, se supără şi protestează vehement". 1 Se pune în faţa noastră o problemă de o însemnătate covârşitoare pentru ridicarea n vel­ului politic al membri­lor noştri de Partid, chemaţi să lă­murească massele asupra rolului Par­tidului nostru şi a drumului ce trebue urmat pentru consolida­rea şi desvol­­tarea a tot ce a câştigat poporul nos­tru prin lupta sa unită. Problema care se pune, este aceea a prelucrării materialului de Part­e, a hotărîrilor şi directivelor Partidului nostru, cu organizaţiile sale de bază, cu celulele de Partid, cu birourile celulelor. Partidul Comunist cere membrilor săi să cunoască şi să-şi însuşească teoria călăuzitoare a Partidului nos­tru, teoria marxistă-leninistă, gândi­rea marxistă-leninistă. In acest scop s’au organizat şi şcoli de cadre. Dar înarmarea membrilor de Partid nu se opreşte numai aci, ea se face zi de zi n munca de Partid, în celulele noa­stre. Materialul de Part­id e bogat prin conţinutul său şi prin problemele pe care le prezintă, deschizând larg orizontul celor care şi-l însuşesc. Pre­pararea lui temeinică este neapărat scalată pentru asigurarea unei juste desfăşurări a munci de Partid, pentru vi­tar­ea şi combaterea unei greşite­­ aplicări a liniei Partidului nostru. Numărul mare de membri de Par­tid, deci, numărul mare de celule, cere o deosebită atenţie şi gr­jă îndreptate către o bună organizare a şedinţelor. Unele organizaţii de Partid cu nume­­oşi membri de Partid şi cu posibili­­tţi tehnice mai reduse, tin şedinţe de celulă odată la 2 săptămâni. In acest răstimp se ridică o serie de trbbleme ivite în munca pe teren, ce reuvesc lămurite, se strânge o canti­tate mai mare de material de Partid, In la ordinea zilei o serie de hotărîri directive ce urmează a fi introduse munca întregii organizaţii. Faţă de această situaţie se folosesc şi multe procedee, din care vom ,la trei : 1. Se ating toate problemele în trea­­ şi deci superficial, necorespunză­­or cu felul nostru de muncă. In acest caz problemele nu sunt fră­­­­ta­tate în celulă, trecându-se peste­­o fără a le analiza în spiritul nostru fără a desvolta în celulă, pu parti­­■oarea ei activă, discuţia în vederea licării concrete a directivelor şi in­­sducerii în viaţă a materialului dat de­ Partidul nostru. Munca de acest fel a se poate numi prelucrare şi duce­­ mod inevitabil la o muncă de Par­tid slabă, procedeul acesta dovedindu­­se dăunător Partidului 2. Se fac expuneri lungi şi foarte amănunţite asupra tuturor probleme­lor, urmate de întrebări şi discuţii, uneori fără o bună pregătire şi orga­­nizare a şedinţei. Ac, se pierde din vedere că tovarăşii vin la şedinţă după munca în producţie şi nu reu­şesc să urmărească cu atenţia cuve­nită o expunere care durează 2-3 ore­­ asupra unor probleme foarte impor­­­tante, a căror lămurire este extrem de necesară. Dea ceea ei şi fac un efort mare, îşi încordează atenţia, sunt dor­nici de a învăţa, ştiind că învăţând vor putea lămuri şi pe alţii, dar ade­seori le scapă elemente de bază din problema expusă. Astfel, acest proce­deu se dovedeşte a duce la o prelun­gire peste măsură a şedinţelor şi nu contribue la însuşirea cu adevărat temeinică a liniei Partidului. Desigur că ţinerea săptămânală a şedinţelor ar soluţiona în bună parte această problemă, şedinţele nemai fiind încărcate cu materialul ce s’a strâns în decurs de două săptămâni. La această soluţie s’a oprit şi organi­zaţia de Partid dela Malaxa, care se strădueşte acum să găsească posibili­tăţile tehnice şi modalităţile de orga­nizare a şedinţei săptămânale de ce­lulă, pentru ca aceasta să trăiască în­­tr-adevăr viaţa de Partid. 3. Un al treilea procedeu este acel d­e a face expuneri scurte asupra di­rectivelor, iar în privinţa prelucrării materialului de Partid, se pregătesc teze pe baza cărora se pun întrebări în şedinţă îndemnând pe cât mai mulţi tovarăşi să ia cuvântul pentru a răspunde la ele. De pildă, în şedinţa din 29 ort. a birourilor din 19 celule, tov. Gh. Cal­can, responsabil organizatoric al or­ganizaţiei de Partid C. F. R., a făcut o expunere scurtă şi clară asupra cri­teriilor pe baza cărora trebue con­struit planul de muncă. Trecând la prelucrarea părţii a 3-a din raportul Comitetului Central expus de tov Gheorghiu-Pej la Conferinţa Naţiona­lă a Partidului, tov. Calcan a pus în­trebări care au îndemnat majoritatea tovarăşilor din birouri să ia cuvân­tul la răspuns. In acest fel tovarăşii participă în mod activ la analizarea acestui mate­rial bogat, frământând şi în mintea lor problemele şi sarcinile puse de Partid în faţa noastră. Este o metodă vie, corespunzătoare, care se poate a­­plica cu succes în toate celulele de Partid. Men­­ta Şerbu-Apostol Viaţa de Partid Prelucrarea materialului de Partid „SCÂNTEIA* „Scânteia“ Organ Central al Partidului Comunist Bomba Directori MIRON CONSTANTINESCU Redactor Respomsamh AL Buican. COMITETUL DE DIRECŢIEI • Lucreţiu D. Pătrăşcanu • Miron Cons­tan­tnescu • Gh. Vashichi • L Chişinevsch • L Rfiatu • AL Buican • N. Popescu- Doreanu In ziua de 21 Martie a. c., mun­citorii dela Bragadiru au dăruit Regimentului de Gardă Călare o bibliotecă. Ei s’au dus în mijlocul vitejilor ostaşi ai regimentului, pen­tru a dovedi duşmanilor prietenia dintre muncitori şi armata ţării, pentru a arăta legătura strânsă ce există între aceşti fii ai poporului Prilejul a fost folosit de foile „is­torice" într’un chip tendenţios. I s’a dat acestei manifestări o anu­me interpretare, menită a săpa ne­încrederea şi a induce în eroare o­­pinia publică. Trebuia un răspuns. El a fost dat prin protestul d-lui colonel Marcel Olteanu comandantul regimentului de­ Gardă Cărare, înaintat d-lui mi­nistru general Vasiliu­ Răşcanu. Dar răspunsul a fost dat şi în alt ship: „Bine aţi venit, măi fraţi ostaşi!” Era la ora 2 d. a. un tren trimis de fortul Bragadiru l­a dua pe os­taşii, ofiţerii şi comandantul regi­mentului în mijlocul muncitorilor. Poate să fi fost de vină şi pri­măvara, dar noi credem că dragostea şi prietenia arătată bravilor ostaşi, isvorau din credinţa muncitorilor in armata democrată a ţării. Ural­ele şi lozincile de frăţietate se împleteau cu­ veselia generală. Până şi copiii din căminul de zi intonau cântece şi arătau bucuria de a trăi, între maturi, o sărbătorească zi. In sala de festivităţi frumos îm­­podob­tă cu drapele şi lozinci, a luat cuvântul muncitorul Victor Dincă. Salutând pe ofiţerii şi solda­ţii cari au venit în mijlocul munci­torilor, el a spus printre altele: „Suntem temelia pe care se clădesc toate frumuseţile lumii. Lucrăm cu râvnă, aşa cum n’am făcut-o nicio­dată, căci înţelegem că ţara are nevoie de munca noastră, de sacrifi­ciile pe cari le facem. Şi în drumul acesta spre victorie, poporul priveşte cu­m scârbă la domnişorii şi bătrânii înrăiţi, la rămăşiţele unui trecut ru­şinos, cari au scos capul la colţuri de stradă sau cafenea, cerând pentru ei ceea ce n’au dat niciodată mone­tarilor, ţăranilor şi ostaşilor”. A urmat un frumos program artis­tic. Corul a executat numeroase cân­tece. Mult aplaudate au fost bu­căţile cântate de muncitorii Const. Dumitrache, Ion Mihăilescu şi Eli­­sabeta Marin. „O noapte furtunoasă” într-o zi însorită şi un match de volley Echipa de teatru a fortului Bra­gadiru a jucat apoi cu deosebită pricepere, „O noapte furtunoasă“ de I. L. Caragiale. Hohotele de râs şi aplauzele celor prezenţi, au răs­plătit di­n plin pe artiştii amatori. D-nuii col. Panaitescu Haralam­bie, directorul fabricei şi col. Mar­cel Olteanu, comandantul regimen­tului, au mulţumit ostaşilor şi muncitorilor. Vizita Regimentului de Gardă Călare la, fortul Bragadiru a fost încheiată primtr’un match de voi ley între echipele respective. H. Obedeanuu -----------I - .................................■ înfrățirea armatei cu muncitorii ii g­rim­in­imniî de Gardă Călare în mi­jlocul mun­citorilor dela fortul Bragadiru Şedința Asociaţiei foştilor voluntari români în Brigăzile Internaţionale din Spania Vineri 29 Martie a avut loc o În­trunire a foştilor voluntari români în Spania, la sediul Asociaţiei din str. Cristian Tell, pentru a lua cuno­ştinţă de desfăşurarea Congresului foştilor voluntari iugoslavi în Ar­mata Republicană Spaniolă care s-a ţinut la Belgrad în zilele de 18 şi 19 Martie a. c. Tov. C. Don­cea, membru în comite­tul Asociaţiei şi delegat al foştilor vo­luntari români la acest congres, a fă­cut un documentat raport,asupra des­­baterilor congresului. D-sa a mai arătat aspecte din viața internă a poporului iugoslav care se situiază — spune tov. Doncea — ime­diat după Uniunea Sovietică in mun­că productivă. Locot. Colonel M. Burcă, a vorbit apoi despre armata poporului iugo­slav, armată călită în luptele de eli­berare a Patriei în cei patru ani de cotropire hitleristă. Şedinţa a fost prezidată de tov. Mi­­nea Stan, preşedintele Asociaţiei foştilor voluntari români în Spania. Prelungirea falaMb­lafii carnetelor şi permiselor pe C. F. R. Direcţia generală C. F. R. a dat un ordin circular prin care face cunos­cut că de la 1 Aprilie a. c. se vor prelungi fără nicio viză, până la 30 Iunie, numai valabilitatea cărţilor de identitate, seria E şi F şi permisele de circulaţie aparţinând : a) Salariaţilor şi pensionarilor c.f.r. b) Asimilaţilor lor (ministerul co­municaţiilor, regiunea de Jandarmi c­f. r. M. St. Major, etc. c) Membrilor de familie ai acestor categorii, posesori de cărţi de iden­titate seria E şi F. Pentru ceilalţi beneficiari de redu­ceri şi gratuităţi pe calea ferată se vor da dispoziţiuni ulterioare. . Primim şi semnalam Problema locuinţelor şi a chiriilor este astăzi aproape tot atât de acută ca cea a hranei sau îmbrăcămintei. Ce­tăţenii ţării aflând că se prepară o nouă lege menită să reglementeze rela­ţiile între proprietari şi chiriaşii s-au grăbit să ne trimeată diferite so­luţii şi propuneri. Redăm mai jos câteva din ele: „ Sunt mulţi chiriaşi care se plâng împotriva proprietarilor şicanatori. Astfel Dumitru Zamfirescu semnalează că d. N. Stoenescu îi face scandal, îl bate, îl insultă pentru că refuză să-i plătească o chirie mai mare. Pensio­narul ceferist Ion Dogaru sa plânge deasemenea împotriva proprietarilor care pretind chirie dublă da la chiriaşii lor săraci care neavând unde să se mute, sunt nevoiţi să-şi vândă lucru­rile din casă pentru a putea sta subt un acoperiş. D. Alex. Teodor­escu, func­ţionar, arată că in timp ce el îşi fă­cea datoria către ţară ca soldat, pro­­prietăreasa Gede împreună cu cele două fiice au bătut şi insultat pe soţia lui, de asemenea funcţionară şi conti­nuă să-l facă fel de fel de şicana Me­canicul Dumitru Florea cere o anchetă la faţa locului întrucât nu mai poate răbda mizeria pe care i-o face pro­prietarul imobilului din str. Şcoalei 17. Noua lege a chiriilor va trebui să prevadă sancţiuni severe împotriva unor astfel de proprietari, ca să le treacă pofta de a mai face şicane. • Unii chiriaşi prezintă direct sugestii. Astfel d. Alex. Sturdza din Bacău propune ca toate contractele de închiriere să fie prelungite pe 2 ani pentru toate categoriile de chi­riaşi şi dintre proprietari să fie fa­vorizaţi numai funcţionarii şi pen­sionarii. D. I. Bercovici din Galaţi, scrie că legea ar trebui să apere pe funcţionari fie ei publici fie particu­lari şi să fe daţi afară adevăraţii pro­­fitori sau negustorii cari au făcut mi­lioane plătind chirii mici. Vom continua în numerele noastre viitoare să publicăm şi alte sugestii atât ale chiriaşilor cât şi ele proprie­tarilor. Azi soseşte în ţară co­misia română pleca­tă în Elveţia pentru achiziţionare de me­dicamente In cursul zilei de azi soseşte ve­nind de la Berna cu avionul pilotat de Max Manolescu, comisiunea ro­mână aflată în Elveţia pentru a­­chiziţionarea de medicamente­ Comisia formată din d-nii prof. dr. Nicolau, dr. Dimitriu, Polovră­­geanu, a plecat din țară în ziua de 16 Decembrie 1945 şi azi după mai bine de trei luni, se înapoiază cu rezultate îmbucurătoare privind sănătatea poporului. Preţul bumbacului şi al firelor de bumbac Indigen Printr’o decizie a Comisariatului General al Preţurilor s’a fixat la 14.700 lei kgr. preţul bumbacului e­­grenat ,puf­ indigen, cu o umiditate de maximum l0Vc. Deasemeni s’a stabilit la lei 44.300 kgr. preţul de vânzare loco fabrică al firelor toarse din bumbacul indigen cu umiditatea de maximum S^OVo, pe Warcop sau Pincops ambalate, baza fiind nr. 20/L Sa se acorde cât mai grabnic credite pentru economaiele şi căminele funcţionarilor pound In nenumărate rânduri ne-am ocu­pat în ziarul nostru de starea grea ma­terială în care se află funcţionarii sta­tului Pentru remedierea în parte a acestor greutăţi economice, datorite stăpânirii din trecut a reacţionarilor şi fasciştilor cari au dus ţara la dezastrul cunoscut, funcţionarii publici au cerut activarea economatelor prin acordarea de credite şi înfiinţarea de cantine. Se ştie că Economatul General al Statului are în grija sa aproviziona­rea unui număr de 1.179.373 mem­bri prin 94 economate presărata in În­treaga ţară. Până în luna August 1945, mijloa­cele financiare ale Economatului gene­ral însumau 4 miliarde lei. La stă­ruinţa permanentă a Uniunii salaria­ţilor publici, încă din luna August 1945 printr’un jurnal al Consiliului de miniştri fondul de rulment s’a majorat la 15 miliarde lei, ceiace revine abia 15.000 lei pentru fiecare membru. Totuşi, deşi au trecut 7 luni de a­­tunci, nici până azi acest fond n’a fost vărsat la casieria economatului gene­ral. In acest răstimp Ministerul Finan­ţelor n’a alocat decât un singur mi­liard, rămânând pentru complectarea fondului să se mai dea 10 miliarde lei. De asemenea, în ce priveşte cantinele, Uniunea a cerut în scris fiecărei insti­tuţii să prevadă în bugetul respectiv sumele necesare pentru înfiinţarea şi buna funcţionare a cantinelor. In Ca­pitală, din 27 mari instituţii de stat, abia 8 au cantine. Pentru remedierea acestor stări se impune : Ministerul de Finanţe prin Banca Naţională a României să acorde de urgenţă cele 10 miliarde lei econo­­matului general ; Să se doteze economatele cu autoca­mioane venite din U. R. S.S., aşa cum s’a făcut pentru alte instituţii; Să se facă o dreaptă repartiţie a co­telor de mărfuri de către S. S. A. şi să se înfiinţeze cât mai grabnic cantine pe lângă fiecare instituţie de stat, aşa cum s’au făcut la cele 8 ministere ară­tate mai sus. Aceste cereri juste, înfăptuite cât mai curând, vor uşura simţitor viaţa sluj­başilor statului, atât de împovărată azi. GH. GHEORGHIŢA O inovaţie muncioreasca la c. F. R. Un nou procedeu pentru curbarea lemnului Dând piept cu greutăţile, înlătu­rând piedicile ivite in cale, muncito­rimea păşeşte cu hotărîre înainte, pe drumul reconstrucţiei şi el­evui vii­tor mai bun. Prin inovaţii şi invenţii izvorîte din patriotism şi ingeniozitate, mun­citorimea izbuteşte a îmbunătăţi me­todele de producţie. Şi în această privinţă, ceferiştii stau in frunte. Lucrul merge anevoie.» — In partida în care lucrez eu — ne explică tov. Godini Dumitru, des­pre a cărei Inovaţie am venit să ne interesăm — avem mai multe va­goane in lucru, cu acoperişul şi că­priorii distruşi. Lucrul mergea anevoe, din cauza dificultăţilor de curbare şi încleere a căpriorilor. Trebuia să aşteptăm să se u­suce cleiul cu care fixăm căpri­orii, ceea ce întârzia mult mersul lu­crărilor. Intru­cât la construcţia unui acoperiş de vagon trebuesc cam 28 căpriori, era nevoe de 7 zile pentru a repara un singur vagon. In această situaţie, muncitorul co­munist Godini Dumitru s’a gândit să găsească un alt procedeu superior ce­luia folosit până acum. A muncit zile şi săptămâni dearândul, cu răb­dare, perseverenţă şi dând dovadă de o voinţă admirabilă, a reuşit până la urmă. Noua inovaţie măreşte producţia — Iată în ce constă inovaţia mea, continuă Iov. Godin explicaţiile sale: înainte, încleierea se făcea cu Pen­sula în condiţiuni nepractice şi risi­­pindu-se o sumedenie de clei. îmbi­narea foilor şi curbarea lor se făcea cu greu cu un aranjament de clame de lemn, greu de manipulat şi foarte puţin rezistent. După numai câteva presări, clamele trebuiau înlocuite, pierzâradu-se şi timp şi material. Cu noul procedeu descoperit de mine, încleierea căpriorilor se face într’o bae­ri­­oare foile, fierte în clei, se îmbibă cu substanţa lipicioasă, că­pătând o rezistenţă foarte mare. Un sistem de clame metalice, uşor de mânuit, permite apoi curbarea că­priorilor după orice profil. Folosind acest procedeu, nu mai lovesc decât 2 zile şi jumătate pentru construirea unui acoperiş de vagon, în loc de 7, ca înainte. Tradus în cifre, aceasta reprezintă o mărire a pro­ducţiei cu 159°/», fără a mai ţine seama de calitatea mult superioară a lucrului obţinut şi a economiei de material. — Acum, construesc 10 căpriori pe zi Dar sper să depăşesc curând a­­ceastă cifră. MANZATU ADRIAN Coresp. C. F. R. In câteva zile statu­tul salariaţilor C. A. M. va apare în Monitorul Oficial Vineri 29 Martie a. c„ Comitetul Executiv al Uniunii şi activul Sindi­catului Central C. A. M.-Bucureşti au avut la sediul Confederaţiei o şedin­ţă cu tov. Chivu Stoica, vice­preşe­­dintele C. G. M., pentru introducerea în Statut a primelor de muncă, ca o dreaptă răsplătire a celor care depun eforturi pentru mărirea producţiei. Astfle, după luni de tărăgăneli, timp în care Confederaţia Generală a Muncii şi Uniunea Sindicatelor C. A. M. au avut de înfruntat tot felul de greutăţi şi piedici, statutul salar­iaţi­lor C. A. M. va apare peste câteva zile în Monitorul Oficial. E­A Sub semnul F. U. M.­­1 al solidarităţii sindicale, continua alegerile comitetelor de întreprindere ori au continuat alegerile comitetelor de fabrică, în următoarele întreprinderi: La „TARS“, într’un spirit de adâncă solidaritate muncitorească, au fost aleşi: Turcu Pascu, Zamfir Gh., Catarrgiu Ion, Ciobanu M., Timaru V. Tănase Gh., Marimescu L., Munteanuu M., Ştefănescu I., Bâzu Can­tacuzino şi Ivănescu Ion. La „FILATURA NAŢIONALA“, au fost aleşi : Jeni Stetig, Alexandrina M­and­eluc, Matsescu Niculina, Florea Ioana F­lena Moldoveanu, Galina Magdalena, T­idor Alexandrina. Deasemenea au mai avut loc alegeri la: METALICA FORD-BANEASA, O­­MEGA, FABRICA DE ZAHAR CHITI­­L­A, LANITAL, AMERO, RASUCITO­­R­IA MECANICA, OSCAR, MALER, SPITALUL FILANTROPIA, SARPED, S.A.R.-PETROL si BUHUSI. 3 In Valea Călugăreasca — 18 km. de­­poltare de Ploeşti — te afli fabrica de acid sulfuric Mărăşeşti. Ea produce acid sulfuric, sulfat de cupru (extrem de necesar îngrăşămintelor pentru a­­gricultură), sulfat de fier­ verde de Pa­ris, su­perfosfat ei fosfat trisodic, ma­terii de mare importanţă pentru in­­­dustriile de Pielărie, textile şi chi­micale. 800 de mumb­olitori Îmbrăcaţi în zdren­ţe, cu răni pe picioare, cu ochii injec­­taţi, robotesc 12 ore pe zi, un continuu pericol, deoarece munca lo­r grea nu este protejată. „Bunii români“ din con­ducerea fabricei Vice­preşedinte al consiliului de ad­ministraţie al societăţii „Mărăşeşti” este d. Ghiţă Poţp, cunoscutul „ma­re român“ manist ce-şi face afacerile în regiunea Bucureşti-Floeşti. Director general al fabricei este un anume Mitescu. Pe vremea teroarei antonesciene el dădea „circuitul pe fa­brică“ în care ameninţa şi insulta pe muncitori. Tot Mitescu este acela care a introdus carcera şi ţinea muncitorii închişi chiar şi în timpul bombarda­mentelor. El este un duşman neîmpă­­cat al democraţiei şi al celor ce mun­­cesc. Al treilea din sinistra bandă este hitleristul Kochlich. Acesta întrona­se pe „vremuri bune“ o teroare speci­ile nazistă. Astăzi este camuflat cetă­ţean cehoslovac şi continuă să ame­ninţe, să insulte şi să persecute pe muncitori. l­.OOO kg, acid în loc de 26000 kg. Conducerea fabricei prin lipsa de Interes in achiziţionarea de materii prime a făcut ca producţia să sca­dă. Capacitatea normală este de 26 mii kgr .acid pe zi, dar astăzi fabrica produce numai 11.000 kgr. Materii prime ca pirita, soda caus­tică şi păcura lipsesc, deşi la 6 km depărtare se află soc. Româno-Ame­­ricană iar la 16 km. Ploeştii. Afa­­ră de aceasta, pentru soluţionare problemei combustibilului s’ar puri introduce gazul metan. In circa săptămâni, Direcţia nu admite. D­recţia nu vrea să facă nimic pentr­u ameliora producţia. Atelierul mecanic este neacopen Despre felul cum sunt aprovizionaţi muncitori Economatul fabricei „Mărăşeşti“ ai autorizaţie pentru a aduce mărfuri­­ economat în valoare de 320 milioane lei, dar autorizaţia este ţinută la do­sar. O cotă de bocanci de la fabrică Deraiata n’a fost ridicată, deşi încăl­ţămintea este o condiţie de viaţă în­tr’o fabrică de acizi. La fel au fost pierduţi 32.000 metri pânzeturi. Contractul colectiv semnat de pa­tron­ prevede îmbrăcăminte, încălţă­minte şi încălţăminte de cauciuc spe­cială pentru muncitori. Nimic nu s’a dat. Ucenicii n’au cămin şi se tăvă­lesc pe unde pot. Contractul colectiv nu specifică, da’ e normal ca o fabrică — şi în specia una în care gazele acizilor îmbâcsea atelierele — să aibă becuri. Dar eie lipsesc cu desăvârşire la „Mărăşeşti şi muncitorii sunt veşnic in pericol de a fi accidentaţi. Mizeria neagră în care se sbat mun­citorii fabricii, scăderea producţiei, sa­botarea efortului general — toate a­cestea se datoresc "clicii -patronată de Ghiţă Pop. Este necesar să fie luate măsurile ce se impun. Ghiţă Pop , şleahta jefuitorilor din jurul său, tre­buesc alungaţi din conducerea fabricii şi înlocuiţi cu oameni cinstiţi, cari să fie în slujba Intereselor mari ale ţării Ovid Haralambie DIX CAXFUL XIVXCII Unde­r patron Grk­ita Pop­oop La lan­at acid sulfuric JUMT muncitorii îndură o mizerie neagră

Next