Scânteia, aprilie 1946 (Anul 3, nr. 491-512)
1946-04-01 / nr. 491
inia, pe zii . Se întruneşte după Paşti Comitetul Executiv manist? Fruntaşi socialişti In provincie. Congresul P. N. Ţ. (A. Alexandrescu) va avea loc la sfârşi tul lunii Mai Ministerul de Finanţe comunică : Întrucât împrejurări ce coincid, cu începutul exerciţiului financiar, sunt de natură să creeze situaţii noi care pot influenţa favorabil evaluările bugetului 1940—1947, guvernul a constatat că este necesar ca proectul de buget întocmit să fie definitivat pe ziua de 1 Mai 1946. Veniturile şi cheltuelile lunii Aprilie 1946, vor fi executate pe baza de 1/12 din bugetul 1945— 1946 şi vor fi imputate bugetului pe exerciţiul 1946—1947. Frământări naţional ţărăniste Frământările în P. N. Ţ. (Manhi) împotriva conducerii dictatoriale a „şefului“ au căpătat un caracter atât de pronunţat, încât fruntaşi din conducerea partidului — fără a mai cere avizul d-lui Maniu — Corespondentul nostru din Braşov ne telefonează că In cursul zilei de enl a fost oprit la bariera oraşului un taxi care purta drapelul american. Sesizăndu-se de faptul că drapelul se afla pus la o maşină de pistă, gardianul de serviciu a oprit maşina şi a cerut şoferului să conducă la chestură. Acolo s'a constatat că in maşină se afla corespondentul american de presă Markham şi fruntaşul maniat Iile Lazăr aflaţi In propaau hotărît să grăbească şedinţele congreselor judeţene — cari nici ele nu s’au mai ţinut de 8 ani — pentru ca întrunirea comitetului central executiv al partidului să poată avea loc imediat după Paşti. Se aşteaptă însă reacţiunea d-lui Maniu faţă de această iniţiativă care trece peste capul lui, gandă electorală. Chestorul poliţiei a lăsat maşina şi pe cei doi să-şi continue turneul. Faptul este cu atât mai curios, cu cât dispoziţiunile Misiunii Americane — comunicate şi autorităţilor nostre — sunt foarte riguroase în această privinţă, ne-ingăduind arborarea drapelului american decât la maşinile oficiale aparţinând Misiunii. Adeziuni la P. N. P. D, general Teodor Şerb, fost comandant de Corp de Armată, a fost ales la conducerea organizaţiei Timiş- Torontal a Partidului Naţional Popular. Un Însemnat grup din fostul partid iumanist a trecut la P.N.P. î. Timişoara. Fruntaşi socialişti in provincie O seamă de fruntaşi ai Partidului Social Democrat au părăsit Capitala, pentru a merge în diferite localităţi din ţară, unde vor avea loc întruniri politice. Tovarăşii Şt. Voitec şi Tudor Ionescu au plecat în Oltenia, tov. Lotar Rădăceanu la Sibiu, tov. Ion Burcă la Corabia şi Caracal, tov. N. Deleanu la Piteşti şi tov. Mironescu-Mera la Ploeşti. Luni va avea loc o şedinţă a Biroului Politic al P. S. D. Congresul P. N. Ţ. (A. Alexandrescu) Congresul partidului naţional-ţărănesc de sub preşedinţia d-lui Anton Alexandrescu, va avea loc la sfârşitul lunii Mai. Programul partidului va apare Marţi D. Markham şi Iile Lazăr într'un taxi la care era arborat abuziv drapelul american are PE SIIOMEVX. IM Titel Petrescu despre poporul român într’un articol din „Viaţa Sindicală”, tov. I. Puţuri, reproduce unele afirmaţii ale lui Titel Petrescu, făcute cu vre-o 7—8 ani in urmă când i se propusese incheerea Frontului Unic Muncitoresc. „Frontul Unic — zicea Titel Petrescu atunci este o imposibilitate istorică pentru România. Poporul român e un popor de ţigani, un popor de Iaşi, incapabil de acţiune. De ce să ne mai pierdem vremea cu Frontul Unic, sau alte fronturi“. Aceste declaraţii 11 prezintă pe Titel Petrescu tot aşa de „consecvent“ în flotele sale antipopulare, cum ştim că sunt bancherii şi moşierii „istorici” In slujba cărora se află. Atunci — acum 1—9 ani — el se opunea încheerii F. U. M, Iar astăzi când se vede depăşit de evenimente, înecarea să spargă unitatea muncitorească ce s’a înfăptuit cu toată împotrivirea lui şi a celor din spatele lui. Poporul pe care agentul „Istoricilor“ l-a calificat „laş şi incapabil de acţiune“, a dovedit că are suficient curaj să-l arunce peste bord. lincaian „luptător al rezistenţei” „Strâmbătatea“ publică o dare de seamă în care este vorba de „luptătorul bihorean dr. Teodor Roxin, preşedintele organizaţiei mamcste din Bihor. Numele „luptătorului“ este cunoscut şi la Bucureşti, unde fruntaşul manist, aflat în ,,refugiu“, a pus la cale o serie de afaceri de mare amploare, la colaborare cu Antoneşti şi cu nemţii. Astfel, „luptătorul“, bihorean a luat parte în 1941, alături de Iiie Lazăr, la înfiinţarea „Cooperativei Refugiaţilor Ardeleni“, unde au fost săvârşite mari nereguli. A „preluat“ o mare industrie de la Otopeni, „întreprinderile Metalurgice-Agricole Termice“ (IMAT), executând mari comenzi pentru armata hitleristă şi sprijinind în felul acesta războiul de jaf şi cotropire împotriva Uniunii Sovietice. In 1942, alături de Ghiţă Pop şi Ioan Hudiţă a înfiinţat societatea ,,Dunărea Română“, care îşi propunea să facă exporturi de produse agricole în Germania. La această societate a fost interesat şi Erwin Antonescu, vărul lui Mihai Antonescu. In sfârşit, dr. Teodor Roxin s-a asociat cu legionarul dr. Camil Manning şi cu dr. Şerban Flondor, înfiinţând societatea „Valea Siretului“ cu sediul la Storojineţ. Această societate a jefuit teritoriile sovietice, sub oblăduirea regimului criminal al lui Antoraescu. Iată cine este preşedintele organizaţiei maniate din Bihor, „luptătorul“ dr. Teodor Roxin. Problemele economice D. Brănişteanuu publică în „Jurnalul de dimineaţă“ un articol amplu în care analizează problemele economice la ordinea zilei. După ce trece în revistă o serie de simptome ale neajunsurilor economice pe cari le suferă țara noastră, d-sa se declară pentru o privire realistă a lucrurilor. Ocupându-se de unele aspecte propagandistice în legătură cu aceste probleme, d. Brănişteanuu scrie : „Mai just ei mai eficace este să se arate cauzele fenomenelor arzătoare. Ele sunt o urmare fatală a războiului. Ele se manifestă Intr'un fel sau altul. In mai toate ţările a căror situaţie şi , structură economică, e asemănătoare cu cele ale țării noastre. Guvernul nostru face ce fac şi guvernele acestor ţări”. Im căutarea unei soluţii, autorul socoate că : „Trebue creat un organ unic, cu cele mai mari puteri, care cu câteva dispoziţii de toţi inteligibile, fiindcă practice, să ia direcţiunea vieţii economice şi financiare”. In acest sens se îndreaptă şi eforturile guvernului, care a creiat Consiliul Superior al Economiei Naţionale sub preşedinţia tov. Gheorghiu-Dej, consiliu a cărui activitate trebue puternic sprijinită de toţi oamenii cinstiţi cari doresc îmbunătăţirea situaţiei economice cu un ceas mai devreme. Palsi’ştii „istorici” In „Dreptatea” găsim o distincţie între poliţiştii „comprimaţi” şi cei cari „au stat în slujba legionarilor şi a tuturor schingiuitorilor din ultimii ani”. In primul rând trebue amintit faptul că poliţiştii epuraţi nu s’au „evidenţiat“ numai pe timpul legionarilor şi al lui Antonescu. Ei au săvârşit cu tot atâta dibăcie schingiuri, maltratări şi asasinate şi sub guvernele maniste, mai cu seamă sub regimurile stării de asediu impuse ţării de Maniu, patronul masacrelor de la Griviţa şi Lupeni. Dealtfel regimul Antonescu nici nu a găsit util să-i schimbe pe poliţiştii „istorici”, găsindu-i — desigur — perfect educaţia conlucra cu Gestapoul. Aşa cum dealtfel s’a întâmplat şi cu oamenii de afaceri manişti — Şt. Mihăescu, Hudiţă, Ghiţă Pop, etc. — cu cari neamţul Gustav Brukner şi Erwin Antonescu ca şi firmele Brennabor, B. M. W. Hansa Lloyd, Goliathwerke, Auto-Union, Bussing — N-A. G., Loewe, s-au declarat perfect mulţumite, nefăcându-le nici o dificultate din faptul că aparţineau P. N. Ţ.-ului — partid de „rezistenţă” — cum spune „Dreptatea”, îndemnuri la asasinat Ziarul „Aurora“ demască n numărul său de ori, îndemnurile la asasinat pe care oficiosul manist le adresează elementelor „echipelor morţii“ din propriul partid ca şi celor cari — eventual — nu s’au „înregimentat“ încă, ,„dreptatea" ridică acuzări în cazul studentului Sergiu Iacovlov, găsit mort în piaţa Unirii din Iaşi. Ar fi vorba despre un asasinat. Desigur, cazul se anchetează şi vor fipublicate amănunte complecte asupra împrejurărilor în care şi-a găsit moartea studentul Iacovlov. Dar oficiosul d-lui Maniu îşi închee articolul său de veştejire a „asasinatului“, în felul următor: „Cred cei în drept că se va mai sta multă vreme cu arma vorbei, a raţiunii şi a justiţiei, drept apărare faţă de bâtă şi pistol ?“ Va să zică, aşa ? După ce generalii armatei române au fost trecuţi de listele negre ale vindictei fasciste, acum se strecoară şi îndemnul la întrebuinţarea revolverului ! Şi când le spui că sunt reacţionari şi fascişti, se supără şi protestează vehement". 1 Se pune în faţa noastră o problemă de o însemnătate covârşitoare pentru ridicarea n velului politic al membrilor noştri de Partid, chemaţi să lămurească massele asupra rolului Partidului nostru şi a drumului ce trebue urmat pentru consolidarea şi desvoltarea a tot ce a câştigat poporul nostru prin lupta sa unită. Problema care se pune, este aceea a prelucrării materialului de Parte, a hotărîrilor şi directivelor Partidului nostru, cu organizaţiile sale de bază, cu celulele de Partid, cu birourile celulelor. Partidul Comunist cere membrilor săi să cunoască şi să-şi însuşească teoria călăuzitoare a Partidului nostru, teoria marxistă-leninistă, gândirea marxistă-leninistă. In acest scop s’au organizat şi şcoli de cadre. Dar înarmarea membrilor de Partid nu se opreşte numai aci, ea se face zi de zi n munca de Partid, în celulele noastre. Materialul de Partid e bogat prin conţinutul său şi prin problemele pe care le prezintă, deschizând larg orizontul celor care şi-l însuşesc. Prepararea lui temeinică este neapărat scalată pentru asigurarea unei juste desfăşurări a munci de Partid, pentru vitarea şi combaterea unei greşite aplicări a liniei Partidului nostru. Numărul mare de membri de Partid, deci, numărul mare de celule, cere o deosebită atenţie şi grjă îndreptate către o bună organizare a şedinţelor. Unele organizaţii de Partid cu numeoşi membri de Partid şi cu posibilitţi tehnice mai reduse, tin şedinţe de celulă odată la 2 săptămâni. In acest răstimp se ridică o serie de trbbleme ivite în munca pe teren, ce reuvesc lămurite, se strânge o cantitate mai mare de material de Partid, In la ordinea zilei o serie de hotărîri directive ce urmează a fi introduse munca întregii organizaţii. Faţă de această situaţie se folosesc şi multe procedee, din care vom ,la trei : 1. Se ating toate problemele în trea şi deci superficial, necorespunzăor cu felul nostru de muncă. In acest caz problemele nu sunt frătatate în celulă, trecându-se pesteo fără a le analiza în spiritul nostru fără a desvolta în celulă, pu parti■oarea ei activă, discuţia în vederea licării concrete a directivelor şi insducerii în viaţă a materialului dat de Partidul nostru. Munca de acest fel a se poate numi prelucrare şi duce mod inevitabil la o muncă de Partid slabă, procedeul acesta dovedinduse dăunător Partidului 2. Se fac expuneri lungi şi foarte amănunţite asupra tuturor problemelor, urmate de întrebări şi discuţii, uneori fără o bună pregătire şi organizare a şedinţei. Ac, se pierde din vedere că tovarăşii vin la şedinţă după munca în producţie şi nu reuşesc să urmărească cu atenţia cuvenită o expunere care durează 2-3 ore asupra unor probleme foarte importante, a căror lămurire este extrem de necesară. Dea ceea ei şi fac un efort mare, îşi încordează atenţia, sunt dornici de a învăţa, ştiind că învăţând vor putea lămuri şi pe alţii, dar adeseori le scapă elemente de bază din problema expusă. Astfel, acest procedeu se dovedeşte a duce la o prelungire peste măsură a şedinţelor şi nu contribue la însuşirea cu adevărat temeinică a liniei Partidului. Desigur că ţinerea săptămânală a şedinţelor ar soluţiona în bună parte această problemă, şedinţele nemai fiind încărcate cu materialul ce s’a strâns în decurs de două săptămâni. La această soluţie s’a oprit şi organizaţia de Partid dela Malaxa, care se strădueşte acum să găsească posibilităţile tehnice şi modalităţile de organizare a şedinţei săptămânale de celulă, pentru ca aceasta să trăiască într-adevăr viaţa de Partid. 3. Un al treilea procedeu este acel de a face expuneri scurte asupra directivelor, iar în privinţa prelucrării materialului de Partid, se pregătesc teze pe baza cărora se pun întrebări în şedinţă îndemnând pe cât mai mulţi tovarăşi să ia cuvântul pentru a răspunde la ele. De pildă, în şedinţa din 29 ort. a birourilor din 19 celule, tov. Gh. Calcan, responsabil organizatoric al organizaţiei de Partid C. F. R., a făcut o expunere scurtă şi clară asupra criteriilor pe baza cărora trebue construit planul de muncă. Trecând la prelucrarea părţii a 3-a din raportul Comitetului Central expus de tov Gheorghiu-Pej la Conferinţa Naţională a Partidului, tov. Calcan a pus întrebări care au îndemnat majoritatea tovarăşilor din birouri să ia cuvântul la răspuns. In acest fel tovarăşii participă în mod activ la analizarea acestui material bogat, frământând şi în mintea lor problemele şi sarcinile puse de Partid în faţa noastră. Este o metodă vie, corespunzătoare, care se poate aplica cu succes în toate celulele de Partid. Menta Şerbu-Apostol Viaţa de Partid Prelucrarea materialului de Partid „SCÂNTEIA* „Scânteia“ Organ Central al Partidului Comunist Bomba Directori MIRON CONSTANTINESCU Redactor Respomsamh AL Buican. COMITETUL DE DIRECŢIEI • Lucreţiu D. Pătrăşcanu • Miron Constantnescu • Gh. Vashichi • L Chişinevsch • L Rfiatu • AL Buican • N. Popescu- Doreanu In ziua de 21 Martie a. c., muncitorii dela Bragadiru au dăruit Regimentului de Gardă Călare o bibliotecă. Ei s’au dus în mijlocul vitejilor ostaşi ai regimentului, pentru a dovedi duşmanilor prietenia dintre muncitori şi armata ţării, pentru a arăta legătura strânsă ce există între aceşti fii ai poporului Prilejul a fost folosit de foile „istorice" într’un chip tendenţios. I s’a dat acestei manifestări o anume interpretare, menită a săpa neîncrederea şi a induce în eroare opinia publică. Trebuia un răspuns. El a fost dat prin protestul d-lui colonel Marcel Olteanu comandantul regimentului de Gardă Cărare, înaintat d-lui ministru general Vasiliu Răşcanu. Dar răspunsul a fost dat şi în alt ship: „Bine aţi venit, măi fraţi ostaşi!” Era la ora 2 d. a. un tren trimis de fortul Bragadiru la dua pe ostaşii, ofiţerii şi comandantul regimentului în mijlocul muncitorilor. Poate să fi fost de vină şi primăvara, dar noi credem că dragostea şi prietenia arătată bravilor ostaşi, isvorau din credinţa muncitorilor in armata democrată a ţării. Uralele şi lozincile de frăţietate se împleteau cu veselia generală. Până şi copiii din căminul de zi intonau cântece şi arătau bucuria de a trăi, între maturi, o sărbătorească zi. In sala de festivităţi frumos împodobtă cu drapele şi lozinci, a luat cuvântul muncitorul Victor Dincă. Salutând pe ofiţerii şi soldaţii cari au venit în mijlocul muncitorilor, el a spus printre altele: „Suntem temelia pe care se clădesc toate frumuseţile lumii. Lucrăm cu râvnă, aşa cum n’am făcut-o niciodată, căci înţelegem că ţara are nevoie de munca noastră, de sacrificiile pe cari le facem. Şi în drumul acesta spre victorie, poporul priveşte cum scârbă la domnişorii şi bătrânii înrăiţi, la rămăşiţele unui trecut ruşinos, cari au scos capul la colţuri de stradă sau cafenea, cerând pentru ei ceea ce n’au dat niciodată monetarilor, ţăranilor şi ostaşilor”. A urmat un frumos program artistic. Corul a executat numeroase cântece. Mult aplaudate au fost bucăţile cântate de muncitorii Const. Dumitrache, Ion Mihăilescu şi Elisabeta Marin. „O noapte furtunoasă” într-o zi însorită şi un match de volley Echipa de teatru a fortului Bragadiru a jucat apoi cu deosebită pricepere, „O noapte furtunoasă“ de I. L. Caragiale. Hohotele de râs şi aplauzele celor prezenţi, au răsplătit din plin pe artiştii amatori. D-nuii col. Panaitescu Haralambie, directorul fabricei şi col. Marcel Olteanu, comandantul regimentului, au mulţumit ostaşilor şi muncitorilor. Vizita Regimentului de Gardă Călare la, fortul Bragadiru a fost încheiată primtr’un match de voi ley între echipele respective. H. Obedeanuu -----------I - .................................■ înfrățirea armatei cu muncitorii ii griminimniî de Gardă Călare în mijlocul muncitorilor dela fortul Bragadiru Şedința Asociaţiei foştilor voluntari români în Brigăzile Internaţionale din Spania Vineri 29 Martie a avut loc o Întrunire a foştilor voluntari români în Spania, la sediul Asociaţiei din str. Cristian Tell, pentru a lua cunoştinţă de desfăşurarea Congresului foştilor voluntari iugoslavi în Armata Republicană Spaniolă care s-a ţinut la Belgrad în zilele de 18 şi 19 Martie a. c. Tov. C. Doncea, membru în comitetul Asociaţiei şi delegat al foştilor voluntari români la acest congres, a făcut un documentat raport,asupra desbaterilor congresului. D-sa a mai arătat aspecte din viața internă a poporului iugoslav care se situiază — spune tov. Doncea — imediat după Uniunea Sovietică in muncă productivă. Locot. Colonel M. Burcă, a vorbit apoi despre armata poporului iugoslav, armată călită în luptele de eliberare a Patriei în cei patru ani de cotropire hitleristă. Şedinţa a fost prezidată de tov. Minea Stan, preşedintele Asociaţiei foştilor voluntari români în Spania. Prelungirea falaMblafii carnetelor şi permiselor pe C. F. R. Direcţia generală C. F. R. a dat un ordin circular prin care face cunoscut că de la 1 Aprilie a. c. se vor prelungi fără nicio viză, până la 30 Iunie, numai valabilitatea cărţilor de identitate, seria E şi F şi permisele de circulaţie aparţinând : a) Salariaţilor şi pensionarilor c.f.r. b) Asimilaţilor lor (ministerul comunicaţiilor, regiunea de Jandarmi cf. r. M. St. Major, etc. c) Membrilor de familie ai acestor categorii, posesori de cărţi de identitate seria E şi F. Pentru ceilalţi beneficiari de reduceri şi gratuităţi pe calea ferată se vor da dispoziţiuni ulterioare. . Primim şi semnalam Problema locuinţelor şi a chiriilor este astăzi aproape tot atât de acută ca cea a hranei sau îmbrăcămintei. Cetăţenii ţării aflând că se prepară o nouă lege menită să reglementeze relaţiile între proprietari şi chiriaşii s-au grăbit să ne trimeată diferite soluţii şi propuneri. Redăm mai jos câteva din ele: „ Sunt mulţi chiriaşi care se plâng împotriva proprietarilor şicanatori. Astfel Dumitru Zamfirescu semnalează că d. N. Stoenescu îi face scandal, îl bate, îl insultă pentru că refuză să-i plătească o chirie mai mare. Pensionarul ceferist Ion Dogaru sa plânge deasemenea împotriva proprietarilor care pretind chirie dublă da la chiriaşii lor săraci care neavând unde să se mute, sunt nevoiţi să-şi vândă lucrurile din casă pentru a putea sta subt un acoperiş. D. Alex. Teodorescu, funcţionar, arată că in timp ce el îşi făcea datoria către ţară ca soldat, proprietăreasa Gede împreună cu cele două fiice au bătut şi insultat pe soţia lui, de asemenea funcţionară şi continuă să-l facă fel de fel de şicana Mecanicul Dumitru Florea cere o anchetă la faţa locului întrucât nu mai poate răbda mizeria pe care i-o face proprietarul imobilului din str. Şcoalei 17. Noua lege a chiriilor va trebui să prevadă sancţiuni severe împotriva unor astfel de proprietari, ca să le treacă pofta de a mai face şicane. • Unii chiriaşi prezintă direct sugestii. Astfel d. Alex. Sturdza din Bacău propune ca toate contractele de închiriere să fie prelungite pe 2 ani pentru toate categoriile de chiriaşi şi dintre proprietari să fie favorizaţi numai funcţionarii şi pensionarii. D. I. Bercovici din Galaţi, scrie că legea ar trebui să apere pe funcţionari fie ei publici fie particulari şi să fe daţi afară adevăraţii profitori sau negustorii cari au făcut milioane plătind chirii mici. Vom continua în numerele noastre viitoare să publicăm şi alte sugestii atât ale chiriaşilor cât şi ele proprietarilor. Azi soseşte în ţară comisia română plecată în Elveţia pentru achiziţionare de medicamente In cursul zilei de azi soseşte venind de la Berna cu avionul pilotat de Max Manolescu, comisiunea română aflată în Elveţia pentru achiziţionarea de medicamente Comisia formată din d-nii prof. dr. Nicolau, dr. Dimitriu, Polovrăgeanu, a plecat din țară în ziua de 16 Decembrie 1945 şi azi după mai bine de trei luni, se înapoiază cu rezultate îmbucurătoare privind sănătatea poporului. Preţul bumbacului şi al firelor de bumbac Indigen Printr’o decizie a Comisariatului General al Preţurilor s’a fixat la 14.700 lei kgr. preţul bumbacului egrenat ,puf indigen, cu o umiditate de maximum l0Vc. Deasemeni s’a stabilit la lei 44.300 kgr. preţul de vânzare loco fabrică al firelor toarse din bumbacul indigen cu umiditatea de maximum S^OVo, pe Warcop sau Pincops ambalate, baza fiind nr. 20/L Sa se acorde cât mai grabnic credite pentru economaiele şi căminele funcţionarilor pound In nenumărate rânduri ne-am ocupat în ziarul nostru de starea grea materială în care se află funcţionarii statului Pentru remedierea în parte a acestor greutăţi economice, datorite stăpânirii din trecut a reacţionarilor şi fasciştilor cari au dus ţara la dezastrul cunoscut, funcţionarii publici au cerut activarea economatelor prin acordarea de credite şi înfiinţarea de cantine. Se ştie că Economatul General al Statului are în grija sa aprovizionarea unui număr de 1.179.373 membri prin 94 economate presărata in Întreaga ţară. Până în luna August 1945, mijloacele financiare ale Economatului general însumau 4 miliarde lei. La stăruinţa permanentă a Uniunii salariaţilor publici, încă din luna August 1945 printr’un jurnal al Consiliului de miniştri fondul de rulment s’a majorat la 15 miliarde lei, ceiace revine abia 15.000 lei pentru fiecare membru. Totuşi, deşi au trecut 7 luni de atunci, nici până azi acest fond n’a fost vărsat la casieria economatului general. In acest răstimp Ministerul Finanţelor n’a alocat decât un singur miliard, rămânând pentru complectarea fondului să se mai dea 10 miliarde lei. De asemenea, în ce priveşte cantinele, Uniunea a cerut în scris fiecărei instituţii să prevadă în bugetul respectiv sumele necesare pentru înfiinţarea şi buna funcţionare a cantinelor. In Capitală, din 27 mari instituţii de stat, abia 8 au cantine. Pentru remedierea acestor stări se impune : Ministerul de Finanţe prin Banca Naţională a României să acorde de urgenţă cele 10 miliarde lei economatului general ; Să se doteze economatele cu autocamioane venite din U. R. S.S., aşa cum s’a făcut pentru alte instituţii; Să se facă o dreaptă repartiţie a cotelor de mărfuri de către S. S. A. şi să se înfiinţeze cât mai grabnic cantine pe lângă fiecare instituţie de stat, aşa cum s’au făcut la cele 8 ministere arătate mai sus. Aceste cereri juste, înfăptuite cât mai curând, vor uşura simţitor viaţa slujbaşilor statului, atât de împovărată azi. GH. GHEORGHIŢA O inovaţie muncioreasca la c. F. R. Un nou procedeu pentru curbarea lemnului Dând piept cu greutăţile, înlăturând piedicile ivite in cale, muncitorimea păşeşte cu hotărîre înainte, pe drumul reconstrucţiei şi elevui viitor mai bun. Prin inovaţii şi invenţii izvorîte din patriotism şi ingeniozitate, muncitorimea izbuteşte a îmbunătăţi metodele de producţie. Şi în această privinţă, ceferiştii stau in frunte. Lucrul merge anevoie.» — In partida în care lucrez eu — ne explică tov. Godini Dumitru, despre a cărei Inovaţie am venit să ne interesăm — avem mai multe vagoane in lucru, cu acoperişul şi căpriorii distruşi. Lucrul mergea anevoe, din cauza dificultăţilor de curbare şi încleere a căpriorilor. Trebuia să aşteptăm să se usuce cleiul cu care fixăm căpriorii, ceea ce întârzia mult mersul lucrărilor. Intrucât la construcţia unui acoperiş de vagon trebuesc cam 28 căpriori, era nevoe de 7 zile pentru a repara un singur vagon. In această situaţie, muncitorul comunist Godini Dumitru s’a gândit să găsească un alt procedeu superior celuia folosit până acum. A muncit zile şi săptămâni dearândul, cu răbdare, perseverenţă şi dând dovadă de o voinţă admirabilă, a reuşit până la urmă. Noua inovaţie măreşte producţia — Iată în ce constă inovaţia mea, continuă Iov. Godin explicaţiile sale: înainte, încleierea se făcea cu Pensula în condiţiuni nepractice şi risipindu-se o sumedenie de clei. îmbinarea foilor şi curbarea lor se făcea cu greu cu un aranjament de clame de lemn, greu de manipulat şi foarte puţin rezistent. După numai câteva presări, clamele trebuiau înlocuite, pierzâradu-se şi timp şi material. Cu noul procedeu descoperit de mine, încleierea căpriorilor se face într’o baerioare foile, fierte în clei, se îmbibă cu substanţa lipicioasă, căpătând o rezistenţă foarte mare. Un sistem de clame metalice, uşor de mânuit, permite apoi curbarea căpriorilor după orice profil. Folosind acest procedeu, nu mai lovesc decât 2 zile şi jumătate pentru construirea unui acoperiş de vagon, în loc de 7, ca înainte. Tradus în cifre, aceasta reprezintă o mărire a producţiei cu 159°/», fără a mai ţine seama de calitatea mult superioară a lucrului obţinut şi a economiei de material. — Acum, construesc 10 căpriori pe zi Dar sper să depăşesc curând această cifră. MANZATU ADRIAN Coresp. C. F. R. In câteva zile statutul salariaţilor C. A. M. va apare în Monitorul Oficial Vineri 29 Martie a. c„ Comitetul Executiv al Uniunii şi activul Sindicatului Central C. A. M.-Bucureşti au avut la sediul Confederaţiei o şedinţă cu tov. Chivu Stoica, vicepreşedintele C. G. M., pentru introducerea în Statut a primelor de muncă, ca o dreaptă răsplătire a celor care depun eforturi pentru mărirea producţiei. Astfle, după luni de tărăgăneli, timp în care Confederaţia Generală a Muncii şi Uniunea Sindicatelor C. A. M. au avut de înfruntat tot felul de greutăţi şi piedici, statutul salariaţilor C. A. M. va apare peste câteva zile în Monitorul Oficial. EA Sub semnul F. U. M.1 al solidarităţii sindicale, continua alegerile comitetelor de întreprindere ori au continuat alegerile comitetelor de fabrică, în următoarele întreprinderi: La „TARS“, într’un spirit de adâncă solidaritate muncitorească, au fost aleşi: Turcu Pascu, Zamfir Gh., Catarrgiu Ion, Ciobanu M., Timaru V. Tănase Gh., Marimescu L., Munteanuu M., Ştefănescu I., Bâzu Cantacuzino şi Ivănescu Ion. La „FILATURA NAŢIONALA“, au fost aleşi : Jeni Stetig, Alexandrina Mandeluc, Matsescu Niculina, Florea Ioana Flena Moldoveanu, Galina Magdalena, Tidor Alexandrina. Deasemenea au mai avut loc alegeri la: METALICA FORD-BANEASA, OMEGA, FABRICA DE ZAHAR CHITILA, LANITAL, AMERO, RASUCITORIA MECANICA, OSCAR, MALER, SPITALUL FILANTROPIA, SARPED, S.A.R.-PETROL si BUHUSI. 3 In Valea Călugăreasca — 18 km. depoltare de Ploeşti — te afli fabrica de acid sulfuric Mărăşeşti. Ea produce acid sulfuric, sulfat de cupru (extrem de necesar îngrăşămintelor pentru agricultură), sulfat de fier verde de Paris, superfosfat ei fosfat trisodic, materii de mare importanţă pentru industriile de Pielărie, textile şi chimicale. 800 de mumbolitori Îmbrăcaţi în zdrenţe, cu răni pe picioare, cu ochii injectaţi, robotesc 12 ore pe zi, un continuu pericol, deoarece munca lor grea nu este protejată. „Bunii români“ din conducerea fabricei Vicepreşedinte al consiliului de administraţie al societăţii „Mărăşeşti” este d. Ghiţă Poţp, cunoscutul „mare român“ manist ce-şi face afacerile în regiunea Bucureşti-Floeşti. Director general al fabricei este un anume Mitescu. Pe vremea teroarei antonesciene el dădea „circuitul pe fabrică“ în care ameninţa şi insulta pe muncitori. Tot Mitescu este acela care a introdus carcera şi ţinea muncitorii închişi chiar şi în timpul bombardamentelor. El este un duşman neîmpăcat al democraţiei şi al celor ce muncesc. Al treilea din sinistra bandă este hitleristul Kochlich. Acesta întronase pe „vremuri bune“ o teroare speciile nazistă. Astăzi este camuflat cetăţean cehoslovac şi continuă să ameninţe, să insulte şi să persecute pe muncitori. l.OOO kg, acid în loc de 26000 kg. Conducerea fabricei prin lipsa de Interes in achiziţionarea de materii prime a făcut ca producţia să scadă. Capacitatea normală este de 26 mii kgr .acid pe zi, dar astăzi fabrica produce numai 11.000 kgr. Materii prime ca pirita, soda caustică şi păcura lipsesc, deşi la 6 km depărtare se află soc. Româno-Americană iar la 16 km. Ploeştii. Afară de aceasta, pentru soluţionare problemei combustibilului s’ar puri introduce gazul metan. In circa săptămâni, Direcţia nu admite. Drecţia nu vrea să facă nimic pentru ameliora producţia. Atelierul mecanic este neacopen Despre felul cum sunt aprovizionaţi muncitori Economatul fabricei „Mărăşeşti“ ai autorizaţie pentru a aduce mărfuri economat în valoare de 320 milioane lei, dar autorizaţia este ţinută la dosar. O cotă de bocanci de la fabrică Deraiata n’a fost ridicată, deşi încălţămintea este o condiţie de viaţă într’o fabrică de acizi. La fel au fost pierduţi 32.000 metri pânzeturi. Contractul colectiv semnat de patron prevede îmbrăcăminte, încălţăminte şi încălţăminte de cauciuc specială pentru muncitori. Nimic nu s’a dat. Ucenicii n’au cămin şi se tăvălesc pe unde pot. Contractul colectiv nu specifică, da’ e normal ca o fabrică — şi în specia una în care gazele acizilor îmbâcsea atelierele — să aibă becuri. Dar eie lipsesc cu desăvârşire la „Mărăşeşti şi muncitorii sunt veşnic in pericol de a fi accidentaţi. Mizeria neagră în care se sbat muncitorii fabricii, scăderea producţiei, sabotarea efortului general — toate acestea se datoresc "clicii -patronată de Ghiţă Pop. Este necesar să fie luate măsurile ce se impun. Ghiţă Pop , şleahta jefuitorilor din jurul său, trebuesc alungaţi din conducerea fabricii şi înlocuiţi cu oameni cinstiţi, cari să fie în slujba Intereselor mari ale ţării Ovid Haralambie DIX CAXFUL XIVXCII Under patron Grkita Popoop La lanat acid sulfuric JUMT muncitorii îndură o mizerie neagră