Scânteia, iunie 1946 (Anul 3, nr. 538-561)
1946-06-02 / nr. 538
2 V 1 ■•■■■-------------Tn- ■ ■ ■— ------—----- — ■■ »---------■—----- -zr-rr Discul Partidelor Democrate ne cheamă la lupta pentru realizarea năzuinţelor noastre .0 Asigurarea drepturilor politice, economice şi sociale pentru femei. 9 Consolidarea şi apărarea ploii, alături de toate naţiunile iubitoare de pace şi libertate. 9 îmbunătăţirea şi extinderea asigurărilor sociale (pentru caz de boală, accidente, infirmitate, naştere, bătrâneţe) ASUPRA TUTUROR CATEGORIILOR DE SALARIAŢI- înlesniri pentru copiii merituoşi ai muncitorilor, ţăranilor şi funcţionarilor, pentru a urma şcoli superioare. Protecţia mamei şi a copilului 1 ACORDAREA DE SALARII EGALE LA MUNCA EGALA PENTRU FEMEI SI TINERI. 9 Acordarea de ajutoare din partea Statului pentru familiile numeroase . 1 % OBLIGATIVITATEA PENTRU PATRON DE A CREA LEAGĂNE DE ZI PENTRU COPIII MUNCITOARELOR Șl FUNCȚIONARELOR LA ÎNTREPRINDERILE MARI. A Invalizii, văduvele și orfanii, care au avut cel mai mult de Suferit de pe urma războiului, se vor bucura de o grijă specială din partea Statului . | VĂDUVELOR DE RAZBOIU LI SE VOR IMBUNATATI PEN!R$ ORFANII DE RAZBOIU SE VOR BUCURA DE O ÎNGRIJIRE SPECIALA. Statul se va îngriji de îndrumarea profesională şi plasarea lor in câmpul muncii. ORFANII DE RAZBOIU VOR BENEFICIA DE GRATUITATEA INVATAMANTULUI DE TOATE GRADELE, DE GRATUITATEA CĂRŢILOR ŞCOLARE, FIIND PREFERAŢI LA BURSE ŞI CAMBME. @ îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei, îndeosebi la sate se va urmări combaterea bolilor sociale prin: 1 înfiinţarea de nouă spitale, dispensare, maternităţi şi sanatorii ; o Asigurarea unor condiţii favorabile medicilor, dentiştilor, moaşelor, farmaciştilor pentru a se stabili la ţară ; 0 deosebita grijă pentru mamă şi copil ; 9 înfiinţarea şl desvoltarea industriilor de medicamente şi instrumente medicale ; ¤ pregătirea de medici specializaţi In combaterea bolilor sociale la ţară, tuberculoză, sifilis, paludism. (Dift platform fi-program a Blocului Partidelor Democrate) nfăptuiri Invităm cititoarele noastre să ne facă propuneri în scris despre ceea ce cred că trebuie să facă femeile din ţara noastră, pentru a contribui la înfăptuirea platformei proffram a Blocului Partidelor Democrate. Corespondenţele se adresează redacţiei ziarului nostru, pentru ,,rubrica Femeii“. Am fost martora unei acţiuni care m-a impresionat adânc ,atât în calitatea mea de învăţătoare cât şi ca mamă a trei copii! In curtea şcolii primare din Parcul Domeniilor se afla un bazin foarte lung şi larg, adânc de 5 m., făcut de „Apărarea Pasivă“. Acest bazin era în timpul războiului plin cu apă pentru stingerea incendiilor. După ce pericolul bombardamentelor a trecut, bazinul a rămas în părăsire. Astfel a ajuns o pacoste pentru școlari și un adevărat chin pentru vecinii cu copii mici. In anul 1944 copilul Ion Ţară, în vârstă de 10 ani, s’a înecat in acest bazin. Directorul şcolii în străduinţa sa pentru stârpirea acestui mare rău, s’a adresat Ministrului Comunicaţiilor. Chiar a doua zi după cerere, s’au prezentat 80 tineri, din „Brigada de Reconstrucţie Gheorghiu-Dej”, cu uneltele necesare, însoţind o maşină „caterpillar“. Maşina condusă de un mecanic harnic a început a rostogoli im groapă brazde uriaşe din mormanele de pământ care erau încă alături de bazin şi aşteptau răbdătoare să fie aşezate la locul lor. Sgomotul maşinei a atras mulţi locuitori din cartier şi trecători, care nu ştiau ce să privească mai întâi, forţa imensă realizată de tehnică sau hărnicia tinerilor cari nivelau pământul răscolit. Şi iată că de acum înainte mamele nu vor mai avea permanenta grijă că odrasla lor ar putea aluneca în bazin sau că respiră în orele de repaos miasmele gunoiului, învăţătoarele şi învăţEri 29 Mai a. c. s-au închis cursurile primei şcoale organizată de Federaţia Fenţelor Democrate din România pentru ridicarea nivelului politic-social şi cultural al femeilor de la sate • Peste 50 de femei funcţionare şi muncitoare, eleve ale acestei şcoli şi-au însuşit cu multă bunăvoinţă problemele cuprinse în programul Federaţiei, promiţând că aceste deziderate să devină o realitate pe teren. Luându-se în discuţie şi Platforma- Program a Blocului Democraţia, femeile şi-au luat angajamentul de a contribui cu forţe unite la sprijinirea acestei platforme. Până la sfârşitul acestei săptămâni cursistele îşi vor începe munca lor pe teren. Doamnele ziariste şi scriitoare democrate sunt invitate a participa la şedinţa de lucru a resortului presei care are loc Marţi 1 Iunie a. c. oraţătorii sunt liniştiţi şi vesei că în sfârşit în jurul şcoelei se întinde o curte netedă, lipsită de pericole şi vor munci ca acel maidan respingător să se schimbe în curând în grădină de flori şi zarzavat, oferind un exemplu pe care să-l urmeze şcolarii în viitoarea lr gospodărie. Dar un bine făcut nu se izolează. A trage pe altul. Fapta ,,Brăgăzii Gheorghiu-Dej“ a fost un stimulent .Şcoala sinistrată şi cu atâtea lipsuri are promisiunea că vaavea în timp foarte scurt curtea împrejmuită şi lumină electrică. MARIA OLARESCU învăţătoare Orfanii de războiţi au primit ajutoare Federaţia Democrată a femeilor din România a împărţit daruri şi ajutoare constând din obiecte utile copiilor victimelor de războiu. Sâmbătă începând de la ora 4 s-a făcut distribuirea în şcolile primare din următoarele suburbane: Colentina, Băneasa, Griviţa (Costeasca) şi Apărătorii Patriei. Duminecă la aceeaşi oră s’au împărţit daruri copiilor orfani din Dudeşti Cioplea, Tudor Vladimirescu, Ferentari şi Pantelimon. Darurile sunt rezultatul colectei strânse de la cetăţenii Capitalei, 18:30 în localul Federaţiei din strada Berthelot nr. 29. Adunarea femeilor democrate din Lugoj . In ziua de 21 ort. s-a ţinut la Lugoj ,adunarea generala a femeilor demorerate„ Auluat cuvântul doamnele: Elena Dumitriu, profesoara Raliţchi şi Covlosi Rozalia. D-na Maria Nicolae a vorbit despre participarea femeilor la alegeri, în Virtutea dreptului comun şi a datoriilor comune, în cadrul Blocului Democratic al Partidelor Democrate. Afirmând voinţa de realizare a doleanţelor lor cuprinse în platformaprogram, alegătoarele vor lupta pentru victoria acestui bloc unit al partidelor democrate . Gândul ei Chipul ei este la fel ca al miilor de femei muncitoare, îmbătrânite înainte de timp, de trudă şi lipsuri. Obrajii sunt rscofâlciţi, pielea galbenă, uscată şi plină de sbârcituri. Părul surest strâns într’o basma neagră. Dar din ochii cenuşii, pâcloşi, zăboveş- te o tristeţe mai adâncă ! Mâna noduroasă i s’a oprit pe jj sapa cu care răscoleşte pământul cimitirului • E lucrătoare zileră. Grijeşte de curăţenia şi frumuseţea locului morţilor. Friutea-i e brobonită de Sudoare. — Am avut doi feciori. In ei mi-era toată nădejdea. I-am crescut ca pe nişte flori de crin. Au venit ordinele de mobilizare- Cel mic n’a vrut să se ducă şi s’a pitit. Cel mare mai fricos mi-a strâns mâna şi a plecat- A ajuns , până hăt, acolo cum îi zice, Sta- Calingrad. Luni de zile am aşteptat cu sul fletul la gură o veste dela el. Am l- auzit şi eu că a fost un mare pră- jj păd acolo. Nu mai puteam să mă înţeleg decât cu cumetrele care jj aşteptau şi ele, ba un soţ, ba un j. fiu de pe front. Numai lor îmi re- y vărsăm amarul, ele mă înţelegeau, jj fiindcă simţeau ca şi mine. Eram surori cu toatele.Intr’o zi — ceasul rău — rudelemareşalului“ l-au descoperit şi pe feciorul meu ăl mic şi l-au furat şi pe el. L-au băgat in puşcărie şi de acolo, cu sila l-au trimis în foc, în prima linie. Poate va scăpa.. Poate va avea noroc- Oamenii îmi spuneau să mă „bucur“ că nu mi l-au împuşcat după judecată. Dar ce fel de bucurie putea fi asta, când tot moartea-i era hărăzită ? Atunci mai credeam în noroc- tleceau ierni, se scurgeau primăveri şi nicio veste. Nepoţeii întrebau de tatăl lor. Şi trebuia din nimic să scot să tai şi să împart, să hrănesc cele patru guri flămânde ale nepoţilor. O noră a intrat în fabrică- Alta a fugit pentru că nu toate femeile au inimă şi judecată. Plângeau copiii cât îi ţineau gura, tot timpul- Şi eu mă ascundeam şi plângeam. Mi-aduceam aminte de vremea când erau şi băieţii mei mici şi ii îngrijiam să crească mari, când îi păzeam să nu cadă pe jos şi îmi făceam necaz din te miri ce.. Iată, acum necazul cel mare venise şi eu nu puteam să-i mai apăr, nu puteam să mişc nici un deget pentru ei. Nu găseam pe nimeni să mă înveţe ce trebue să fac şi încotro să merg— „Aşteaptă dadă Ioană, ai credinţă“. Am aşteptat şi am crezut— Ioana Statuate îşi şterge ochii cu un capăt al năframei negre. — Acuma ştiu că nu mai am de ce să-mi aştept feciorii, urmează ea. Ştiu că i-au răpus gloanţele, că n'au niciun mormânt lângă zare să plâng. Nu mai aştept decât un viitor mai bun pentru vlăstarele lor. Sunt o femee simplă şi săracă. Nu ştiu carte. Dar am auzit şi eu că Autorieseu şi cu ai lui au cerut să li se judece din nou procesul şi m’am mai înseninat in inima mea amarită când am auzit că domnii Judecători cei mari au judecat cu dreptate şi nu l-au iertat. Prea multă durere, prea mult întuneric au aruncat în caselfr noastre. Şi dacă l-ar fi iertat pe el, pe An-tonescu m’aşi fi dus eu să-i arunc blestemele mele. Am fost şi eu la proces — m’am fi zbătut să ajung să-l văd pe „mareşal” în boxă. Şi când am văzut cum tremură ăştia azi, în faţa noastră, m’am gândit că dacă am fi ştiut să-i facem să tremure cu un ceas mai devreme, pe feciorii mei nu-i mai rodeau viermii. Şi dacă s’o mai stârni în lume un asemenea gând, m’oiu duce să strâng pe toate femeile care sunt mame, soţii şi surori să le strig în gura mare: veniţi cu toatele una lângă alta, să facem cu trupurile şi inimile noastre un zid. Dacă noi toate ne vom uni, vom opri în loc iureşul Corbii să-i mănânce pe cei care or mai voi războiul! Copiii şi mamele lor să verse lacrimi ca ale mele. Asia Osofea'îîM NFORM ŢII Prefectura poliţiei Capitalei anunţă că sediul Chesturei de Poliţie IV Roşu din str. Banu Manta nr. 9 s’a mutat în calea Griviţei nr. 71, telefon 6.17.06. • Sindicatul Ziariştilor anunţă pe d-nele ziariste ce doresc să cumpere stofe pentru rochii, să treacă în cel mai scurt timp pe la Cooperativa Sindicatului din str. Vasile Lascăr 38, pentru a depune costul. • Federaţia Democrată a Femeilor din România, filiala Constanţa, în cadrul campaniei „Săptămâna Copilului” a realizat frumoasa sumă de 13 milioane lei din care a cedat suma de 2 milioane lei pentru orfanii din Moldova.Alegerile ce urmau să se facă în cadrul Sindicatului Magistraţilor pe data de 2 iunie a. c. au fost amânate, pentru o dată ce se va anunţa ulterior. Federaţia Română de Football cu aprobarea Comitetului Central al Organizaţiei Sportului Popular şi de comun acord cu delegaţii forurilor sportive ungare a decis din motive tehnice amânarea jocului România—Ungaria din ziua de 2 Iunie a. c. pentru o dată ce se va fixa ulterior. Biletele distribuite pentru oficiali vor fi restituite la Comitetul Central C. S P. de către cei care le-au primit. Costul biletelor cu preț integral vândute va fi restituit la F. R. F. A. începând de Luni 3 Iunie 1946 între orele 9—13, în localul din str. Batiste nr. 4. Costul biletelor cu preț redus se va restitui de către organele care au vândut aceste bilete începând de Luni 3 Iunie a. c. între orele 1 6—19. 0 Duminică 9 Iunie a. c. la orele 17 va aea loc în sala Dalles concertul elevilor de la liceul teoretic „Cultura Max Aziel“, în folosul Copiilor foştilor deportaţi în Transnistria. In program Beethoven Bizet, Wieniawski, Mozart, Rossini, Meytrbeer şi Haendel Invitaţii la liceu, str. Sf. Ion Nou (Continuare din pag. 1-a) acest fenomen natural unor forţe misterioase, dar l-a legat cu un fel de Instinct, de ideea de bogăţie. Poporul credea că aceste focuri indică locurile unde sunt ascunse comori ,tie aur, că „joacă galbenii“. Dar misterul s’a lămurit. Ştiinţa, progresul, regimurile de desvoltare liberă a popoarelor sunt chemate să pună în slujba omenirii nepreţuitele bogăţii ale pământului Zi de zi, pe distanţe de sute de kilometri, ca nişte şerpi uriaşi, încolăcind munţii şi străbătând văile, tuburile de fier încheiate cap la cap sunt îngropate în şanţuri şi legate cu sondele de unde ţâşneşte gazul. Pornind de la Cetatea de Baltă. — Târnăveni. Noul Săsesc, Făgăraş. Braşov conductele coboară spre Valea Prahovei şi câmpia Dunării prin Măneşti, până la porţile Copitei ei. Săraci în ţară bogată De secole pe pământul nostru gras şi mănos au răsărit destule bunuri cari ar fi putut îndestula din belşug întreg poporul, dar ele luau drumul hambarelor ciocoeşti. Din tainicele adâncuri ale acestui pământ au ţâşnit valuri imense de păcură, licoare neagră care a făcut să se umple cu aur buzunarele bancherilor, dar ţăranca tot la lumina palidă a opaiţului îşi împungea degetele. Tot din fundul pământului au venit şi aceste gaze, care numai să le dai foc cu un chibrit şi ard o vecinicie, dar nici ele n’au fost exploatate până acum în folosul celor mulţi. Rezervele de gaz metan dinArdeal formează cam SU din rezervele totale de gaze naturale ale continentului european, iar pe de altă parte ele constituesc cele mai importante zăcăminte de „hidrocarburi gazoase“ din Europa. După aprecierile specialiştilor cantitatea disponibilă este de circa 360 de miliarde metri cubi. Şi dacă facem o comparaţie cu Petrolul, putem constata că rezervele de gaze sunt de cel puţin 6 ori mai mari decât rezervele de petrol de la noi, socotind o tonă de petrol ca o mie metri cubi gaz. Cine a folosit aceste imense bogăţii ? O mână de afacerişti „istorici”, de profitori care au făcut sondagii şi învestit capital atât cât le folosea lor pentru o rapidă îmbogăţire sau pentru susţinerea din răsputeri a războiului hitlerist, încolo nimic. Cu toată abundenţa de petrol cărbuni şi gaze, aceste imense bogăţii, ne mai punând la socoteală pe celelalte, am rămas săraci în ţară bogată, în urma politicii antipopulară dusă în trecut-Munca a început Trecând peste toate opintelile reacţionarilor, poporul, sub regimul nou democratic, tânăr şi viguros, şi-a unit forţele şi a pornit la muncă. încă de anul trecut, Uniunea Muncitorilor din petrol şi gaz metan a sesizat forurile competente, pentru începerea unei mari campanii de lucru în vederea desăvârşirii forării, exploaelemetneleafl.r man ma nma naman tării şi distribuirii gazelor naturale. Dar elementele retrograde, reacţionare, au împiedicat cât au putut realizarea acestor planuri motivând, ba că vine iarna, că nu sunt fonduri, că nu sunt ţevi şi câte altele. E uşor de înţeles că apariţia Platformei-program a Blocului Partidelor Democrate a umplut de însufleţire pe muncitori, cari au înţeles că iniţiativa lor va fi sprijinită, că împotrivirile reacţionarilor vor fi înfrânte. Şi iată că fără a aştepta alegerile, Isscă Sw sîua tie 27 Mai a. c- guvernul a venit cu decretul lege prin care Căile Ferate Române sunt autorizate să execute o conductă de gaze Intre Sinaia si Cetatea de Baltă pe traseul Sinaia-Râşnov- Făgăraş, pentru alimentarea cu gaze a Capitalei. Deasemenea pănă la 1 Acembrie 1940 să instaleze şi să pună în funeţiune conducta Sinaia-Anul Săsesc-Ucea la punctul Agnita. Pe de altă parte Societatea Naţională de Gaz Metan este obligată să monteze şi să pună în stare de funcţiune pănă la 1 Aoembrie 1946 staţia de compresoare de la Răşnov, tot necesară alimentării Capitalei. Mai departe decretul glăsueşte : Pentru finanţarea lucrărilor executate de C. F. R. se deschide un fond extraordinar special, corespunzător nevoilor in acest scop... Societatea Naţională de Gaz Metan este autorizată să contracteze un împrumut de 9 miliarde lei pentru începerea lucrărilor. „Comoara“ să fie a poporului Fără îndoială că executarea acestor mari lucrări până la 1 Noembrie 1946 va fi de un real folos atât pentru desvoltarea industriei cât şi pentru folosirea gazului drept combustibil casnic în Capitală. Dacă ţinem seamă că exploatarea din plin a zăcămintelor de gaze poate da naştere la o serie de industrii pentru produsele chimice ca: fabricarea de acid formic şi acid oxalic, răşini sintetice, acetilenul de metan, îngrăşăminte chimice, etc., putem spune cu drept cuvânt că această „comoară“ va da puteri sporite poporului în lupta pentru aşezarea unei vieţi mai bune. In amurgul zilei ce se lasă încet ca o pânză nevăzută, în lungul drumului către Râşnov, din loc în loc, se văd echipe de muncitori cu sape şi cazmale pe umeri, făcând şanţuri şi aşezând de zor treburile prin care vor fi pompate gazele către inima ţării. Ei au descoperit ,,comoara" şi acum o „cară“ ca să se poată folosi de ea norodul. Gh. GheorffSuţă 0 In ziua de 2 iunie a .c. ora 10 a. m va avea loc în localul şcolii „Cio- Vica“ din b-dul Basarab nr. 52, o adunare de constituire asociaţiei micilor pensionari publici din Capitală. „ Toţi sinistraţii din Capitală sunt convocaţi la o consfătuire publică. Duminică 2 iunie a .c. orele 9.30 dimineaţa, la sediul Ligii Sinistraţilor Primăria sect. IV Roşu, B-dul Banu Manta, spre a li se face importante comunicări. Pot lua parte şi sinistraţii din alte oraşe care se găsesc în Bucureşti sau pot veni în acea zi. Comisia Locală a Sindicatelor Unite din Bucureşti convoacă toate comitetele Sindicatelor cu toate resoartele la şedinţa plenară care va avea loc azi Sâmbătă 1 Iunie 1946, ora 4 p. m. la Expoziţia Gazetelor de Perete-Piaţa Senatului (Palatul Cultural). fr Sindicatul Sanitar Ilfov, convoacă pentru Duminică 2 Iunie a. c, ora 9 dim precis pe toţi farmaciştii precum şi asistenţii, elevi, studenţi în farmacie, casieri şi laboraţi la consfătuirea generală, care va avea loc la sediul Sindicatului din Splaiul Independenţei Nr. 49 (Podul Isvor) pentru stabilirea şi aplicarea contractulu colectiv de muncă. Ori, la orele 17,30, d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a făcuit o vizită la Academia Română, în momentul când această instituţie, întrunită în sesiune generală, se afla în plină activitate a şedinţei sale. D. prim ministru a fost însoţit de A. Aurel Potop, subsecretar de stat la ministerul Educaţiei Naţionale. La intrarea în incinta Academiei, d-sa a f°st primit cu aplauze de membrii prezenţi ai Academiei şi a fost întâmpinat de d. profesor Andrei Rădulescu, vicepreşedintele Academiei Române, care, în mamele Academiei, i-a exprimat mulţumiri pentru sprijinul dat acestei instituţii în mai multe ocazii şi în special pentru exceptarea de la expropriere a domeniilor ei, precum şi la organizarea Consiliului naţional de cercetări ştiinţifice D. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a mulţumit academicienilor pentru primirea călduroasă ce i s’a făcut şi pentru cuvintele frumoase pe care vicepreşedintele Academiei i le-a adresat. D-sa consideră că acestea sunt adresate nu numai d-sale personal ci întregului guvern. „Este de datoria guvernului — a spus dl dr. Petru Groza între altele— să susţină interesele şi prestigiul Academiei, dar sarcina de a-şi apăra interesele şi prestigiul îi revine în primul rând instituţiei a cărei vechime de 80 de ani pledează pentru înalta ei valoare morală”. „Dar fiindcă totul se preface, fără excepţie eu sunt alături de strădania acestei instituţii pe linia progresului şi onorilor, progres care reclamă tuturor încadrarea în ritmul vremii, pentru a contribui cât mai mult, prin etică şi cultură la desvoltcarea valorilor spirituale naţionale. Consiliul Naţional de Cercetări Ştiinţifice, a continuat de prim ministru, va fi organul de îndrumare în toate domeniile şi îl aşteaptă o mare menire în domeniul agricol, unde are de făcut planificaţia exploatării agricole, în domeniul industrial, unde surferi dimineaţa avocaţii apărării au pledat în favoarea acuzaţilor din al 2-lea lot de criminali de război care se află in judecata Tribunalului Poporului din Bucureşti. După amiază acuzaţii şi-au spus ultimul cuvânt, după care completul de judecată a intrat în deliberare. La orele 11 seara s-a pronunţat sentinţa. Au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă următorii: Ivaşcu Ştefan Gheorghiu Vasile, Ciachira Anton,, Ramiluca Serghei, dispăruţi şi Grigoraş Gh. arestat Următorii dispăruţi au fost condamnaţi astfel: Lt. Dumitrescu Vasile 10 ani temniţă grea, Alexandru Serciuc, 10 ani temniţă grea, Hagicov Leonida 10 ani temniţă grea, Kirilov Boris, 10 se imense de energie rămân neactiva şi neexploatate”. După suspendarea şedinţei, d. prim ministru a vizitat expoziţia documentară organizată de Academia Română cu ocazia zilei de 10 Mai. După vizitarea expoziţiei, d-sa, Condus de d. Conservator al Bibliotecii, a revenit în sala de şedinţe, unde s-a întreţinut îndelung cu d-nii membri ai Academiei, interesându-se de problemele acestei instituţiuni. D-sa ş-a exprimat dorinţa şi membrii Academiei Române au promis tot sprijinul lor, pentru o colaborare rodnică între guvern şi Academie în vederea realizării marilor idealuri de progres ale ţării. *sr^==Bsr-;-r.-rT-r:-rr-. — ;■ i i-,it Examene de admitere în şcolile de sub^ofiţeri Jandarmi Pentru complecterea efectivelor Jandarmeriei, cu subofiţeri, va avea loc Intre 25—30 Iunie 1946, la reşedinţele Inspectoratelor de Jandarmi (Bucureşti Braşov, Piteşti, Constanţa Galaţi, Iaşi, Suceava, Cluj Oradea, Timişoara Sibiu şi Craiova), Inspectoratul Jandarmi C. F. R. Bucureşti şi Regimentul Jandarmi Bucureşti examene de admitere pentru şcolile de subofiţeri jandarmi ce vor funcţiona pe lângă formaţiunile de mai sus. Pot candida caporalii şi sergenţii din armată şi jandarmerie, aflaţi în completare sau rezervă Condiţiunile de admitere precum şi actele necesare înscrierei la examene sunt prevăzute în Decizia Ministerială Nr. 407 din 23 Mai 1946, ce va apare în Monitorul Oficial în coroul acestei luni. Până la apariţia Deciziei Ministeriale în Monitorul Oficial ,candidaţii pot lua cunoştinţă de condiţiuni de la reşedinţa Inspectoratelor teritoriale de jandarmi, Inspectoratul Jandarmi C. F. Tr. şi Regimentul Jandarmi Bucureşti. Cursurile vor începe pe date de 1 Iulie 1946, cu o durată de 3 luni. Pe timpul şcoalei elevii vor fi retribuiţi cu solda gradului de sergent major necăsătorit fără gradaţie. 1 ani temniţă grea, Dimitriev Igor, 10 ani temniţă grea. Sunt condamnaţi: Curelaru Ion 15 ani temniţă grea, Demetriade Gh. 5 ani temniţă grea, maior Teodorescu C-tin, 1 an închisoare corecţională Lt. Petrescu Mircea, 10 ani temniţă grea, Vasile Straie, 15 ani temniţă grea, Aurel Filip 15 ani temniţă grea, cpt. Cojocaru Gh. 20 ani muncă silnică, Ion Dărângă, 10 ani temniţă grea, general Iliescu Mihail 20 ani detenţiune grea. Au fost achitaţi: Plt. Topită Vasile, cpt. magistrat Luca Popescu, Lt. Firulescu Iancu, g-ral Mociulschi Leonard, col. Iulian Popovici, I. Iordăchescu ,maior Florian Ion, Haraga Ion. Toţi condamnaţii au făcut recurs. Activitatea Federaţiei Femeilor Democrate , Şcoala Nr. 1 de educatoare la sate *___________________ Muncitorii a descoperit comoara Vizita d-lui Dr. PETRU GROZA la Academia Romana SENTINTA TRIBUNALULUI POPORULUI la al 2-lea lot de criminali de război D. ministru P. Constantinescu Iaşi în Bulgaria D. Prof. P. Constemtinescu-Ieşi, ministrul Informaţiilor care se află în vizită oficială în Bulgarie, a sosit ieri la Plevna, însoţit de d. Achile Barciami, ministrul României în Bulgaria şi d. prof Sava Ganovski, ministrul Bulgariei la Bucureşti. D. Ghenov, primarul oraşului a ealuitat pe înaltul oaspete român, în numele cetăţenilor Plevnei, evocând frăţia de arme româno-ruso-bulgară. D. prof. Constantinescu-Iaşi a mulţumit pentru cuvintele de bun venit şi s-a întreţinut apoi cu Directorul regional, comandantul garnizoanei Plevna, preşedintele Comitetului ,,Cultul Patriei“ şi alte personalităţi, după care a vizitat Monumentele din Plevna şi Griviţa, care reamintesc lupta ruso - româno -bulgară pentru libertate şi Independenţă. ”Luând cuvântul, d. ministru Constantinescu-Iaşi a spus între altele: ,,Din sângele vărsat în comun de ostaşii români, ruşi şi bulgari a răsărit o floare, prietenia româno-bulgară, care trebue cultivată împreună cu recunoştinţă faţă de poporul rus, ai cărui fii şi-au vărsat sângele pentru eliberarea ambelor popoare“ D. ministru Barcianu a spus că urmărind zi de zi şi lună cu lună desvoltarea şi progresele pe tărâmul apropierii şi colaborării româno-bulgara, poate să-l asigure că simt animate de cea mai deplină sinceritate în ce priveşte guvernul şi întregul popor bulgar, care sunt hotărâți să meargă până la capăt pe această cale. D. ministru profesor Rava Ganovski a subliniat că problema apropierii între cele două popoare constitue o problemă de interes vital pentru ambele popoare vecine. După amiază, d. ministru Comstantinescu-Iaşi a fost prezentat Sanctităţii Sale Patriarhul Alexei al Rusiei, care a sosit în oraş însoţit de Exarchul Ştefan al Bulgariei, împreună cu un sobor de prelaţi şi preoţi bulgari şi ruşi. Tot aici a sosit şi d. Dimo Gazasov, ministrul Informaţiilor, care a venit să întâmpine pe colegul său român. Seara a urmat un dineu la care au vorbit Patriarhul Rusiei, Exarchul Ştefan, d. ministru Constantinescu Iaşi şi alte personalităţi. Poşta Reptacfici a T. Leonie. — Legea despre care vă interesaţi este în pregătire. • Dem. Petrescu. — Adresaţi un memoriu direct Min. Justiţiei. • Emilan Moga. — Asociaţia Dvs. să se adreseze oficial Direcţiei C. F. R. L. Abramovici. — Nu vă impacientaţi. Schimbarea numelui cere anumite formalităţi care necesită timp. 0 Leftioc. — Duceţi acţiune prin Sindicatul Dvs. — Primăria oraşului Sânnicolaul Mare. — Ziarul nostru nu publică li citații, . ■ mstmm 0 a........— m =•■=» „SCÂNTEIA" 1 (uormare din pag. l-a folosit cuceririle ştiinţei împotriva oamenilor, — de aceea în timpul regimului antonescian mi-am lăsat cercetările de laborator, care m-au preocupat o viaţă întreagă“ — a spus d-sa. „Vin să vorbesc azi pentru că îmi dau seamă că din lupta oamenilor de ştiinţă alături de popor vor creşte mâine posibilităţile ca ştiinţa şi cultura să atingă deplina lor desvoltare şi să-şi aducă aportul la bunăstarea şi uşurarea condiţiilor de viaţă ale oamenilor“. Pentru cei ce au atlins jalea în căminele şi sufletele noastre, pentru cei, ce au îndoliat sute de mii de familii, pentru cei ce aufăcut ca miile de case, bisericile, uzinele, şcolile, spitalele şi instituţiile de cultură, însăşi universitatea, să fie transformate în ruine, nu poate exista milă! Poporul român are milă de victime, nu de criminali ! Executarea sentinţei Tribunalului Poporului, a încheiat d. prof. Nicolau, va fi chezăşia că pe viitor nici un aventurier nu va mai îndrăzni să împingă poporul împotriva voinţei sale. Cuvântul invalizilor Invalidul Sbârlea, vorbind în numele celor mai grav atinşi de măcelul provocat de hitlerişti, a afirmat voinţa de dreptate a zecilor de mii de invalizi. Vorbele lui, găsind adânc răsunet în mulţime, erau salutate de câriile ridicate ale tovarăşilor de suferinţă. Oamenii schilodiţi se îngrămădeau să-şi audă din gura lui cuvântul. Şi mii de glasuri răspundeau vuind ca clocotul unei păduri desfrunzite de vijelie. „Cerem execuţia ! Cerem execuţia!“ Invalidul Sbârlea a adus vestea respingerii recursului făcut de marii criminali la Curtea de Casaţie în Secţii Unite. El a evocat apoi suferinţele ostaşilor trimişi cu de-a sila pe front, umilinţele lor fără seamăn. Cei care se împotriveau făţiş, erau ucişi fără preget. Pe front ajungeau veştile luptei duse în ţară împotriva fascismului. Şi totodată a ajuns vestea că Ion Mihalache şi Gheorghe Brătianu s’au rugat să li se dea şi lor voie să se înroleze în războiul împotriva Uniunii Sovietice şi a poporului român. Invalizii, văduvele şi orfanii, vor face zid în jurul guvernului dr. Petru Grozar (vii aplauze). „Toate focarele fascismului trebuesc stinse ! D-na Lia Cernea, în numele femeilor, a arătat că sentinţa Tribunalului Poporului a ţinut seamă de strigătele de jale şi nevoia de dreptate a sutelor, de mame, surori, fiice şi soţii îndoliate. Ea a adus aminte că există o ţară, Spania condusă de Franco, în care suferinţele poporului n’au fost curmate, în care fascismul face încă nenumărate victime. Nu ne vom linişti până când întreaga omenire nu va fi scăpată de resturile fascismului La cot. Ungureo.va aduce Tribunalului Poporului salutul Armatei Democrate şi dârza sa voinţă ca pentru criminalii ce au împins la moarte sute de mii de ostaşi, să nu existe cruţare. Sosirea tov. C. Doncea, secretar al Frontului Naţional Democrat, este salutată cu entuziasm. Tritimul cuvânt îl spune d. dr. Mezincescu, trimiţând un salut poporului spaniol martir în lupta sa pentru libertate şi arătând că poporul român trebue să ducă mai departe lupta pentru stârpirea ultimelor rămăşiţe fasciste şi reacţionare, pentru că isbânda democraţiei în toate ţările lumii, nimicirea fascismului şi înlăturarea tiraniei din lume, înseamnă chezăşia sigură a păcii viitoare! Mulţimea s’a răspândit cu liniştea şi calmul celor puternici, siguri de ■dreptatea şi isbânda lor. Hftsxakitela Pall&d IN PROVINCIE © PITEŞTI, 31. — La chemarea Apărării Patriotice s’au ţinut eri, 31 Mai 1946, în oraşul Piteşti, două meetinguri. In calea fabricii ,iŢesătoria Română“ s’au adunat muncitorii dela C. F. R., Ţesătoria Română şi Atelierele Nicht. Aici au luat cuvântul d. general Paraschivescu, comandantul garnizoanei, Constantinescu, din partea A. P. şi tov. Tachide, primarul oraşului. Al doilea meeting a avut loc ln Textila Găvana, unde au vorbit: d. col. Căpşuneanu, tov. Tudorache şi tov. Petrescu Grigore. Toţi oratorii au cerut executarea dreptei sentinţe date de Tribunalul Poporului împotriva principalilor criminali de război. S’au votat moţiuni în acest sens. TÂRGOVIŞTE, 31. — Vineri 31 Mai a avut loc un mare meeting, organizat de Apărarea Patriotică, la care au luat cuvântul reprezentanţii invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război, precum şi delegaţi ai F. N. D.-uilui. Oratorii au arătat încercările reacţiutnii de a salva dela pedeapsă pe marii criminali de război. S-a votat o moţiune prin care populaţia oraşului Târgovişte cere energic executarea sentinţei date de Tribunalul Poporului. Telegrame Muncitorii silvici, metalurgişti şi ceferişti de Bocşa Vasionei In adunarea de Front Unic Muncitoresc cer imediata executare a sentinţei dată în procesul marilor criminali fle războiu. Locuitorii din oraşul Gheorgheni- Ciuc, înfierează în unanimitate complicitatea lui Maniu şi Brătianu cu Antonescu şi cer imediata execuţie a criminalilor condamnaţi de Tribunalul Poporului. Farmaciile de serviciu Iosiu Valeriu cal. Victoriei 4; Sc. Avram Baciucu, str. Brezoianu 10 , .inescu Marius cal. Griviţei 446 , Constantinescu C. Buzău, cal. Dorobanţilor 170; Niţescu Sebastian, bd. Regele Ferdinand 103. Russu Mihail şos. Giurgiului 9; Crizaru Lazăr cal. Rahovei 380. RHEDIO RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 7.00: Deschiderea emisiunei. Ora exactă Radio-jurnal. Buletinul de ştiri române în limba rusă. Rezumatul programului. 7.20: Muzica dimineţii (discuri). RADIO ROMANIA. 7.30: Emisiune în limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI. 7.30: Continuare® muzicei de dim. (disc.). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 8.00: Muzică variată uşoară (discuri). 9.00: Ora exactă, închiderea emisiunei. De la orele 9.00— 9.05 pe RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. Jurnal în limba bulgară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 13.00: Deschiderea emisiunei. Ora exactă Cotele apelor Dunării. Muzică veselă (discuri). 13.30: Recital de muzică modernă şi sincopată pian — Teodor Sibiceanu. 14.00: Ora exactă. Radio jurnal 14.20: Carnetul unui bucureştean. 14.25: Ora armatei. 14.55 : Buletin metereologic. Ora exactă. 15.00: închiderea emisiunei. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 18.00 : Deschiderea emisiunei. Ora exactă. Oră şcoalei. 18.45: Carnet cultural: „Impresii diin Iugoslavia” de d. prof. Tudor Vianu Ministrul României la Belgrad. RADIO ROMANIA. 19.00: Emisiune în limba maghiară RADIO BUCUREŞTI. 19.00: Muzică de dans (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 19.30: A . L. U. S. 19.55: Publicitate. RADIO ROMANIA. 20.00: Jurnal pentru provincie. RADIO BUCUREŞTI. 20.00: Jurnal pentru Capitală RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI. 20.10: Revista Presei. 20.15: Ora Naţiunilor Unite: „Franţa“, Muzică (discuri). Informaţii. , 20.35: Jean Moscopol — canto: Şansonete franţuzeşti. 20.50: Muzică de orchestră (discuri). 20.57 : Buletin sportiv. 21.00: Cronica Internă de Iosif Ardeleanu. 21.15: Margareta Vasilescu Dejana — canto. 21.35: Instrumentişti celebri (discuri). 22.00: Ora exactă. Radio jurnal. Buletinul de ştiri române în limba rusă Rezumatul programului de a doua zi. 22.30: Publicitate. 22.35: Orchestre celebre de jazz (discuri). 23.00: Muzică ușoară (discuri). 24.00: Ora exactă: închiderea emisiunei. De la orele 14.30—15.30 RADIO DACIA ROMANA pe lungime de undă 32,4 m, emite pentru străinătate. TEATRE NAŢIONAL: Inşir’te mărgărite — STUDIO: înamorata şi Mitică Popescu. — NOU (Matei Basarab): Aşa începe dragostea — ATENEU: Alteţa sa iubeşte — ALHAMBRA: îngerul albastru IKUF (Sala Baraşeum) : Nigrn eferta—BARAŞEUM-STUDIO: Sonata Kreutzer — COMEDIA: Casa cu două fete. Sălbatica — COLORADO: Târgul dragostei — GIOCONDA: La răscruce de vânturi — MARIA FILOTI: Dama cu oamenii — VICTORIA: O familie trăznicită — AMIC: Oameni as afaceri — MODERN: Mătăniile: Al 8-lea păcat — MUNCITORESC: Vicleniile lui Scarpin. TEATRUL DE PĂPUȘI „ŢĂNDĂRICĂ“ — MUNICIPAL: Ultimul drum; Sărutul în faţa oglinzii — NOSTRU; Reţeta fericirii — SAVOY: Fantoma; Primăvara la Savoy — OPERA COMICA; Fra Diavolo — PALADIUM: Circul zoologic — Pădurea fermecată — GRADINA 12- BANDA: Comediante.. CINEMATOGRAFE ARO: 4 fete îndrăgostita — SCALĂ; Aventură la miezul nopţii — CAPITOL Secretul lui Joe Smith — EXCELSIOR: Când luminile se sting — TIVOLI: Pensionul de fete Trandafirul Alb — TRIANON: Rosalie — LUXOR: Londra sub teroare — SELECT: Mănăstirea tăcerii — FEMINA: Intr’un bămin de domnişoare — VICTORIA : Mireasa păcatului — REGAL: Iubită pătimaşe — FANTASIO: Sylvia (film sovietic) — TINERETULUI : Călăreţii din Texas şi complectare Miki Mauss.— CENTRAL: Prietena noastră moartea. — ARPTA: Corvete K. 225 — Ed. PALACE: Se lasă noaptea — CASANDRA: Manhattan — CORSO: Trei nopţi de dragoste — FRANKLIN: Tura zeiţa junglei — OMNIA: Drumul durerii — NISSA: Bufallo Bill —AIDA ! Răzbunarea calului Ben — AMERICAN: Tarzan — BARCELONA : Air Force — CARMEN-SYLVA : Zâmbiţi vă rog — CLASIC: Avantgarde de sacrificiu — DIANA: Topper şi famtomele — DACIA: Topper şi fantomele. — ELDORADO: Condamnata — FLORIDA: Gunga-Din — GLORIA: Ea şi el — ILEANA: Serenada din Valea Soarelui — LIA: Drama din Shanghai — MARNA: Parodia vieţii — MARCONI: Un avion lipsă — MODEL: Legiunea albă — MILANO: Eterna Evă — MIORIŢA: Coloana 5-a — NERO: Romanul contesei Ostrovin — ODEON : Om în loc — PACHE: Nopţile lor — REX : Intre noi fetele — SPLENDID: Jungla fiarelor — TOMIS: Spionaj în Pacific — UNIC: Vrăjitorul din OZ. — VOLTA BUZEŞTI: Serenada din Valea Soarelui. — MODEL: Răscoala munţilor. : - ---------:------------------- . ro Despre socialism şi ţărănime Conferinţa tov, Paul Teodorescu directorul O. M. E. C.-ului Joi d. a., la Fundaţia Carol I, a vorbit în cadrul ciclului de conferinţe organizate de O. M. E. C., tov. Paul Teodorescu, directorul oficiului, despre „Socialism şi Ţărănime”. Conferenţiarul analizează ţărănimea ca o categorie Socială din punct de vedere marxist. După ce face un scurt istoric al ţărănimei de la noi, din punct de vedere economic, tov. Teodorescu face o paralelă între concepţiile lui Dobrogeanu-Gherea şi C. Stere. Vorbind apoi despre reformele agrare din România, conferenţiarul arată că în reformele agrare din trecut erau numai amăgiri, încheiând că azi mai mult ca oricând ţărănimea are într’adevăr perspective şi posibilităţi de desvoltare, mai ales în strânsă colaborare şi solidaritate cu proletariatul de la oraşe. Cerem execuţia? „■ii -ni~