Scânteia, august 1946 (Anul 3, nr. 588-614)

1946-08-01 / nr. 588

ijSSy^y^_ UN AN DE ACTIVITATE a Frontului Democrat Universitar­ Cluj In sala mare a Colegiului Academic ,’a ţinut joi 25 iulie o ma­re adunare studenţească, convocată de Frontul Democrat Universitar la care au par­ticipat peste 1000 de studenţi afi. Uni­versităţii Regele Ferdinand I din Cluj şi delegaţi ai Universităţilor din Bucureşti, Timişoara şi Iaşi, întrunirea a fost deschisă de stu­dentul Ionescu-Balea, printr’un oma­giu sidus M. S. Regelui. Vorbind p­e numele studenţilor bu­cure­şteni, studenta Maria Almăşeanu, membră în Consiliul Naţional al F. D. U., arată rezultatele obţinute de studenţimea democrată din Bucureşti în­ anul acesta şi promite tot ajutorul Frontului Democrat Universitar pen­tru studenţimea clujană In numele corpului profesorali, d. prof. Eugen Sofronie, decanul Facul­tăţii­­de Drept, salută această iniţiativă a studenţilor democraţi de a cultiva spiritul naţionali pe calea înfrăţirii între popoare. Studentul Stroia Octavian, d­in Co­mitetul Executiv al F. D. U. a făcut istoricul luptei studenţilor democraţi pentru progres, def.­ Revoluţia din 1848, până în zilele noastre, când Frontul Democrat Universitar conti­nuă lupta începută în 1936­­de Fron­tul Studenţesc Democrat, pentru de­mocratizarea vieţii studenţeşti. Ultimul ia cuvântul studentul Ma­­zilu Aurelian, care trece în revistă lupta dusă de studenţimea demo­crată în anul încheiat împotriva în­cercărilor de a submina interesele na­ţionale şi interesele studenţimii El a analizat deasemeni rezultatele mun­cii culturale şi economice, care nu re­prezintă însă decât rezolvarea în par­te a problemelor studenţeşti. Pe viitor F. D. U. îşi ia angajamentul să se re­ie ziua de 27 iulie 1946 s-au înche­iat lucrările consfătuirii secretarelor regionale şi judeţene ale U.F.A.R- ului. Rapoartele date de secretare au o­­gllindit activitatea organizaţiei în toa­tă ţara mai ales în lumina campaniei electorale în cadrul Federaţiei De­mocrate a Femeilor din România. Organizaţia depune o activitate in­tensă şi rodnică pentru a contribui la victoria forţelor democratice în alege­rile din toamnă. S-au editat broşuri de îndrumare pentru saten ca, pentru muncitoare şi pentru goepefh­ae, caiete cu material zol de toate revendicările juste ale­­ studenţimii, dând posibilitatea unui­­ număr cât mai mare de mii de munci­tori şi ţărani să urmeze în Universi­tate şi în condi­ţiini cât mai bune. „DAR TOATE ACESTEA VOR FI POSIBILE NUMAI DACA ÎNTREA­GA STUDENŢIME VA PARTICIPA LA LUPTA DE DEMOCRATIZARE A ŢARII“, a încheiat studentul Ma­­zilu, întrunirea a luat sfârşit într’o at­mosferă sărbătorească, artistic pentru şezători oglindind pro-­ blemele actuale ale femeilor. Mii de femei analfabete învaţă carte în şcolile U.F.A.R.-ului. S’au realizat, cu ajutorul solidarităţii cetăţeneşti, cămine de zi, mici maternităţi, dis­pensare colonii şcolare şi cămine se­zoniere. In îr­cheerea consfătuirii d-na îng. ALEXANDRA SItIOROVICI, secre­tara U.F .R.-ului, a dat îndrumă­rile potrivite pentru intensificarea ac­tivităţii pe toată ţara în vederea cam­paniei electorate şi pentru întărirea regimului democrat Incheerea consfătuirii U. F. A. R-ului ! Note şi comentarii Fel de a gândi Dacă cineva ar urmări cu atenţie „logica" pe care o desfăşoară ci­racii d-lui Maniu în Judecarea nouei Legi Electorale, atunci, cu siguranţă, ar ajunge la concluzia că oamenii aceştia ar putea argumenta senin — negru pe alb, în spiritul şi în litera aceluiaşi fel de a-şi „sistematiza" gândirea — că : „din moment ce Papuaşii sunt cunoscuţi ca mari mân­cători de peşte şi de păsări, atunci, evident, guvernul dr. Petru Groza nu va face alegeri libere. In spiritul celor de mai sus, cineva al cărui nume de botez e X, de fa­milie Z, iar după tată Y, susţine că din moment ce P. N. ț. este cel mai democrat partid din România, rezultă — „logic", nu? — că guvernul (bă­nuiţi !) nu va face alegeri libere. Şi d. X. Y. Z. aduce argumente­­— în favoarea superlativei democraţii maniste . N. Ţ.-ul, spune d-sa, a inaugu­rat sistemul pactelor de neagresiune cu opoziţia în totalitatea ei, spre a nu se batjocori expresia suverani­tăţi poporului adunată în urne (sic!) prin rezultate măsluite". E vorba Despre celebrul pact de neagresiune cu C. Z. Codreanu , pact frăţesc cu cei cari voiau desfiinţarea principiilor în­săşi ale democraţiei, cu cei cari volau şi chiar au practicat desfiinţarea ale­gerilor. Şi pornind de la asemenea argumente, D. X. Y. Z. ajunge — conform „logicei" bădăcino-topoloveniene — la invaria­bila concluzie amintită mai sus. Ne miră doar faptul că d-sa n’a gă­sit o premiză mai puţin opusă tezei pe care voia s’o susţină. Chestia cu Pa­puaşii ar fi fost mult mai indicată : era mai dificil de apreciat măsura în care corespunde sau nu corespunde adevă­­rului. Căci despre apărarea pe care d. Ma­rin a încercat — şi a reuşit deplin ! —, s’o aducă democraţiei, înlesnind par­venirea Gărzii de Fier, lumea nu mai are nevoie de lămuriri suplimentare, răsboiul prin care am trecut aşa cum am trecut, vorbeşte de la sine. , Istoria Editorialul „Dreptăţii“ de om­ face câteva aprecieri cu care suntem de acord. Reproducem : „Astăzi, iminenta convocare a cor­pului electoral, deschide tuturor pers­pectiva unei verificări ultime. După opt ani, cetăţeanul este chemat să se pronunţe nu atât despre ceia ce a fost înainte de 23 August, deoarece despre această epocă istoria s-a pro­nunţat NECRUŢĂTOARE...“ Suntem de acord. Cu o rezervă. Credem că în oficiosul d-lui Ma­niu, al omului care s’a solidarizat făţiş cu Antov,eseu, care şi-a arătat în repetate rânduri simpatia pentru stările dinainte de 23 August, în „Dreptatea“ — o asemenea afirmaţie nu poate apărea decât ridicolă şi ipocrită. Narcotice Oficiosul brătienist ne oferă într’un mic articol de exegeză socială „Tradiţio­nalism muncitoresc“ peisagiul unei Ro­mânii idilice, în care fenomenul social a avut întotdeauna o desfăşurare lină, ca a unei ape liniştite şi domoale de câmpie. Imaginaţia edenică a autorului acestei mărunte confecţiuni de circum­stanţă, ne înfăţişează un climat social românesc în care nu au existat con­flicte şi sguduiri, în care toată lumea, mulţumită peste măsură, nu a făcut altceva decât să se gândească la huzu­rul personal. Şi pentru a nu nedreptăţi ochelarii trandafirii ai d-lui Bedlenanu, autorul acestei „perle“, iată două mo­stre din articolul pe care ni-l oferă : „Ţara Românească, având până mai ieri o economie eminamente agricolă, a fost scutită de frământări sociale“. Şi mai departe : „Muncitorul din indus­trie, funcţionarul salariat, la capătul unei activităţi prodigioase, adoptând un sistem de economie adecvată re­surselor sale, reuşeşte adesea să-şi în­jghebeze atelierul său, prăvălia sa sau gospodăria sa proprie“. Ce rezultă de aci ? Că anul 1907 este o pură invenţie hepedistă, că Lupenii şi Griviţa nu au putut exista, munci­torii în acel timp fiind ocupaţi să-şi înjghebe ateliere şi jorăvălii, în acest raiu pe pământ dăruit ţării româneşti de guvernările istorice. Este vorba în articolul pomenit de ţăran, de munci­tori, de mică burghezie. Nu ni se vor­beşte însă nimic de marile trusturi monopolizatoare şi de marea finanţa brătienistă, autoarea acestui raiu unic în această nefericită lume ! Şi nu ni se vorbeşte, mai ales, de sursa din care autorul şi-a extras viziunea sa paradi­­siacă şi care nu este alta decât „Ros­tul şi destinul burgheziei româneşti“ a lui Mihail Manoilescu, doctrinarul şi e­­conomistul „statului naţional -legionar“, volum în care autorul de tristă amin­tire demonstrează cu date şi cifre croite pe măsură că România este o ţară de ţărani înstăriţi şi de burghezie avută în care „totu-i cum nu se poate mai bine, în cea mai bună lume cu pu­tinţă". Subterfugii Alături de „violentul protest” al d-nilor­ Maniu şi Brătianu, „Libe­ralul” publică un foileton humoristic, în care zâmbetul este o grimasă şi hohotul de râs seamănă cu o scrâşnitură din dinţi. Gazeta Brătie­­nilor încearcă să minimalizeze un act de gravitatea celui înfăţişat în co­municatul Ministerului de Interne, spunându-ne o anecdotă. In loc de probe, cari să poată infir­ma adevărul acuzaţiilor cari sunt a­­duse partidelor istorice, gazetarii d-lui Brătiannu încearcă să liniştească opinia publică strigând în gura mare „staţi fraţilor că­­nu-i aşa de grav ; hai mai bine să vă spunem o glumă!” Dar cetăţeanul care a pătimit prea mult, ca să nu fie cât se poate de atent la glumele — cam­ deobiceiu se fac pe pielea lui — îşi va aduce a­­minte de umorul macabru al gărzilor verzi care in loc de hohote die râs, a provocat şuvoaie de lacrimi și de sânge.... Dela Carfi la Caragiale Ceiace ne face să trecem dela d. L. O. Carp la eroii lui Caragiale, nu-i po­triveala celor trei litere dintâi ale numelui d.sale cu numele meşterului „Scrisorii pierdute“. lată cum scrie d-sa : „Ori, legea electorală a călcat Con­­­stituţia... înlăturând Senatul, în loc de a modifica ORGANIZAREA lui“. Prin urmare, d-sa recunoaşte ,fieva", dar n’are curajul să spună limpede: „pe ici pe colo — prin punctele esenţiale“. D. Carp, subtil, precizează: modi­­­fi­cari în ORGANIZARE... Dar să ră­mână în el moşierii, bancherii, oamenii de bursă. Şi pentru că nu ştie cam până unde ar trebui să meargă aceste modificări , înlocueşte restul argumentaţiei prin câteva insulte gratuite la adresa gu­vernului. Altceva nu mai are de spus. Şi pen­tru asta, ocupă 3 coloane. Legea electorală Oficiosul d-lui Maniu, caută mereu măsuri „nedemocrate" în orânduirile nouei Legi Electorale. Chiar şi înfiinţarea unor secţii de votare în toate satele, e un semn că... guvernul urmăreşte să silească „massele rurale să se prezinte în­­număr cât mai mic la urne". In ce mod, „Dreptatea" nu ex­plică. Probabil, socoate că legile care obligau populaţia rurală să se prezinte la secţii de votare depăr­tate uneori cu 10 sau 15 km., asigu­rau „o prezenţă ■ masselor rurale mult mai mare". Şi în continuare, oficiosul d-lui Maniu, preferând să nu stăruie prea mult asupra comparaţiei între legea nouă şi vechile legi electorale, în­cearcă să acuze anticipat guvernul de practicile unui trecut — din fe­ricire înmormântat pentru totdea­una. „Chiar la deschiderea operaţiuni­lor de votare — îşi aminteşte ofi­ciosul Jonglând cu trecutul şi cu vii­torul — va fi bătut primul alegător al opoziţiei... Responsabilul, proţăpit cu o ghioagă in mână la uşa între­deschisă a cabinei, va avea grija ca electorul să tremur© suficient pentru a vota lista guvernului". Intr’adevăr, privite ca nişte sincere amintiri electorale, relatările redac­torului „Dreptăţii" au oarecare sa­voare. Raportate însă la actualitate, rămân doar ceia ce sunt: încercări de a motiva actele teroriste ale „gărzi­lor" manisto-M. N. R.-iste. Sporirea producţiei — un „non-sens?” In vreme ce orice om conştient îşi dă seama, chiar fără a fi economist, că ieşirea din situaţia economică ac­tuală nu poate fi asigurată decât prin mobilizarea tuturor energiilor in sco­pul măririi producţiei, in vreme ce orice om care îşi iubeşte ţara are datoria să lucreze, în sectorul lui de activitate, pentru realizarea acestui scop, clicile „istorice“ se străduesc, pe toate căile, să împiedice iniţiativele, să saboteze producţia Această poziţie de sabotare a efor­turilor de refacere economică prin sporirea producţiei o mărturiseşte în­suşi „Liberalul", oficiosul marilor bănci brătieniste, în numărul de ieri. „Este un non-sens să se vorbească de sporirea producţiei“ — afirmă „Liberalul“. De ce e un „non-sens" ? Fiindcă în­treprinderile „nu posedă mijloace fi­nanciare“ — spune oficiosul marilor bănci brătieniste. Dar „Liberalul“ uită să arate că această lipsă de mij­loace financiare este provocată de marile bănci brătieniste în frunte cu „Banca Românească", care nu acordă credite, deşi posedă fonduri de zeci de miliarde. Mai afirmă oficiosul brătienist că „depozitele fabricanţilor şi comercian­ţilor sunt pline de mărfuri care nu găsesc cumpărătoriDar uită să a­daoge că la sate sunt cereri enorme de mărfuri, fiindcă mulţi industriaşi în loc să producă articole ţărăneşti, s’au grăbit să fabrice cât mai multe articole de lux, pe care nimeni nu le cumpăra, salariaţii şi cei cu ve­nituri mijlocii fiindcă nu le dă mâna, iar ceilalţi fiindcă şi-au făcut din vreme stocuri pentru ani de zile. Sporirea producţiei este o necesi­tate vitală■ Dar trebue să se dea a­­tenţie în primul rând articolelor de mare consum şi în special articolelor ţărăneşti, care găsesc astăzi un debu­şeu asigurat. Afirmând că sporirea producţiei e un „non-sens", oficiosul brătienist îşi demască odată mai mult poziţia de sabotare a acţiunii de refacere e­conomică a ţării. Şedinţa Comisiei Centrale Electorale Eri la ora 11 dim., Comisiunea centrală electorală s’a întruni­t pentru prima dată de la numirea ei, sub preşedinţia d-lui Cconel Cireş, prim preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Au participat la şedinţă d-nii Ne­­culai Negru, Ioan Romulus Fru­­muşanu, Iosif Munteanu, consilier la înalta Curte de Casaţie şi Jus­tiţie, membri, Const- Sinevici, con­silier la aceiaşi curte, membru su­pleant, în locul d-lui Vasile Panu care lipseşte din Capitală şi d. Ni­­colae E. Dumitrescu, directorul lu­crărilor judiciare din ministerul justiţiei secretarul comisiei. S’a luat în discuţie chestiunea semnelor electorale, examinându­­se cele existente, hotărându-se să se mai aştepte eventualele propu­neri ce s’ar mai face. Intre altele, Comisia centrală electorală a stabilit că la constitui­rea registrelor electorale nu este nevoe de prezentarea cazierelor ju­diciare, aceasta urmând să se facă la revizuirea registrelor. Comisia a cercetat deasemeni mai multe cereri ale unor foşti subsecretari de stat, intraţi în ca­tegoriile de nedemnităţi stabilite de legea electorală, cari solicitau ridicarea nedemisităţii ce îi apasă­ Celor în cauză li s’au cerut acte justificative pentru susţinerea ce­rerilor lor. Viitoarea şedinţă a Comisiei Centrale Superioare va avea loc probabil la începutul săptămânii viitoare şi va fi prezidată de d- T. Tănăsescu, președinte supleant, d. Cconel Cireş lipsind din Capitală- F55. Adunarea generală a Casei de Asigurare a ziariştilor Dat fiind că publicarea convocării a­­dunării generale a membrilor şi pen­­sionarilor Casei de Asigurare a ziarişti­lor pentru 31 Iulie 1946 nu a putut a­­pare în gazete în termen strict legal, se aduce la cunoştinţa membrilor şi pen­sionarilor C.A.Z. că adunarea generală s’a amânat pentru data de Miercuri 18 Septembrie 1946, la aceeaşi oră în a­­celaş loc şi cu aceeaşi ordine de Zi In cazul când nu se va întruni V­ din numărul membrilor, adunarea generală se va ţine cu orice număr de membri prezenţi, în ziua de Miercuri 25 Sep­temvrie 1946. Candidaturile pentru consiliul de ad­ministrație și comisia de control se pot primi până în ziua de Sâmbătă 14 Sep­temvrie 1946. .__ 6 ff W­T­E­T­TP* „Scânteia“ Organ Central al Partidului Comunist Român Director : MIRON CONSTANTTNESC13 Redactor responsabil: AL Buican. COMITETUL DE DIRECŢIE: • Lucreţiu D. Patraşcanu • Miron Constantin­escu • Gh. Vasilichi O . Chişinevschi • L. Rants • AL Buican • N. Popescu-Doreanu Faţă de anul trecut încasările statului au sporit cu aproape 300% Din centralizările Ministerului de Finanţe, reese că încasările generale ale Statului pe Primele trei luni ale exerciţiului în curs — Aprilie. Iunie — se ridică la suma totală de 1.092­ 908 milioane lei­ Din această sumă totală, impozitele directe reprezintă 78.978 mili­oane lei, impozitele indirecte 481.152 milioane lei exce­dente C. A. M. şi alte regii 162.092 milioane lei, venituri ordinare şi speciale administrate de ministere 17.127 milioane lei, venituri ordinare excepţionale, rămăşiţe şi mijloace de tr­ezoreriie 353.561 milioane lei. Faţă de cifra de 278.019 mili­oane lei, cât reprezentau încasă­rile Statului în primele trei luni din exerciţiul trecut, încasările din primul trimestru al anului cu­rent reprezintă un spor de 293 la sută. Drum bun şi spor la muncă PRIMA CARAVANA SANITARA a F. C. F. R. a plecat la ţară Odată cu maşinile şi echipele sa­nitare s-a adunat în faţa tribunei ri­dicată în piaţă, o mulţime imensă de femei şi bărbaţi, veniţi să asculte cuvântul organizatorilor acestei cara­vane. Meetingul a fost deschis de d-na dr. Savu, director general al Ministerului Asigurărilor şi Asistenţei Sociale, care a arătat însemnătatea acestei cam­panii de apărare a sănătăţii satelor, campanie care a pornit din iniţiativa F.D.F.R. şi e sprijinită larg de Ete­rnii Partidelor Democrate. A mai luat cuvântul d. dr. Cupcea, Secretar general al Ministerului Să­nătăţii, care a arătat cu cifre, nece­sitatea salvării plugărimii cu un ceas mai devreme din ghiarele pelagrei malariei, sifilisului şi tuberculozei Tov. Titus Stănescu, primarul sect. III Albastru, Ligia Paveliu, soră in­firmieră şi tov. Elena Livezeanu au urat drum bun şi spor la muncă pri­mei echipe sanitare trimisă în aju­torul satelor. Cele 9 maşini ale caravanei sanitare F.D.F.R. vor pleca în trei direcţii : judeţul Vaslui, care a avut mult de suferit in urma războiului; judeţul Ialo­miţa, unde a bântuit seceta şi în Munţii Apuseni. Caravana a plecat din Bucureşti ieri la ora 11 şi se va întoarce peste 15 zile. IERI DIMINEAŢA A AVUT LOC IN PIAŢA NAŢIUNII FESTIVITA­TEA PLECĂRII PRIMEI CARAVANE SANITARE ORGANIZATE DIN INIŢIATIVA FEDERAŢIEI DEMOCRATE A FEMEILOR DIN ROMANIA. ŞTIRI POLITIC­ E D. dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului, a primit ori pe d-nii V. V. Stanciu, însărcinatul cu afaceri al Ro­mâniei la Berna, Victor Brăbeteanu, secretarul general al ministerului a­­facerilor străine, dr. Cinca, secretar general al ministerului asigurărilor so­ciale şi Ovidiu Ciortaş, fost deputat. D-sa a mai primit deasemeni pe tov. Theodor Iordăchescu, secretar general al Partidului Social Democrat şi o delegaţie a muncitorilor din uzinele Hunedoara şi Marina­ Reşiţa, condusă de tov. Alex. Sencovici secretar al Confederaţiei Generale a Muncii. D­r. dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului, a lucrat ori cu tov. Lu­creţiu Patraşcanu, ministrul justiţiei. Si Comitetul de conducere din Or­ganizaţia Capitalei a Partidului Na­tional Liberal (Tătărăscu) a ţinut eri seară o şedinţa la sediul central. S’a luat in discuţie alcătuirea unor comitete de propagandă şi presă. A D. Mihail Ralea, ministrul artelor, care a fost plecat la Huşi în propa­gandă electorală, s’a înapoiat In cursul zilei de eri în Capitală. A D. prof. P. Constantinescu-Iaşi, ministrul informaţiilor, soseşte azi la ora 10 dim, venind cu avionul de la Paris. Odată cu d-sa, va sosi şi delegaţia care l-a însoţit la lucrările Federaţiei Sindicale Mondiale.­­Preşedinţia Consiliului de Miniştri a dat o decizie prin care toate depar­tamentele şi subsecretariatele de stat sunt obligate să ceară avizul prealabil al Consiliului Superior al Economiei Naţionale ori de cât ori intenţionează să trimită misiuni în străinătate, fie în scop de simplă informare sau stu­dii, fie în scopul tratării sau perfec­tării de acorduri şi convenţii. Consiliul Superior al Economiei Na­ţionale va da avizul asupra numărului membrilor ce urmează a compune mi­siunea, precum şi a persoanelor res­pective. A Azi va pleca cu avionul la Paris o delegaţie de ziarişti şi scriitori ro­mâni, în vederea Conferinţei de Pace. G.­­. av. Lascăr Şaraga, secretarul general al Federaţiei Uniunilor de co­munităţi evreeşti din România, a fost primit în audienţă de p­r. dr. Vască, secretarul general al ministerului Cul­telor, în chestiunea anteproectului de lege al cultelor, de d. I. David, secre­tar general al ministerului de justiţie în chestiunea legii cetăţeniei, de d. general Cambrea, de la Marele Stat Major, în chestiunea dscoperirii auto­rilor masacrelor de lângă Iaşi şi de tov. P. Mironescu-Mera, secretarul general al Ministerului Educaţiei Naţionale în probleme interesând şcolile evreeşti. Corespondenţii din Capitală ai ,,Scânteii” stemt invitaţi a lua parte la deschiderea cursuri­lor de corespondenţi ce va avea rocass. Miercuri 31 Iulie cor. orele 18, (­ d. a.) în sala da mar­moră a în­trep­rinderi­i „Scrisul Liber”. ..Scân­teia”. Localurile din staţiunile balneo-climaterice vor închide la ora 24 Ministerul Afacerilor Interne, con­statând că restaurantele şi localurile de consumaţie din staţiunile balneo­climaterice s’au transformat în loca­lul de risipă şi sfidare a celor care mun­cesc, a datarit ca toate aceste localuri să închidă la orele 24. Contraveninenţii — patronii şi cli­enţi— vor fi sancţionaţi conf. legii. Măsura se va aplica începând de la 1 August 1946. ­ Ştiri economice ) PEŞTE sărat distribuia cooperativa de consum „VICTORIA“. Economistele vor trimite delegaţii­lor direct le platoul de peşte Obor, compartimentul „Vic­toria“, iar cooperatorii individuali se vor aproviziona prin magazinele de des­facere ale cooperativei. • La Comisariatul preţurilor se lucrează la stabilirea preţului sfe­clei de zahăr din noua recoltă* Noul preţ va intra în vigoare la sfârşitul lunei August. • Preşedinţia Consiliului de miniştri a dat o decizie în baza căreia toate departamentele şi subsecretariatele de Stat sunt obligate să ceară avizul prea­labil al Consiliului Superior al Econo­­­miei Naţionale, ori de câte ori ur­­­mează să trimită misiuni în străină­­­tate pentru informaţii, studii sau tratări de acorduri şi convenţii. 1. Cu începere de ieri preţurile ma­ximale ale seului crud se vor stabili pe cale de ordonanțe, de către pri­­­mari. '** vi#*.I'Mti • Tov. L. Claudian, secretarul gene­ral al Uniunii Sindicatelor Metalo­­chimice, a deschis conferinţa, dând cu­vântul reprezentanţilor celorlalte U­­niuni Sindicale Au adus salutul uniunilor respecti­ve, tov. Cristea Ion, dela Lemn Fores­tier, tov. Mutulescu, dela Porturi şi Transporturi, Mareea Pavel, de la Sa­­lariaţii Publici, şi Vescau, din partea Uniunii Minerilor. Tov. Vasile Mauriciu, din partea Comisiei Locale, a arătat că repartiţia justă a materiilor prime şi democra­tizarea adâncă a Odester-ului sunt cele două condiţiuni fără de care ori­ce încercare de mărire a producţiei de unelte agricole, rămâne zadarnică. D. Alexandru Sobaru, din partea Comitetului Central Electoral al B. P. D., secţia economică, a declarat că, în declanşarea bătăliei uneltelor a­­gricole, B. P. D. a scontat în primul rând pe sprijinul efectiv al muncito­rimii metalurgiste organizate. Vorbind despre necesitatea eliberării ţăranului de sub jugul primitivismului agrar, d. Al. Sobaru, arată în cifre trista stare a agriculturii româneşti. La 9,5 milioane ha. teren arabil şi 4,5 milioane gospodării ţărăneşti, există numai 700.000 pluguri şi 600.000 grape, adică numai 1 plug la 13 ha şi o grapă la 16 ha, iar, raportate la numărul gos­podăriilor ţărăneşti, numai 15—16 la sută din gospodării posedă aceste u­­nelte. Continuând a dovedi prin cifre de­zastrul agricol moştenit de la regimu­rile istorice trecute, domnia-sa în­cheie afirmând că greutatea îndrep­tării situaţiei cu posiblităţile actuale, nu constă în problema finanţării sau a preţului, ci în primul rând în pro­blema repartiţiei, Odesferul (oficiul de desfacere al ferului) necorespun­­zând scopului pentru care a fost în­fiinţat. Tov. Abraham, citind referatul re­sortului economic al Uniunii Sindica­telor Metalo-Chimice şi arătând ace­eaşi necesitate de îndreptare imedia­tă a acestei situaţiuni, constată că, în afară de uneltele necesare completă­rii deficitului actual, industria noas­tră trebue să fabrice anual şi o can­titate de unelte pentru înlocuirea u­­neltelor uzate normal în fiecare an. Când industriei noastre metalurgice prelucrătoare sarcina de a satisface nevoile agriculturii noastre cu unelte şi maşini agricole, punem baze se­rioase unei activităţi de durată aces­tor întreprinderi. O frumoasă per­spectivă de viitor se deschide astfel Industriei noastre agricole. D. ing M. Ian­cu, face un lung re­ferat asupra problemei necesităţii ri­dicării producţiei de unelte agricole, privind­ problema sub toate aspectele, cu date tehnice interesante şi ajun­gând la concluziuni folositoare desba­­terilor Conferinţei. D. ing. Iancu arată că „în ceea ce priveşte producţia medie de grâu la hectar, suntem în urma tuturor ţâri­lor din Europa. Dacă marcăm valoa­rea inventarului nostru agricol cu 100, apoi constatăm că Bulgaria are un inventar agricol de două ori mai mare, Poloffia de trei ori, Elveţia de 42 ori. Datele de mai sus dovedesc cu prisosinţă importanţa şi necesitatea mecanizării agriculturii româneşti, în­ţelegând prin aceasta utilarea tuturor gospodăriilor ţărăneşti cu maşinile necesare pentru raţionalizarea muncii umane şi animale. Au urmat apoi rapoartele deleg­a­ţilor tuturor întreprinderilor produ­cătoare de unelte agricole care au a­­ratat greutăţile ce le stau în calea realizării planului propus. Unanimitatea vorbitorilor delegaţi au atacat din plin actuala conducere a Odesferului (oficiul de desfacere al ferului), condiţionând rezolvarea pro­blemei ridicării producţiei de unelte şi maşini agricole de democratizarea adâncă a acestui oficiu şi de controlul efectiv al muncitorimii metalurgiste organizate asupra acestui oficiu. Toţi delegaţii au raportat lipsa ma­teriilor prime datorită sabotajului unor patroni. Este suficient să arătăm că, în timp ce „Industria Sârmei" din Câmpia Turzii şi multe întreprinderi duc lipsă de cocs, fabrica de cocs „Brătăşa­­nu" din Craiova, ţine pe loc zeci de vagoane de cocs, fără a le repartiza şi alte zeci de retorte fără să lucreze, lăsând numai 19 retorte să lucreze din cele 42 retorte. La punctele din ordinea de zi au mai vorbit: Ştefan, IAR-Braşov, Rovite de la uzi­nele Titar,­Ne­irag-Ce­lan, Ţiu Gh. dela Uzinele Fer Hunedoara (U.F.H.), Rotaru Petre — Industria Sârmii din Câmpia Turzii, Dogaru Nicolae, dela fabrica de cocs a sabotorului Bră­­tăşanu din Craiova, Hodor dela fabri­ca MUstad-Timişoara, Tărtăşescu, Re­şiţa, Bonţilă dela Bocşa, Romănă- Munteanu dela Rieger-Sibiu, Iordă­chescu dela Izbânda-Brăila, Maşniţa Frederic dela Ciclop-Galaţi, Ardelea­­nu dela Malaxa-Bucureşti şi în nu­mele tuturor întreprinderilor din Ca­pitală din Sindicatul Met­alo-chimic, Zuckermann dela Metalo-Globus, Gheorghievici — Wolff, ing Hohen — Volna Bucureşti, Jikman Petrache de la Industria Metalurgică Dunărea­nă din Brăila, etc. Şedinţa de după amiază In şedinţa de după amiază, au con­tinuat rapoartele delegaţilor din în­treprinderile din Capittală şi provin­­cie. Au citit rapoarte tovarăşii: Cioro­­mara Gh. (Titan-Galaţi), Manele Stra­tul­at (Assam-Galaţi), Bahlii Dumi­tru (Mustasi-Galaţi), Pielaru Traian (Etna-Galaţi), Florea Ion (Fabrica de şuruburi Cernavodă), Cămpeanu (Vulcan-Bucureşti), Necunoscutu Pre­da (Eug. Lăzărescu-Bucureşti), Ing. Baiu (S. E. T.-Bucureşti), Macabei (Assam-Co­roceni-Bucureşti), Pădu­­raru Constantin (Uzinele Griviţa-BU­­cureşti), Vasile Tănase (Concordia- Ploeşti), şi Matei Alexe (Uzinele Margineanca-Plopeni). Vorbitorii au arătat posibilităţile de fabricare de unelte agricole şi alt© produse necesare nevoilor ţărăneşti, greutăţile pe care le întâmpină din lipsa materiei prime şi a sabotajului unor patroni Multe din fabricile arătate mai sus lucrează şi repară unelte agricole. De aceia, aproape toţi vorbitorii au ce­rut să se întocmească un plan de lu­cru, repartizându-se fiecărei între­prinderi — după capacitatea de pro­ducţie — numărul de unelte noul sail pentru reparaţie. In ceea ce priveşte materia pri­mă, toţi vorbitorii au cerut un control efectiv al felului cum se face repar­tiţia la Odesfer. Reprezentantul salariaţilor uzinei Mărgineanca a arătat că „Odesfe­rul” a programat pentru această fa­brică 40 de vagoane lunar. Intr’um interval insă de 3 luni de zile, aceste uzine n’au primit decât 5 vagoane. La sfârşit, prietenul Stere de la Frontul Plugarilor, în cuvântul da salut adus conferinţei, a arătat că trebue să se acorde cea mai mare gri­­je Centrelor Agricole, pentru ca să­tenii lipsiţi de unelte să poată găsi la aceste centre posibilităţile de a-şi putea lucra pământul căpătat prin reforma agrară. Şedinţa s-a suspendat la ora 5, ur­mând să continue azi la ora 8 dimi­neaţa. DIX GRXPUL SUB LOZINCA: Mecanizarea agriculturii şi întărirea gospodăriilor ţărăneşti S’a deschis conferinţa pe ţară a Uniunii Sindicatelor din Industriile metalurgice din România Ieri dimineaţă, în sala Corpului Contabililor din str. Ion Ghica 3, s’a deschis cea dintâi conferinţă generală pe ţară a comitetelor de producţie din întreprinderile producătoare de unelte agricole. . . Scopul conferinţei este de a se discuta rezolvarea imediata, in cadrul posibilităţilor generale actuale, a două din punctele cele mai importante ale platformei-program lansată de Blocul Partidelor Democratice, mecanizarea agriculturii si întărirea gospodăriilor ţărăneşti, fara de care economia țării nu se poate reface.­ ­grr ­3 Mărfuri eftine pentru­­ plugari­­­ Apărarea Patriotică continuă acţiu­­nea de sprijinire a invalizilor, vădu­velor şi orfanilor de războiu de la sate, trimiţând caravane­ bazar de mărfuri eftine. Astfel comunele Butiman, Dridu, Cocioc, Periş jud. Ilfov; Flămânda jud. Vlaşca , Dragalina jud. Ialomiţa, Ciuperceni şi Seaca jud. Teleorman, au fost vizitate Duminică 28 iulie de caravanele-bazar ale Apărării. S-au distribui­t mărfuri—la preţuri oficiale — văduvelor invalizilor şi orfanilor de războiu. Sătenii din comunele vizitate au cumpărat: 5.000 metri de americă, 1.000 metri de doc, sute de topoare, 20.000 de caele, aţă, frânghii, opinci, praşitoare, sape, cazmale şi diferite alte unelte agricole. Valoarea totală a mărfurilor vândute este de 200 mili­oane de lei. Acţiunea caravanelor-bazar ale A­­părării Patriotice înseamnă un ajutor real pentru săteni și un mare sprijin pentru guvern în lupta sa împotriva speculei și a scumpetei. Tratative economice­­ româno.cehoslovace In prezent se află in Capitală d-ne ingineri Stupka şi Pilka, delegaţii Bănm­cii Naţionale Cehoslovace care duc tra­­tative în vederea uşurării aplicării a­­cordului economic romăno-cehoslovac. In acest scop s’a luat de guvernul român o primă serie de măsuri, suprii­măndu-se unele formalităţi care în­greuiau importul Obligaţii pentru economate Subsecretariatul Aprovizionării — Direc­­ia Economatelor — atrage în mod serios atenţia economatelor din Capitală, care nu au ridicat formu­lare de la Oficiul Economic al Muni­cipiului Bucureşti, str. Vasile Boeres­­cu Nr. 13—15, că li se acordă un ul­tim termen până la 3 August 1948 cel mai târziu, pentru a ridica şi com­plecta formularele respective, după care vor fi trecute în noul plan de aprovizionare pe anul 1946-847. Cei ce nu se vor conforma, nu vor fi trecuţi în noul plan de aprovizio­­nare. Coloniile de vară ale UJAR.-u­lui Anul acesta U.F.A.R.-ul din Capi­tală se mândreşte cu cele mai mari colonii de vară din ţară. Aproape o mie de copii din Bucureşti şi subur­bane, fete de muncitori şi funcţionari­­ modeşti cari niciodată n’au avut posi- I bilitate să-şi trimeată copiii pentru odihnă, nici măcar la ţară, îşi petrec acum vacanţa de vară în cele mai frumoase staţiuni climaterice şi bal­neare din România, la Breaza, Ti­miş, Carmen Silva. Actualmente în coloniile U.F.A.R.­­ului îşi petrec timpul fetiţele de la vârsta de 5, până la 15 ani. După ce ele îşi vor termina vilegiatura, vine rândul băeţilor. Astfel anul acesta U.F.A.R.-ul va da posibilitate de re­creare şi supraalimentaţie la aproape 150­0 de copii din Capitală. Dacă ţinem seama că anul trecut U.F.A.R.-ul nu a avut colonii decât pentru 250 de copii, avem tot dreptul să sperăm că anul viitor vom orga­niza colonii pentru câteva mii de copii şi nu numai în Capitală ci şi în provincie. Anul acesta filialele U. F. A■ R.-u­lui din provincie n’au colonii de vară pentru copii decât la Buzău, Timişoara, Sibiu şi Deva. Pe de altă parte U. F. A. R.-ul din Capitală a venit în ajutorul filialelor din Constanţa şi Braşov, trimiţând copii din Braşov la mare, iar în co­lonia din Timiş, copii din Constanţa. Două linii noui de navigaţie fluvială Zilele acestea s’au deschis două linii noui de navigaţie fluvială ale soc. . SO­­VROMTRANSPORT”, Tr. Severin — Giurgiu, deservită de vasul „Brânco­­veanu“ şi Giurgiu—Brăila, deservit de vasul „Grigore Manu“. Se vor face curse regulate cu escale în toate por­turile dunărene și având legătură di­rectă și cu liniile ferate ce deservesc porturile principale. X Tineretul B. P. D. ia munca de reconstrucţie Azi 31 Iulie 1948, Brigada de Re­construcţie a Tineretului din­­­.P.D., purtând numele de „Federaţia Na­ţională a Tineretului Democrat“, formată din 1509 de tineri, va eşi la munca de reconstrucţie pe şantie­rul C.F.R. (între depoul B.M. şi Halta Griviţa), pentru a efectua importante lucrări de terasament.

Next