Scânteia, august 1946 (Anul 3, nr. 588-614)
1946-08-01 / nr. 588
ijSSy^y^_ UN AN DE ACTIVITATE a Frontului Democrat Universitar Cluj In sala mare a Colegiului Academic ,’a ţinut joi 25 iulie o mare adunare studenţească, convocată de Frontul Democrat Universitar la care au participat peste 1000 de studenţi afi. Universităţii Regele Ferdinand I din Cluj şi delegaţi ai Universităţilor din Bucureşti, Timişoara şi Iaşi, întrunirea a fost deschisă de studentul Ionescu-Balea, printr’un omagiu sidus M. S. Regelui. Vorbind pe numele studenţilor bucureşteni, studenta Maria Almăşeanu, membră în Consiliul Naţional al F. D. U., arată rezultatele obţinute de studenţimea democrată din Bucureşti în anul acesta şi promite tot ajutorul Frontului Democrat Universitar pentru studenţimea clujană In numele corpului profesorali, d. prof. Eugen Sofronie, decanul Facultăţiide Drept, salută această iniţiativă a studenţilor democraţi de a cultiva spiritul naţionali pe calea înfrăţirii între popoare. Studentul Stroia Octavian, din Comitetul Executiv al F. D. U. a făcut istoricul luptei studenţilor democraţi pentru progres, def. Revoluţia din 1848, până în zilele noastre, când Frontul Democrat Universitar continuă lupta începută în 1936de Frontul Studenţesc Democrat, pentru democratizarea vieţii studenţeşti. Ultimul ia cuvântul studentul Mazilu Aurelian, care trece în revistă lupta dusă de studenţimea democrată în anul încheiat împotriva încercărilor de a submina interesele naţionale şi interesele studenţimii El a analizat deasemeni rezultatele muncii culturale şi economice, care nu reprezintă însă decât rezolvarea în parte a problemelor studenţeşti. Pe viitor F. D. U. îşi ia angajamentul să se reie ziua de 27 iulie 1946 s-au încheiat lucrările consfătuirii secretarelor regionale şi judeţene ale U.F.A.R- ului. Rapoartele date de secretare au ogllindit activitatea organizaţiei în toată ţara mai ales în lumina campaniei electorale în cadrul Federaţiei Democrate a Femeilor din România. Organizaţia depune o activitate intensă şi rodnică pentru a contribui la victoria forţelor democratice în alegerile din toamnă. S-au editat broşuri de îndrumare pentru saten ca, pentru muncitoare şi pentru goepefhae, caiete cu material zol de toate revendicările juste ale studenţimii, dând posibilitatea unui număr cât mai mare de mii de muncitori şi ţărani să urmeze în Universitate şi în condiţiini cât mai bune. „DAR TOATE ACESTEA VOR FI POSIBILE NUMAI DACA ÎNTREAGA STUDENŢIME VA PARTICIPA LA LUPTA DE DEMOCRATIZARE A ŢARII“, a încheiat studentul Mazilu, întrunirea a luat sfârşit într’o atmosferă sărbătorească, artistic pentru şezători oglindind pro- blemele actuale ale femeilor. Mii de femei analfabete învaţă carte în şcolile U.F.A.R.-ului. S’au realizat, cu ajutorul solidarităţii cetăţeneşti, cămine de zi, mici maternităţi, dispensare colonii şcolare şi cămine sezoniere. In îrcheerea consfătuirii d-na îng. ALEXANDRA SItIOROVICI, secretara U.F .R.-ului, a dat îndrumările potrivite pentru intensificarea activităţii pe toată ţara în vederea campaniei electorate şi pentru întărirea regimului democrat Incheerea consfătuirii U. F. A. R-ului ! Note şi comentarii Fel de a gândi Dacă cineva ar urmări cu atenţie „logica" pe care o desfăşoară ciracii d-lui Maniu în Judecarea nouei Legi Electorale, atunci, cu siguranţă, ar ajunge la concluzia că oamenii aceştia ar putea argumenta senin — negru pe alb, în spiritul şi în litera aceluiaşi fel de a-şi „sistematiza" gândirea — că : „din moment ce Papuaşii sunt cunoscuţi ca mari mâncători de peşte şi de păsări, atunci, evident, guvernul dr. Petru Groza nu va face alegeri libere. In spiritul celor de mai sus, cineva al cărui nume de botez e X, de familie Z, iar după tată Y, susţine că din moment ce P. N. ț. este cel mai democrat partid din România, rezultă — „logic", nu? — că guvernul (bănuiţi !) nu va face alegeri libere. Şi d. X. Y. Z. aduce argumente— în favoarea superlativei democraţii maniste . N. Ţ.-ul, spune d-sa, a inaugurat sistemul pactelor de neagresiune cu opoziţia în totalitatea ei, spre a nu se batjocori expresia suveranităţi poporului adunată în urne (sic!) prin rezultate măsluite". E vorba Despre celebrul pact de neagresiune cu C. Z. Codreanu , pact frăţesc cu cei cari voiau desfiinţarea principiilor însăşi ale democraţiei, cu cei cari volau şi chiar au practicat desfiinţarea alegerilor. Şi pornind de la asemenea argumente, D. X. Y. Z. ajunge — conform „logicei" bădăcino-topoloveniene — la invariabila concluzie amintită mai sus. Ne miră doar faptul că d-sa n’a găsit o premiză mai puţin opusă tezei pe care voia s’o susţină. Chestia cu Papuaşii ar fi fost mult mai indicată : era mai dificil de apreciat măsura în care corespunde sau nu corespunde adevărului. Căci despre apărarea pe care d. Marin a încercat — şi a reuşit deplin ! —, s’o aducă democraţiei, înlesnind parvenirea Gărzii de Fier, lumea nu mai are nevoie de lămuriri suplimentare, răsboiul prin care am trecut aşa cum am trecut, vorbeşte de la sine. , Istoria Editorialul „Dreptăţii“ de om face câteva aprecieri cu care suntem de acord. Reproducem : „Astăzi, iminenta convocare a corpului electoral, deschide tuturor perspectiva unei verificări ultime. După opt ani, cetăţeanul este chemat să se pronunţe nu atât despre ceia ce a fost înainte de 23 August, deoarece despre această epocă istoria s-a pronunţat NECRUŢĂTOARE...“ Suntem de acord. Cu o rezervă. Credem că în oficiosul d-lui Maniu, al omului care s’a solidarizat făţiş cu Antov,eseu, care şi-a arătat în repetate rânduri simpatia pentru stările dinainte de 23 August, în „Dreptatea“ — o asemenea afirmaţie nu poate apărea decât ridicolă şi ipocrită. Narcotice Oficiosul brătienist ne oferă într’un mic articol de exegeză socială „Tradiţionalism muncitoresc“ peisagiul unei Românii idilice, în care fenomenul social a avut întotdeauna o desfăşurare lină, ca a unei ape liniştite şi domoale de câmpie. Imaginaţia edenică a autorului acestei mărunte confecţiuni de circumstanţă, ne înfăţişează un climat social românesc în care nu au existat conflicte şi sguduiri, în care toată lumea, mulţumită peste măsură, nu a făcut altceva decât să se gândească la huzurul personal. Şi pentru a nu nedreptăţi ochelarii trandafirii ai d-lui Bedlenanu, autorul acestei „perle“, iată două mostre din articolul pe care ni-l oferă : „Ţara Românească, având până mai ieri o economie eminamente agricolă, a fost scutită de frământări sociale“. Şi mai departe : „Muncitorul din industrie, funcţionarul salariat, la capătul unei activităţi prodigioase, adoptând un sistem de economie adecvată resurselor sale, reuşeşte adesea să-şi înjghebeze atelierul său, prăvălia sa sau gospodăria sa proprie“. Ce rezultă de aci ? Că anul 1907 este o pură invenţie hepedistă, că Lupenii şi Griviţa nu au putut exista, muncitorii în acel timp fiind ocupaţi să-şi înjghebe ateliere şi jorăvălii, în acest raiu pe pământ dăruit ţării româneşti de guvernările istorice. Este vorba în articolul pomenit de ţăran, de muncitori, de mică burghezie. Nu ni se vorbeşte însă nimic de marile trusturi monopolizatoare şi de marea finanţa brătienistă, autoarea acestui raiu unic în această nefericită lume ! Şi nu ni se vorbeşte, mai ales, de sursa din care autorul şi-a extras viziunea sa paradisiacă şi care nu este alta decât „Rostul şi destinul burgheziei româneşti“ a lui Mihail Manoilescu, doctrinarul şi economistul „statului naţional -legionar“, volum în care autorul de tristă amintire demonstrează cu date şi cifre croite pe măsură că România este o ţară de ţărani înstăriţi şi de burghezie avută în care „totu-i cum nu se poate mai bine, în cea mai bună lume cu putinţă". Subterfugii Alături de „violentul protest” al d-nilor Maniu şi Brătianu, „Liberalul” publică un foileton humoristic, în care zâmbetul este o grimasă şi hohotul de râs seamănă cu o scrâşnitură din dinţi. Gazeta Brătienilor încearcă să minimalizeze un act de gravitatea celui înfăţişat în comunicatul Ministerului de Interne, spunându-ne o anecdotă. In loc de probe, cari să poată infirma adevărul acuzaţiilor cari sunt aduse partidelor istorice, gazetarii d-lui Brătiannu încearcă să liniştească opinia publică strigând în gura mare „staţi fraţilor cănu-i aşa de grav ; hai mai bine să vă spunem o glumă!” Dar cetăţeanul care a pătimit prea mult, ca să nu fie cât se poate de atent la glumele — cam deobiceiu se fac pe pielea lui — îşi va aduce aminte de umorul macabru al gărzilor verzi care in loc de hohote die râs, a provocat şuvoaie de lacrimi și de sânge.... Dela Carfi la Caragiale Ceiace ne face să trecem dela d. L. O. Carp la eroii lui Caragiale, nu-i potriveala celor trei litere dintâi ale numelui d.sale cu numele meşterului „Scrisorii pierdute“. lată cum scrie d-sa : „Ori, legea electorală a călcat Constituţia... înlăturând Senatul, în loc de a modifica ORGANIZAREA lui“. Prin urmare, d-sa recunoaşte ,fieva", dar n’are curajul să spună limpede: „pe ici pe colo — prin punctele esenţiale“. D. Carp, subtil, precizează: modificari în ORGANIZARE... Dar să rămână în el moşierii, bancherii, oamenii de bursă. Şi pentru că nu ştie cam până unde ar trebui să meargă aceste modificări , înlocueşte restul argumentaţiei prin câteva insulte gratuite la adresa guvernului. Altceva nu mai are de spus. Şi pentru asta, ocupă 3 coloane. Legea electorală Oficiosul d-lui Maniu, caută mereu măsuri „nedemocrate" în orânduirile nouei Legi Electorale. Chiar şi înfiinţarea unor secţii de votare în toate satele, e un semn că... guvernul urmăreşte să silească „massele rurale să se prezinte înnumăr cât mai mic la urne". In ce mod, „Dreptatea" nu explică. Probabil, socoate că legile care obligau populaţia rurală să se prezinte la secţii de votare depărtate uneori cu 10 sau 15 km., asigurau „o prezenţă ■ masselor rurale mult mai mare". Şi în continuare, oficiosul d-lui Maniu, preferând să nu stăruie prea mult asupra comparaţiei între legea nouă şi vechile legi electorale, încearcă să acuze anticipat guvernul de practicile unui trecut — din fericire înmormântat pentru totdeauna. „Chiar la deschiderea operaţiunilor de votare — îşi aminteşte oficiosul Jonglând cu trecutul şi cu viitorul — va fi bătut primul alegător al opoziţiei... Responsabilul, proţăpit cu o ghioagă in mână la uşa întredeschisă a cabinei, va avea grija ca electorul să tremur© suficient pentru a vota lista guvernului". Intr’adevăr, privite ca nişte sincere amintiri electorale, relatările redactorului „Dreptăţii" au oarecare savoare. Raportate însă la actualitate, rămân doar ceia ce sunt: încercări de a motiva actele teroriste ale „gărzilor" manisto-M. N. R.-iste. Sporirea producţiei — un „non-sens?” In vreme ce orice om conştient îşi dă seama, chiar fără a fi economist, că ieşirea din situaţia economică actuală nu poate fi asigurată decât prin mobilizarea tuturor energiilor in scopul măririi producţiei, in vreme ce orice om care îşi iubeşte ţara are datoria să lucreze, în sectorul lui de activitate, pentru realizarea acestui scop, clicile „istorice“ se străduesc, pe toate căile, să împiedice iniţiativele, să saboteze producţia Această poziţie de sabotare a eforturilor de refacere economică prin sporirea producţiei o mărturiseşte însuşi „Liberalul", oficiosul marilor bănci brătieniste, în numărul de ieri. „Este un non-sens să se vorbească de sporirea producţiei“ — afirmă „Liberalul“. De ce e un „non-sens" ? Fiindcă întreprinderile „nu posedă mijloace financiare“ — spune oficiosul marilor bănci brătieniste. Dar „Liberalul“ uită să arate că această lipsă de mijloace financiare este provocată de marile bănci brătieniste în frunte cu „Banca Românească", care nu acordă credite, deşi posedă fonduri de zeci de miliarde. Mai afirmă oficiosul brătienist că „depozitele fabricanţilor şi comercianţilor sunt pline de mărfuri care nu găsesc cumpărătoriDar uită să adaoge că la sate sunt cereri enorme de mărfuri, fiindcă mulţi industriaşi în loc să producă articole ţărăneşti, s’au grăbit să fabrice cât mai multe articole de lux, pe care nimeni nu le cumpăra, salariaţii şi cei cu venituri mijlocii fiindcă nu le dă mâna, iar ceilalţi fiindcă şi-au făcut din vreme stocuri pentru ani de zile. Sporirea producţiei este o necesitate vitală■ Dar trebue să se dea atenţie în primul rând articolelor de mare consum şi în special articolelor ţărăneşti, care găsesc astăzi un debuşeu asigurat. Afirmând că sporirea producţiei e un „non-sens", oficiosul brătienist îşi demască odată mai mult poziţia de sabotare a acţiunii de refacere economică a ţării. Şedinţa Comisiei Centrale Electorale Eri la ora 11 dim., Comisiunea centrală electorală s’a întrunit pentru prima dată de la numirea ei, sub preşedinţia d-lui Cconel Cireş, prim preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Au participat la şedinţă d-nii Neculai Negru, Ioan Romulus Frumuşanu, Iosif Munteanu, consilier la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membri, Const- Sinevici, consilier la aceiaşi curte, membru supleant, în locul d-lui Vasile Panu care lipseşte din Capitală şi d. Nicolae E. Dumitrescu, directorul lucrărilor judiciare din ministerul justiţiei secretarul comisiei. S’a luat în discuţie chestiunea semnelor electorale, examinânduse cele existente, hotărându-se să se mai aştepte eventualele propuneri ce s’ar mai face. Intre altele, Comisia centrală electorală a stabilit că la constituirea registrelor electorale nu este nevoe de prezentarea cazierelor judiciare, aceasta urmând să se facă la revizuirea registrelor. Comisia a cercetat deasemeni mai multe cereri ale unor foşti subsecretari de stat, intraţi în categoriile de nedemnităţi stabilite de legea electorală, cari solicitau ridicarea nedemisităţii ce îi apasă Celor în cauză li s’au cerut acte justificative pentru susţinerea cererilor lor. Viitoarea şedinţă a Comisiei Centrale Superioare va avea loc probabil la începutul săptămânii viitoare şi va fi prezidată de d- T. Tănăsescu, președinte supleant, d. Cconel Cireş lipsind din Capitală- F55. Adunarea generală a Casei de Asigurare a ziariştilor Dat fiind că publicarea convocării adunării generale a membrilor şi pensionarilor Casei de Asigurare a ziariştilor pentru 31 Iulie 1946 nu a putut apare în gazete în termen strict legal, se aduce la cunoştinţa membrilor şi pensionarilor C.A.Z. că adunarea generală s’a amânat pentru data de Miercuri 18 Septembrie 1946, la aceeaşi oră în acelaş loc şi cu aceeaşi ordine de Zi In cazul când nu se va întruni V din numărul membrilor, adunarea generală se va ţine cu orice număr de membri prezenţi, în ziua de Miercuri 25 Septemvrie 1946. Candidaturile pentru consiliul de administrație și comisia de control se pot primi până în ziua de Sâmbătă 14 Septemvrie 1946. .__ 6 ff WTETTP* „Scânteia“ Organ Central al Partidului Comunist Român Director : MIRON CONSTANTTNESC13 Redactor responsabil: AL Buican. COMITETUL DE DIRECŢIE: • Lucreţiu D. Patraşcanu • Miron Constantinescu • Gh. Vasilichi O . Chişinevschi • L. Rants • AL Buican • N. Popescu-Doreanu Faţă de anul trecut încasările statului au sporit cu aproape 300% Din centralizările Ministerului de Finanţe, reese că încasările generale ale Statului pe Primele trei luni ale exerciţiului în curs — Aprilie. Iunie — se ridică la suma totală de 1.092 908 milioane lei Din această sumă totală, impozitele directe reprezintă 78.978 milioane lei, impozitele indirecte 481.152 milioane lei excedente C. A. M. şi alte regii 162.092 milioane lei, venituri ordinare şi speciale administrate de ministere 17.127 milioane lei, venituri ordinare excepţionale, rămăşiţe şi mijloace de trezoreriie 353.561 milioane lei. Faţă de cifra de 278.019 milioane lei, cât reprezentau încasările Statului în primele trei luni din exerciţiul trecut, încasările din primul trimestru al anului curent reprezintă un spor de 293 la sută. Drum bun şi spor la muncă PRIMA CARAVANA SANITARA a F. C. F. R. a plecat la ţară Odată cu maşinile şi echipele sanitare s-a adunat în faţa tribunei ridicată în piaţă, o mulţime imensă de femei şi bărbaţi, veniţi să asculte cuvântul organizatorilor acestei caravane. Meetingul a fost deschis de d-na dr. Savu, director general al Ministerului Asigurărilor şi Asistenţei Sociale, care a arătat însemnătatea acestei campanii de apărare a sănătăţii satelor, campanie care a pornit din iniţiativa F.D.F.R. şi e sprijinită larg de Eternii Partidelor Democrate. A mai luat cuvântul d. dr. Cupcea, Secretar general al Ministerului Sănătăţii, care a arătat cu cifre, necesitatea salvării plugărimii cu un ceas mai devreme din ghiarele pelagrei malariei, sifilisului şi tuberculozei Tov. Titus Stănescu, primarul sect. III Albastru, Ligia Paveliu, soră infirmieră şi tov. Elena Livezeanu au urat drum bun şi spor la muncă primei echipe sanitare trimisă în ajutorul satelor. Cele 9 maşini ale caravanei sanitare F.D.F.R. vor pleca în trei direcţii : judeţul Vaslui, care a avut mult de suferit in urma războiului; judeţul Ialomiţa, unde a bântuit seceta şi în Munţii Apuseni. Caravana a plecat din Bucureşti ieri la ora 11 şi se va întoarce peste 15 zile. IERI DIMINEAŢA A AVUT LOC IN PIAŢA NAŢIUNII FESTIVITATEA PLECĂRII PRIMEI CARAVANE SANITARE ORGANIZATE DIN INIŢIATIVA FEDERAŢIEI DEMOCRATE A FEMEILOR DIN ROMANIA. ŞTIRI POLITIC E D. dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului, a primit ori pe d-nii V. V. Stanciu, însărcinatul cu afaceri al României la Berna, Victor Brăbeteanu, secretarul general al ministerului afacerilor străine, dr. Cinca, secretar general al ministerului asigurărilor sociale şi Ovidiu Ciortaş, fost deputat. D-sa a mai primit deasemeni pe tov. Theodor Iordăchescu, secretar general al Partidului Social Democrat şi o delegaţie a muncitorilor din uzinele Hunedoara şi Marina Reşiţa, condusă de tov. Alex. Sencovici secretar al Confederaţiei Generale a Muncii. Dr. dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului, a lucrat ori cu tov. Lucreţiu Patraşcanu, ministrul justiţiei. Si Comitetul de conducere din Organizaţia Capitalei a Partidului National Liberal (Tătărăscu) a ţinut eri seară o şedinţa la sediul central. S’a luat in discuţie alcătuirea unor comitete de propagandă şi presă. A D. Mihail Ralea, ministrul artelor, care a fost plecat la Huşi în propagandă electorală, s’a înapoiat In cursul zilei de eri în Capitală. A D. prof. P. Constantinescu-Iaşi, ministrul informaţiilor, soseşte azi la ora 10 dim, venind cu avionul de la Paris. Odată cu d-sa, va sosi şi delegaţia care l-a însoţit la lucrările Federaţiei Sindicale Mondiale.Preşedinţia Consiliului de Miniştri a dat o decizie prin care toate departamentele şi subsecretariatele de stat sunt obligate să ceară avizul prealabil al Consiliului Superior al Economiei Naţionale ori de cât ori intenţionează să trimită misiuni în străinătate, fie în scop de simplă informare sau studii, fie în scopul tratării sau perfectării de acorduri şi convenţii. Consiliul Superior al Economiei Naţionale va da avizul asupra numărului membrilor ce urmează a compune misiunea, precum şi a persoanelor respective. A Azi va pleca cu avionul la Paris o delegaţie de ziarişti şi scriitori români, în vederea Conferinţei de Pace. G.. av. Lascăr Şaraga, secretarul general al Federaţiei Uniunilor de comunităţi evreeşti din România, a fost primit în audienţă de pr. dr. Vască, secretarul general al ministerului Cultelor, în chestiunea anteproectului de lege al cultelor, de d. I. David, secretar general al ministerului de justiţie în chestiunea legii cetăţeniei, de d. general Cambrea, de la Marele Stat Major, în chestiunea dscoperirii autorilor masacrelor de lângă Iaşi şi de tov. P. Mironescu-Mera, secretarul general al Ministerului Educaţiei Naţionale în probleme interesând şcolile evreeşti. Corespondenţii din Capitală ai ,,Scânteii” stemt invitaţi a lua parte la deschiderea cursurilor de corespondenţi ce va avea rocass. Miercuri 31 Iulie cor. orele 18, ( d. a.) în sala da marmoră a întreprinderii „Scrisul Liber”. ..Scânteia”. Localurile din staţiunile balneo-climaterice vor închide la ora 24 Ministerul Afacerilor Interne, constatând că restaurantele şi localurile de consumaţie din staţiunile balneoclimaterice s’au transformat în localul de risipă şi sfidare a celor care muncesc, a datarit ca toate aceste localuri să închidă la orele 24. Contraveninenţii — patronii şi clienţi— vor fi sancţionaţi conf. legii. Măsura se va aplica începând de la 1 August 1946. Ştiri economice ) PEŞTE sărat distribuia cooperativa de consum „VICTORIA“. Economistele vor trimite delegaţiilor direct le platoul de peşte Obor, compartimentul „Victoria“, iar cooperatorii individuali se vor aproviziona prin magazinele de desfacere ale cooperativei. • La Comisariatul preţurilor se lucrează la stabilirea preţului sfeclei de zahăr din noua recoltă* Noul preţ va intra în vigoare la sfârşitul lunei August. • Preşedinţia Consiliului de miniştri a dat o decizie în baza căreia toate departamentele şi subsecretariatele de Stat sunt obligate să ceară avizul prealabil al Consiliului Superior al Economiei Naţionale, ori de câte ori urmează să trimită misiuni în străinătate pentru informaţii, studii sau tratări de acorduri şi convenţii. 1. Cu începere de ieri preţurile maximale ale seului crud se vor stabili pe cale de ordonanțe, de către primari. '** vi#*.I'Mti • Tov. L. Claudian, secretarul general al Uniunii Sindicatelor Metalochimice, a deschis conferinţa, dând cuvântul reprezentanţilor celorlalte Uniuni Sindicale Au adus salutul uniunilor respective, tov. Cristea Ion, dela Lemn Forestier, tov. Mutulescu, dela Porturi şi Transporturi, Mareea Pavel, de la Salariaţii Publici, şi Vescau, din partea Uniunii Minerilor. Tov. Vasile Mauriciu, din partea Comisiei Locale, a arătat că repartiţia justă a materiilor prime şi democratizarea adâncă a Odester-ului sunt cele două condiţiuni fără de care orice încercare de mărire a producţiei de unelte agricole, rămâne zadarnică. D. Alexandru Sobaru, din partea Comitetului Central Electoral al B. P. D., secţia economică, a declarat că, în declanşarea bătăliei uneltelor agricole, B. P. D. a scontat în primul rând pe sprijinul efectiv al muncitorimii metalurgiste organizate. Vorbind despre necesitatea eliberării ţăranului de sub jugul primitivismului agrar, d. Al. Sobaru, arată în cifre trista stare a agriculturii româneşti. La 9,5 milioane ha. teren arabil şi 4,5 milioane gospodării ţărăneşti, există numai 700.000 pluguri şi 600.000 grape, adică numai 1 plug la 13 ha şi o grapă la 16 ha, iar, raportate la numărul gospodăriilor ţărăneşti, numai 15—16 la sută din gospodării posedă aceste unelte. Continuând a dovedi prin cifre dezastrul agricol moştenit de la regimurile istorice trecute, domnia-sa încheie afirmând că greutatea îndreptării situaţiei cu posiblităţile actuale, nu constă în problema finanţării sau a preţului, ci în primul rând în problema repartiţiei, Odesferul (oficiul de desfacere al ferului) necorespunzând scopului pentru care a fost înfiinţat. Tov. Abraham, citind referatul resortului economic al Uniunii Sindicatelor Metalo-Chimice şi arătând aceeaşi necesitate de îndreptare imediată a acestei situaţiuni, constată că, în afară de uneltele necesare completării deficitului actual, industria noastră trebue să fabrice anual şi o cantitate de unelte pentru înlocuirea uneltelor uzate normal în fiecare an. Când industriei noastre metalurgice prelucrătoare sarcina de a satisface nevoile agriculturii noastre cu unelte şi maşini agricole, punem baze serioase unei activităţi de durată acestor întreprinderi. O frumoasă perspectivă de viitor se deschide astfel Industriei noastre agricole. D. ing M. Iancu, face un lung referat asupra problemei necesităţii ridicării producţiei de unelte agricole, privind problema sub toate aspectele, cu date tehnice interesante şi ajungând la concluziuni folositoare desbaterilor Conferinţei. D. ing. Iancu arată că „în ceea ce priveşte producţia medie de grâu la hectar, suntem în urma tuturor ţârilor din Europa. Dacă marcăm valoarea inventarului nostru agricol cu 100, apoi constatăm că Bulgaria are un inventar agricol de două ori mai mare, Poloffia de trei ori, Elveţia de 42 ori. Datele de mai sus dovedesc cu prisosinţă importanţa şi necesitatea mecanizării agriculturii româneşti, înţelegând prin aceasta utilarea tuturor gospodăriilor ţărăneşti cu maşinile necesare pentru raţionalizarea muncii umane şi animale. Au urmat apoi rapoartele delegaţilor tuturor întreprinderilor producătoare de unelte agricole care au aratat greutăţile ce le stau în calea realizării planului propus. Unanimitatea vorbitorilor delegaţi au atacat din plin actuala conducere a Odesferului (oficiul de desfacere al ferului), condiţionând rezolvarea problemei ridicării producţiei de unelte şi maşini agricole de democratizarea adâncă a acestui oficiu şi de controlul efectiv al muncitorimii metalurgiste organizate asupra acestui oficiu. Toţi delegaţii au raportat lipsa materiilor prime datorită sabotajului unor patroni. Este suficient să arătăm că, în timp ce „Industria Sârmei" din Câmpia Turzii şi multe întreprinderi duc lipsă de cocs, fabrica de cocs „Brătăşanu" din Craiova, ţine pe loc zeci de vagoane de cocs, fără a le repartiza şi alte zeci de retorte fără să lucreze, lăsând numai 19 retorte să lucreze din cele 42 retorte. La punctele din ordinea de zi au mai vorbit: Ştefan, IAR-Braşov, Rovite de la uzinele Titar,Neirag-Celan, Ţiu Gh. dela Uzinele Fer Hunedoara (U.F.H.), Rotaru Petre — Industria Sârmii din Câmpia Turzii, Dogaru Nicolae, dela fabrica de cocs a sabotorului Brătăşanu din Craiova, Hodor dela fabrica MUstad-Timişoara, Tărtăşescu, Reşiţa, Bonţilă dela Bocşa, Romănă- Munteanu dela Rieger-Sibiu, Iordăchescu dela Izbânda-Brăila, Maşniţa Frederic dela Ciclop-Galaţi, Ardeleanu dela Malaxa-Bucureşti şi în numele tuturor întreprinderilor din Capitală din Sindicatul Metalo-chimic, Zuckermann dela Metalo-Globus, Gheorghievici — Wolff, ing Hohen — Volna Bucureşti, Jikman Petrache de la Industria Metalurgică Dunăreană din Brăila, etc. Şedinţa de după amiază In şedinţa de după amiază, au continuat rapoartele delegaţilor din întreprinderile din Capittală şi provincie. Au citit rapoarte tovarăşii: Cioromara Gh. (Titan-Galaţi), Manele Stratulat (Assam-Galaţi), Bahlii Dumitru (Mustasi-Galaţi), Pielaru Traian (Etna-Galaţi), Florea Ion (Fabrica de şuruburi Cernavodă), Cămpeanu (Vulcan-Bucureşti), Necunoscutu Preda (Eug. Lăzărescu-Bucureşti), Ing. Baiu (S. E. T.-Bucureşti), Macabei (Assam-Coroceni-Bucureşti), Păduraru Constantin (Uzinele Griviţa-BUcureşti), Vasile Tănase (Concordia- Ploeşti), şi Matei Alexe (Uzinele Margineanca-Plopeni). Vorbitorii au arătat posibilităţile de fabricare de unelte agricole şi alt© produse necesare nevoilor ţărăneşti, greutăţile pe care le întâmpină din lipsa materiei prime şi a sabotajului unor patroni Multe din fabricile arătate mai sus lucrează şi repară unelte agricole. De aceia, aproape toţi vorbitorii au cerut să se întocmească un plan de lucru, repartizându-se fiecărei întreprinderi — după capacitatea de producţie — numărul de unelte noul sail pentru reparaţie. In ceea ce priveşte materia primă, toţi vorbitorii au cerut un control efectiv al felului cum se face repartiţia la Odesfer. Reprezentantul salariaţilor uzinei Mărgineanca a arătat că „Odesferul” a programat pentru această fabrică 40 de vagoane lunar. Intr’um interval insă de 3 luni de zile, aceste uzine n’au primit decât 5 vagoane. La sfârşit, prietenul Stere de la Frontul Plugarilor, în cuvântul da salut adus conferinţei, a arătat că trebue să se acorde cea mai mare grije Centrelor Agricole, pentru ca sătenii lipsiţi de unelte să poată găsi la aceste centre posibilităţile de a-şi putea lucra pământul căpătat prin reforma agrară. Şedinţa s-a suspendat la ora 5, urmând să continue azi la ora 8 dimineaţa. DIX GRXPUL SUB LOZINCA: Mecanizarea agriculturii şi întărirea gospodăriilor ţărăneşti S’a deschis conferinţa pe ţară a Uniunii Sindicatelor din Industriile metalurgice din România Ieri dimineaţă, în sala Corpului Contabililor din str. Ion Ghica 3, s’a deschis cea dintâi conferinţă generală pe ţară a comitetelor de producţie din întreprinderile producătoare de unelte agricole. . . Scopul conferinţei este de a se discuta rezolvarea imediata, in cadrul posibilităţilor generale actuale, a două din punctele cele mai importante ale platformei-program lansată de Blocul Partidelor Democratice, mecanizarea agriculturii si întărirea gospodăriilor ţărăneşti, fara de care economia țării nu se poate reface. grr 3 Mărfuri eftine pentru plugari Apărarea Patriotică continuă acţiunea de sprijinire a invalizilor, văduvelor şi orfanilor de războiu de la sate, trimiţând caravane bazar de mărfuri eftine. Astfel comunele Butiman, Dridu, Cocioc, Periş jud. Ilfov; Flămânda jud. Vlaşca , Dragalina jud. Ialomiţa, Ciuperceni şi Seaca jud. Teleorman, au fost vizitate Duminică 28 iulie de caravanele-bazar ale Apărării. S-au distribuit mărfuri—la preţuri oficiale — văduvelor invalizilor şi orfanilor de războiu. Sătenii din comunele vizitate au cumpărat: 5.000 metri de americă, 1.000 metri de doc, sute de topoare, 20.000 de caele, aţă, frânghii, opinci, praşitoare, sape, cazmale şi diferite alte unelte agricole. Valoarea totală a mărfurilor vândute este de 200 milioane de lei. Acţiunea caravanelor-bazar ale Apărării Patriotice înseamnă un ajutor real pentru săteni și un mare sprijin pentru guvern în lupta sa împotriva speculei și a scumpetei. Tratative economice româno.cehoslovace In prezent se află in Capitală d-ne ingineri Stupka şi Pilka, delegaţii Bănmcii Naţionale Cehoslovace care duc tratative în vederea uşurării aplicării acordului economic romăno-cehoslovac. In acest scop s’a luat de guvernul român o primă serie de măsuri, supriimăndu-se unele formalităţi care îngreuiau importul Obligaţii pentru economate Subsecretariatul Aprovizionării — Direcia Economatelor — atrage în mod serios atenţia economatelor din Capitală, care nu au ridicat formulare de la Oficiul Economic al Municipiului Bucureşti, str. Vasile Boerescu Nr. 13—15, că li se acordă un ultim termen până la 3 August 1948 cel mai târziu, pentru a ridica şi complecta formularele respective, după care vor fi trecute în noul plan de aprovizionare pe anul 1946-847. Cei ce nu se vor conforma, nu vor fi trecuţi în noul plan de aprovizionare. Coloniile de vară ale UJAR.-ului Anul acesta U.F.A.R.-ul din Capitală se mândreşte cu cele mai mari colonii de vară din ţară. Aproape o mie de copii din Bucureşti şi suburbane, fete de muncitori şi funcţionari modeşti cari niciodată n’au avut posi- I bilitate să-şi trimeată copiii pentru odihnă, nici măcar la ţară, îşi petrec acum vacanţa de vară în cele mai frumoase staţiuni climaterice şi balneare din România, la Breaza, Timiş, Carmen Silva. Actualmente în coloniile U.F.A.R.ului îşi petrec timpul fetiţele de la vârsta de 5, până la 15 ani. După ce ele îşi vor termina vilegiatura, vine rândul băeţilor. Astfel anul acesta U.F.A.R.-ul va da posibilitate de recreare şi supraalimentaţie la aproape 1500 de copii din Capitală. Dacă ţinem seama că anul trecut U.F.A.R.-ul nu a avut colonii decât pentru 250 de copii, avem tot dreptul să sperăm că anul viitor vom organiza colonii pentru câteva mii de copii şi nu numai în Capitală ci şi în provincie. Anul acesta filialele U. F. A■ R.-ului din provincie n’au colonii de vară pentru copii decât la Buzău, Timişoara, Sibiu şi Deva. Pe de altă parte U. F. A. R.-ul din Capitală a venit în ajutorul filialelor din Constanţa şi Braşov, trimiţând copii din Braşov la mare, iar în colonia din Timiş, copii din Constanţa. Două linii noui de navigaţie fluvială Zilele acestea s’au deschis două linii noui de navigaţie fluvială ale soc. . SOVROMTRANSPORT”, Tr. Severin — Giurgiu, deservită de vasul „Brâncoveanu“ şi Giurgiu—Brăila, deservit de vasul „Grigore Manu“. Se vor face curse regulate cu escale în toate porturile dunărene și având legătură directă și cu liniile ferate ce deservesc porturile principale. X Tineretul B. P. D. ia munca de reconstrucţie Azi 31 Iulie 1948, Brigada de Reconstrucţie a Tineretului din.P.D., purtând numele de „Federaţia Naţională a Tineretului Democrat“, formată din 1509 de tineri, va eşi la munca de reconstrucţie pe şantierul C.F.R. (între depoul B.M. şi Halta Griviţa), pentru a efectua importante lucrări de terasament.