Scânteia, noiembrie 1946 (Anul 3, nr. 666-691)
1946-11-01 / nr. 666
Marți seară la orele 20 s-au încheiat operaţiunile de depunere a candidaturilor în întrega ţară. Pentru Capitală, conducerea biroului electoral a fost încredinţată d-lui consilier MIHAIL POPOVICI şi pentru urgentarea lucrărilor a fost delegat la acelaşi birou şi d. consilier D. APOSTOL de la Curtea de Apel Bucureşti. Biroul electoral pentru judeţul Ilfov a fost format din d-nii O. Creangă, consilier la Curtea de Apel şi V. Bâlcu, procuror la Trib. Ilfov, secretar fiind d. Prim grefier P. Tănăsescu. Până în ultimul moment s au prezntat certificatele de alegători ale propunătorilor și s’au depus sumele necesare imprimării buletinelor de vot, unele partide mai, efectând mici rectificări de candidaturi în liste. începând de ori, toate listele depuse rămân valabile, chiar dacă un candidat ar deceda sau și-ar retrage candidatura, dacă ar fi declarat incompatibil sau nedemn electoral. Tot de ori începe termenul în care biourile electorale comunică Comisiei Centrale Electorale de pe lângă ministerul justiţiei, listele de candidaţi, iar aceasta decide până cel mai târziu la 9 NOEMBRIE CRT, modificările ce trebuesc aduse in urma judecării contestaţiilor, fie împotriva respingerii unor candidaturi, fie împotriva înscrierii. Dri dimineaţă, atât biroul electoral al Capitalei prezidat de consilier M. Popovici, cât acel al judeţului Ilfov prezidat de d. consilier Ovidiu Creangă, au constatat că OPERAŢIUNILE I DE DEPUNEREA LISTELOR, S’AU ÎNCHEIAT marţi la ORELE 20, au dispus afişarea listelor la uşile birourilor electorale. In acelaş timp, listele depuse au fost trimise Comisiei Centrale Electorale în vederea ratificării după ce se vor fi verificat pentru ca nici un candidat să nu figureze în două judeţe, şi după ce unele liste vor suferi modificări de ordine sau ştergeri de candidaţi în urma contestaţilor. In ceea ce priveşte cărţile tie a- I entit or, imprimarea acestora a fost terminată, actualmente procedându-se la complectarea lor. Cărfile de ale flator vor fi impărţite peste câteva vite de către primării, sub controlul viaţii stra-1 Hor fi in hierurile electorale. Deasemeni, până la sfârşitul acestei săptămâni, preşedinţii birourilor electorale vor proceda la împărţirea circumscripţiilor electorale in secfiuniţie votare. Pentru militarii cari votează şi cari au fost înscrişi în liste speciale Şi la Baia Mare, ca pretutindeni, populaţia fără deosebire de clasă socială, naţionalitate sau religie, a întâmpinat, pe d. prim ministru dr. Petru Groza şi pe d. general C. Vasiliu Răşcanu, ministru de război, cu aceiaşi însufleţită manifestare de recunoştinţă şi devotament, pentru marea operă pe care guvernul o înfăptueşte zi de zi pentru toate categoriile de oameni muncitori ai ţării. Adunarea a fost deschisă de către d. dr. Oroş, primarul oraşului, care a mulţumit guvernului în numele populaţiei pentru marile reforme înfăptuite. Cu acest prilej, au luat cuvântul S. S. protopopul Rusan, d. general Drăganescu, ţăranul Maxim, d. Al. Bogos, în numele populaţiei maghiare (pr. Al. Seneovici, secretar general al C. G. M. ţu candidat pe lista B. P.D d. general Vasiliu Răncanu şi d. primministru Petru Groza. ★ TURNU SEVERIN. 30. — In zilele de 20 $î 27 Octombrie a. c■ au avut loc mari întruniri în numeroase comune din judeţul Mehedinţi cu care ocazie s’au împărţit sătenilor îndreptăţiţi, mii de titluri de proprietate. La Cujmir, în prezenţa d-lui Ghelmede alegători, întocmite pe unităţi militare s’au trimis acestora imprimate,de cărţi de alegător, cari după ce vor fi complectate vor fi distribuite militarilor sub supravegherea birourilor electorale. V. Const. geanu, prim candidat pe lista B. P. D. a avut loc o grandioasă manifestaţie unde au fost împărţite titlurile de împroprietărire. O astfel de manifestaţie a avut loc şi la Strehaia în prezenţa d-lui Tudoroiu, preşedintele Frontului Plugarilor din jud. Mehedinţi. ★ In zilele de 26—27 octombrie în comuna Grădiştea-Vălcea, peste 3 000 cetăţeni din satele învecinate au venit să asculte cuvântul d-lui Ministru Anton Alexandrescu, tov. Mihail Roştianu, a d-lui învăţător Mărăcineanu (P. N. Ţ. Alex.) şi a altor reprezentanţi ai B. P. D.. Manifestând cu însufleţire pentru reuşita blocului în alegeri, au sărbătorit cu entuziasm distribuirea a 2.400 titluri de împroprietărire. ★ Duminică 27 octombrie a. c., Sindicatul Muncitorilor Alimentari din Bacău, a organizat o mare întrunire in sala de festivităţi a Morii Filderman, în cadrul campaniei electorale. Cu această ocazie, a fost sărbătorit tov. Ioan I. Cinciu, secretarul general al Uniunii Sindicatelor Alimentare şi candidat al Blocului Partidelor Democratice în judeţul Bacău. Lor de alegător Smelicerea listelor de candidaţi. „ Când se vor afişa listele. Compalectarea cărţilor de alegător "Adunarea Biroului Partidelor Democrate la Baia-Mare .. Preţuri diferenţiale pentru moşieri ? D. Millian ştie doar că tov. Miron Constantinescu, directorul „Scânteii", candidează în fruntea listei B. P. D. (deci a reprezentanţilor nu a unuia, ci a şase partide), la Covurlui ; că oficiosul manist continuă campania împotriva preţurilor reduse la pâine de care bene-i t,ov- lon Pss- directorul „Libertăţii", şi ficiala salariaţii si cere din directorul „Naţiunii". . . ■ candidează in primele locuri ale lisnou preţuri egale pentru sărac, telor Blocului, şi bogat, pentru muncitor şi mi- P- Millian ştie deasemeni că pe lis Kiardar. Dece? Fiindcă — spune oficiosul manist — nicăieri şi niciodată nu s'ar fi aplicat preţuri diferenţiale. „Dreptatea" se face însă a uita că preţuri diferenţiale s'au apicat la noi chiar sub guvernarea manistă. Dar, cum era de aşteptat, nu în favoarea popularei muncitoare, cu venituri reduse, ci în favoarea speculan iilor şi a moşierilor. Era pe vremea când se aplicau aşa zisele „prime de export" la grâu. Cine încasa aceste „prime" ? Le încasau moşierii, exportatorii şi diverşi afacerişti. Cu alte cuvinte, în vreme ce micul agricultor primea pentru grâu un preţ, moşistul primea cu mult mai mult. Cine plătea aceste „prime" ? Le plătea muncitorul,flicţionarul, comerciantul, le plăteau toţi consumatorii de pâîne din ţară, fiindcă „primele" erau strânse dintr'o taxă asupra pâinii. lată deci că maniştii cunosc forte bine principiul preţurilor diferenţiale. Ei le-au aplicat însă în folosul moşierilor şi speculanţilor, iar nu în folosul marei masse a populaţiei. Stegarul la... coadă ! Astfel îl califică d. G. Millian pe d. N. Carandino, care după cum am arătat eri într'o notă, candidează ultimul pe lista P.N.J. pentru Capitală, d-sare fiindu-i rezervat locul al 31-lea, în timp ce venerabilul Costică Brânzoiu şi alţi confraţi ai lui Teică Pasăre, ocupă locurile de onoare. Comentând acest fapt, directorul „Semnalului" exclamă : „citind lista național-ţărănistă, vezi că totul a rămas la ce era odinioară , tot şefii şi subşefii de „circi" au primul cuvânt, şi că în multe cazuri nu creerul şi cultura, ei picioarele şi bătăturile făcute în slujba partidului sunt pe primul plan". Dar acolo unde d. G. Millian nu prezintă just lucrurile, şi aceasta deşi d-sa cunoaşte realitatea, e în faptul că d-sa, — generalizând „accidentul" întâmplat directorului „Dreptăţii", — afirmă că toate partidele au acest dispreţ faţă de intelectuali. E cazul să reamintim d-lui Millian, — deşi d-sa cunoaşte aceste lucruri, — că partidele democratice înţeleg nu numai să folosească serviciile intelectualilor, dar îi apreciază şi Ie atrofi sarcini şi funcţii din cele mai tuti atere Blocului, în afara unor ilustre personalităţi fără de partid, ale vieţii noastre culturale şi ştiinţifice. — George Enescu, M. Sadoveanu, Gala Galaction, academicianul Traian Săvulescu, candidează ca reprezentanţi ai partidelor democratice, intelectuali ce fac cinste ţării, comuniştii L. Patraşcanu, I. C. Parhon, Daicoviciu, Mârza, toţi profesori universitari , Ion Gh. Maurer, dr. Steriu, M Roşianu, prof. Constanţa Crăciun, iar din partea celorlalte partide din Bloc : prof. M. Ralea, ConstantinescuIaşi, O. Livezeanu, dr. Florica Bagdasar, Vlădescu-Răcoasa, Aurel Potop, rector Oţetea, Miron Nicolescu, Tudor Ionescu, Maria Rosetti, Şerban Voinea, prof Elena Livezeanu, Mircea Nicolescu, ing. Alexandra Sidorovîci, Nicuşor Graur, av. Stelian Niţulescu, B. Solomon, M. Florescu, Aurel Vijon, Ion D. Ion, Al Mâţă, etc. Or, din moment ce Millian ştie că toţi aceştia şi mulţi alţi intelectuali de frunte, candidează în fruntea listelor Blocului, ceîl determină pe d-sa să confunde intenţionat atitudinea partidelor democratice cu a celor „istorice", în ceea ce priveşte poziţia faţă de intelectuali ? Gheorghe Brătianu candidează ultimul pe lista cliniştilor din Ilfov, — glorios încheietor de pluton, — în dispreţul memoriei opiniei publice româneşti. Voluntarul de la Don se înşeală însă, dacă îşi închipui că s-a uitat faptul că imediat după 22 iunie 1941 a cerut să fie trimis pe front, solidarizând întreg partidul epavelor liberale cu acţiunea sa. Hitler l-a răsplătit pentru serviciile aduse, conferindu-i crucea încârligată clasa ll-a şi a lll-a. La Don, acordă un interview lui Haria Dobridor, în care elogiază „binefacerile" nazismului şi ale „războiului sfânt”, întors în ţară, activează cu sârg ca vicepreşedinte al Asociaţiei românogermane, ţinând conferinţe şi împărţind cu dărnicie la cursuri otrava hitleristă. La procesul vânzătorilor de ţară, Eugen Cristescu a declarat că Antonescu intenţiona să-l numească succesorul său. Gheorghe Brătianu are acum curajul să se prezinte în faţa alegătorilor, în calitate de mare „democrat". El sfidează legile ţării, sfidează întreg poporul român. Ruşinea aceasta trebuie să înceteze. Nedemnul Gheorghe Brătianu să fie asvârlit din incinta politicii româneşti. Locul lui este lângă uneltele fascismului, lângă fratele său de cruce încârligată Ion Mihalache. Voluntarul Nr. 2 Candidaţi „Istorici” descoperiţi ca sabotori ai colectărilor dri dimineaţă de prim procuror Mircea Smărămlescu a trimis în judecată pe Av. MIŞU PAVELIU, proprietar din comuna Mierea Biruiţii şi membru al baroului Dolj, împreună cu administratorul moşiei sale, corn. Plice de sabotaj economic pentru că nu a predat cota obligatorie pentru colectare evaluată la 4.500 kg. grâu. Numitul este candidat pe lista brătienistă la Dolj. Comisia de colectare a plății Bospend compusă din iilsp. Roşu, delegat S. S. A, şeful secţiei jandarmi Rizoiu. Păcală, pretorul plăşii şi tov. D Antonie au descoperit la Toma Ghiţă, candidat pe lista manistă Romanati 700 dai. grâu tăinuit. întreaga cantitate a fost confiscată, iar posesorului i s’au dresat acte de dare în judecată. Deasemenea la ing. Cristescu, proprietarul Jean Iliescu, Alex. Popescu şi Clement Popescu, toţimoşieri din comuna Drăgoteşti s’a găsit 1174 dar. grâu întreaga cantitate a fost confiscată, dresându-li-se proprietarilor acte de dare în judecată. PREOCUPĂRILE „PARTIDULUI" La rubrica „Viaţa de Partid“, oficiosul manist de eri publică un comunicat de extremă importanţă pentru bunul mers al campaniei electorale duse de ..istorici”. Pentru a edifica pe cititorii noştri, vom citi începutul : ■ „Administraţia Comercială a Monopolului Vânzării Alcoolului face cunoscut că termenul fixat pentru plata diferenţelor de taxe alese asupra stocurilor de băuturi, etc.“. Cred c’aţi înţeles motivul: nu cumva să cadă în contravenţie fraţii gârciumari, aum în aleger'Ugr, că de, este dumneaei ţara cu domnu’ Maniu (vezi ,,Dreptatea”) dar de se’ntâmplă să fie închise sursele de inspiraţie ale votanţilor din cauza unor nefericite de taxe neplătite la vreme, se duce dracului toată munca electorală“ a agenţilor. SUVENIRURI VENTILISTE „Dreptatea“ foloseşte împlinirea a 20 ani de la realizarea fuziunii dintre Partidul naţional şi cel ţărănesc spre a reproduce discursul roşiu la 26 Oct. 1926 de d Maniu Spunea atunci preşedintele PNŢ denTre „nenorocitul“ regim la cârma ţării că reprezintă „oligarchia“ şi că a dus ţara la o „stare deplorabilă“. Iar în continuare d.sa arăta că : „Administraţia ţării e descompusă, lipsită de autoritate şi anarhie ; ţara e exploatată economiceşte, prin trusturi industriale şi monopoluri bancare interesate. Cu toţii suferim de povara mizeriei financiare şi a pauperizării generale a ţării“. Dacă ţinem seama că acest idilic tablou se referea la înfloritoarea situaţie în care ajunsese România după numai câţiva ani ele guvernarea lui Vinii!«. Brăjianui ne pare ca ceva cu totul normal alianţa electorală între paro rhi' oligarcr&ei bră'iena-' ■ ,i csl al .agriculturilor'- manişti. Nostalgia ..vintilismului" și raciolan-u lui îi chinuie deopotrivă. //lttcty€c/ ŞTIRI POLITICE Tov. Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne, a primit ori pe d-nii general C. Vasiliu- Răşcanu, ministru de război, M. Ghelmegeanu, Vlădescu-Răcoasa, ministrul, naţionalităţilor, pe tov. Eugenia Rădăceanu din comitetul de conducere al Federaţiei Democrată a Femeilor din România şi o delegaţie a Uniunii Sindicatelor de Scriitori, Artişti şi Ziarişti. .SCÂNTEIA" ssar*1 „Scânteia" Organ Central al Partidului Comunist Român Director î MIRON CONSTANTINESCU Redactor responsaBU !î Sorin Toma COMITETUL DE DIRECŢIE: • Lucreţiu D. Patraşcanu • Miron Constantinascu • Gh. Vasîlichi • I. Chîşinevschi • L. Rântu • Al. Bulcan* • N. Popescu-Doreanu ! La 1 Decembrie se fac Incorporarea Seriei a 3-a de recruţi din contingentul 1946 Curm se face eliberarea oamenilor din contingentul 1945 1) Marele Stuf Mfi.jor face cunoscut, că incorporarea seriei a 3-a de recruţi cont in (fetitul IU IO se va face pe data de 1 lecembie Iii l(i. 2) La acea dată urmează a se prezenta la cercurile teritoriale de origină toţi tinerii config. 1946 (născuţi în anul 1924) cari se mai află la vatră în afară de : — cei aflaţi lăsaţi la vatră de unităţi ca amânaţi medical sau clasaţi inapţi pentru serv. militar la încorporarea Seriei I-a şi a II-a. — cei trecuţi in prisosul de contingent ca susţinători de familie, prin aprobări individuale date de Marele Stat Major; — cei amânaţi pentru studii pe anul 1946/1947. 3) In consecinţă se vor prezenta la cercurile teritoriale de origine, toţi tinerii contingentului 1946, din următoarele categorii : — cei cari nu au fost chemaţi până in prezent la incorporare; — nesupuşii la incorporare din Seria la filla; — tinerii lăsaţi de către unităţi la vatră in prisosul de contingent ca debili din punct de vedere fizic, clasaţi serviciul auxiliar fi susţinători de familie ; — cei recrutaţi în absenţă precum şi cei urinşi de pe tabelele de recensământ. 4) Transportul tinerilor de la vatră la cercurile teritoriale se va face pe comune, în grupe■ cu trenuile în circulaţie, în vagoane amenajate în acest scop, pe baza ordinelor de chemare emise de cercurile teritoriale. Tinera contingentului 1946 cari se găsesc în categoriile celor cari trebue să se prezinte la încorporare sunt obligaţi să se prezinte la Cercurile teritoriale respective chiar dacă nu primesc ordine de chemare. 5) Cei care nu se vor prezenta în termenul legal (5 zile de la data încoroporării) vor fî daţi „nesupuşi“ şi urmăriţi conform legilor. 6) Oamenii din contg 1945 şi mai vechi cari au satisfăcut termenul de serviciu militar şi cari se mai găsesc sub arme vor fi lăsaţi la vatră pe măsura ce se prezintă la încorporare tinerii contg. 1946 seria 3-a. 7) Tinerii recruţi din contingentul 1946, cari nu au fost încorporaţi până în prezent şi cari doresc a face serviciul militar la unităţile Diviziilor Tudor Vladimirescu şi Horia, Cloşca şi Crişan, vor face declaraţii cercurilor teritoriale respective, atunci când se prezintă la încorporare, arătând unitatea de voluntari unde doresc să facă serviciul militar. 8) Odată cu încorporarea seriei a 3-a de recruţi contg. 1946 se pot înrola voluntari numai la Diviziile Tudor Vladimirescu şi Horia, Cloşca şi Crişan şi numai din contingentul 1947 (născuţi în anul 1925). Cei interesaţi se vor prezenta personal cu cereri direct la unităţile unde doresc să se înroleze ca voluntari, depunând totodată şi actele prevăzute de art. 144 din R. R. 1942. Sesiunea Consiliului Naţional al Frontului Democrat Universitar pe delegat universitare din ţară. Se vor discuta probleme de Învăţământ şi economice ale studenţimii, legate de deschiderea noului an universitar. Consiliul va avea să ratifice aderarea Frontului Democrat Universitar la Federaţia Naţională a Tineretului Democrat din România şi la Uniunea Internaţională a Studenţilor. Se va elabora de asemenea un plan de activitate culturală şi sportivă. Grave spărturi in organizaţiile „istorice“ Candidaţii manişti şi brătienişti din Oradea au demisionat, in Sărat s’a depus o listă liberală independentă Marţi 29 Octombrie partidele na- Totul se petrece însă departe de ţional-ţărănesc Maniu şi liberal Bră- moralitate şi de Linia demnităţiiJianu au depus listele de candidaţi. După 35 ani de jertfe şi devota- Lista manistă are în frunte pe:ment, închinaţi fără şovăire şi fără Roxin Teodor, Pop Romul, Chiş Eugen şi Domocoş Ion. Dr. Chiş Eugen candidat la locul trei pe lista manistă a trimis următoarea scrisoare d-lui Mihai Popovici, preşedintele organizaţiei ardelene a P. N. Ţ., şi d-lui dr. Mihalcea preşedintele biroului electoral al judeţenei Bihor. DOMNULE PREŞEDINTE Subsemnaul av- Chiş Eugen, domiciliat în Oradea, prin prezenta am onoare a vă aduce la cunoştinţă, că pe ziua de azi mă consider demisionat din PN. Ţ şi din funcţiunea de secretar general al organizaţiei Bihor. Deasemeni renunţ la candidatură de pe lista P. N. Ţ. Av.CHIS EUGEN Oradea 29 Oct. 1946-D. dr. Mitran Francisc, avocat, din Oradea candidat pe lista liberală din Bihor a dat următoarea DECLARAŢIE Subsemnatul dr. Mitran Francisc, avocat domicilialt în Oradea, str Iosif Atila 25, prin prezenta declar că revoc declaraţia mea de acceptare a candidaturii de pe lista naţional liberală Brătianu din locul 4-Drept care am semnat azi prezenta declaraţie, întrerupere cauzei partidului naţional-liberal, mă văd pus în situaţia de a mă încolona azi la spatele celor cari se erijează, cu ştiinţa şi îngăduinţa dvs., în comandanţi ai unei lupte în care n’au crezut şi pe care ara trădat-o”. Din puternica organizaţie manistă de altă dată din judeţul Bârlad au mai rămas doar mici grupuleţe pe ici pe colo, de o mică importanţă pentru viaţa poitică a Tutovei. Pentru astăzi înregistrăm următoarele demisii: întreaga organizaţie manistă din comuna Zorleni îr frunte cu d ing. agronom pensionar G. Lungulescu şi G. Murgeanu, comerciant, în comuna Ciureşti au demisionat din organizaţia manistă peste cincizeci de cetăţeni în frunte cu vrednicii gospodari . Savel, I. Ghinghina; în comuna Pogana s’au lepădat pentru totdeauna de manişti următorii: G. V. Albu N- Manolache, Gav. Solomon, I. Stanchi, M. Drăgoi, Petrea Avram P. Chişu, T. Chiar V. Cotobel, I. Bratu, I. Matei, Iorgu Matei M. Solomon, M. Iorgu, Ileana Răcoare, V. Bălan, D. Hreban, V. Mihaila, Maranda Matei. I. Brosteanuu şi încă 55 de gospodari, în corn, Sâlceni au trecut cu toţii în partidul prezidat de d. Alexandrescu. Dr. MITRAN FRANCISC Oradea 29 Oct. 1946- ★ „Semnalul’’ de ori publică o interesantă scrisoare a d-lui Petre Gârboviceanu, candidatul al doilea pe lista partidului naţional liberal Brătianu la Râmnicul Sărat, adresată d-lui Dinu Brătianu, prin care anunţă depunerea unei liste separate la R. Sărat din partidul liberal prezidat de dvs— scrie d- Petre Gârboviceanu — nu se mai pune preţ nici pe trecutul curat de luptă nici pe spiritul de abnegaţie şi tot atât de puţin pe corectitudinea în convingeri. Toate acestea se întâmplă din cauză că partidul naţional-liberal, care a avut ca lozinci libertatea, demnitaea şi moralitatea nu mai este condus de forurile statutare, ajunse nevisente, ci după bunul plac a! câtorva. V-am atras atenția domnule Brătianu, asupra acestei situaţii intolerabile în mai multe rânduri. Importante formaţiuni ale tineretului universitar manist, din Timişoara, au cerut înscrierea în cadrele partidului naţional ţărănesc — Anton Alexandrescu. In fruntea acestor grupuri, se află studenţii: Gh. Şerbănescu, Topor Emil, Chiriacescu Vasile, Vicsa Ioan, şi Beştea Maria. . . „ Nemulţumirile din sânul organiza-ţiei maniste din Sighişoara, au atins un punct critic cu ocazia şedinţei Comitetului Judeţean, pentru fixarea candidaţilor, după vii discuţii şi cer- turi între d. Pavlovici dela Mediaş şi d. Serdici venit dela Bucureşti, nu s’a ajuns la nici un rezultat favorabil In urma acestui fapt, o serie de elemente care până atunci formau echipa cea mai activă a organizaţiei, au părăsit-și cerând înscrierea în partidele muncitoreşti: Şt. Tomuleţ, Pâra Ştefan, Ferezan Niculae, etc. ★ I II 3 Confederaţia Generală a MunciI a trimis organizaţiunilor sindicale o circulară în care dă îndrumări să fie întreprinse acţiuni energice pentru remedierea situaţiei. Precum s’a stabilit toţi salariaţii trebue să primească, anticipat diferenţa de 1000 lei pentru fiecare raţie de pâine. In circulară mai sunt prevăzute şi următoarele precizări : Cine are dreptul la indemnizaţia de pâine In afară de salariaţi sunt îndreptăţiţi a primi indemnizaţia de pâine, numai soţia şi copiii minori necăsătoriţi, cu condiţiunea ca aceştia să nu primească ei însăşi indemnizaţia de la alte instituţii sau întreprinderi publice sau particulare, ca salariaţii sau pensionari. Pensionarii Asigurărilor Sociale vor primi indemnizaţia specială pentruâine de la instituţia respectivă, întreprinderile cărora li se repartizează de către subsecretariatul de Stat al Aprovizionării raţii suplimentare de pâine, vor suporta din preţul acestei raţii numai cota parte corespunzătoare de lei 100 ua raţie de trei sute de grame. Salariaţii şi pensionarii sau membrii familiei lor nu pot primi lunar decât o singură indemnizaţie pentru pâine de persoană, ei fiind obligaţi să opteze dacă ar fi în situaţia de a primi inSancţiuni întreprinderile sau instituţiile care vor prezenta spre încasare borderoul cuprinzând persoanele neîndreptăţite a primi indemnizaţia specială, vor fi obligate a restitui Statului triplul sumelor încasate fără drept. Până la încasarea acestor sume se va suspenda rambursarea sumelor plătite cu titlul de indemnizaţie specială pentru pâine. Salariaţii sau pensionarii care, inducând în eroare întreprinderile sau instituţiile respective, vor încasa indemnizaţii speciale pentru pâine la care nu au dreptul, pentru ei sau familiile lor, vor pierde definitiv dreptul la indemnizaţia specială pentru pâine, în afară de sancţiuni penale. Confederaţia Generală a Muncii precizează * • ____________ k --- —Cine are dreptul la indemnizaţia de pâine Indemnizaţiile trebuesc plătite peste tot, imediat, şi cu anticipaţie. Situaţia pensionarilor şi asiguraţilor. Sancţiuni împotriva abuzurilor de orice fel. demnizaţia de la stituţii diferite, întreprinderi sau nu. Constatând că nici până astăzi unele întreprinderi n’au plătit diferenţele între preţul de vânzare al pâinii şi preţul la care trebue s’o obţină salariaţii, că se găsesc patroni cari nu plătesc anticipat aceste diferenţe şi că sunt economate cari nu procură pâine pentru salariaţi, pentru a crea o stare de nelinişte acum, în preajma alegerilor. Indemnizaţiile speciale pentru pâine vor fi avansate salariaţilor, după cum urmează : celor cu salarii lunare li se va avansa indemnizaţia pe una lună odată cu plata salariilor pe luna curentă- celor plătiţi cu chenzina sau săptămânal li se va avansa indemnizaţia pe 15 zile, respectiv 7 zile următoare, odata cu plata chenzinei sau saptămânei expirate. Indemnizaţia specială pentru pâine este scutită de impozit şi din ea nu se pot face nici un fel de reţineri- Cum se plătesc indemnizaţiile La chemarea guvernului Groza mnaciforlinttialergişti au refacut zeci de uzine S'au întâmplat sub actualul regim democratic fapte nemaivăzute pe pământul ţării noastre. Muncitori şi funcţionari, şi nu unuldoi, ci masse de mii şi mii, s'au apucat să scormonească prin dărâmături, să strângă piesă cu piesă, cuişor lângă cuişor, cărămidă lângă cărămidă şi cu mâinile lor crăpate, sgânate sau degerate, au refăcut fabrici şi uzini gigantice. Au refăcut nu numai întreprinderi de Stat, ci şi particulare. Şi în multe locuri chiar împotriva voinţei unor patroni reacţionari, cari se străduiesc să împiedice refacerea economică a ţării. Fabrici refăcute în lipsa şi peste voinţa patronilor La Ploeşti de pildă, fabrica meaAzi are Ioc în Palatul Societăţii Studenţilor în Medicină din Bucureşti 5’"^11 uc ,a"1‘ua' *“•“sesiunea Consiliului Naţional F. D. U. luj£‘că ,,Macazul fusese daramata a Participă delegaţii tuturor centrelor in intregmne, inn timpul razboiului. Sub actualul regim democratic, muncitorii acestei fabrici, conduşi de sindicatul lor, s’au apucat cu nădejde si au refăcut fabrica. In lipsa patronului care se găsea peste hotare- Şi fără salarii. Uzinele „Griviţa” şi „Basarab" din Bucureşti trebuiau deasemenea refăcute, în urma distrugerilor suferite pe timpul războiului. Patronii se opuneau categoric. Cine ştie ce gânduri nutreau ei, poate să le pună lacăt definitiv şi să arunce muncitorii pe drumuriSalariaţii acestor uzine, însă, nu s’au lăsat cu una, cu două. Ei au silit patronul să accepte reconstrucţia uzinelor, acestea sunt numai câteva pilde. Nenumărate sunt cazurile când muncitorii au reconstruit întreprinderile peste voinţa patronilor. Şi nu numai în industria metalurgică. Alte întreprinderi reconstruite In fruntea întreprinderilor refăcute se găseşte fabrica „I A.R.” — Braşov- Suferise distrugeri în proporţie de peste 80 mo Maşinile erau răspândite în mai multe oraşe. Intr’un timp record — numai de 10 luni — fabrica „I.A-R.” a fost pusă pe picioare şi adaptată la producţia de pace. Acum, aci se fabrică tractoare şi alte maşini şi unelte agricole. Deasemeni au mai fost refăcute întreprinderile: Astra-Braşov, Vlahita- Lueta, Solvay-Turda, Phoenix-Baia Mare, Unio-Satu-Mare, Rafinăriile Dei şi Tg.~ Mureş, iar în Buccureşti: Industria Fierului, Omega, (uleiu) Mă’ăşU, Sticlăria Titan şi altele Dar acestea sunt numai câteva din întreprinderi refăcute de muncitori şi numai din industria metalo-chimică. Cu entuziasm şi sacrificii în muncă, muncitorii aplică Platforma-Program a Blocului Partidelor Democrate, care prevede ca preocupare principală refacerea şi desvoltarea industriei grele. Iar forța care împinge muncitorimea pe drumul unor asemenea realizări, este conştiinţa că actualul guvern duce o politică ce asigură un viitor fericit pentru poporul nostru. Cursuri de perfecţionare pentru tehnicieni textilişti Şcoala de perfecţionare a tehmicienilor textilişti, creiată de către Uniunea Sindicatelor Textile şi îmbrăcăminte, işi reia cursurile în localul Liceului Matei Basarab din strada Matei Basarab Nr. 32. înscrierile se pot fine în fiece zi, între orele 16—19 la sediul sindicatului din Str. Popa Soare No. 8. Pot urma cursurile: technicieni, maeștri, ajutori de maeştri şi lucrători din industria textilă. Neprimind aprobarea de închidere „Ford - Română" să-şi aprovizioneze De câteva săptămâni, Direcţiunea fabricei „Ford-Română“ face toate sforţările să lichideze întreprinderea. Se opun însă muncitorii, Confederaţia Generală a Muncii şi Ministerul Muncii. Consiliul de Administraţie a „Ford- Românei“ s’a supărat foc pe întreaga muncitorime română, pe C. G. M. şi Ministerul Muncii, iar pentru a se răzbuna anunţă printr’o adresă, Uniunea Sindicatelor din Industria Metalo-Chimică, precum că nu vor mai aproviziona salariaţii prin economat şi „că orice tranzacţiune de natură a schimba relaţiunile băneşti între salariaţi şi Societate vor fi ţinute în suspensie“ până când — spun d-lor — vor primi aprobarea de lichidare a întreprinderii. Muncitorimea organizată nu este de loc de acord cu atitudinea antimuncitorească a conducerii fabricei ,,Ford- Română" şi nu va tolera ca aceasta să răpească drepturile salariaţilor săi, refuza triaţii Au fost insămânţate 1.368.059 hectare S’au arat 2.0(10.000 ha. Ministerul Agriculturii comunică următoarele date asupra situaţiei agricole în săptămâna de la 21 la 27 Octombrie a. c. : Timpul a fost umed şi rece. Precipitaţiuni sub formă de ploae, lapoviţă şi pe alocuri zăpadă au căzut în toată ţara. In Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi Centrul Transilvaniei 25—40 mm.; Maramureş, Bucovina şi Nordul I Moldovei 25 mm; Banat 10-30 mm.; Sudul Moldovei 10.20; Crişana 1-20 mm In urma ploilor căzute solul este umed sau potrivit de umed în toată ţara. S-au arat 301.000 ha. in săptămână aceasta. Suprafaţa totală a arăturilor a crescut astfel la 2.000.000 ha., ceea ce reprez-jintă 83²/nă în media arăturilor din anii 1030-1033 la aceiaşi epocă. S'au însămânţat 382.242 ha , ajungându-se la un total de 1.368.058 ha., ceeace reprezintă 93 '/o faţă de media însămânţărilor în anii 1940-1945. Preţurile muncilor agrisorţe sunt hj faţă de preţurile medii pe ţară, care sunt următoarele: 1 ha. arătură cu vitele 201.034 lei; 1 ha. arătură cu tractorul 150.758 lei; 1 zi de lucru bărbat fără mâncare 21.586 lei; 1 zi lucru bărbat cu mâncare 15.034 lei Ştiri economice Acordul comercial cu Elveţia prevede că 100/o din valoarea exportului românesc va fi rezervat pentru plata importului elin această ţară, 151/, va forma o cotă liberă de devize la dispoziţia Băncii Naţionale şi 13 la sută se va rezerva pentru diferite plăţi necomerciale. Convenţia specială de credit prevede că Elveţia acordă României un credit de 75 milioane frelvefieni, din care 30 milioane fr. VOI* fî folosiţi pentru lichidarea ___________ , plaţilor comerciale, iar 45 mHiuşoaică cre^terd $ te r6zle» Wteteri mari Ioane fr. pentru plăti financiar.