Scânteia, noiembrie 1946 (Anul 3, nr. 666-691)

1946-11-01 / nr. 666

Marți seară la orele 20 s-au în­cheiat operaţiunile de depunere a candidaturilor în întrega ţară. Pentru Capitală, conducerea bi­roului electoral a fost încredinţată d-lui consilier MIHAIL POPOVICI şi pentru urgentarea lucrărilor a fost delegat la acelaşi birou şi d. consilier D. APOSTOL de la Curtea de Apel Bucureşti. Biroul electo­ral pentru judeţul Ilfov a fost for­mat din d-nii O. Creangă, consilier la Curtea de Apel şi V. Bâlcu, pro­­curo­r la Trib. Ilfov, secretar fiind d. Prim grefier P. Tănăsescu. Până în ultimul moment s au prezntat certificatele de alegători ale propunătorilor și s’au depus sumele necesare imprimării bule­tinelor de vot, unele partide mai, efectând mici rectificări de candi­daturi în liste. începând de ori, toate listele de­puse rămân valabile, chiar dacă un candidat ar deceda sau și-ar re­trage candidatura, dacă ar fi dec­larat incompatibil sau nedemn electoral. Tot de ori începe termenul în care b­iourile electorale comunică Comisiei Centrale Electorale de pe lângă ministerul justiţiei, listele de candidaţi, iar aceasta decide până cel mai târziu la 9 NOEMBRIE CRT, modificările ce trebuesc adu­se in urma judecării contestaţiilor, fie împotriva respingerii unor can­didaturi, fie împotriva înscrierii. Dri dimineaţă, atât biroul electoral al Capitalei prezidat de­­ consilier M. Popovici, cât acel al judeţului Ilfov prezidat de d. consilier Ovidiu Creangă, au constatat că OPERA­­ŢIUNILE I DE DEPUNEREA LISTE­LOR, S’AU ÎNCHEIAT marţi la ORELE 20,­­ au dispus afişarea lis­telor la uşile birourilor electorale. In acelaş timp, listele depuse au fost trimise Comisiei Centrale Elec­torale în vederea ratificării după ce se vor fi verificat pentru ca nici un candidat să nu fig­ureze în două ju­deţe, şi după ce unele liste vor suferi modificări de ordine sau ştergeri de candidaţi în urma con­­testaţilor. In ceea ce priveşte cărţile tie a- I entit or, imprimarea acestora a fost terminată, actualmente pro­­cedându-se la complectarea lor. Cărfile de ale flat­or vor fi im­păr­ţite peste câteva vite de către primării, sub cont­rolul viaţii stra­-1 Hor fi in hier­urile electorale. Deasem­eni, până la sfârşitul a­­cestei săptămâni, preşedinţii bi­rourilor electorale vor proceda la împărţirea circumscripţiilor elec­torale in secfiuni­ţie votare. Pentru militarii cari votează şi cari au fost înscrişi în liste speciale Şi la Baia Mare, ca pretutindeni, populaţia fără deosebire de clasă so­cială, naţionalitate sau religie, a în­tâmpinat, pe d. prim ministru dr. Pe­tru Groza şi pe d. general C. Vasiliu Răşcanu, ministru de război, cu ace­iaşi însufleţită manifestare de recu­noştinţă şi devotament, pentru marea operă pe care guvernul o înfăptu­eşte zi de zi pentru toate categoriile de oameni muncitori ai ţării. Adunarea a fost deschisă de către d. dr. Oroş, primarul oraşului, care a mulţumit guvernului în numele popu­laţiei pentru marile reforme înfăp­tuite. Cu acest prilej, au luat cuvântul S. S. protopopul Ru­san, d. general Dră­­ganescu, ţăranul Maxim, d. Al. Bogos, în numele populaţiei maghiare (pr. Al. Seneovici, secretar general al C. G. M. ţu­ candidat pe lista B. P.D d. general Vasiliu Răncanu şi d. prim­­ministru Petru Groza. ★ TURNU SEVERIN. 30. — In zilele de 20 $î 27 Octombrie a. c■ au avut loc mari întruniri în numeroase co­mune din judeţul Mehedinţi cu care ocazie s’au împărţit sătenilor îndrep­tăţiţi, mii de titluri de proprietate. La Cujmir, în prezenţa d-lui Ghelme­de alegători, întocmite pe unităţi militare s’au trimis acestora impri­mate,de cărţi de alegător, cari du­pă ce vor fi complectate vor fi dis­tribuite militarilor sub suprave­gherea birourilor electorale. V. Const.­ geanu, prim candidat pe lista B. P. D. a avut­ loc o grandioasă manifestaţie unde a­u fost împărţite titlurile de îm­proprietărire. O astfel de manifestaţie a avut loc şi la Strehaia în prezenţa d-lui Tudo­­roiu, preşedintele Frontului Plugari­lor din jud. Mehedinţi. ★ In zilele de 26—27 octombrie în comuna Grădiştea-Vălcea, peste 3 000 cetăţeni din satele învecinate au ve­nit să asculte cuvântul d-lui Minis­­tru Anton Alexa­ndrescu, tov. Mihail Roştianu, a d-lui învăţător Mărăci­neanu (P. N. Ţ. Alex.) şi a altor re­prezentanţi ai B. P. D.. Manifestând cu însufleţire pentru reuşita blocului în alegeri, au sărbătorit cu entu­ziasm distribuirea a 2.400 titluri de împroprietărire. ★ Duminică 27 octombrie a. c., Sin­dicatul Muncitorilor Alimentari din Bacău, a organizat o mare întrunire in sala de festivităţi a Morii Filder­­man, în cadrul campaniei electorale. Cu această ocazie, a fost sărbătorit tov. Ioan I. Cinciu, secretarul gene­ral al Uniunii Sindicatelor Alimenta­re şi candidat al Blocului Partidelor Democratice în judeţul Bacău. Lor de alegător Smelicerea listelor de candidaţi. „ Când se vor afişa listele. Compalectarea cărţilor de alegător "Adunarea Biroului Partidelor Democrate la Baia-Mare .. Preţuri diferenţiale pen­tru moşieri ? D. Millian ştie doar că tov. Miron Constantinescu, directorul „Scânteii", candidează în fruntea listei B. P. D. (deci a reprezentanţilor nu a unuia, ci a şase partide), la Covurlui ; că oficiosul manist continuă campania împotriva preţurilor reduse la pâine de care bene-i t,ov- lon Pss- directorul „Libertăţii", şi ficiala salariaţii si cere din­ directorul „Naţiunii". . . ■­­ candidează in primele locuri ale lis­nou preţuri egale pentru sărac, telor Blocului, şi bogat, pentru muncitor şi mi- P- Millian ştie deasemeni că pe lis Kiardar. Dece? Fiindcă — spu­ne oficiosul manist — nicăieri şi niciodată nu s'ar fi aplicat preţuri diferenţiale. „Dreptatea" se face însă a uita că preţuri diferenţiale s'au api­cat la noi chiar sub guver­narea manistă. Dar, cum era de aşteptat, nu în favoarea popu­larei muncitoare, cu venituri redu­se, ci în favoarea specu­lan iilor şi a moşierilor. Era pe vremea când se apli­cau aşa zisele „prime de ex­port" la grâu. Cine încasa a­­ceste „prime" ? Le încasau mo­şierii, exportatorii şi diverşi a­­facerişti. Cu alte cuvinte, în vreme ce micul agricultor pri­mea pentru grâu un preţ, mo­­şistul primea cu mult mai mult. Cine plătea aceste „prime" ? Le plătea muncitorul,­­flicţio­­narul, comerciantul, le plăteau toţi consumatorii de pâîne din ţară, fiindcă „primele" erau strânse dintr'o taxă asupra pâi­nii. lată deci că maniştii cunosc fo­r­te bine principiul preţurilor diferenţiale. Ei le-au aplicat însă în folosul moşierilor şi spe­culanţilor, iar nu în folosul ma­rei masse a populaţiei. Stegarul la... coadă ! Astfel îl califică d. G. Millian pe d. N. Carandino, care după cum am arătat eri într'o notă, candidează ul­timul­ pe lista P.N.J. pentru Capitală, d-sare fiindu-i rezervat locul al 31-lea, în timp ce venerabilul Costică Brân­­zoiu şi alţi confraţi ai lui Teică Pa­săre, ocupă locurile de onoare. Comentând acest fapt, directorul „Semnalului" exclamă : „citind lista național-ţărănistă, vezi că totul a ră­mas la ce era odinioară , tot şefii şi subşefii de „circi" au primul cuvânt, şi că în multe cazuri nu creerul şi cultura, ei picioarele şi bătăturile fă­cute în slujba partidului sunt pe pri­mul plan". Dar acolo unde d. G. Millian nu prezintă just lucrurile, şi aceasta deşi d-sa cunoaşte realitatea, e în faptul că d-sa, — generalizând „accidentul" întâmplat directorului „Dreptăţii", — afirmă că toate partidele au acest dispreţ faţă de intelectuali. E cazul să reamintim d-lui Millian, — deşi d-sa cunoaşte aceste lucruri, — că partidele democratice înţeleg nu numai să folosească serviciile in­telectualilor, dar îi apreciază şi Ie a­trofi sarcini şi funcţii din cele mai tuti a­­tere Blocului, î­n afara unor ilustre personalităţi fără de partid, ale vie­ţii noastre culturale şi ştiinţifice. — George Enescu, M. Sadoveanu, Gala Galaction, academicianul Traian Să­­vulescu,­­ candidează ca reprezen­tanţi ai partidelor democratice, inte­lectuali ce fac cinste ţării, comuniştii L. Patraşcanu, I. C. Parhon, Daicovi­­ciu, Mârza, toţi profesori universitari , Ion Gh. Maurer, dr. S­teriu, M Ro­­şianu, prof. Constanţa Crăciun, iar din partea celorlalte partide din Bloc : prof. M. Ralea, Constantinescu­­Iaşi, O. Livezeanu, dr. Florica Bagda­­sar, Vlădescu-Răcoasa, Aurel Potop, rector Oţetea, Miron Nicolescu, Tudor Ionescu, Maria Rosetti, Şerban Voi­­nea, prof Elena Livezeanu, Mircea Nicolescu, ing. Alexandra Sidorovîci, Nicuşor Graur, av. Stelian Niţulescu, B. Solomon, M. Florescu, Aurel Vijon­, Ion D. Ion, Al Mâţă, etc. Or, din moment ce­­ Millian ştie că toţi aceştia şi mulţi alţi intelec­tuali de frunte, candidează în frun­tea listelor Blocului, ce­­îl determină pe d-sa să confunde intenţionat ati­tudinea partidelor democratice cu a celor „istorice", în ceea ce priveşte poziţia faţă de intelectuali ? Gheorghe Brătianu candidează ul­timul pe lista cliniştilor din Ilfov, — glorios încheietor de pluton, — în dispreţul memoriei opiniei publice ro­mâneşti. Voluntarul de la Don se înşeală însă, dacă îşi închipui că s-a uitat faptul că imediat după 22 iunie 1941 a ce­rut să fie trimis pe front, solidarizând întreg partidul epavelor liberale cu acţiunea sa. Hitler l-a răsplătit pen­tru serviciile aduse, conferindu-i crucea încârligată clasa ll-a şi a lll-a. La Don, acordă un interview lui Ha­­ria Dobridor, în care elogiază „bine­facerile" nazismului şi ale „războiului sfânt”, întors în ţară, activează cu sârg ca vicepreşedinte al Asociaţiei româno­­germane, ţinând conferinţe şi împăr­ţind cu dărnicie la cursuri otrava hit­­leristă. La procesul vânzătorilor de ţară, Eugen Cristescu a declarat că Anto­­nescu intenţiona să-l numească suc­cesorul său. Gheorghe Brătianu are acum cura­jul să se prezinte în faţa alegătorilor, în calitate de mare „democrat". El sfidează legile ţării, sfidează întreg poporul român. Ruşinea aceasta trebuie să înce­teze. Nedemnul Gheorghe Brătianu să fie asvârlit din incinta politicii româneşti. Locul lui este lângă uneltele fascis­mului, lângă fratele său de cruce în­­cârligată Ion Mihalache. Voluntarul Nr. 2 Candidaţi „Istorici” descoperiţi ca sa­botori ai colectărilor dri dimineaţă de prim procuror Mircea Smărămlescu a trimis în ju­decată pe Av. MIŞU PAVELIU, pro­prietar din comuna Mierea Biruiţii şi membru al baroului Dolj, împreună cu administratorul moşiei sale, corn. Plice de sabotaj economic pentru că nu a predat cota obligatorie pentru colectare evaluată la 4.500 kg. grâu. Numitul este candidat pe lista brătie­nistă la Dolj. Comisia de colectare a pl­ăț­ii Bosp­­end compusă din iilsp. Roşu, delegat­­ S. S. A­, şeful secţiei jandarmi Ri­zoiu. Păcală, pretorul plăşii şi tov. D Antonie au descoperit la Toma Ghiţă, candidat pe lista manistă Romanati 700 dai. grâu tăinuit. întreaga cantitate a fost confiscată, iar posesorului i s’au dresat acte de dare în judecată.­ Deasemenea la ing. Cristescu, proprietarul Jean Iliescu, Alex. Popescu şi Clement Popescu, toţi­­moşieri din comuna Drăgoteşti s’a găsit 1­174 dar. grâu întreaga cantitate a fost confiscată, dresându-li-se proprietarilor acte de dare în judecată. PREOCUPĂRILE „PARTIDULUI" La rubrica „Viaţa de Partid“, oficiosul manist de eri publică un co­municat de extremă im­portanţă pentru bunul mer­s al campaniei elec­torale duse de ..istorici”. Pentru a edifica pe cititorii noştri, vom citi începutul : ■ „Adminis­traţia Comercială a Mo­nopolului Vânzării Al­coolului face cunoscut că termenul fixat pen­tru plata diferenţelor de taxe alese asupra stocurilor de băuturi, etc.“. Cred c’aţi înţeles mo­tivul: nu cumva să ca­dă în contravenţie fraţii gârciumari, a­um în aleger'Ugr, că de, este dumneaei ţara cu domnu’ Maniu (vezi ,,Dreptatea”) dar de se’n­­tâmplă să fie închise sursele de inspiraţie ale votanţilor din cauza u­­nor nefericite de taxe neplătite la vreme, se duce dracului toată munca electorală“ a agenţilor. SUVENIRURI VENTILISTE „Dreptatea“ foloseşte împlinirea a 20 ani de la realizarea fuziunii dintre Partidul naţional şi cel ţărănesc spre a reprodu­ce discursul roşiu­ la 26 Oct. 1926 de d Maniu Spunea atunci preşedin­tele PN­Ţ denTr­e „neno­­ro­citul“ regim la câr­ma ţării că reprezintă „oligarchia“ şi că a dus ţara la o „stare deplora­bilă“. Iar în continuare d.sa arăta că : „Administraţia ţării e descompusă, lipsită de autoritate şi­­ anarhie ; ţara e exploatată econo­­miceşte, prin trusturi industriale şi monopoluri bancare interesate. Cu toţii suferim de povara mizeriei financiare şi a pauperizării generale a ţării“. Dacă ţinem seama că acest idilic tablou se re­ferea la înfloritoarea si­tuaţie în care ajunsese România după numai câ­ţiva­ ani ele guvernare­a lui Vinii!«. Brăjianui ne pare ca ceva cu totul normal alianţa electora­lă între paro­ rhi' oligarc­r&ei bră'iena-' ■ ,i csl al .agriculturilor'- manişti. Nostalgia ..vintilismului" și ra­ciolan-u lui îi chinuie deopotrivă. //lttcty€c/ ŞTIRI POLITICE Tov. Teohari Georgescu, minis­trul afacerilor interne, a primit ori pe d-nii general C. Vasiliu- Răşcanu, ministru de război, M. Ghelmegeanu, Vlădescu-Răcoasa, ministrul, naţionalităţilor, pe tov. Eugenia Rădăceanu din comitetul de conducere al Federaţiei Demo­crată a Femeilor din România şi o delegaţie a Uniunii Sindicatelor de Scriitori, Artişti şi Ziarişti. .SCÂNTEIA" ssa­r*1 „Scânteia" Organ Central al Partidului­­ Comunist Român Director î MIRON CONSTANTINESCU Redactor responsaBU !î Sorin Toma COMITETUL DE DIRECŢIE: • Lucreţiu D. Patraşcanu • Miron Constantinascu • Gh. Vasîlichi • I. Chîşinevschi • L. Rân­tu • Al. Bulcan* • N. Popescu-Doreanu ! La 1 Decembrie se fac Incorporarea Seriei a 3-a de recruţi din contingentul 1946 Curm se face eliberarea oamenilor din contingen­tul 1945 1) Marele Stuf Mfi.jor face cunoscut, că incorpo­rarea seriei a 3-a de re­cruţi cont in (fetitul IU IO se va face pe data de 1 l­ecembie Iii l(i. 2) La acea dată urmează a se pre­zenta la cercurile teritoriale de ori­gină toţi tinerii config. 1946 (născuţi în anul 1924) cari se mai află la va­tră în afară de : — cei aflaţi lăsaţi la vatră de uni­tăţi ca amânaţi medical sau clasaţi inapţi pentru serv. militar la încorpo­rarea Seriei I-a şi a II-a. — cei trecuţi in prisosul de contin­gent ca susţinători de familie, prin aprobări individuale date de Marele Stat Major; — cei amânaţi pentru studii pe a­­nul 1946/1947. 3) In consecinţă se vor prezen­ta la cercurile teritoriale de ori­gine, toţi tinerii contingentului 1946, din următoarele categorii : — cei cari nu au fost chemaţi până in prezent la incorporare; — nesupuşii la incorporare din Seria l­a fi­ll­a; — tinerii lăsaţi de către unităţi la vatră in prisosul de contingent ca debili din punct de vedere fi­zic, clasaţi serviciul auxiliar fi susţinători de familie ; — cei recrutaţi în absenţă pre­cum şi cei urinşi de pe tabelele de recensământ. 4) Transportul tinerilor de la vatră la cercurile teritoriale se va face pe comune, în grupe■ cu trenuile în circulaţie, în vagoane amenajate în acest scop, pe baza ordinelor de che­mare emise de cercurile teritoriale. Tinera contingentului 1946 cari se găsesc în categoriile celor cari trebue să se prezinte la încorporare sunt o­­bliga­ţi să se prezinte la Cercurile teri­toriale respective chiar dacă nu pri­mesc ordine de chemare. 5) Cei care nu se vor prezenta în termenul legal (5 zile de la data încoroporării) vor fî daţi „nesupuşi“ şi ur­măriţi conform legilor. 6) Oamenii din contg 1945 şi mai vechi cari au satisfăcut termenul de serviciu militar şi cari se mai găsesc sub arme vor fi lăsaţi la vatră pe mă­sura ce se prezintă la în­corporare tinerii contg. 1946 seria 3-a. 7) Tinerii recruţi din contingentul 1946, cari nu au fost încorporaţi până în prezent şi cari doresc a face ser­viciul militar la unităţile Diviziilor Tudor Vladimirescu şi Horia, Cloşca şi Crişan, vor face declaraţii cercuri­lor teritoriale respective, atunci când se prezintă la încorporare, arătând unitatea de voluntari unde doresc să facă serviciul militar. 8) Odată cu încorporarea seriei a 3-a de­ recruţi contg. 1946 se pot în­rola voluntari numai la Diviziile Tu­dor Vladimirescu şi Horia, Cloşca şi Crişan şi numai din contingentul 1947 (născuţi în anul 1925). Cei interesaţi se vor prezenta per­sonal cu cereri direct la unităţile unde doresc să se înroleze ca voluntari, depunând totodată şi actele prevăzute de art. 144 din R­­. R. 1942. Sesiunea Consiliului Na­ţional al Frontului De­mocrat Universitar pe delegat universitare din ţară. Se vor discuta probleme de Învă­ţământ şi economice ale studenţimii, legate de deschiderea noului an universitar. Consiliul va avea să ratifice ade­rarea Frontului Democrat Universitar la Federaţia Naţională a Tineretului Democrat din România şi la Uniunea Internaţională a Studenţilor. Se va elabora de asemenea un plan de ac­tivitate culturală şi sportivă. Grave spărturi in organizaţiile „istorice“ Candidaţii manişti şi brătienişti din Oradea au demisionat, in­­ Sărat s’a depus o listă liberală independentă Marţi 29 Octombrie partidele na- Totul se petrece însă departe de ţional-ţărănesc Maniu şi liberal Bră-­­ moralitate şi de Linia demnităţii­­Jianu au depus listele de candidaţi.­­ După 35 ani de jertfe şi devota- Lista manistă are în frunte pe:­­­ment, închinaţi fără şovăire şi fără Roxin Teodor, Pop Romul, Chiş Eu­gen şi Domocoş Ion. Dr. Chiş Eugen candidat la locul trei pe lista manistă a trimis urmă­toarea scrisoare d-lui Mihai Popovici, preşedintele organizaţiei ardelene a P. N. Ţ., şi d-lui dr. Mihalcea preşe­dintele biroului electoral al judeţenei Bihor. DOMNULE PREŞEDINTE Subsemnaul av- Chiş Eugen, domi­ciliat în Oradea, prin prezenta am o­­noare a vă aduce la cunoştinţă, că pe ziua de azi mă consider demisionat din P­N. Ţ­ şi din funcţiunea de se­cretar general al organizaţiei Bihor. Deasemeni renunţ la candidatură de pe lista P. N. Ţ. Av.­CHIS EUGEN Oradea 29 Oct. 1946-D. dr. Mitran Francisc, avocat, din Oradea candidat pe lista liberală din Bihor a dat următoarea DECLARAŢIE Subsemnatul dr. Mitran Francisc, avocat domicilialt în Oradea, str Iosif Atila 25, prin prezenta declar că re­voc declaraţia mea de acceptare a candidaturii de pe lista naţional libe­rală Brătianu din locul 4-Drept care am semnat azi prezenta declaraţie, întrerupere cauzei partidului naţio­­nal-liberal, mă văd pus în situaţia de a mă­ încolona azi la spatele celor cari­ se erijează, cu ştiinţa şi îngă­duinţa dvs., în comandanţi ai unei­­ lupte în care n’au crezut şi pe care­­ ara trădat-o”. Din puternica organizaţie manistă­­ de altă dată din judeţul Bârlad au­­ mai rămas doar mici grupuleţe pe ici pe colo, de o mică importanţă pentru viaţa poi­tică a Tutovei. Pentru astăzi înregistrăm următoa­rele demisii: întreaga organizaţie ma­nistă din comuna Zorleni îr­ frunte cu d­ ing. agronom pensionar G. Lun­­gulescu şi G. Murgeanu, comerciant, în comuna Ciureşti au demisionat din organizaţia manistă peste cinci­zeci de cetăţeni în frunte cu vred­nicii gospodari . Savel, I. Ghin­­ghina; în comuna Pogana s’au lepădat pentru totdeauna de manişti următo­rii: G. V. Albu N- Manolache, Gav. Solomon, I. Stanchi, M. Drăgoi, Pe­­trea Avram P. Chişu, T. Chiar V. Cotobel, I. Bratu, I. Matei, Iorgu Matei M. Solomon, M. Iorgu, Ileana Răcoare, V. Bălan, D. Hreb­an, V. Mi­­haila, Maranda Matei. I. Brosteanuu şi­­ încă 55 de gospodari, în corn, Sâlceni au trecut cu toţii­­ în partidul prezidat de d. Alexan­­drescu. Dr. MITRAN FRANCISC Oradea 29 Oct. 1946- ★ „Semnalul’’ de ori publică o inte­resantă scrisoare a d-lui Petre Gâr­­boviceanu, candidatul al doilea pe lista partidului naţional liberal Bră­tianu la Râmnicul Sărat, adresată d-lui Dinu Brătianu, prin care anunţă depunerea unei liste separate la R. Sărat din partidul liberal prezidat de dvs­­— scrie d- Petre Gârboviceanu — nu se mai pune preţ nici pe trecutul curat de luptă nici pe spiritul de ab­negaţie şi tot atât de puţin pe corec­titudinea în convingeri. Toate acestea se întâmplă din cau­­ză că partidul naţional-liberal, care a avut ca lozinci libertatea, demni­­ta­ea şi moralitatea nu mai este con­d­us de forurile statutare, ajunse ne­­vis­ente, ci după bunul plac a! câ­torva. V-am atras atenția domnule Bră­tianu, asupra acestei situaţii intole­rabile în mai multe rânduri. Importante formaţiuni ale tinere­tului universitar manist, din Timi­şoara, au cerut înscrierea în cadrele partidului naţional ţărănesc — Anton Alexandrescu. In fruntea acestor grupuri, se află studenţii: Gh. Şer­­bănescu, Topor Emil, Chiriacescu Va­sile, Vicsa Ioan, şi Beştea Maria. . . „ Nemulţumirile din sânul organiza-­­­ţiei maniste din Sighişoara, au atins­­ un punct critic cu ocazia şedinţei Comitetului Judeţean, pentru fixarea candidaţilor, după vii discuţii şi cer-­­ turi între d. Pavlovici dela Mediaş şi d. Serdici venit dela Bucureşti, nu s’a ajuns la nici un rezultat favora­bil In urma acestui fapt, o serie de e­­lemente care până atunci formau e­­chipa cea mai activă a organizaţiei, au părăsit-și cerând înscrierea în par­tidele muncitoreşti: Şt. Tomuleţ, Pâra Ştefan, Ferezan Niculae, etc. ★ I­ I­I 3 Confederaţia Generală a MunciI a tri­mis organizaţ­iunilor sindicale o circu­lară în care dă îndrumări să fie între­prinse acţiuni energice pentru reme­dierea situaţiei. Precum s’a stabilit toţi salariaţii tre­­bue să primească, anticipat diferenţa de 1000 lei pentru fiecare raţie de pâine. In circulară mai sunt prevăzute şi următoarele precizări : Cine are dreptul la indemnizaţia de pâine In afară de salariaţi sunt îndreptă­ţiţi a primi indemnizaţia de pâine, nu­mai soţia şi copiii minori necăsătoriţi, cu condiţiunea ca aceştia să nu pri­mească ei însăşi indemnizaţia de la alte instituţii sau întreprinderi publice sau particulare, ca salariaţii sau pensio­nari. Pensionarii Asigurărilor Sociale vor primi indemnizaţia specială pentr­uâi­ne de la instituţia respectivă, întreprinderile cărora li se repar­tizează de către subsecretariatul de Stat al Aprovizionării raţii suplimen­­tare de pâine, vor suporta din preţul acestei raţii numai cota parte cores­punzătoare de lei 100 u­a raţie de trei sute de grame. Salariaţii şi pensionarii sau membrii familiei lor nu pot primi lunar decât o singură indemnizaţie pentru pâine de persoană, ei fiind obligaţi să opteze dacă ar fi în situaţia de a primi in­Sancţiuni întreprinderile sau instituţiile care vor prezenta spre încasare borderoul cuprinzând persoanele neîndreptăţite a primi indemnizaţia specială, vor fi o­­bligate a restitui Statului triplul sume­­lor încasate fără drept. Până la încasa­rea acestor sume se va suspenda ram­bursarea sumelor plătite cu titlul de indemnizaţie specială pentru pâine. Salariaţii sau pensionarii care, indu­când în eroare întreprinderile sau ins­­tituţiile respective, vor încasa indem­nizaţii speciale pentru pâine la care nu au dreptul, pentru ei sau familiile lor, vor pierde definitiv dreptul la in­demnizaţia specială pentru pâine, în afară de sancţiuni penale. Confederaţia Generală a Muncii precizează * • ____________ k --- —­Cine are dreptul la indemnizaţia de pâine Indemnizaţiile trebuesc plătite peste tot, imediat, şi cu anticipaţie. Si­­tuaţia pensionarilor şi asiguraţilor. Sancţiuni împotriva abuzurilor de orice fel. demnizaţia de la stituţii diferite, întreprinderi sau nu. Constatând că nici până astăzi unele întreprinderi n’au plătit diferenţele în­tre preţul de vânzare al pâinii şi pre­ţul la care trebue s’o obţină salariaţii, că se găsesc patroni cari nu plătesc anticipat aceste diferenţe şi că sunt economate cari nu procură pâine pen­tru salariaţi, pentru a crea o stare de nelinişte acum, în preajma alegerilor. Indemnizaţiile speciale pentru pâi­ne vor fi avansate salariaţilor, după cum urmează : celor cu salarii lu­­nare li se va avansa indemnizaţia pe una lună odată cu plata salariilor pe luna curentă- celor plătiţi cu chenzina sau săptămânal li se va a­­vansa indemnizaţia pe 15 zile, respec­tiv 7 zile următoare, odata cu plata chenzinei sau saptămânei expirate. Indemnizaţia specială pentru pâine este scutită de impozit şi din ea nu se pot face nici un fel de reţineri- Cum se plătesc i­n­d­e­m­n­izaţii­l­e La chemarea guvernului Groza mnaciforli­nttialergişti au refacut zeci de uzine S'au întâmplat sub actualul regim democratic fapte nemaivăzute pe pă­mântul ţării noastre. Muncitori şi funcţionari, şi nu unul­­doi, ci masse de mii şi mii, s'au apucat să scormonească prin dărâmături, să strângă piesă cu piesă, cuişor lângă cuişor, cărămidă lângă cărămidă şi cu mâinile lor crăpate, sgânate sau degerate, au refăcut fabrici şi uzini gigantice. Au refăcut nu numai întreprinderi de Stat, ci şi particulare. Şi în multe locuri chiar împotriva voinţei unor patroni reacţionari, cari se străduiesc să împiedice refacerea economică a ţării. Fabrici refăcute în lipsa şi peste voinţa patronilor La Ploeşti de pildă, fabrica me­­a­Azi are Ioc în Palatul Societăţii Studenţilor în Medicină din Bucureşti 5’"^11 uc ,a"1‘ua' *“•­“­sesiunea Consiliului Naţional F. D. U. luj£‘că ,,Macazul fusese daramata a­ Participă delegaţii tuturor centrelor in intregmne, in­n timpul raz­boiului. Sub actualul regim democra­tic, muncitorii acestei fabrici, conduşi de sindicatul lor, s’au apucat cu nă­dejde si au refăcut fabrica. In lipsa patronului care se găsea peste hotare- Şi fără salarii. Uzinele „Griviţa” şi „Basarab" din Bucureşti trebuiau deasemenea re­făcute, în urma distrugerilor suferite pe timpul războiului. Patronii se opuneau categoric. Cine ştie ce gânduri nutreau ei, poate să le pună lacăt definitiv şi să arunce­­ muncitorii pe drumuri­­Salariaţii a­­­­cestor uzine, însă, nu s’au lăsat cu­­ una, cu două. Ei au silit patronul să accepte reconstrucţia uzinelor,­­­ acestea sunt numai câteva pilde. Ne­numărate sunt cazurile când munci­torii au reconstruit întreprinderile peste voinţa patronilor. Şi nu numai în industria metalurgică. Alte întreprinderi re­construite In fruntea întreprinderilor refăcute se găseşte fabrica „I A.R.” — Braşov- Suferise distrugeri în proporţie de peste 80 mo Maşinile erau răspândite în mai multe oraşe. Intr’un timp re­cord — numai de 10 luni — fabrica „I.A-R.” a fost pusă pe picioare şi adaptată la producţia de pace. Acum, aci se fabrică tractoare şi alte maşini şi unelte agricole. Deasemeni au mai fost refăcute în­­treprinderile: Astra-Braşov, Vlahita- Lueta, Solvay-Turda, Phoenix-Baia­ Mare, Unio-Satu-Mare, Rafinăriile De­i şi Tg.~ Mureş, iar în Buccure­şti: Industria Fierului, Omega, (uleiu) Mă­­­’ăşU, Sticlăria Titan şi altele Dar acestea sunt numai câteva din întreprinderi refăcute de muncitori şi numai din industria metalo-chimică. Cu entuziasm şi sacrificii în muncă, muncitorii aplică Platforma-Program a Blocului Partidelor Democrate, care prevede ca preocupare princi­pală refacerea şi desvoltarea indus­­triei grele. Iar forța care împinge muncitorimea pe drumul unor asemenea realizări, este conştiinţa că actualul guvern duce o politică ce asigură un viitor fericit pentru poporul nostru. Cursuri de perfecţio­nare pentru tehnicieni textilişti Şcoala de perfecţionare a tehmicieni­­lor textilişti, creiată de către Uniunea Sindicatelor Textile şi îmbrăcăminte, işi reia cursurile în localul Liceului Matei Basarab din strada Matei Basa­rab Nr. 32. înscrierile se pot fine în fie­ce zi, în­tre orele 16—19 la sediul sindicatului din Str. Popa Soare No. 8. Pot urma cursurile: technicieni, ma­eștri, ajutori de maeştri şi lucrători din industria textilă. Neprimind aprobarea de închidere „Ford - Română" să-şi aprovizioneze De câteva săptămâni, Direcţiunea fa­­bricei „Ford-Română“ face toate sfor­ţările să lichideze întreprinderea. Se opun însă muncitorii, Confederaţia Ge­nerală a Muncii şi Ministerul Muncii. Consiliul de Administraţie a­ „Ford- Românei“ s’a supărat foc pe întreaga muncitorime română, pe C. G. M. şi Mi­­nisterul Muncii, iar pentru a se răz­buna anunţă printr’o adresă, Uniunea Sindicatelor d­in Industria Metalo-Chi­­mică, precum că nu vor mai aprovi­ziona salariaţii prin economat şi „că orice tranzacţiune de natură a schimba relaţiunile băneşti între salariaţi şi So­­cietate vor fi ţinute în suspensie“ până când — spun d-lor — vor primi apro­barea de lichidare a întreprinderii. Muncitorimea organizată nu este de loc de acord cu atitudinea antimunci­­torească a conducerii fabricei ,,Ford- Română" şi nu va tolera ca aceasta să răpească drepturile salariaţilor săi, refuza triaţii Au fost insămânţate 1.368.059 hectare S’au arat 2.0(10.000 ha. Ministerul Agriculturii comunică ur­mătoarele date asupra situaţiei agrico­le în săptămâna de la 21 la 27 Octom­­­brie a. c. : Timpul a fost umed şi rece. Precipitaţiuni sub formă de ploae,­­ lapoviţă şi pe alocuri zăpadă au căzut­­ în toată ţara. In Oltenia, Muntenia, Do­brogea şi Centrul Transilvaniei 25—40­­ mm.; Maramureş, Bucovina şi Nordul I Moldovei 25 mm; Banat 10-30 mm.; Su­­­­dul Moldovei 10.20; Crişana 1-20 mm In urma ploilor căzute solul este umed sau potrivit de umed în toată ţara. S-au arat 301.000 ha. in săptă­mână aceasta. Suprafaţa totală a arăturilor a crescut astfel la 2.000.000 ha., ceea ce reprez-jintă 83­²/n­ă în media arăturilor din anii 1030-1033 la aceiaşi epocă. S'au însămânţat 382.242 ha , ajungându-se la un total de 1.368.058 ha., ceeace reprezintă 93 '/o faţă de media însămânţărilor în anii 1940-1945. Preţurile muncilor agrisorţe sunt hj faţă de preţurile medii pe ţară, care sunt următoarele: 1 ha. arătură cu vi­tele 201.034 lei; 1 ha. arătură cu tracto­rul 150.758 lei; 1 zi de lucru bărbat fără mâncare 21.586 lei; 1 zi lucru bărbat cu mâncare 15.034 lei Ştiri economice Acordul comercial cu Elveţia prevede că 100/o din valoarea ex­portului românesc va fi rezervat pentru plata importului elin acea­stă ţară, 151/, va forma o cotă li­beră de devize la dispoziţia Băncii Naţionale şi 13 la sută se va re­zerva pentru diferite plăţi neco­­merciale. Convenţia specială de credit prevede că Elveţia acordă Româ­niei un credit de 75 milioane fr­­elvefieni, din care 30 milioane fr. VOI* fî folosiţi pentru lichidarea ___________ , plaţilor comerciale, iar 45 mHi­uşoaică cre^t­erd $ te r6zle» Wteteri mari Ioane fr. pentru plăti financiar.

Next