Scânteia, decembrie 1946 (Anul 3, nr. 692-714)

1946-12-01 / nr. 692

DE CE TREBUE ETATIZATA Ücmccs Naiionanä Unul dintre primele proecte de legi care vor fi aduse în desbate­­rea noului Parlament este acela p­rivitor la etatizarea Băncii Na­­onale a României.­­ Aleşii poporului vor fi chemaţi, prin aceasta, să se pronunţe asu­pra uneia din cele mai importante reforme preconizate de platforma­­program a Blocului Partidelor De­mocrate. Căci de etatizarea insti­tutului d® emisiune depinde în mai mare măsură realizarea în bune condiţiuni a întregului program de refacere şi desvolta- re economică, alcătuit de partidele care formează guvernul actual. De etatizarea Băncii Naţionale se leagă direct toate măsurile prin care se vor asigura bazele conso­lidării economice şi financiare a ţării, bazele prosperităţii viitoare a poporului român. De ce această importanţă deose­bită a etatizării institutului nos­­­tru de emisiune? Fiindcă Banca Naţională, prin funcţiunile ce în­deplineşte şi prin misiunea pe care o are, cons­ti­tue o poziţie-cheie, o adevărată inimă a vieţii economi­ce. Deţinând monopolul emisiunii de bancnote, Banca Naţională d­is­­tribue tuturor sectoarelor econo­­mice, pe calea creditelor, mijloa­cele băneşti de care acestea au ne­voie pentru înlesnirea schimburi­lor de mărfuri şi servicii. Situată în centrul vieţii economice, Banca Naţională pompează în cele mai îndepărtate ramuri de activitate economică sângele înviorător al creditelor, hrănind astfel celulele cele mai diferite ale organismului economic al ţării. Banca Naţională finanţează toate activităţile pro­ductive. Ea împrumută — direct sau prin instituţii speciale ori bănci particulare — sumele nece­sare întreprinzătorilor mari şi mici pentru a cumpăra maşini şi instalaţiuni, ea le pune la dispozi­ţie fonduri pentru aprovizionarea cu materii prime şi materiale au­xiliare, ea ajută pe agricultori, pe comercianţi, pe meseriaşi, pentru ca aceştia să-şi continue şi să-şi dezvolte activitatea. Ea finanţează importul şi exportul, ea finanţează marile lucrări de interes obştesc, ea finanţează întreaga viaţă econo­mică a ţării. De felul cum mânueş­­te Banca Naţională robinetul cre­ditelor, de felul cum îndrumează aceste credite de felul cum gos­podăreşte emisi­unea de bancnote, depinde în mare măsură bunul mers, înflorirea cu rum­a vieţii e­­conomice. Căci după cum lipsa de credite paralizează toate activită­ţile productive şi deci provoacă de­­ftânătăţî nn bunul mers al încasări­lor Statului, tot astfel excesul de credite, acordate cu uşurinţă de institutul de emisiune şi utilizate în scopuri neeconomice, conduce la inflaţie, la prăbuşirea monetei şi la desorganizarea finanţelor pu­blice. S-a spus — şi pe drept cuvânt— că Banca Naţională constitue una din cele mai importante pârghii ale vieţii economice şi financiare, fiindcă prin robinetul emisiunii, că comandă poziţia monetei, iar prin robinetul creditelor stăpâneşte toa­te activităţile economice. Dar cine deţinea până acum a­­ceastă pârghie? Cine stăpânea, prin Banca Naţională, întreaga viaţă economică? Cine dicta asu­pra monetei? Nu mai este un se­cret pentru nimeni faptul că Ban­­ca Naţională a fost din totdeauna o citadelă financiară a elicei bră­­tieniste reacţionare, care şi astăzi ar vrea s-o păstreze, ca o „poziţie, aridi“, în inima vieţii economice, pentru a putea dicta mai departe asupra economiei româneşti, pen­tru a sabota măsurile economice ale guvernului şi a împiedeca refacerea economică a ţării. De aceea „teoreticienii“ reacţionari se agaţă cu disperare de tot felul de pretexte, încercând să combată — fără a putea aduce ar­gumente serioase — hotărârea de etatizare a institutului de emi­siune. Adevărul este că numai prin eta­tizarea Băncii Naţionale, adică prin trecerea în mâinile Statului a a­­cestei pârghii a vieţii economice şi financiare, se va putea obţine un control efectiv asupra producţiei şi distribuţiei mărfurilor, asupra mecanismului de bază al vieţii eco­nomice, întreaga viaţă econom­că va putea fi mai lesne îndrumată aşa cum cer interesele ţării. Cre­ditul va putea fi îndrumat fără împiedecare către activităţile eco­nomice productive, către opera­ţiuni utile de import. Se va înles­ni asigurarea de credite ieftine pentru industriaşi, agricultori, me­seriaşi, comercianţi. Fluctuare­le dăunătoare ale aurului şi devizelor vor putea fi combătute cu mai multă eficacitate. Se vor creea în felul acesta condiţiuni obiective pentru sporirea producţiei şi în­frângerea speculei şi sabotajului în toate domeniile, pentru întări­rea monetei prin lichidarea infla­ţiei, pentru însănătoşirea finanţe­lor publice. Cu creditul reorganizat, cu o monetă stabilă, cu finanţe publice sănătoase, platforma-program va putea fi realizată în toate amănun­tele ei, asigurând bună­starea po­porului şi înflorirea firii. Iată de ce Banca Naţională tre­­bue etatizată1 Tudkw Savin li­ic Comitelui Central al Pontierul Comunist Roman MARE940.fll.OI IOSIF BROZ TITO BELARAD-IUCOBLAVIA Cu ocazia aniversării unui om de la proclamarea Repe­­llicii Populare Federative Iugoslave, C. C. al P. C. R. vă trans­mite călduroase felicitări D-voastră personal și popoarelor eroice din Iugoslavia, a căror luptă împotriva cotropitorilor a stârnit admiraţia întregii lumi progresiste. Lupta de azi a tinerei şi puternicei Republici Iugoslave pentru o pace democrată întăreşte şi mai mult prietenia ce leagă popoaret© noastre. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Impresii dintr’o călătorie în U. R. S. S.­­ LA PIOSCOVA „ , Trasele şi progres în Capitala In ţara unde creşte tinereţea lumii .1 Sovietelor Am sosit la Moscova în ajunul ani­ , versării marii Revoluţii din 1917, j­o la 6 Noembrie, când tot oraşul era îmbrăcat în bârnă de sărbătoare. Căici ziua de 7 Noembrie este, pre­cum se şti®, sărbătoarea naţională a patriei socotau­­sm­uluii. Pe­­podurile şi chefurile largi, as­­vârlite ca nfifte , ambii ci uriaşe peste malurile betonat® ale fluviu­lui Moscova» se înşirau ghirlandele luminilor, iar la răscruci fâlfâiau svelte şi străvezii, ori flamele roşii, ca nişte flăcări. Marile blocuri erau pavoazate cu portretele fondatorilor şi afie cond­ucătorior actuali ai stau­luluri socialist, încadrate în chenare lumioioase, de culori felurite. Prin­tre ele, străluceau în vânătul serii­, cifrele romane de aniversării: XXIX. Douăzeci şi nouă de ani de când Moscova e capitala societăţii nouii, a sovietelor de muncitori, ţă­rani şi intelectuali­. Jocul feeric de lumini, trile­blisele şi tramvaiele numeroase ce alunecă pe străzi, îmi aduc aminte de celebra formulă a lui Lenin: „Electricitate + Soviete“ Socialism“. Ne aflăm, într’adevăr, în patria Socialismuilui biruitor, la marea lui sărbătoare. Cerul mohorât, de cenuşă, face să contrasteze şi mai viiu străluci-t­ori a avut loc Direcţia Generală,mit salariaţilor C. F. R. pentru felul­rea electrică a oraşului, o adevărată­­a Căilor Ferate instalarea noului di-| cum au înţeles să-şi îndeplinească ca­ o manetă de urbanism modern,­­rector­ general, tov. CHIVU STOICA.,sarcinile.­­ „„ 1„. Aivinise ridial si în I Au luat parte tov. Gh. Gheorghiu­ ! Noul director general, tov. Chivu cu stra . p. r . . “ Dej, ministrul Comunicaţiilor Sl­au-­Stoica, a precizat problemele impur-­ c­use ciircular de c­o­a­­­jcrărilor Fubice, Maurer, subsecretar­­ tante care trebuiesc rezolvate, cea varde, toate având ca prunct deja d e. jae s­,at, Ştefan Nicolae, secretar­­e­ mai importantă fiind desăvârşirea re­­­­­facerii C.F.R.-ului. D-sa a continuat, arătând că nu se va lucra pe o linie nouă, ci se va con­cure şi centru, Piaţa Roşie şi Pala- m­eral, Niponov, director general, Zeu­­ul Kremlinului. Igher, Romaniuc, Uig. Berb­aky, Thnos­. „ __ w­­ r centro, subdirectorii gener aii din C. »ucra pe v mite ttuuu, ci se va t«u-Piața Roşs®, t3*asu»*a «®'F. a., directorii regională, directorii linia cea trasată de tov. Gheorghiu-K|si are între treord­ şi v­ăi­tor din centrală, precum şi delegaţii s*n­­iicatelor întregului corp ceferist. Aici, în capitala Uniunii, află! Tov. Gheorghiu-Dej a luat cuvân­­chiar înţelesul adânc a! epocii sc-­tul, prezentând pe noul director ge-Dej, dela venirea d-sale la conduce­­rea ministerului până astăzi In numele Uniunii Sindicatelor u­­nite C.F.R., tov. Rucinsky a exprimat vi etice. Moscova e astfel nu numai­­ neral, şi trasând sarcinile generale , mulţumirea­ salariaţilor ceferişti de a capitala patriei socialismului, dar şi­­cari revin C.F.R.-ului, i vedea în fruntea inst­tuţiei "pe un centrul, punctul de legătură cu tre- Luând cuvântul, d. Inginer Ion Beia­jdemn reprezentant al lor, asigurând cutu­l şi de pornire spre timpurile noui, iengSmij »castei tinereţi isto-pwrcunsă până h» present­ţi » amlţii­ .acestora. nalsy a arătat care a fost perioada pe d. director general de tot sprijinul Uniunea Sovietică o promovează tn lume. Kremlinul este nu numai centrul (Continuare în pag. Il-a. col. 4, 5)­­ Tori dim Baia Mare. 5THI tov.CHIVU STOICI* LB DIRECT S GE­­EBflLfl A C. F. fi. ■ I SERIA III — ANUL XVI— Nr. 692 »umincă I Decembrie 1946 yjj ^ pAGIN DUector t MIRON UJtoUNTINESCI [GUFOăKI (teatrala Tipografi* ABONAMENT* Lunar Gel GUtK' PENTRU MUNCITORL MILI­TARI. TARANI ȘI STUDENȚI Lunar U«! Redacția «1 artmlatatral!» (Strada Beleedera Nr. 1 Cont la Car­ta 1.881 Taxa eeftall pu­tun in numera» wit aprob Dir O-le P T T Nr IU»’!*'»« PROLETARI DIN TOAJI ȚĂRILE IMȚI-FA / IISBE I ÎG-ÎS » 84.» Prin consensul unanim al partidelor din R. P. D. Guvernul Groza a fost remaniat Nouii miniştri au depus aseară jurământul in faţa M. S. Regelui Listmn membrilor guvernului Conferinţa a fost prezi­dată de d. Prim Ministru dr. Petru Groza, preşe­dintele Frontului Pluga­rilor. Conferinţa a luat în desbatere situaţia op­erată prin rezultatele obţinute Consiliul politic al Blo­cului Partidelor Demo­crate comunică ! Vineri 29 Noembrie a. c., la orele 18 a avut loc o conferinţă a reprezen­tanţilor tuturor partide­lor din Blocul Partidelor Democrate, în alegerile de la 19 Noi­embrie a. c. Ca urmare a schimburilor de vederi cât şi a cresbaterilor, con­ferinţa a ajuns în unani­mitate la hotărirea re­grupării guvernului în următoarea forma: Preşedintele Consiliului de Miniştri DR. PETRU GROZA (Fr. Plugarilor) V­icepreşedintele Consiliului de Miniştri GR. TATARESCU (P. N. L.) Ministrul Afacerilor Interne Justiţi­a Economiei Naţionale Comunicaţiilor Educaţie­i N­aţi­onale Muncii şi A­sig. Sociale Minelor şi Petrolului Afacerilor Străine Finanţelor Lucrărilor Publice Artelor Agriculturii şi Domeniilor Cooperaţiei I­n­for­maţii­lor Cultelor Sănătăţii de Război Su­tesecreta­ri de Stat EMIL BOON­AR­AS (P. C. R.) 3 DIN BURCA (P. S. D.) MARIN FLORESCU (P. N. L.) ?. GR. MAURER (F. C. R.) BUCUR SCRIDPU (Fr. Plagscilor) MIRON NICULESCU (P. S. D.) CONSTANTIN TEGANEANU(P. N.L.) im­ Sotu­l P. C. R. CONSTANTIN AGIU (Fr. Plugarilor) ION CIOLAN (P. N. L.) a-l Adj. de Divizie D. DAMACEANU în Solul Frontului Plugarilor cu forţa lor politică, to­­lor Naţior­al-Liberal, ai Frontului Plugarilor, Co­m­uni­st Ronaân şi Social Democrat au făcut­ de­claraţii unanime de spri­­­jinare totală a guvernului de sub preşedinţia d-lui Dr. Petru Groza şi de menţinere a Blocului Partidei®,» Democrate, a­ şasea forţă chemată a în­făptui în totalitatea sa Platforma Program. Preşedinţia Consiliului de Miniştri: Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Economiei Naţionale Ministerul, Educaţiei Naţionale Ministerul Muncii şi Asig. Sociale ,, Agriculturii şi Domeniilor I, Cooperaţiei­­ de Război Subsecretariatul Naţionalităţilor Conferinţa reprezentan­ţilor Blocului Partidelor Democrate a luat act cu twşî rămân în întregime solidare cu Blocul Parti- di©osebită satisfacţie de demer Democrate) sp­rrit­­declatraţiile reprezenta«­ hir.d­ prin grupul pa»?la­ţilor Partidului Naţional mentarilor lor opera­ţiu* Popular şi Partidului Na­­vecnului de sub preseden­­ţiemal Ţărănesc (Anten­­ia d«lui Dr. Petru Groza Alexandrescu) că, deşi nu până la înfăptuirea Plat­­pot participa la guvern, formei Program a Rio, portofoliile oferite aces­­cului Partidelor Demi­tor partide considerări­ erate. du-le a fi in disproporţie Reprezentanţii partide-TEOHARI GEORGESCU(P. C. R.) LUCRE’­TIU PATRAŞCALM­U (P. C. R.) GR. GHEORGHIU-DEJ (P. C. R.) PROF. ING. N. PROFIRI (P. C. R.) STEFAN VOITEC (P. S. D.) LOTAR RADACEANU (P. S. D.) PROF. TUDOR IONESCU (P. S. D.) GHEORGHE TATARESCU (P.N.L.) AL. ALEXANDRINI (P. N. L.) I. GH. VANTU (P. N. L.) SON PAS (P. S. D.) PROF. TR. SAVULESCU (Fr. Plug.) ROMULUS ZARONI (Fr. Plugarilor) OCTAV LIVEZEANU (Fr. Pluga) RADU ROŞCULEŢ (P. N. L.) GR. FLORICA BAGDASAR 61 Corp de Armată LASCAR MIHAIL D. DR. PETRU GROZA Preşedin­tele Consiliului de Miniştri Fruntaşii opoziţiei †D dr­ PETRU GROZA * mulţumeşte pentru ORADEA 89 (Agerprres), recunosc că alege­rile au decurs­­ in libertate ! D- Preşedinte al Consiliului de A fi- Alege­­n­tri, dr. Petru Groza, mulţumeşte ! Pe această cale tuturor sindicatelor fule diin 19 Noembrie au determinat profesionale, asociaţiilor profesionale, o mare parte a delegaţilor mainişti întreprinderilor, instituţiilor şi per­­­soanelor pentru felicitările trimise ca sa-şi manifesteze satisfactia asupra , prilejul victoriei Blocului Partidelor felului democratic în care au de­ democrate in alegeri, curs alegerile. Astfel în sectoarele din Baia Mare un număr de 130 dele- / gaţi manişti au dat declaraţii în scris,­­ in care îşi exprimă satisfacţia pentru­­ felul cum au fost organizate alege-­­ rile din acel sector. Dintre cei ce au ispăîiit aceste declaraţii amintim: go-■ i­ţia d-lui dr. Alexandru Micle, candi-­ topografic al Moscovei, ci şi al în- j­ăţat pe lista maniată din jud. Satu Micon R. Paraschivescu Marc, dr. Fop Iuliu, Babits loan şi soţia, Chinta Vasile, Buxmann Avram,1 felicitările primite cu prilejul victoriei B.P.D. în alegeri Demo victime ! Peste cămaşa de ceaţă a sfârşitu­lui de Noembrie luminile zilei srtră, mai greu, mucegăite parcă. Camera de spital, albă şi cu mi­­ros stăruitor de desinfectante, ve­­­ghează odihna unei bolnave. Rudele şi prietenii ii spun Ma­­­rietta şi de o bucată de vreme chiar doctorii şi surorile tot aşa o alinta. Căci întreg spitalul o cunoaşte . Marietta a fost operată o noapte întreagă, atunci la 20 Noembrie. Fu­sese lovită in ziua alegerilor cu un pietroiu care i-a zdrobit craniul fi care-i provocase o hemoragie la cre­ier. Mâna măiastră a doctorului Es­­kenazy, n’a tremurat. Tânăra fiinţă nu trebuie să moară ! Şi a salvat-o. Dar nai ! cu ce preţ: Marietta fi-a pierdut memoria Complect! Pe Patul alb, un pachet de ban­daje punctat doar de luminile o­­chilor încă în friguri, priveşte străin la mine. Nu ştie nici cine e, nici ce a fost, nici unde­­ ,nu de ce e ţintuită tn pat. O frază ti stăruit tn minte naivă, copilărească : „...m'a lovit tn cap un maniat! Când vezi fiinţa asta tânără, fru­­­moasa, odată plină de viaţă, redusă la o infirmitate înfiorătoare, sufletul fi carnea ţi se împietresc. Marietta­­ acum o păpuşe cu ochi de sticlă, pe care detcă o apleci in loc să spună ,,Ma­ma“ zice: „m'a lovit in cap un manist !". De patru zile fi tot atâtea nopți Tinase n’a mai plecat din cârciumă (fi in Dudești-Cioplea sunt des­­­tule) Bea fi bea fi bea fi schimbă numai hârtii de o ruta de mii... Râde cu dinții galbeni, rari fi gura largă, rânjită . .....A fost grozav, mă! Ne-au luat pistoalele, dar au lăsat pietroaiele cu care vor să facă stradă.. Trăia­scă nea Costică Noroc şi-am ochit măă!... ca din praştie... Tră­iască şeful! Şi den dat' a făcut: zdup! fi gata... Ha-ha,ha.. a fost grozavă mă... Hai noroc! Trăiască Maniu... că el ne duce unde tre­buie !... Noroc... Mă, a fost grozav.. Ca din praştie .. Şi nea Costică să trăiască ! Mama lor de repediști !... Hai noroc­. şi s’a lipit măă ! parcă era de acolo, ha-ha-ha... Măă !! a fost grozav... Tănase are 22 de ani. Gheorgh­e Fiorescu „Vom sprijini Parla­mentul ţârii prîntr’un solidar efort de ridi­care a producţiei ţî o disciplină de fier în câmpul muncii“. (Reporta jul in pair. S-») In mari adunări săr­bătoreşti Khmncitcrimea Capitalei salută cu ecltuziasm des­­chiderea primului Parlament democrat Cum au fost impărţite ministerele Cercetând compoziţia listei ministeriale se observă că fie­căruia dintre cel© patru parti­de: Comunist Român, Naţional Liberal, Frontul Plugarilor şi Social-Democrat, îi revin câte 4 ministere şi 3 subsecretariate de Stat. Deassment, conducerea de­partamentului economic a fost împărţita Intre cele 4 partide: tov. GHEORGHIU-DEJ, ministru al Economiei Nationale, tt. AL. ALEXANDRINI, ministru de Fi­nanţe, ROMULUS ZARONI la Cooperaţie şi tov. TUDOR IO­­NESCU la mine şi petrol. Subsecretariatele Aerului şi Marinei au fost desfiinţate, transformându-se în comanda­mente. Deasemeni subsecreta­riatul industriei de stat a fost desfiinţat. Urmează să fie completate cu titulari subsecretariatul de stat al Asigurărilor Sociale, din lotul Partidului Comunist Român şi subsecretariatul de stat al Naţionalităţilor, din lo­tul Frontului Plugarilor. Depunerea Jurământului din seară la orele 21, au depus jurământul în faţa M. S. Regele Mihai I, nouii miniştri şi subsecretarii de stat precum şi cei cari au preluat co­­duceea at­­tor d­epartamente, înaltul Decret ilegal va apare în Monitorul Ofi­cial de azi. UN SUCCES AL ŞTIINŢE! ROMANEŞTI , de Profesor Dr. C. I. PARHON Membru al Academiei Române Printre oamenii de ştiinţă, care o-1 stitutuîu! Pasteur şi după răspunsul ! Faptul că tocmai profesorul Nicolau cupă un loc da frunte In democraţia! Profesorului Fleming, descoperitorul­ a fost ales să vorbească în numele situăm pe profesorul Ştefan Nicolau. Cunoscut tuturor bunilor democraţi în calitate de luptător pentru cauza celor mulţi, nu e tot aşa de bine cu­noscut în ce priveşte considerabila sa valoare de cercetător în domeniul ştiinţei. In cele ce urmează vom căuta să o facem, pentru toţi acei ce se interesează de cercetarea adevăru­lui ştiinţific. La Paris au început deja 18 No­embrie şi­ vor dura până la sfârşitul lunii, lucrările Congresului ştiinţific ce se ţine cu­­ocazia comemorării cinquantenarului morţii lui Pasteur. Peste 150 de savanţi, reprezentând cele mai însemnate instituţii ştiinţi­fice din toate ţările lumii, participă la acest Congres, ce va desbate con­secinţele actuale ale grandioasei opere pasteuriene. România, ţara cu bacteriologi de formaţie pasteuriană, este reprezen­tată de­ Profesorii Ştefan Nicolau, Io­­nescu Mihăeşu­ şi Mihai Ciucă. O telegramă a Agenţiei Agerpres ne-a adus la cunoştinţă festivitatea de deschidere a congresului. „După urările de bun sosit rostita de profesorul Trefonel, directorul Irv românească trebue in primul rând să penicilinei, a luat cuvântul delegatul savanţilor bacteriologi străini nu a României. Profesorul Ştefan Nicolau,-. fost întâmplător, care a vorbit în numele tuturor de­legaţilor străini invitaţi la congres Această afirmare pe plan ştiinţific internaţional a umplut de o intensă bucuria şi satisfacţie sufletul priete­nilor şi elevilor săi, şi tuturor celor ce cunosc viaţa profesorului Ştefan Nicolau, închinată în întregime cer­cetărilor ştiinţifice. Este o mândrie pentru ţara noastră că un fiu al ei este aşezat prin munca şi valoarea operei sale ştiinţifice, de către forurile ştiinţifice internaţionale, la locul pe care II merită ! Este o mare mândrie pentru tânăra noastră democraţie ! In faţa savanţilor veniţi din toate colţurile lumii şi în numele lor, Pro­fesorul Nicolau a subliniat rolul oa­menilor ştiinţei de a lucra pentru scopul măreţ al păcii, pentru pros­peritatea şi ameliorarea sănătăţii popoarelor. Accentuând caracterele operei pasteuriene, Profesorul Ştefan Nico­lau a rostit făgăduinţa savanţilor străini de a imita opera pasteuriană. Şi cea a savanţilor din admirabila­­casă pesteuiiână, Institutul Pasteur. (Contenire in p«*. IT-*, col. I, 2. 3) Nu face oare parte din acei cari prin viaţa şi lucrările lor ştiinţifice sunt cei mai apropiaţi de opera Iul Pasteur ? Timp de 20 de ani in şir el a lucrat la Institutul Pasteur din Paris, ocu­pând oficia! posturile de preparator, asistent, şef de laborator şi şef de serviciu. Patru a­ni a lucrat concomi­tent şi la Institutul Pasteur şi la Lon­dra în calitate de şef de laborator. A publicat peste 300 lucrări ştiin­ţifice, în special în domeniul studiu­lui virusurilor (înframicrobiologis), lu­crări bine cunoscute în lumea ştiin­ţifică prin aportul considerabil, ori­ginal adus de cercetările sale. In tratatele străine de specialitate este citat de sute de ori. Profesorului Nicolau î se datoresc noţiuni noul, desvoltate in cercetă­rile sal© originale asupra sepîinevri­­îei, paraîmunităţii, virusului biofit, etc. Lu­ I se datoresc cercetări ori­ginale de capitală importantă in tur­bare, in vaccină, febră galbenă her­pes, icter epidemic, etc. A descris

Next