Scânteia, decembrie 1946 (Anul 3, nr. 692-714)

1946-12-01 / nr. 692

1­1 a tratatelor de pace şi a celei S'a căzut de acord asupra majorităţii clauzelor economice petroliere din tratatul de pace cu ROMANIA NEW-YORK, 29 (Rador). — Ministrii de afaceri străini ai celor patru mari puteri au ajuns joi seara la un ACORD IN LEGĂTURĂ CU MAJORITATEA CLAUZELOR ECONOMICE din diferitele tratate de pace. Chestiunea libertăţii navigaţiei pe Dunăre a fost din punct d­e vedere practic soluţionată. Mai rămâne ca Consiliul miniştrilor de externe să discute problema reparaţiilor şi chestiunea compensaţiilor. 1* cursul reuniunii de Joi seara i-a realizat un progres considerabil. O nouă propunere sovietică in legătură cu chestiunea dunăreană Molotor a jExtraeRtat o nouă pro­punere ia legătură cu chestiunea Du­nării. El a sugerat ca declaraţii» Caps­te­­lor mfatţlor de afaceri străine pe care » propusa® Miercuri să Includă următoare® eternă în primul para­graf! „Navigaţia pe fluviul Dunărea va fi liberă ţi deschisă pentru cetă­ţenii, revel« comercial® ţi mărfurile tuturor statelor, pe baza egalităţii In ca priveşte pe care le im­plică «aiCTigaţia fi condiţiile de navi­­în lim­te limitei® relaţii­auite“, a fost acceptată te de ceilalţi membri «f Cm­eațte lor At print silf D. Byrnos • apos că ea trebui© ei fie teetesă chiar te tratatele de pace. O, Coane de Murville a declarat că dorajrte * definiţie mai limpede a ex­­prwflol «rcijatine comer citite, obitţ­­nuMe*\ HBW-rORK N VASE 1» ,.sv «#ea di (AGERPRES). — transmită : în­tr'o ş­tinţă comună, comite- 1 fi Nr. 3 au discutat prova­­delegaţiei Statelor Unite privi­toare la extinderea hotăriri asupra unei cooperări mai strânse cu Fede­raţia Sindicali1 Mondială fi asupra altor organizaţîuni particulara, (în speciA asupra Federaţiei Americane a Muncii, cunoscută a fi ostilă Fe­deraţiei Sindicale Mondiale, pre­cum şi a Camerei Internaţionale de Comerţ, in care este membră Spania framdhistă). In Regatul Statelor Unite, Steven­son, a argumentat că extinderea drepturilor acordate Federaţiei Sin­dicale Mondiale asupra unor aseme­nea organizaţîuni ca Federaţia Ame­ricana­ a Muncii fi Camera Interna­Molotov a cerut să i se acorde câtva timp pentru a examina propunerea d lui Byrnes, fi problema a fost re­misă adjuncţilor, pentru a fi exami­nată în amănunţime. Consiliul miniştrilor de externe a căzut de acord asupra textului care i-a fost pregătit de adjuncţi, dând formă definitivă acordurilor realizate în şedinţa cu caracter neformal de Miercuri în legătură cu statutul­­Priestului, şi a aprobat 27 de clauze făcând parte d­e secţiile economice al© celor cinci tratate de pace, refe­ritoare la revendicările de la Germa­nia din partea ţărilor fos­te inamice, drepturile de asigurare, drepturile pe­trolifere şi transferarea proprietăţilor artistice. DISCUT­ANDUSE CLAUZA PE­TROLIERA DIN TRATATUL DE PACE CU ROMANIA, MINIŞTRII DE AFACERI STRĂINE AU CĂZUT DE ACORD CA GUVERNUL Ra­ţională de Comerţ, ar dovedi „egali­tatea”­ tuturor organizaţiunilor par­ticulare în faţa ONU. El a fost spri­jinit de reprezentanţii anumitor de­­legaţiuni. Delegatul sovietic a sprijinit pro­MAN SA ANULEZE, DACA VA FI NEVOIE, LEGILE CE FAC DISCRI­MINĂRI IN LEGĂTURĂ CU BUNU­RILE PETROLIFERE APARŢINÂND MEMBRIILOR O N­­­­ULUI MINIŞTRII DE EXTERNE NU AU CĂZUT TOTUŞI DE ACORD IN CE PRIVEŞTE PREŢURILE PE CARE GUVERNUL ROMAN URMEAZA SA LE PLATEASCA SOCIETĂŢILOR PETROLIFERE STRĂINE. Apa, Consiliul miniştrilor de ex­terne a luat in considerare problema reparaţiilor. NEW YORK, 29 (Rador).­­ După cum anunţă trimisul special al A­­nenţiei REUTER, ameninţarea că s© va produce un impas în Consi­liul miniştrilor de externe pare să fi fost îndepărtată cel puţin ac­tualmente Sunt persepective serioase că, îu­rricil­e de a părăsi New York-ul, cei patru miniştri de externe vor definitiva textele asupra cărora vor fi căzut de acord ale tratate­lor de pace cu Italia, Ron­­nia, Un­garia, Bulgaria şi Finlanda, punerea Federaţei Sindicale Mondia­le, care a avut şi sprijinul delegaţilor Franţei, Ucrainei, Indiei şi Poloniei. Totuşi, rezultatul votului a fost că propunerea Statelor Unite a fost ac­ceptată cu o slabă majoritate. Umanizaţii particu­lare admise în O. N.U. cu drepturi egale cu ale Federaţiei Sindicale iffesidiare Când se închee lucrăr­ie Adunării gener­­e a ONU-lui LAKE, 89 (Radio). — Adunarea Generală a ONU-lui a hotărît să lucre­­ze şapte zile pe săptămână şi să ţină şedinţe suplimentare de noapte. Această măsură — asemănătoare cu cea care a fost luată de conferinţa de pac® din Paris de fazele finale — este o urmare a hotârîrii secretariatu­lui că lucrările consiliilor trebuesc terminate până Vinerea viitoare. Şedinţei© plenare ale Adunării, care urmează să ia h­olăririle finale cu privire la toate chestiunile discutate de consilii, vor începe Duminica vii­toare, în 8 Decembrie, şi se vor termina la 13 DECEMBRIE. Pericol intre Iran o telegramă primului ministru LONDRA, 29. (Radio).— Guvernatorul Azerbaigiaarului a remis _ _______ ,_____________ Kávám Sul­taneit, informându-l că acordul între Azerbaijan şi guvernul central de la Teheran a în­cetat să funcţioneze, ca urmare a încălcării teritoriului autonom al Azerbaigianului de către trupele gurvermuhil Sultaneh. Pericolul de războiu civil se accentuiază. Autorităţile kurde au trecut de partea provinciei per­sane Azerimagian, respingând planul guvernului din Teheran de a trimite trupe care să supravegheze alegerii© în provincie,­­ a anunţat joi seara postul de radio din Tabriz, capitala Azerbaigjanului. Se reaminteşte că alegerile urmează să înceapă în ziua de 6 Decembrie. Postea de radio Tabriz a anunţat că trupele guvernamentale persane care au ocupat oraşul Benjan, aflat la 280 km. nord-ve®t de Teheran an ,,măcelărit copii şi­ femei nevinovate“. ,­Invests Zeojanului, a adăugat postul de radio Tabriz, poate fi comparată cu invazia Persiei de «Stere­baordele mongole în secolul al XVII-lea“ Postul de radio jan“. TEHERAN 39 (Radio). — Ziarul RAH3AR anunţă că in Iran dom­neşte o situaţie foarte critică. Tabriz a cerut ,,moarte pentru reacţionarii care au ucis pe Imamel Jo­meh din Zen­tul reacţionar Taheri şi alţii ca ei au fost eliberaţi din închisori, presa reacţionară a deslănţuit o campanie După ce generalul Arfa, cunoscut scandaloasă de provocări. Instituţiile democratice sunt ataca­te în toată ţară, ziarele progresiste sunt suprimate, iar militanţii demo­cratici sunt arestaţi. aifisan • După cum comunică ziarul ,,Zahar" la Firuskuh au fost arestaţi ÎS mun­citori iar la Bender—Şah, 160. La Bankuh au fost arestate 71 persoane. In afară de aceasta, în decursul ul­timelor zile a mai fost arestat un mare număr de muncitori de la căile ferate. Membrii „partidului demo­crat al lui Khavaim Sidtaheh devas­tează casele muncitorilor arestaţi Aceştia din urmă sunt crunt bătuţi şi supuşi la tot felul de injurii. Muncitorii arestaţi sunt concediaţi de la căile ferate. Protestul sovietic la Teheran NEW-YORK (Radio). — Ambasa­dorul Uniunii Sovietice la Teheran a protesta­t împotriva „atitudinii inam­ricate” a guvernatui iranian faţă­ de U.R.S.S. Ambasadorul a subliniat că desaprobă acţiunea care determină actualmente vărsări de sânge la A­­zerbaîgian Se ştie că trupele guvernamental­e au plecat de la Zengian spre Menzan şi că înaintează înspre Interiorul A­­zerbaigian­ului. LONDRA 29 (Radio). — Informa­ţi­uni primite din Teheran, arată că guvernul american aprobă hotărîrea guvernului iranian de a trimite trupe în Azerbaijan. Semnificaţia acoriului comercial soviete - saiedez Atitudinea guvernului nord-american issamissm mvmmsas lipiak­â ic i­îiiic s clasei muncitoare ie Poieni» Textul­ acordului dintre Partidul Muncitoresc (Comunist) Polon şi cel Socialist pentru o cola­borare strânsă în toate domeniile vieţii de Stat In ri»«*­­1® 98 Noembrie a fost semnat la Varşovia următorul acord Intre Partidul Muncitoresc (Comunist) Polon P.P.H. şi Partidul Socialist Polon (P.P­.SJ Având în vedere că întărirea independenţei Republicii Polone Renăscute, apărarea frontierelor ei, asigurarea desvoltării ei în toate domeniile, păstrarea realizărilor ei politice, sociale şi economi­ce de până acum, consolidarea democratiei şi ridicarea standardului de viaţă a maselor muncito­­reşti de la oraşe şi sate, precum şi înfrângerea reacţiunei şi fascismului, — cer o unitate de acţi­ona şi o colaborare strânsă a vn­tresei clase muncitoare din Polonia — ambele partide recunosc ca indispensabilă o acţiune solidară în toate domeniile vieţii sociale şi de Stat. Ambele partide, ca organisme politice autonome şi egale, vor respecta structura lor organiza­torică şi vor educa pe membrii lor în spiritul unităţii clasei muncit­oare. Având în vedere realizările de până acum ale democratiei pop­ulare in Polonia, ambele partide consideră ca sarcină politică principală eliminarea piedicilor din calea formării unui front unic Ambele partide își vor încorda toate fortét© pentru lichidarea bandelor fasciste clandestine. . Ambele partide vor mobiliza clasa muncitoare pentru eforturi continui pe frontul reconstrucţiei Poloniei, pentru ridicarea producţiei şi realizarea planului trienal economic. In scopul realizării aspiraţiei ideologice a ambelor partide Comitetul de Coordonare recoman­dă ţinerea de adunăr­i şi şedinţe comune, conferinţe comune ale activelor de partid etc. Fără a opri propria acţiune de educare, ambele partide vor organiza cursuri politice comune Ambele partide recunosc necesitatea unei colaborări strânse şi unei apropieri ideologice a or­­ganizaţiilor de tineret şi se obligă să insiste pe lângă ONSTUR (Organizaţia Tineretului Societăţii Universităţii Muncitoreşti — socialistă) şi ZUM (Uniunea Luptei Tineretului — comunistă) de a realiza un acord între ele. Ambe­le partide având ca bază directivele Manifestului Comitetului Polon de Eliberare Naţio­nală din 19 iulie 1944, vor urmări colaborarea cu mişcarea populară (ţărănească) şi realizarea alian­ţei în­tre muncitori şi ţărani. Ambele partide vor lupta pentru victoria Blocului Democratic in viitoarele aleeieri Victoria a­­boa-ris va întări puterea democraţiei, va permite o funcţionare corectă a aparatului de stat si eftea­ciîatra ordinelor lui va consolda societatea pe baza marilor reforme înfăptuite si va permite mase­lor trmestoresti să construiască puterea Poloniei și hr-păstarea cetăţenilor ei. In nr.?mel8 P^R a semnat secretarul general WLADY5LAW GQ1ULKA, iar pentruSC P.P.s secre­tarul general JÓZEF CYRENK­­­EWÎCZ. Imprimeriile „SCRISUL­ LIBER", Sfimta Belvedere Nr. 6 — Bucureşti MOSCOVA, 29 (Radio). —A­­genţia „Associated Press” trans­mite : Analizând în „Pravda” acordul de credit sovieto-suedez, economistul sovietic Rîsakov subliniază că U.R.S.S. este dis­pusă să închee acorduri comer­ciale cu multe ţări din lume. El spune că suedezii au evitat prin acest acord dependenţa de fluctuaţiile din ţările capitaliste, ştiindu-se că economia sovie­tică nu cunoaşte crize. Rîsakov arată că, cu Norve­gia şi Finlanda se duc tratative similare. AGR A SITUAŢIEI­­ A Opoziţia a proclamat rezistenţa pasivă în întreaga ţară. Se va înainta la ONU un protest împotriva tratatului propus de Anglia. Se proecteazăt proclamarea grevei generale CAIRO 29 (Ractor). Comitetul executiv al partidului opoziţi­ou ist waf­­dist a hotărît să proclame rezistenţa pasivă în întreaga ţară împotriva gu­vernului Sidky Paşa sau a oricărui alt guvern egiptean care ar semna noul tratat anglo-egiptean in forma propusă actualmente. Comunicatul dat de partidul wafdist, în această privinţă, face răspun­zător pe primul ministru de recentele tulburări de la Cairo şî de la Alexan­dria şi de pierderile suferite de populaţie. S’a hotărît deaseme­ni să se protesteze la OM­II împotriva textului de tratat propus, caracterizat drept „redactat sub presiunea Angliei“ şi să se proclame greva generală în Egipt la o dată ce urmează a fi fixată în cu­rând, în semn de protest contra tratatului. IGIPT mm fik propunerile Partidului Azi se va ţine prima reu­niune comunisto,socialistă pentru studierea programului de guvernământ . PARIS, 29. (Rador). — Partidul Socialist a acceptat Vineri propunerea făcută joi de Par­tidul Comunist de a studia în comun programul de acţiune guvernamental întocmit de acesta din urmă. Se ştie că într-o scrisoare adresată în acest sens Partidului Socialist, Jacques Duclos, se­cretarul Partidului Comunist, spunea între al­tele: „Cum, în definitiv, depinde de acordul ce­lor două partide ale noastre ca noua legislatură să se îndrepte spre stânga sau să alunece spre dreapta, vă propunem ca o delegaţie a parti­dului dv. să se întâlnească cu o delegaţie comu­nistă în vederea procedării la examinarea si­tuaţiei politice, discutării proectului nostru de program şi luării în comun a unor măsuri pe care Ie cere apărarea intereselor Franţei repu­blicane“. In cursul unei şedinţe ţinută Vineri dimineaţa sub preşedinţia d-lui Léon Blum, comitetul de direcţie al Partidului Socialist a Hotărît să ac­cepte propunerea în chestiune sugerând să se ţină prima reuniune comună socialisto-comuniS­­tă în cursul zilei de Sâmbătă. *­ «*1« tei \ .SCÂNTEIA* Planul de 5 ani pentru industriali­zarea Iugoslaviei BELGRAD, 29. (Radio). — Mare­şalul Tito a anunţat azi un plan cincinal pentru transformarea Iugoslaviei din ţară agricolă nu fără industrială. După acest plan va fi creată o industrie grea în toată ţara, iar energia electrică va fi triplată. Mareşalul Tito a declarat: „Tara noastră este lioltată, începem a­­bia acum să strângem aceste ba­­tălii. In trecut, fabricele noastre erau in mâini străina. Străinii ne exploatau, cumpărau minere­urile noastre pentru un colt de pâine, le exportau, le prelucrau şi ni le revindeau nouă mult mai scump. Acum noi vom prelucra aceste minereuri şi vom vinde surplusu­rile noastre pentru maşini indus­triale bune. Vom pune economia noastră pe baze solide“. SR La Bratislava va începe In cu­rând procesul lui Tiso, fostul preşe­dinte al „Republicei” Slovace pro­hitleriste. In acelaş timp, la 10 Decembrie, va începe la fraga, procesul celor 17 foşti deputaţi sudeţi, acuzaţi de înaltă trădare, complot, fascism şi crime de război. db Reprezentantul comuniştilor chinezi la Nanking, a declarat că comuniştii vor relua negocierile cu Kuomintang-ul numai dacă acesta va înceta ostilităţile, şi dacă se va păşi la convocarea Adunării Naţio­nale pe baze noi, reprezentative. (im) Consiliul Naţional Evreesc a d­eslănţuit o grevă simbolică de trei minute în toată Palestina, în semn de protest împotriva deportării a 400 imigranţi ilegali evrei In CI­­PW, fă* In Indonezia au început din nou luptele Intre olandezi şi indo­nezieni.­­ Guvernul Iugoslav a protestat înşixtjiriva întârzierii pe care depun autortăţile americane In acordarea vizelor pentru delegaţia iugoslavă ce este Însărcinată cu preluarea vaselor iugoslave de pe Dunăre, confiscate de americani. Se şti® că foarte curând Dunărea va îngheța, făcând imposibilă , plecarea vaselor spre Iugoslavia. Alias îlalta Atitudinea marilor puteri aliate. Intre principiul unanimităţii şi dreptul de veto LAKE SUCCES, 29 (Rador). — Dane­marca şi Norvegia au salutat călduros nouile propuneri ale lui Molotov în vederea dezarmării când comisia poli­tică ale Naţiunilor Unite şi-a reluat desbaterile. Vineri, Molotov, care primul a propus inter­zicerea folosirii în război a energiei a­­tomice, a cerut joi să se institue un sistem mondial de inspecţie şi crearea a două comisii de inspecţie spre a se a­­sigura că deciziile privitoare la dezar­mare ale Consiliului de Securitate sunt îndeplinite întocmai. D. Mekin (Australia) a ridicat unele obiecţii la propunerea sovietică. Senatorul Tom Connolly a declarat între altele : „Statele Unite doresc ca Adunarea Generală să întreprindă o acţiune ra­pidă şi efectivă în vederea reducerii generale a înarmărilor. Statele Unite acordă importanţă necesităţii de a se ajunge la un acord în comisia energiei atomice în timpul cel mai scurt posi­bil în legătură cu controlul specific şi folosirea energiei atomice. Andrei Vîşinski (Uniunea Soviete­lor), răspunzând Juif­­ir Hartely Shaw­­cross, a spus: „Noi suntem cu totu’ de acord că controlul cuprinde siste­mul inspecţiei. Comisia energiei ato­mice t­rebue sfi-şi continue activita­tea şi să lucreze cu mai mult succes ca până acum-SOFIA 29 (Agerpres).— Agenţie te­legrafică bulgară transmite: Noul guvern al Republicei Populare Bulgare s’a prezentat în faţa Marei A­­lumări Naţionale (Constituantei). In şedinţă primul ministru Gheorghi Di­mitrov a citit declamaţie guvernului, care a fost aşteptată cu­ vin Interes imens din part«» tuturor straturilor poporului. Vorbind despre situaţia interni pri­mul ministru « declami: „După procla­­marea Republicai Populare Bulgare fi efectuarea alegerilor pentru Consti­tuantă pe beza transformărilor demo­cratice efectuate de la 9 Septembrie 1944 încoace am trecut o etapă în dez­voltarea ţării noastre şi in consolidarea regimului poporului. Speranţa reac­­ţiunii în restaurare şi in întoarcerea Bulgariei înapoi la trecutul blestemat a suferit un crah complect ţ» alegerile pentru Constituantă Frontul Patriei se consolidează pe deplin ca îndrumă­tor al destinelor Bulgariei Chestiunea cerRaterului reprezentet­iv al guvernă­rii Frontului Patriei e fost rezolvată de către popcurvă nostru. Ţara noastră a păşit.­­ ntr­o etapă nouă a desvoltării . Bazele democraţiei populare sunt folid puse. Drumul pentru desvoltarea generală a tinerei noastre Republici este curăţat. Se deschide posibilitatea pentru normalizarea deplină a situaţiei interne şi externe a ţării". In privinţa politicii externe primul acordă deasemenea eliminării celorlalte la distrugerea în Statele Unite mare importanţă arme adaptabile massă. Dezarmarea treb­ue sa fie multilaterală şi protefen­sivă Sir Hartley Shawcross (Marea Brita­­nie), a pus diferiter întrebări delegaţiei sovietice, cerându-i să-şi indice punc­tul de vedere faţă de mai­ multe ches­­tiuni ridicate. Sir Hartley a stăruit ca discuţia să se limiteze la termenii largi şi gene­rali şi a propus să se formeze un sub­comitet care să întocmească un proect de rezoluţie, „pe care toţi să-l poată adopta în unanimitate şi pe care să o putem pune imediat în practică“. Kiselev (Bielorusia), luând apoi cu­vântul, a declarat intre altele: „Folo­sirea energiei atomice pentru scopuri destructive devine din ce în ce mai in­tensă. Fabricile folosite pentru produ­cerea acestor bombe lucrează in plin". Noi nu împărtăşim satisfacţia cu privire la lucrările comisiei energiei atomice. Noi socotim că ar fi putut să facă cu mult mai mu­lt. Inspecţia şi controlul vor fi la ca­drul Consiliului de Securitate şi, de consecinţă trebuie să trageţi toate concluziile ce rezultă”­ministru a declarat „Guvernul va con­tinua şi mai energic politica externă justă şi încercată în fapt de până acim a Frontului Patriei, socotind ca piatră de boltă a politicei sale externe prie­tenia constantă şi consecventă a Re­publicei Populare Bulgare Cu Marea Uniune Sovietică, eliberatoarea noa­stră, Guvernul va depune toate silin­ţele pentru normalizarea deplină a re­laţiilor Bulgariei cu Statele Unite ale Americei de Nord şi cu Marea Brita­nie. Guvernul este profund convins că nu există obstacole de netrecut pentru aceasta. GUVERNUL TINE DE DATORIA SA DE A EXPRIMA CEA MAI CALDA RECUNOŞTINŢA A ÎNTREGULUI PO­POR BULGAR FATA DE GUVERNUL UNIUNII SOVIETICE IN FRUNTE CU GENER­ALIS­SIMUL STALIN, CARE GUVERN NE-A DAT UN SPRIJIN DE NEPRECUPETIT IN APARAREA CAUZEI NOASTRE NATIONALE. Guvernul bulgar va face tot posibilul pentru întărirea legăturilor cu Franţa democratică, Iugoslavia nouă, cu Ceho­­slovacia şi Polonia. GUVERNUL APRECIAZA IN MOD DEOSEBIT PRIETENIA CU VECINA NOASTRA DE LA NORD, ROMANIA. VICTORIA STRĂLUCITĂ A DEMO­CRAŢIEI IN AMBELE TARI ESTE Vîşinski a fost de acord cu sugerul­­ de a se forma un subcomitet care­­ se ocupe de această chestiune şi a­­ stăruit ca propunerea sovietică să f­ie adoptată înainte de a fi referită aut comitetului. Vîşinski a continuat: „Delegaţia sovietică este pentru o reducere ge­nerală a înarmărilor. Aceasta înseam­­nă toate ţările şi toate armele.Nu poat® fi nici o neînţelegere în ce priveşte rezoluţia sovietică şi nu este nici un motiv să se semene să­mânţa îndoelii. Bomba atomică este suspendată de un fir foarte subţire”. Nu poate fi securitate câtă vreme există un asemenea pericol şi numai prin înlăturarea unei asemenea ame­ninţări se poate ajunge l» sectrrHs­tea generală- Sir Hartley Shawcross. rttapwMfcnd a spus că popoarele lumii ar pot*« r­ă se simtă neliniştite dacă statutul de control şi instrucţie ar putea fi făcut neoperant prin dreptul de veto-VÎŞINSKI a RĂSPUNS: „DACA SIR HARTLEY SE INTERESEAZĂ DE CHESTIUNEA VETO-ULTH, EL STIE CA NOI SUNTEM IN TOTUL PENTRU UNANIMITATE. NU AVEM DE GÂND SA RENUNŢAM LA A­­CEST PRINCIPIU SI NOI CONTI­­­NU­­AM SA-L SOCOTIM DREPT O CONDIŢIE DE BAZA PENTRU RE­DUCEREA ÎNARMĂRILOR”. CHEZĂŞIA CA PE DRUMUL PRO­GRESULUI ECONOMIC ŞI CULTU­RAL POPOARELE NOASTRE IŞI VOR DA AJUTOR ŞI SUSŢINERE RECIPROCA DIN CE IN CE MAI MARE. Cea mai importantă sarcină In do­meniul politicei externe pentru guvern rămâne încheierea unei păci durabile şi juste cu Naţiunile Unite. Speranţa într-o asemenea pace este clădită pe faptul că poporul bulgar a ajutat la înfrângerea definitivă a Germaniei hit­­leriste. Această contribuţie esenţială a poporului bulgar la cauza libertăţii a căpătat recunoaşterea frăţească din par­tea Uniunii Sovietice şi din partea ţă­rilor slave, care ne-au sprijinit în mod hotărît în lupta noastră pentru o pace dreaptă. Guvernul ce va călăuzi numai de do­rinţa să fie asigurată o pace trainică în Balcani şi o colaborare sinceră cu toate ţările vecine inclusa şi cu va­porul grec faţă de care poporul bulgar nutreşte cele mai bune sentimente ş­ dacă între Bulgaria şi Grecia nu pot fi stabilite încă relaţii de bună vecină..­oate cum există cu tot restul, tarile vecine, vina nu este a noastră, Guver­nul respinge in modul cel mai hotărit acuzaţiunilor pline de clevetire împo­triva Bulgariei răspândite în mod sis­tematic dela Atena intre care şi in ul­timul timp acuzaţiunea că din terito­riul Bulgariei trec în Grecia bande. Precizările lui A. I. Vîşinski Importante declaraţii făcute de Gheorghi Dimitrov

Next