Scânteia, februarie 1947 (Anul 4, nr. 738-761)

1947-02-01 / nr. 738

IIl—ANUL XVI —Nr. 738 Sâmbăta l Februarie IS47 TnoXjWTAni war toate târize, uniţi-va » $g, som LUI 2 PAGINI­ ­ Director I HÎRON CONSTANTINESCU BLETOANKc OMMi (imnll« ABONAMENTE 1 IM 1«­DM FENTE» MUNCITORI. MILI­TARI. TARANI 91 STUDENTI Lot 8.008 Redact*» fl *dmun»tr*tiii Strada Belvedere St. 8 Cent la O R. O. Nr. 110 axa poștală plătită la atunerae conf. aprob. Dir. Q­ la P. I. T. 118.578/JW4 La sărbătorirea a­­două ani de la constituirea C. G. M., tov. Gh­ Apostol a declarat: l­Cu faţa la producţie, iată lozinca noastră m­işcarea sindicală din România constituie un factor de mare importanţă în opera de reconstrucţie a ţării şi de consolidare a democraţiei Diciplina muncii nu treime înţeleasă ca o disciplină cazonă Aseară, cu prilejul aniver­sări­i « doi ani de la constituirea Confederaţiei Generale a Mu­ncii din România, tovarăşul Gheor­­ghe Apostol, preşedintele C. G. M., a rostit, in sala Teatrului C­F 1. Giuleşti un important discurs. Tov. Gheorghe Apostol a Început prin a trasa câteva deosebiri funda­mentale între regimul politic actual la cel de dinainte de 23 August 1944 - 6 Martie 1945. Astăzi mişcarea sindicala din România are 1.500.000 membri Clasa muncitoare din România a fost lipsită atunci de cele mai ele­mentare drepturi cetăţeneşti, de cele mnai elementare libertăţi sindicale. Numărul total al salariaţilor organi­­zaţi în sindicate n’a trecut niciodată de câteva zeci de mii. Astăzi mişca­rea sindicală numără peste 1.500.000 membri. Funcţionarii publici n’aveau drep­tul de a se sindicaliza. Salariaţii a­­gricoli, supuşi unei permanente pri­goane din partea organelor admi­nistrative, nici nu se puteau gândi la aşa ceva. Se înţelege de la sine că în condi­­ţiunile din trecut mişcarea sindicală din România nu putea constitui un factor câtuşi de puţin însemnat în configuraţia politică a ţării, aşa cum mişcările sindicale din alta ţări iz­butiseră să devină. Astăzi mişcarea sindicală, REPRE­ZINTĂ CEA MAI PUTERNICA OR­GANIZAŢIE DE MASSA DIN RO­MANIA ŞI CONSTITUE UN FAC­TOR DE MARE IMPORTANTA IN OPERA DE RECONSTRUCŢIE A TARII ŞI CONSOLIDARE A DEMO­CRAŢIEI. Ea este consultată de fo­rurile competinte oridecâteori se c­es­­cart marii­ probleme de ordin social şi economic ale ţării, ea esrt p re­pre­­zerv­ată in toate instituţiile în care se soluţionează aceste probleme. Mişcarea sindicală din România. Întruchipată în Confederaţia Gene­rală a Muncii, a reuşit să încadreze în sânul ei, în cei doi ani de la con­stituire, toate categoriile de salariaţi manuali şi intelectuali. Realizările de ordin cultural şi sportiv ale mişcării sindicale, în a­­cest răstimp, sunt şi ele Însemnate, dacă ţinem seama de greutăţile de ordin economic ce le-am avut de în­tâmpinat şi de condiţiile defavorabile create de fostele o­cârmuiri politice. Pe teren economic, ne-am lovit de imensele greutăţi ce apasă ţara, greu­tăţi ce sunt urmarea războiului anto­­petscian, a celor doi ani de năpras­nică secetă şi a acţiunilor de speculă şi sabotare, puse la cale de duşmanii regimului democrat. Econom­atele, contractul colectiv, stabilitatea în serviciu, realizări ale organizaţiei sindicale din România In aceşti doi ani, Confederaţia Ge­nerali a Muncii a iniţiat şi susţinut (Continuare din pag. I-a col- 1-2-3) ^ 9$ Sărbătorii» de la Teatrul „Giu Ieşti“. —» In clişeu: corul c. G. M. NUMAI IN CATEVA ORE 100 COPII MOLDOVA AU GĂSIT GĂZDUIRE LA BEII MARI DIN CA­Cum a primit populaţia maghiara din ardeal pe copiii din Moldova infemeiată Copiii Moldovei lovite de se­cetă sunt evacuaţi cu miile în re­giunile excedentare. Călătoriile pe care le fac sunt lungi şi a­­nevoioase. De multe ori ţin zile întregi. Un grp de copil plecat astfel din Iaşi în ziua de 2 ianua­rie crt. a ajuns la Zalău­, Jud. Să­laj, la 5 ianuarie, cu proviziile terminate. Insoţitoarea trenului, d-na Ia­­cob, infirmieră voluntară, , s'a a­­dresat şefului gării Zalău, rugân­­du-l s'o ajute. Şi şeful gării Za­lău i-a dat ajutorul cerut. La gara Sămărag, povesteşte însoţitoarea impresionată, sute de locuitori avertizaţi prin comunica­rea telefonică a şefului de gară din Zalău, au ieşit în întâmpina­rea noastră cu găleţi de lapte, pâine, păsări, slănină şi tot ce ini­moasa populaţie a putut strânge In grabă. Oamenii nu cunoşteau limba ro­mână, iar noi nu ştiam ungureşte ca să ne înţelegem. Locuitorii din Sămărag s'au mulţumit atunci să împartă mâncarea, mângâind în­duioşaţi copiii. In drum spre destinaţie, In gara Săpurul de Dos s'a făcut copiilor Moldovei o primire asemănătoare Tineri, bătrâni, femei, copii, au venit în frunte cu notarul Mihaici să aducă calde mângâieri copiilor ajunşi aşa departe de căminul lor. Ni s'a adus atâta mâncare, poves­teşte însoţitoarea, că ajungea pen­tru 1.000 de copii. În sfârşit în seara celei a patra zile am ajuns la destinaţie la Ca­reii Mari, unde eram aşteptaţi­ de reprezentanţii tuturor organizaţii­lor şi de numeroşi locuitori. A doua zi, Bobotează, după slujbă au început să vină la cen­trul CARS-ului numeroşi locuitori ca să-şi ia câte un copil. In pu­ţină vreme erau atât de mulţi că nu mai era loc un dormitor. Oame­nii luau câte unul sau doi din a­­ceşti copii, cu ochii mari şi trişti, care aşteptau plini de nerăbdare să vadă cine le va fi noul părinte. Mulţi îşi desbrăcau haina sau fularul, iar alţii foloseau lucrurile aduse de acasă, pentru a înveli trupurile slăbite și înfrigurate ale micilor lor musafiri. Numai în câteva ore, cei 100 de Olga Vass (Continuare în pag. n-a, col. 4-a) Convocarea Comisiei de politică Externă a Parlamentului Comisia, de politică externă a Camer", a fost convocată pentru Sâmbătă la ora 4 d. m. pentru a asculta expu­nerea d-lui Gh. Tătă­­răscu, vicepreședinte al Consiliului şi ministru al afacerilor străine asupr­a Tratatului de pace cu România. Pe urmele speculanţilor Mărfuri de peste un miliard descoperite intratm cu rafturi goale 11.000 kg. orez urmau să ia drumul bursei negre . La magazinul „REX” din Calea Victoriei 94 poliţia a făcut o interesan­tă descoperire. Toate cele 4 closete ale magazinului erau pline cu mărfuri in timp ce raf­turile din magazin aşteptau goale și pline de praf. Mărfurile dosite in valoare de peste 1 miliard lei au fost confiscate iar pa­tronului magazinului dr. Traian Gostea i s’au dresat acte de trimitere in jude­­cată pentru dosire de mărfuri. 11.000 kg. orez urmau să ia drumul bursei negre In urma avizului cetăţenilor, briga­da economică a descoperit şi con­fiscat la magazinul Oto din calea Şerbari Vodă 1.500 kgr. orez, 1.100 cu­tii conserve şi 20 lăzi drojdie de bere, dosite pentru a fi speculate. In urma cercetărilor întreprinse s-a constatat că orezul provenea dela fabrica de decorticat orez „Albina" din str. Veseliei No. 1—5, unde s'au găsit 9.250 kgr. orez brut, a căror provenienţă nu putea fi justificată. S'au mai constatat şi alte grave aba­teri dela legile economice. Întreaga marfă a fost confiscată și distribuită economatelor mai multor fabrici din sectorul III Albastru. Speculanţi ai pâinii şi lemnelor Numitul Ion Baraaei din str. Pa­­trescu VIII nr. 30 fabrica pâine din făină dosită, pâine care era apoi vân­dută la preţuri fabuloase, prin femeile Butoi Tudora din şpa. Iancului şi Bădueanu Elena din so», Iancului 81. Toţi trei au fost arestaţi şi depuşi la Văcăreşti. Ei vor fi judecaţi pentru sabotaj.­­ Speculantul L. Cohn din str. Can­­temir 18 a fost prins încercând să vândă 80.000 kgr. lemne la preţul de 1 milion de lei mia de kgr. Lemnele au fost distribuite pe loc populaţiei la preţ oficial, iar speculan­tului i s’au inchiat acte de trimitere în judecată. Cum se distribuie alimen­tele confiscate Organele de control ale Ministe­rului Economiei Naţionale, au con­fiscat în ultimele zile, diferite canti­taţi de alimente şi alte produse su­puse raţionalizării, cari au fost dis­tribuite spitalelor, dispensarelor, că­minelor de zi, etc. In urma dispoziţiei Ministerului ca toate cantităţile de alimente corp fiscale să fie distribuite aşezăminte­lor arătate mai sus, Direcţiunea Con­trolului roagă reprezentanţii acesto­ra, să se adreseze d-lui director C. Ilandoreanu, str. Washington 6, pen­tru a putea fi programate in viitor. Cercetării« continuă. 1« Susnumita fabrică Prietenia româno-bulgară este o chezăşie a solidarităţii păcii intre popoare şi a spus d. Ministru Kazasov In şedinţa festivă a Asociaţiei Ro­mâne.Bulgare Cea de a doua zi din programul vizitei d-lui ministru Kazasov, a fost deosebit de bogată. In cursul dimine­ţii, înaltul oaspete a avut o întreve­dere de o oră cu tov. ministru al Artelor, Ion Pas. D. ministru Kaza­sov a cunoscut pe principalii condu­cători ai artelor din România, în do­meniul teatrului, muzicii, plasticei şi literaturii. S-au constatat şi cu a­­­­­est, prilej, strânsele legături de prie­tenie dintre cele două popoare, prie­tenie întărită prin tot mai rodnicele ."Limburi culturale româno- bulgăre. I­a orele 11. d. ministru Kazasov, a făcut o vizită d-lui G. Tătărescu, vice-preşedintele Consiliului de Mi­niştri şi ministru al Afacerilor Străi­ne. Apoi, înaltul oaspete a făcut o vizită la fabrica Malaxa ,unde a fost plăcut impresionat de manifestaţia muncitorilor pentru prietenia dintre Bulgaria şi România. După amiază, d. ministru Kaza­sov a asistat la o gală de filme ro­mâneşti oferită de Ministerul In­formaţiilor. Seara, a avut loc o şedinţă fes­tivă a Asociaţiei Româno-Bulgare prezidată de d. Mihail Sadoveanu. D-nii M. Sadoveanu şi P. Constanti­­nescu-Iaşi au elogiat personalitatea (Continuare din pag. La col. 1-2) se Sâmbătă şi Duminică va distribui pâine 4b Azi este valabilă prima 11’a bonului Nr. 193 pentru un raji­­mălai. gr. @ Sâmbătă 1 Febr. 1947 este vala­bilă prima jumătate a bonului 194 pen­tru una raţie de 350 gr. pâine. Duminică 2 Febr este viabilă a­­ a doua luniStaţi­a bonului 194 pentru una raţie de 230 gr. pâine. 300 LOUIS SAILLANT Secretarul general al F. S. M. a acordat im Interview n­­orului „Trod" asupra activității Federaţiei Sindicale Mondiale (Textul în pag. II.a). __ . t £rî a început Iu ~ a'agQ & PROCESUL TRĂDĂTORI CEHOSLOVACI S’a dat citire actului de acuzare al „oamenilor de la 15 Martie“ PEACE SC (Sedor). — Ageriit« CETEKA transmite s Joi (Hminenta, la ora 0 a Incaput In faţa tribunalului naţional din Prasa procesul membrilor Guvernului Beran, «eurofi de rds» inindere pentru­­«enehen fi de ftcupunea următoare a Cehoslovac­­iei, înalt tt trădare fi Inter etter« cu inamicul Acuzaţii — „oamenii lui 15 Martie” — sunt următorii: fostul prim ministru şi şef al partidului agrarian Rudolf Beran, fostul prim ministru şi ministru al apărării naţionale general Jan Syrovy, foas­tul ministru de Interne dr Otokar Fischer, fostul ministru de In­terne dr. Josef Cermy şi fostul director al prezidenţei dr. Havel­­ca. După stabilirea identităţii, a început citirea actului de acuzare. Opoziţia bulgară sprijină organizaţiile subversive SOFIA, 30. (Agerpres).­­ Corespon­­dentul agenţiei TASS transmite: Intero­gatoriul inculpaţilor în procesul organi­zaţiei subversive „ofiţerul neutru“ s-a încheiat. Toţi acuzaţii şi-au recunoscut vinovăţia. Acuzatul Atanasoff a decla­rat în depoziţia sa că o parte dintre o­­fiţeri au trecut în tabăra reacţiunii din­ cauza educaţiei anti-populare şi şovine şi în urma insinuărilor opoziţiei care A DESFĂŞURAT O ACTIVITATE DE SUBMINARE A GUVERNULUI POPU­LAR. Acuzaţii lt. col. Romoff şi Nico­­loff, comandanţii Stoimenoff Veleff şi alţii au confirmat deasemenea legătur­­e dintre conspiratori şi opoziţie şi au c­a­­lificat MEMBRII OPOZIŢIEI CA A­R­­­­MATORI AI ACTIVIT­ATII AI POPULARE A ORGANIZAŢIEI SI­B­­VERSIVE „OFIŢERUL NEUTRU“. In vederea cam­paniei agricole de primăvar Industria a primit materii prime pentru fabricarea uneltelor agricole laşi au sosit încă 3230 tone magie (fier­ oţel) din U. R. S. S.­­ Tratativele cu străinătatea La încă din Luna Decembrie, la Consi­liul Superior Economic s’a desbătut problema procurării inventarului a­­gricol necesar pentru campania 1947 şi a seminţelor ce ne lipsesc, având ca îndreptar planul întocmit de Mi­nisterul Agriculturii. Consiliul Superior Economic, având în acelaş timp şi concluziile Comisiu­­nei Metalurgice a aprobat planul de înzestrare agricolă pe anul 1947, care cuprinde următoarele : Import de seminţe, unel­te şi maşini agricole să se importe din străinătate o parte din necesarul de unelte şi ma­şini agricole ca şi o parte din semin­ţe care lipsesc din cauza deficitarei recolte din anul trecut. In momentul de faţă, pe lângă tra­tativele ce privesc importul cereale­lor necesare hranei populaţiei până la noua recoltă, eforturile delegaţii­lor economice care duc aceste tra­tative se îndreaptă şi pentru realiza­rea celor necesare agriculturii. Separat de uneltele şi maşinile ce se vor importa, planul prevede e­­fectuarea de către industriile meta­lurgice din ţară a unor însemnate cantităţi de pluguri, accesorii de plug, grape, prăşitoare, sape, casmale, furci etc., ca uneltele agricole şi o serie de maşini printre care: semă­nători, batoze, vânturători, tocătoare de nutreţ şi sfeclă, vermorele etc. Primele cantităţi de ma­terii prime repartizate industriilor la cursul iunii Ianuarie, ca prim început al aplicftrii celor hotă­­rite de Consiliul Superior Economic, s'au repartizat dela Uzinele Hune­doara, următoarelor Industrii : Reşiţa, Titan Nădrag Calan, Isbânda, I.M.D. Industria Sârmei, • cantitate de 1870 tone ţaS1® pentru unelte agri­cole, fată de cele 180 tone reparti­zate celorlalte sectoare ale econo­miei in general. In cel mai scurt timp, din 970 tone ţagle (alia­ de fier şi oţel) se vor fabrica 4750 pluguri, 2400 grape, 458 tone accesorii pentru pluguri, iar din restul de 900 tone ţagle furci, cule, lanţuri şi fier colac. Deosebit vor intra in câteva zile in lucru o altă cantitate de 3230 tone tărie, sosită de curând din Uniunea Sovietică şi care actual­mente se află la Iaşi. Măsuri pent­ru executarea planului Efectuarea acestui plan a fost fac credinţată Institutului Naţional al Cooperaţiei, care a trecut la organi­zarea unui serviciu special, făcând apel la cei mai buni specialişti pen­tru complectarea cadrelor. In această muncă, Ministerul Agri­­culturii va pune la dispoziţia IN­­COOP-ului tot ceea ce poate înlesni executarea căt mai grabnică a pla­nului. Pentru repararea inventarului a­­gricol existent, Subsecretariatul In­dustriei de Stat va pune la dispozi­ţie atelierele sale cu tot utilajul ne­­cesar. Planul nM prevede şi finanţarea acestor vaste realizări, prin creditele ce vor fi deschise INCOOP-ului. R. Florin »j* VASAR CE POVESTEȘTE UN „OM SIMPLU“ STALINGRAD «.ji CASELE CA DIN PĂMÂNT" De vorbă cu cismarul Motocei constantin fost prizonier de război tn N­. R. $. S. — Când îmi ieșea vreo treabă pe dos mama căuta să mă consoleze, spunân­­du-mi: „Lasă, mamă, nu fii supărat că tot răul e înspre bine T‘ Adevărul acestei zicale mi-a fost dej‘să-l constat din nou zilele trecute. Dar de data aceasta, n’am avut nu­mai un ghinion, ci două. Nişte treburi m’aiu purtat prin car­tierul Rahova. Şi, după ce am colin­dat timp de vreo două ore prin zea­ma murdară a Măgurelelor, a I-urilor, B-urilor şi alte semne alfabetice din parc, pe la diferite adrese unde tre­buia să-l găsesc pe cetăţeanul cu pri­cina, m’am lipsit şi m’am îndreptat spre staţia de tramvai. Acesta a fost primul ghinion. Cel de-al doilea , după ce am aş­teptat o jumătate de oră, cum se aş­teaptă, cel puţin, în fiecare zi, a sosit şi tramvaiul- In învălmăşeala „care pe care“ dela urcare cineva m’a căl­cat nu ştiu cum pe rama pantofului­­ şi mi-a desprins talpa . Ei, primul ghinion a fost, cum a fost, dar cel de-al doilea îmi provo­ca ameţeli. O setebistă se uită la mi­ne şi mă compătimi : „Are ca’n de mi­ne, pe-ţi făcu ! Hai domnule, că te duc eu la un cismar, aproape de aici, să-ţi prindă pingica !“ Şi m’am dus cu setebista la cismar. Când am plecat de la el, mi-am a­­dus aminte de zicala mamei. Cismarul Motocel Constantin a fost la Stalingrad Motocel Constantin, cismarul­ stă­tea la masă cu vreo doi cetăţeni ’în­­că el. După ce s’a lămurit cum stă trea­ba cu pantoful, unul din cei doi — clienţi presupuşi de mine — îl în­treabă : — „Şi zi aşa, frate Costică, stalin­grădenii fac minuni, ai ?“ — „Aşa zău ! — întări cismarul. — Răsar casele ca din pământ .“ Eu m’am aşezat pe un scaun aprins o țigară Și — stai și as-^aptă pantoful. Prietenul Motocel însă, o­ mâinile iorna, iar din gură începu;6 s&. depe­ne mai departe poveste%^Lstalin3r5- denii într’o moldove^ mai mare dra­ gradului, în corturi. Oraşul fusese CU*­rățat de molozuri şi se aduceau în timpul acela materiale pentru recon­strucţie. Reconstrucţia Stalîn­­grat­ului In Martie 1945, când soarele înce­puse să capete mai mult curaj sta­­lingrădenii au ieşit la treabă, ca un roiu de albine“ Femei, bărbaţi şi co­pii de 12—14 ani. Vorbă, cântec şi muncă. Te uimea munca şi veselia acestor oameni-Gheorghe Zaharia (Conti­nuare din pag. I-a col. 2-3) Distribuirea titlurilor de proprietate Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică: Conform hotărîrii luate în şedinţa Consiliului din 10 Ianuarie 1997, se pune în vedere comic­::, vlor jude­ţene de îndrumători pentru a­plicarea reformei agrare­­din judeţele in care lucrările de reformă agrară s'au termi­nat, să urgenteze eliberarea titlurilor de proprietate rămase încă nech­tribuite ca astfel această operaţiune să ia sfârşit la 15. Februarie 1947. MOTOCEL, povesteşte: STALINGRAD”.. ..LA A căzut prin mai multe­­ 1944 a fost, era­ acol vi­as­lovie!i Tn ca­mete iudete aceste titluri au iilex. comunale. Repararea vagoanelor C.F.R. a fost accelerată Atelierele Căilor Ferate au reparat, in cursul lunei Decembrie 1946 135 locomotive, în afară de 5 locomotive reparate în fabricile particulare. In ceea ce priveşte vagoanele clasă producţia de reparaţii a atelierelor C. F. R., a fost in aceiași perioadă de 996 vag. cifră ce reprezintă mai mult de jumătate din parcul circu­­labil al vagoanelor clase C. F. R. care a fost in Decembrie de 1509 vag. In cursul lunei Ianuarie a■ c., re­pararea vagoanelor clasă a­­fost și mai mult accelerată, pentru a se putea înlocui vagoane de marfă care mai completează garniturile. Aceleaşi ateliere de reparaţii C.F.R au mai redat circulaţiei 7113 vagoane marfă şi 633 cazane. Principalele linii C. F. R. înzăpezite au fost deblocate In urma eforturilor depuse de către organele căilor ferate în­sărcinate cu supravegherea bunu­lui mers al trenurilor și a echipe­lor speciale trimise in ajutor, ma­joritatea linilor blocate de zăpa­dă au fost curăţate astfel că au mai rămas înzăpezite numai linii­le secundare Meduidia — Tulcea. Fleurei - Măzăreni *1 Mărăşeşti - Panciu care vor fi redate circula­ţiei In cel mai scurt timp. Organizaţii subterane în Ruhr MOSCOVA, 30 (Radio). - Ziarul „Tribuna“ oficiosul Sindicateler Germaniei Libere scria că sunt numeroase cazurile in cari se stie că In Germania Apuseană se in­­cearcă să sa reducă In zero dane­­zificarea. Suntem convinşi — scrie ziarul — că în minele din Ruhr e­­xistă organizații subterane care sabotează exploatarea de căr­buni. Cavalcada Tinereţe Un film pe care să-l vadă toată trebm lumea ! Aseară, in sala cinematograful: gORFEU” a avut loc premiera d­­uală a filmului tehnicolor soviet, „Cavalcada Tinereţii", care a ob­ţinut marele premiu internaţionc la Festivalul cinematografic din Cannes. Grandioasa manifestaţie sportive şi coreografică de pe stadionul din Moscova, prin care popoarele U. R. S. S. au celebrat victoria asupra Germaniei hitleriste, este un imn închinat libertăţii şi pă­cii. Mii şi mii de tinere şi tineri, de o rară splendoare fizică, re­­prezentând toate popoarele Uniuni Sovietice înfrăţite pe pământul e­­liberat al Patriei, alcătuiesc imen­sul ansamblu al acestei simfonii de elan, ritm şi culoare. ,,Cavalcada tinereţii“ e mai mult decât un film. El este însăşi ima­ginea vieţii mn construcţie■

Next