Scânteia, februarie 1947 (Anul 4, nr. 738-761)

1947-02-02 / nr. 739

Tratatul de pace s­e mai despart doar zece zile de data semnării tratatului de pace cu România. La 10 Februarie ora 01, delegaţia guvernului român va semna actml care pune capăt unui statut inte­rnaţional anormal pe care de mult nu-l mai meritam. Aşa cum se prezintă acest tratat, cu datele sale pozitive şi negative pentru România, el este rezultatul unei lupte îndârjite, în care forţele democratice naţionale au fost silite la un efort maxim, pe de o parte în vederea înlăturării din fruntea vieţii publice româneşti a elementelor vi­novate de această situaţie, pe de altă parte pentru a convinge forurile de­mocratice internaţionale că România a lichidat cu un trecut ruşinos şi a apucat pe o cale nouă. Acestui efort se datoreşte faptul că România va semna un tratat care nu este expresia exclusivă a voinţei unei Puteri învingătoare, dictată unui învins. Este rezultatul neîndo­ios al unui succes politico-moral în­­reu­rat de tânăra democraţie ce se de­svoltă in ţara noastră şi anume: ROMANIA A CONVINS PRIN FAPTELE EI LUMEA PROGRE­SISTA CA ESTE O ŢARA DEMO­CRATICA SI DORNICA DE PACE. I.­ încape discuţie că această de­monstraţie ar fi fost pe cât de inutilă, pe atât de ineficace după primul răz­boi mondial. Un Lloyd George, sau un Clemenceau ar rămâne stupe­fiaţi citind textul acestui tratat de pace al unei ţări învinse şi compa­­rtindu-i cu tratatele semnate pe vremuri de ei. Victoria democraţiei asupra fascismului în cel de al doi­lea război mondial şi mai ales îm­prejurarea că în fruntea ţărilor cari au repurtat victoria se află un stat ca Uniunea Sovietică, au dus la o NOUA ATITUDINE faţă de ţările învinse. Lupta dusă la conferinţa de pace de către U­R.S­ S. şi de alte sta­te democratice pentru ca această nouă a­titudine să se reflecte în tratatele e pace ale statelor foste „satelite” a izbândit în trio măsură însemnată. Fără a trece cu vederea partea lor de responsabilitate în declanşa­rea şi purtarea războiului, fără a le scuti de lecţia şi învăţămintele faptei lor, diplomaţia democraţiei ■ovletlce a ştiut să facă deosebirea între clica vinovată şi interesată la provocarea agresiunii şi poporul res­pectiv. înţelegând în toată adâncimea şi această concepţie, popoarele au primit un puternic sprijin în lupta pentru sancţionarea vinovaţilor, pentru lichidarea politică a cercuri­lor reacţionaro-fasciste implicate în complotul războiului, netezindu-şi în felul acesta drumul spre descătuşa­rea naţională şi instaurarea democra­ţiei. Această înaltă concepţie interna­ţională a înlesnit şi poporulul român să întoarcă armele împotriva trupelor germano-fascisite, să elibereze cu a­­jutorul Armatei Roşii, Ardealul de Nord şi să înscăuneze la cârma ţării un regim democratic. De unde la în­ceput doar preambulul tratatului menţiona pentru România circum­stanţe atenuante, delegaţia guver­nului Groza va semna la 10 Februarie un text care la PARTEA V­a recu­noaşte meritele poporului nostru, a­­rătând că, România nu mimat că s’a retras din războiul contra Naţiunilor Unite, dar a şi declarat război Ger­­maniei şi a purtat efectiv război con­tra acesteia“. Pe recunoaşterea sus-menţionată se leagă şi succesul tezei susţinută cu r.' l­a temeinicie şi energie de dele­gata României la Conferinţa de Pace. PRINCIPIUL PLAŢII PARŢIALE A DESPĂGUBIRILOR. U. R. S. S. va fi despăgubită -y aşa cum dealt­fel era prevăzut în Convenţia de Armistiţiu din 18 Septembrie 1044 — cu O CINCIM, din valoarea pier­derilor cauzate p­­a operaţii militare şi ocupare de­­­ritoriu, iar supuşii celorlalte Naţiun­i Unite au DOUA TREIMI din va­larea pagubelor su­ferite de bunurile lor în România în timpul răsboiilui. Desigur o propor­ţie de 2/3 constitue o împovărare greu de suportat astăzi pentru buge­tul nostru, care poate da mult de gân­dit celor cari n’au înţeles încă lar­­gheţea armistiţiului. (O socoteală ele­mentară ne arată că reducerea accep­tată de U. R. S. S. este de trei ori şi ceva mai însemnată!). Nu vom intra în analiza amănun­ţită a textului definitiv. Trebue sub­liniat însă faptul că, clauzele politice, cari au caracter de permanenţă — spre deosebire de clauzele economice fixate pentru un timp limitat — con­ţin ideile de bază ale regimului ac­tual democratic din România şi prin formularea lor precisă in tratat, ele vor însemna un ajutor remarcabil în garantarea stabilităţii ca şi a evolu­ţiei democratice în ţara noastră. Apărarea libertăţilor democratice, sancţionarea criminalilor de război, dizolvarea şi urmărirea organizaţiilor fasciste ca şi a celor cari fac o pro­pagandă ostilă U. R. S. S. şi altor Na­ţiuni Unite — sunt tot atâtea puncte de sprijin pe plan internaţional şi in­tern ale regimului care va semna tra­tatul de pace cu România. E drept că chiar dacă Uniunea So­vietică, plecând de la constatarea slă­biciunii economice momentane a Ro­mâniei în urma războiului, a pledat pentru fixarea unor condiţiuni cari să nu împiedice refacerea ei şi să nu ameninţe independenţa ei naţională, sunt în tratat anumite clauze econo­mice privitoare la obligaţiunile faţă de alte Naţiuni Unite, cari nu se in­spiră din aceleaşi principii. Intre a­­cestea, clauza „naţiunii” celei mai fa­vorizate“, care în fapt favorizează puterile bogate în dauna ţărilor mici aflate în nevoe, ne-a fost impusă pe un termen de 18 luni. In plus, România, ca şi celelalte ţări dunărene, nu va putea trage toate beneficiile legitime din avanta­jul natural de a avea Dunărea între hotarele ei. Ţară mică, România întră — prin semnarea tratatului de pace — în circuitul politic şi economic interna­ţional, pregătită să joace un rol activ în opera de consolidare a păcii. Lup­ta îndârjită purtată de ea pentru asigurarea suveranităţii naţionale, îm­prejurarea că se află în mijlocul unor ţări cu regimuri paşnice şi de­mocratice şi faptul că nu se află la remorca vreunei Mari Puteri, îi asi­gură o libertate de mişcare pe care o va pune în slujba intereselor ei na­ţionale. Abia eri,o telegramă privind criza guvernamentală din Italia — una din ţările care va semna şi ea tratatul de pace — transmitea textul unui ar­ticol al oficiosului socialist „Avanti“, semnalând că principala problemă a Italiei, astăzi, după 3 luni de la dărâ­marea regimului fascist este restabi­lirea independenţei naţionale. In momentul în care România lichi­dează şi juridiceşte situaţia de stat „fost statelit" — după ce în fapt a lchidat-o de mai bine de doi ani — ea găseşte în concepţia de respectare a neatârnării statelor mici, practi­cată de Uniunea Sovietică, şi siguran­ţa şi imboldul pentru a promova cu fermitate politica ei naţională pro­prie. Silviu Brucan I Organele Poliţiei Judiciare au descoperit în Capitală o o mare afacere de vaiuie­­ii de a ivmi Fraţii Fapaxian, mari speculanţi de a­restate şi medicamente, au­ fost arestaţi In urma a,­­. delungate suprave­gheri şi a descinderilor efectuate la fabricile de ciocolată „Papazian” din Calea Griviţei şi „Zamfirescu” din str. Samuel Vulcan, organele direc­ţiunii generale a Poliţiei au reuşit să dea de urma unei afaceri mari atât prin cantitatea mărfurilor sus­trase consumului marelui public, cât şi prin proporţia fraudelor în dauna Statului prin falsificare de facturi, vânzări la negru fără factură, trafic de valută, etc. Descoperirea organelor de poliție judiciară este foarte importantă, în­trucât de data aceasta este vorba de unii din marii rechini ai valutelor și devizelor. Dar în afară de miile de kilograme de zahăr cumpărate și vândute apoi la­ negru, fabricanţii Papazian şi com­plicii lor fabricau şi untul de cacao, — medicament atât de cerut în spi­tale — şi pe care ei îl vindeau cu 1.200 000 lei hgr. Importuri cu pisată­ri î­ntr’un „disponibil pro­priu” care nu există Vasta operaţiune a fraţilor Papazian a fost făcută prin intermediul unei în­tinse reţele de complici şi cu cumpăra­rea­ unor organe de control. Ea a început pe la mijlocul lunei Noembrie 1946, cu importarea din Ame­rica de către Bobos Papazian a unei în­semnate cantităţi de boabe­ de cacao, pentru care s’a obţinut autorizaţie de import, plata făcându-se „din disponibil propriu” inexistent. I i real'tete, pirita s’a asim­mf tiristico serie de li­afitanți de r. •■■ sii, »mură din fard, cari cum­­pil­au devise la bursa neagră re­­nuițându-le apoi in străinătate, sau depuneau medalii la anumiţi spe­culanţi pari efectuau plata in străi­nătate prin legăturile lor din afară. Dacă amintim că în timp de o lună jumătate cât mi lucrat cai trăi PacEziani in­ re»'șl» să tru­­s’cz-! s*aîi»! cu câteva zaci de mi­liarde, r.s dăm rep.zde seama cât Vi­gil Constant țCvJt auajre iu pag. IIl­ a col. 2-3) Cei trei principali traficanți de la stânga la dreapta, Agop, Bohos Leon Papazian. 1­1 l U nunea Sind­catelor de arfişi, ser­iferi sa ^an­ti a întocmit STATUT DE Bl­ok. Hl TT 1 S SALARIZAU T lLOl Uniunea Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti, a întocmit un proect de statut prin care se urmăreşte asigurarea unei condiţii mai bune de viaţă pentru artişti, promovarea valorilor şi desvoltarea producţiei artistice. In urma intervenţiei Uniunii Sindi­catelor de Artişti, Seriilor­ şi Ziarişti, obiectul acestei legi a fost despăr­ţit în două : Ministerul Artelor a în­tocmit, în deplină concordanţă cu punctele de vedere ale Uniunii, o lege pentru organizarea şi funcţio­narea instituţiilor de artă, iar Uniu­nea Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti, ţinând seamă de expe­rienţa câştigată de instituţiile publice şi organizaţiile sindicale, a întocmit un statut de salarizare a artiştilor, care urmează să fie supus aprobării Sindicatelor de Artişti din Capitală şi provincie. Pe lângă drepturile care sunt de altfel cunoscute din celelalte statute (concedii, asistenţă medicală, econo­­mate, cate de odihnă) statutul artiş­tilor prevede o serie de drepturi noui, izvorâte din condiţiile specifice în cus trăiesc şi activează artiştii. în pric.în­ rând statutul va căuta să □sigure condiţii mai bune de viaţă pentru slujbaşii artei, să dea posibi­litate de promovare valorilor artis­tice şi să desvolte — atât calitativ cât şi cantitativ — producţia artistică. In acest scop statutul are o serie de prevederi care privesc situaţia specială a artiştilor, stabilind o nouă normă in salarizare şi anu­me : viitoar­esă ar-tistst­ă. Se va ţine bineînţeles seamă de vechime dar la fixarea salariului se va aprecia talentul şi valoarea artistului. Un alt element nou și deopotrivă de important este introducerea premiilor de creație pentru acei ce se distruu la munca artistică. Din drepturile speciale acordate u­nor categorii anumite de artiști ex­­tragem : — Rezolvarea problemei costume­lor și a echipamentului (stabilindu-se drepturi în acest sens). — Prevederea unei cote întreţinerea instrumente ar şi rsraa accesoriilor la artiştii mentişti. — Echipament necesar rer pentru corpul de balet. Concedii speciale pentru artişti (de ex. artistele din balet vor lua concedii de naştere cu câteva luni înainte). In acelaş timp statutul precizează obligaţile salariaţilor faţă da insti­tuţiile de artă, rerelenentând In pri­mul rând chestiunea deplasărilor şi a transferărilor. .Const. Chiriţă pentru procu­m­stru­­rtiţiiJor anumiţi SERIA m - ANUL XVI - Nr. 739 Din,,n,°8 * *" 500 Lei 4 Pagini TOATE TARILE,UMTk­At Dlxecton MIRON CONSTANTIN (TLEFOANBI Centrala tM­ ît Tipografia 4.84 4» ABONAMENTE I Luna* Lei 1« «00 PENTRU MUNCITORI, Mil.l- TARL TARAN1 81 8miiin.\ Ji Lunar Lei »•»«« Redacția si adom­@lratia Strada Belvedere Nr . Cont la C B. O. Nr. 1­331 Taxa poștală plătită In nomnat cont. aprob Dir. G-Ie P. X. X. 118 578/844 10­XT1 111jJLJ1 ■ m­ni de Ploi şieiE'&siab şi Delegaţia României care va semna tratatul pace Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică : In şedinţa Consiliului de Miniştri din ziua de 31 Ianuarie 1947, Con­siliul de Miniştri, la propunerea d-lui dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a desemnat membrii delegaţiei care să semne­ze In numele guvernului român tratatul de pace de la Paris in ziua de 10 Februarie 1947. Delegaţia sub preşedinţia d-lui Gh. Tătărescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru al Afacerilor Streine, este formată din d-nii : prof. Lucreţiu Patraş­­canu Ministrul Justiţiei, Ştefan Voitec Ministrul Educaţiei Naţio­nale şi general adjutant de divizie D. Dămăceanu Ministru Subsecre­tar de Stat la Ministerul de Răz­boi. întrevedere Stafford Cripps - Richard Franasovici LONDRA, 31 (Undor). — D. Richard Fr­anas­ovici, reprezentantul guvernu­lui român la Londra, a a­­vut joi după amiază o în­trevedere cu sir Stafford Cripps, ministrul comer­țului. Peste 2 milioane de şomeri în Italia ROMA, 51 (Agerpres).— Corespon­dentul agenţiei TASS transmite: Po­­trivit datelor oficiate ale organelor Soli Asigurărilor r­ale, date publicate de ziarul „Gioftlo", în Italia, până la data de 31 Decembrie 1944, existau mai mult de 2 milioane de şomeuri. Numărul șomturilor a sporit în cursul ultimei luni cu 109 de mii de persoane, dintre 44 de mii in Indus­trie. Polonia acuză radio Londra VARŞOVIA, 31 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei REUTER transmite: Generalul Grosz, purtătorul de cuvânt al ministerului polonez al afacerilor străine, într’o declaraţie făcută Vineri presei a spus : „Guvernul nostru consideră că ra­­diodifuzările în limba poloneză «le la Postul de radio Lomba, prin tonul lor general de ură şi de provocare, sunt în legătură cu îndemnarea popu­laţiei din această ţară la asasinat. Autorii unor difuzări în limba polo­neză SUNT RĂSPUNZĂTORI PENTRU O PAliTd Drill SÂNGELE VARIAT“. Note chinezeşti -Pe uşa unui midie- Din vremuri relativ îndepărtate,­­ limbajul şi gândirea noastră obiş­nuită folosesc familia de cuvinte I derivate­­ din baza „china'1 -- ca I pe-un fel de supapă , un om care ■ — ni se pare nouă — nu-i în stare I să priceapă pen­tr­u ce 1 şi cu 1 fac 12, e’nghemuit pe veci în încăpă­­­­toarea traistă chinezească, dea­­­ valma cu gândul care nu se lasă l pătruns cu deajunsă uşurinţă, sau­­ cu acţiunea care nu vădeşte un scop imediat. Omul e chinez, gândul e chine­­zeşte, acţiunea e chinnezism, etc... Chinez, adică dacă nu dea dreptul prost, în orice caz sucit, încurcat. De la om la om, traista devine mai mult ori mai puţin încăpătoare — în funcţie de lenea sau ascuţimea gândirii fiecăruia. Sistemul e comod. Dar comodi­tatea nu-i o justificare serioasă. Şi sistemele care n’au o justificare serioasă, sunt, fără excepţie — dăunătoare.­­Dealtfel, în paranteză, chiar şi sistemele care la un mo­ment dat apar ca serios justificate, duc cu vremea la excese dăună­toare. Sistemul e valabil doar în­­tr-un anumit moment; pentru a- şi prelungi valabilitatea de la un mo­ment la altul, are nevoie de justi­ficări, noui, în funcţie de datele noului moment. Dar asta n’are le­gătură directă cu subiectul­. Reve­nim la familia „china“. Există o mulţime de lucruri, cla­sate drept chinezenii, care, scoase din sacul vechiturilor şi despră­­fuite cu aspiratoarele noastre eu­ropeneşti, ar p­utea deveni foarte actuale şi foarte utile. Mă gândesc de pildă la o cla­ne­­zenie sută la sută. Nu ştiu dacă cele relatate mai jos se petrec numaidecât in China. Un­ii le localizează în nordul Tibe­tului, alţii pe valea galbenă a lui Hoang-Ho, alţii prin alte părţi. Mă gândesc că la urma urmei, n’ar fi exclus ca totul să fie plăzmuirea unei minţi mult mai apropiată — geograficeşte vorbind, de minţile noastre... Oricum, rămâne bine sta­bilit asta : că deocamdată, lucrurile poartă stigmatul traistei inutili­tăţii : „Made in Chine”. Căci în unele regiuni, să zicem din Nordul Tibetului, serviciul me­dical e organizat în chipul urmă­tor : Medicul nu are clienţi, aşa cum au medicii de la noi, ci abonaţi , cam ca Societatea de Gaz şi Elec­tricitate, ca o societate de asigurări oarecare, sau ca orice altă socie­tate similară. Cetăţeanul care capătă încredere în renumele unui medic, merge 1° V. Em. Galan Continuare în pag. II-a vol. 2-3) De eri sosesc în Capitală SUTE DE COPII din regiu­nile pustiite de secetă Incepând de eri, sosesc in Ca­pitală transporturi cu sute de copii aduşi din Moldova prin îngrijirea C­ A.II.S.-ului. Copiii sunt găzduiţi la Căminul de Triere înfiinţat de curând de Comitetul Central al r­egiunilor lovite de secetă. Acest Centru­ se află In localul Institutului de Higuenă şi Medicină Preventivă din St. Leonte No. 1 (in spa­tele Facultăţii de Medicină). Cei care doresc să ia in în­grijirea tor un copil din regiu­nile înfometate se pot adresa Incepdnd de Duminecă î Fe­bruarie la Căminul , de Triere arătat mai sus. Credite pentru Indu­stria forestieră In cadrul finanţării industriei­­ forestiere, Comisia pentru acor-­­ darea de credite din Ministerul­­ de Finanţe, a avizat favorab­l, pentru următoarele împrumu-­­ turi ca fond de rulment: 5 miliarde lei, întreprinderii­­ „Italo-Română”, sumă ce repre­zintă tranşa II-a a creditului ini­ţial de 10 miliarde lei; 1 miliard 250 milioane, „S. A. Compania Europeană de Lemne” de asemenea tranşa II-a a credi­tului acordat de 2 miliarde şi jumătate; 1 miliard 500 milioane între­prinderii „Cartonul Românesc” s. a. l. Bacău; 150 milioane lei întreprinde­rii forestiere „Theodor Manier”, tranşa II-a din creditul total a­­probat de 300 milioane lei. Marele succes repurtat de dirijo­rul Matei Socor la Sofia SOFIA, SI. (Agerpres).— Coresponden­tul agendei Agerpres transmite: Aseară, la Teatrul Naţional din Sofia a avut loc concertul orchestrei filar­monice de stat dirijată de tov Matei Socor, directorul general al Soc. Ro­mâne de Radiodifuziune. In capitala Bulgariei, acest concert a fost aștep­tat cu un mare interes, datorită faptu­lui că tov. Matei Socor este primul di­rijor român care debutează în Bulgaria după 9 Septembrie 1944. Publicul bul­gar a avut posibilitatea din materialul publicat in ziare să cunoască activita­tea compozitorului şi dirijorului român de aceea, sala Teatrului National a fost arhiplină, tov. Matei Socor re­purtând un mare succes şi culegând aplauzele unanime ale publicului din capitala bulgară. La sfârşitul spectacolului, dirijorului român i s’a oferit o coroană de lauri şi un dar Concertul a fost radiodifu­zat prin postul de radio Sofia. Azi d-sa a dirijat un concert pentru membrii Confederaţiei Generale a Mun­cii şi ai Asociaţiei Bulgaro-Române. cari adăpost Mamă adoptivă a unui copil adus din regiunile însecetate tovarăşa Ungurea­­nu e mândră de fetiţa ei. Nu, acest co­pil nu mai seamănă deloc cu micuţa făptură ofilită şi bolnavă pe care a luat-o înainte cu câteva luni de la C.A.R.S. ...Ninge mereu. Ieri vântul mai vânzolea furios trâmbele de zăpadă. Azi viscolul s’a potolit. Zăpada cade din belşug, molcom. Strat peste strat se cerne ocrotitor, plină de făgădu­­inţi pentru rodul ogoarelor noastre. E o bucurie să umbli prin omătul înalt. Dar un gând mă străfulgerăm o teamă pentru alt rod şi mai scump inimilor noastre. Ce vor fi făcând bieţii copilaşi golaşi din ţip­auturile bântuite de lipsă ? Trupul soarele­lor firavei slăbite de foame vor rămâne oare pradă şi frigului ucigător ? Şi în mod firesc m’am gândit şi la frăţiorii lor pe care desnădejdea i-a mânat să se aciuieze sub aripile noastre ,ocrotitoare. Fost-au aceştia mai norocoşi ? Cum le-o fi traiul În oraşul nostru ? Vor fi găsit cămi­­nuri şi Inimi destul de calde să lă desgheţe sufletele ? Am luat câteva adrese de la C. A. R. S., de la U.F.A­ R. şi însoţită de prietena Elena Ghindă, o inimoasă învăţătoare, care şi-a luat misiunea de a inspecta casele unde sunt adă­postiţi copii din regiunile bântuite de secetă, ne îndreptăm spre casa so­ţilor Ană şi Dumitru Grigorescu. ff­ămito, mămîc®, cu tine ! Pe strada Echinoxului No. 74 ne pomenim în faţa unei rase arătoase. Ne bucurăm că încă unul din miile de copili­­­ e adăpostit într’o astfel de casă. Batem în uşă. — Dvs. sunteţi d-na Grigorescu care a luat de suflet o fetiţă orfană dintr’un sat din jud. Iaşi ? — Nuu ! In fundul curţii. După casa frumoasă se ’nşirue dea­ Siay Torna (Contitan twe în pag. II-a coL 1-2-8) in case de muncitori şi de slujbaşi ai Statului Am văzut cum trăesc copiii din Moldova şi-au găsit în Capitala „De când am luat fetiţa, a intrat norocul şi ferici­rea în casa noastră“ spune muncitoarea Grigorescu de la „Munca­ Textilă”. Motto: „Cea mai frumoasă vorbă ’n lume, Mamă !” ia-mă Afară, în zăpadă, se joacă veseli doi copii. Cel din stânga e fiul d-nei Do­­brogeanu, iar cel din dreapta frate nou, unul din copiii aduși din Moldova. ..f j ’I').» . SCJmClRir. eiN n omn­wmmmGwwa ! Dela rorasw­­d nfuî na;tru Pierre Courtade redactor de po- I tică externă a­ zîarului „LIMITE“ pentru îndepârtarea CDn­u!iişilor francezi dela putere întâmplările din Indochina, priej pentru un atac anti-comunist în Franţa. — De Gaulle îşi aşteaptă ceasul­ ­?ăbictimea inMgUov im­pre­­xenţa unfiăfsi republeamiot Am primit cu mare întârziere articolul colaboratorului nos­tru» PIErrRE COURTADE, re­dactorul de politică externă al zia­rului „L’HUMANITÉ“. Cu toate că anumite evenimente despre care se vorbeşte în articol, alegerea preşedintelui Republicii Franceze şi formarea noului guvern — au fost rezolvate între timp, redăm totuşi articolul lui Courtade» pentru interesul ce-l reprezintă. Se vor vedea manevrele prin care reacţiunea în­cearcă să îndepărteze de la putere Partidul Comunist — cel mai mare partid din Franţa» — încercarea de a folosi evenimentele din Indochina împotriva democraţiei franceze precum şi pers­pectiva justă verificată de evenimente — pe care Courtade o dă dezvoltării ulterioare a vieţii politice franceze. STALINGRAD, oraşul erou In care ostaşii sovietici au nimicit m'Lil iminci­­bilităţii armatelor germane este azi un imens sar'îer de construcţie Cla ce In ce mai puţine sunt urmele războiului, tot­ulM mândru «e Înalţă r­ul oraş­e de pe V 'îi, Viaţa politică franceză este stă­pânită în clipa de faţă, de întreba­rea dacă Leon Bilim şi guvernul lui, vor rămâne la putere şi după alegerile pentru Preşedinţia Re­publicei­, care urmează să aibă lot la 14 ianuarie. In ce priveşte pe W­um, el a afir­mat întotdeauna că aceasta nu ar­ fi intenţia sa şi că formula unui guvern exclusiv socialist ar fi o formulă de tranziţie. E evident că este îndeajuns de paradoxal ca uni partid care a pier­dut voturi în ultimele alegeri să pretindă să-şi asume singur răs­punderile conducerii, în timp ce un partid ca cel comunist, care este primul part­id în Franţa, trebue să se mulţumească cu un rol se­cundar ! Dar reacţiunea şi-a propus să impună ceiace se numeşte „prelun- C'yo j"; viz r.. • s.i menţină, ad'că, la putere e că pu, socialistă s'­ngură. îşi închipue că va izbuti, izolând Partidul Comunist de Naţiune, pre■ (Cc„I vinere în pag IV-a col. 1-2) 1 ^ In pag. IV-a • Uriaşe manifestaţii anti - guvernamentale la Tokio. • Declaraţiile primului ministru bulgar Ghe­­orghe Dimitrov­© Civilii britanici vor fi evacuaţi din Pales­tina. • Noui trupe franceze trimise în Indochina. • Procesul unei orga­nizaţii fasciste de spi­onaj în Iugoslavia.

Next