Scânteia, februarie 1947 (Anul 4, nr. 738-761)
1947-02-02 / nr. 739
Tratatul de pace se mai despart doar zece zile de data semnării tratatului de pace cu România. La 10 Februarie ora 01, delegaţia guvernului român va semna actml care pune capăt unui statut internaţional anormal pe care de mult nu-l mai meritam. Aşa cum se prezintă acest tratat, cu datele sale pozitive şi negative pentru România, el este rezultatul unei lupte îndârjite, în care forţele democratice naţionale au fost silite la un efort maxim, pe de o parte în vederea înlăturării din fruntea vieţii publice româneşti a elementelor vinovate de această situaţie, pe de altă parte pentru a convinge forurile democratice internaţionale că România a lichidat cu un trecut ruşinos şi a apucat pe o cale nouă. Acestui efort se datoreşte faptul că România va semna un tratat care nu este expresia exclusivă a voinţei unei Puteri învingătoare, dictată unui învins. Este rezultatul neîndoios al unui succes politico-moral înreurat de tânăra democraţie ce se desvoltă in ţara noastră şi anume: ROMANIA A CONVINS PRIN FAPTELE EI LUMEA PROGRESISTA CA ESTE O ŢARA DEMOCRATICA SI DORNICA DE PACE. I. încape discuţie că această demonstraţie ar fi fost pe cât de inutilă, pe atât de ineficace după primul război mondial. Un Lloyd George, sau un Clemenceau ar rămâne stupefiaţi citind textul acestui tratat de pace al unei ţări învinse şi compartindu-i cu tratatele semnate pe vremuri de ei. Victoria democraţiei asupra fascismului în cel de al doilea război mondial şi mai ales împrejurarea că în fruntea ţărilor cari au repurtat victoria se află un stat ca Uniunea Sovietică, au dus la o NOUA ATITUDINE faţă de ţările învinse. Lupta dusă la conferinţa de pace de către UR.S S. şi de alte state democratice pentru ca această nouă atitudine să se reflecte în tratatele e pace ale statelor foste „satelite” a izbândit în trio măsură însemnată. Fără a trece cu vederea partea lor de responsabilitate în declanşarea şi purtarea războiului, fără a le scuti de lecţia şi învăţămintele faptei lor, diplomaţia democraţiei ■ovletlce a ştiut să facă deosebirea între clica vinovată şi interesată la provocarea agresiunii şi poporul respectiv. înţelegând în toată adâncimea şi această concepţie, popoarele au primit un puternic sprijin în lupta pentru sancţionarea vinovaţilor, pentru lichidarea politică a cercurilor reacţionaro-fasciste implicate în complotul războiului, netezindu-şi în felul acesta drumul spre descătuşarea naţională şi instaurarea democraţiei. Această înaltă concepţie internaţională a înlesnit şi poporulul român să întoarcă armele împotriva trupelor germano-fascisite, să elibereze cu ajutorul Armatei Roşii, Ardealul de Nord şi să înscăuneze la cârma ţării un regim democratic. De unde la început doar preambulul tratatului menţiona pentru România circumstanţe atenuante, delegaţia guvernului Groza va semna la 10 Februarie un text care la PARTEA Va recunoaşte meritele poporului nostru, arătând că, România nu mimat că s’a retras din războiul contra Naţiunilor Unite, dar a şi declarat război Germaniei şi a purtat efectiv război contra acesteia“. Pe recunoaşterea sus-menţionată se leagă şi succesul tezei susţinută cu r.' la temeinicie şi energie de delegata României la Conferinţa de Pace. PRINCIPIUL PLAŢII PARŢIALE A DESPĂGUBIRILOR. U. R. S. S. va fi despăgubită -y aşa cum dealtfel era prevăzut în Convenţia de Armistiţiu din 18 Septembrie 1044 — cu O CINCIM, din valoarea pierderilor cauzate pa operaţii militare şi ocupare deritoriu, iar supuşii celorlalte Naţiuni Unite au DOUA TREIMI din valarea pagubelor suferite de bunurile lor în România în timpul răsboiilui. Desigur o proporţie de 2/3 constitue o împovărare greu de suportat astăzi pentru bugetul nostru, care poate da mult de gândit celor cari n’au înţeles încă largheţea armistiţiului. (O socoteală elementară ne arată că reducerea acceptată de U. R. S. S. este de trei ori şi ceva mai însemnată!). Nu vom intra în analiza amănunţită a textului definitiv. Trebue subliniat însă faptul că, clauzele politice, cari au caracter de permanenţă — spre deosebire de clauzele economice fixate pentru un timp limitat — conţin ideile de bază ale regimului actual democratic din România şi prin formularea lor precisă in tratat, ele vor însemna un ajutor remarcabil în garantarea stabilităţii ca şi a evoluţiei democratice în ţara noastră. Apărarea libertăţilor democratice, sancţionarea criminalilor de război, dizolvarea şi urmărirea organizaţiilor fasciste ca şi a celor cari fac o propagandă ostilă U. R. S. S. şi altor Naţiuni Unite — sunt tot atâtea puncte de sprijin pe plan internaţional şi intern ale regimului care va semna tratatul de pace cu România. E drept că chiar dacă Uniunea Sovietică, plecând de la constatarea slăbiciunii economice momentane a României în urma războiului, a pledat pentru fixarea unor condiţiuni cari să nu împiedice refacerea ei şi să nu ameninţe independenţa ei naţională, sunt în tratat anumite clauze economice privitoare la obligaţiunile faţă de alte Naţiuni Unite, cari nu se inspiră din aceleaşi principii. Intre acestea, clauza „naţiunii” celei mai favorizate“, care în fapt favorizează puterile bogate în dauna ţărilor mici aflate în nevoe, ne-a fost impusă pe un termen de 18 luni. In plus, România, ca şi celelalte ţări dunărene, nu va putea trage toate beneficiile legitime din avantajul natural de a avea Dunărea între hotarele ei. Ţară mică, România întră — prin semnarea tratatului de pace — în circuitul politic şi economic internaţional, pregătită să joace un rol activ în opera de consolidare a păcii. Lupta îndârjită purtată de ea pentru asigurarea suveranităţii naţionale, împrejurarea că se află în mijlocul unor ţări cu regimuri paşnice şi democratice şi faptul că nu se află la remorca vreunei Mari Puteri, îi asigură o libertate de mişcare pe care o va pune în slujba intereselor ei naţionale. Abia eri,o telegramă privind criza guvernamentală din Italia — una din ţările care va semna şi ea tratatul de pace — transmitea textul unui articol al oficiosului socialist „Avanti“, semnalând că principala problemă a Italiei, astăzi, după 3 luni de la dărâmarea regimului fascist este restabilirea independenţei naţionale. In momentul în care România lichidează şi juridiceşte situaţia de stat „fost statelit" — după ce în fapt a lchidat-o de mai bine de doi ani — ea găseşte în concepţia de respectare a neatârnării statelor mici, practicată de Uniunea Sovietică, şi siguranţa şi imboldul pentru a promova cu fermitate politica ei naţională proprie. Silviu Brucan I Organele Poliţiei Judiciare au descoperit în Capitală o o mare afacere de vaiuieii de a ivmi Fraţii Fapaxian, mari speculanţi de arestate şi medicamente, au fost arestaţi In urma a,. delungate supravegheri şi a descinderilor efectuate la fabricile de ciocolată „Papazian” din Calea Griviţei şi „Zamfirescu” din str. Samuel Vulcan, organele direcţiunii generale a Poliţiei au reuşit să dea de urma unei afaceri mari atât prin cantitatea mărfurilor sustrase consumului marelui public, cât şi prin proporţia fraudelor în dauna Statului prin falsificare de facturi, vânzări la negru fără factură, trafic de valută, etc. Descoperirea organelor de poliție judiciară este foarte importantă, întrucât de data aceasta este vorba de unii din marii rechini ai valutelor și devizelor. Dar în afară de miile de kilograme de zahăr cumpărate și vândute apoi la negru, fabricanţii Papazian şi complicii lor fabricau şi untul de cacao, — medicament atât de cerut în spitale — şi pe care ei îl vindeau cu 1.200 000 lei hgr. Importuri cu pisatări într’un „disponibil propriu” care nu există Vasta operaţiune a fraţilor Papazian a fost făcută prin intermediul unei întinse reţele de complici şi cu cumpărarea unor organe de control. Ea a început pe la mijlocul lunei Noembrie 1946, cu importarea din America de către Bobos Papazian a unei însemnate cantităţi de boabe de cacao, pentru care s’a obţinut autorizaţie de import, plata făcându-se „din disponibil propriu” inexistent. I i real'tete, pirita s’a asimmf tiristico serie de liafitanți de r. •■■ sii, »mură din fard, cari cumpilau devise la bursa neagră renuițându-le apoi in străinătate, sau depuneau medalii la anumiţi speculanţi pari efectuau plata in străinătate prin legăturile lor din afară. Dacă amintim că în timp de o lună jumătate cât mi lucrat cai trăi PacEziani in re»'șl» să trus’cz-! s*aîi»! cu câteva zaci de miliarde, r.s dăm rep.zde seama cât Vigil Constant țCvJt auajre iu pag. IIl a col. 2-3) Cei trei principali traficanți de la stânga la dreapta, Agop, Bohos Leon Papazian. 11 l U nunea Sindcatelor de arfişi, seriferi sa ^anti a întocmit STATUT DE Blok. Hl TT 1 S SALARIZAU T lLOl Uniunea Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti, a întocmit un proect de statut prin care se urmăreşte asigurarea unei condiţii mai bune de viaţă pentru artişti, promovarea valorilor şi desvoltarea producţiei artistice. In urma intervenţiei Uniunii Sindicatelor de Artişti, Seriilor şi Ziarişti, obiectul acestei legi a fost despărţit în două : Ministerul Artelor a întocmit, în deplină concordanţă cu punctele de vedere ale Uniunii, o lege pentru organizarea şi funcţionarea instituţiilor de artă, iar Uniunea Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti, ţinând seamă de experienţa câştigată de instituţiile publice şi organizaţiile sindicale, a întocmit un statut de salarizare a artiştilor, care urmează să fie supus aprobării Sindicatelor de Artişti din Capitală şi provincie. Pe lângă drepturile care sunt de altfel cunoscute din celelalte statute (concedii, asistenţă medicală, economate, cate de odihnă) statutul artiştilor prevede o serie de drepturi noui, izvorâte din condiţiile specifice în cus trăiesc şi activează artiştii. în pric.în rând statutul va căuta să □sigure condiţii mai bune de viaţă pentru slujbaşii artei, să dea posibilitate de promovare valorilor artistice şi să desvolte — atât calitativ cât şi cantitativ — producţia artistică. In acest scop statutul are o serie de prevederi care privesc situaţia specială a artiştilor, stabilind o nouă normă in salarizare şi anume : viitoaresă ar-tiststă. Se va ţine bineînţeles seamă de vechime dar la fixarea salariului se va aprecia talentul şi valoarea artistului. Un alt element nou și deopotrivă de important este introducerea premiilor de creație pentru acei ce se distruu la munca artistică. Din drepturile speciale acordate unor categorii anumite de artiști extragem : — Rezolvarea problemei costumelor și a echipamentului (stabilindu-se drepturi în acest sens). — Prevederea unei cote întreţinerea instrumente ar şi rsraa accesoriilor la artiştii mentişti. — Echipament necesar rer pentru corpul de balet. Concedii speciale pentru artişti (de ex. artistele din balet vor lua concedii de naştere cu câteva luni înainte). In acelaş timp statutul precizează obligaţile salariaţilor faţă da instituţiile de artă, rerelenentând In primul rând chestiunea deplasărilor şi a transferărilor. .Const. Chiriţă pentru procumstrurtiţiiJor anumiţi SERIA m - ANUL XVI - Nr. 739 Din,,n,°8 * *" 500 Lei 4 Pagini TOATE TARILE,UMTkAt Dlxecton MIRON CONSTANTIN (TLEFOANBI Centrala tM ît Tipografia 4.84 4» ABONAMENTE I Luna* Lei 1« «00 PENTRU MUNCITORI, Mil.l- TARL TARAN1 81 8miiin.\ Ji Lunar Lei »•»«« Redacția si adom@lratia Strada Belvedere Nr . Cont la C B. O. Nr. 1331 Taxa poștală plătită In nomnat cont. aprob Dir. G-Ie P. X. X. 118 578/844 10XT1 111jJLJ1 ■ mni de Ploi şieiE'&siab şi Delegaţia României care va semna tratatul pace Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică : In şedinţa Consiliului de Miniştri din ziua de 31 Ianuarie 1947, Consiliul de Miniştri, la propunerea d-lui dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a desemnat membrii delegaţiei care să semneze In numele guvernului român tratatul de pace de la Paris in ziua de 10 Februarie 1947. Delegaţia sub preşedinţia d-lui Gh. Tătărescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru al Afacerilor Streine, este formată din d-nii : prof. Lucreţiu Patraşcanu Ministrul Justiţiei, Ştefan Voitec Ministrul Educaţiei Naţionale şi general adjutant de divizie D. Dămăceanu Ministru Subsecretar de Stat la Ministerul de Război. întrevedere Stafford Cripps - Richard Franasovici LONDRA, 31 (Undor). — D. Richard Franasovici, reprezentantul guvernului român la Londra, a avut joi după amiază o întrevedere cu sir Stafford Cripps, ministrul comerțului. Peste 2 milioane de şomeri în Italia ROMA, 51 (Agerpres).— Corespondentul agenţiei TASS transmite: Potrivit datelor oficiate ale organelor Soli Asigurărilor rale, date publicate de ziarul „Gioftlo", în Italia, până la data de 31 Decembrie 1944, existau mai mult de 2 milioane de şomeuri. Numărul șomturilor a sporit în cursul ultimei luni cu 109 de mii de persoane, dintre 44 de mii in Industrie. Polonia acuză radio Londra VARŞOVIA, 31 (Rador). — Corespondentul Agenţiei REUTER transmite: Generalul Grosz, purtătorul de cuvânt al ministerului polonez al afacerilor străine, într’o declaraţie făcută Vineri presei a spus : „Guvernul nostru consideră că radiodifuzările în limba poloneză «le la Postul de radio Lomba, prin tonul lor general de ură şi de provocare, sunt în legătură cu îndemnarea populaţiei din această ţară la asasinat. Autorii unor difuzări în limba poloneză SUNT RĂSPUNZĂTORI PENTRU O PAliTd Drill SÂNGELE VARIAT“. Note chinezeşti -Pe uşa unui midie- Din vremuri relativ îndepărtate, limbajul şi gândirea noastră obişnuită folosesc familia de cuvinte I derivate din baza „china'1 -- ca I pe-un fel de supapă , un om care ■ — ni se pare nouă — nu-i în stare I să priceapă pentru ce 1 şi cu 1 fac 12, e’nghemuit pe veci în încăpătoarea traistă chinezească, dea valma cu gândul care nu se lasă l pătruns cu deajunsă uşurinţă, sau cu acţiunea care nu vădeşte un scop imediat. Omul e chinez, gândul e chinezeşte, acţiunea e chinnezism, etc... Chinez, adică dacă nu dea dreptul prost, în orice caz sucit, încurcat. De la om la om, traista devine mai mult ori mai puţin încăpătoare — în funcţie de lenea sau ascuţimea gândirii fiecăruia. Sistemul e comod. Dar comoditatea nu-i o justificare serioasă. Şi sistemele care n’au o justificare serioasă, sunt, fără excepţie — dăunătoare.Dealtfel, în paranteză, chiar şi sistemele care la un moment dat apar ca serios justificate, duc cu vremea la excese dăunătoare. Sistemul e valabil doar într-un anumit moment; pentru a- şi prelungi valabilitatea de la un moment la altul, are nevoie de justificări, noui, în funcţie de datele noului moment. Dar asta n’are legătură directă cu subiectul. Revenim la familia „china“. Există o mulţime de lucruri, clasate drept chinezenii, care, scoase din sacul vechiturilor şi desprăfuite cu aspiratoarele noastre europeneşti, ar putea deveni foarte actuale şi foarte utile. Mă gândesc de pildă la o clanezenie sută la sută. Nu ştiu dacă cele relatate mai jos se petrec numaidecât in China. Unii le localizează în nordul Tibetului, alţii pe valea galbenă a lui Hoang-Ho, alţii prin alte părţi. Mă gândesc că la urma urmei, n’ar fi exclus ca totul să fie plăzmuirea unei minţi mult mai apropiată — geograficeşte vorbind, de minţile noastre... Oricum, rămâne bine stabilit asta : că deocamdată, lucrurile poartă stigmatul traistei inutilităţii : „Made in Chine”. Căci în unele regiuni, să zicem din Nordul Tibetului, serviciul medical e organizat în chipul următor : Medicul nu are clienţi, aşa cum au medicii de la noi, ci abonaţi , cam ca Societatea de Gaz şi Electricitate, ca o societate de asigurări oarecare, sau ca orice altă societate similară. Cetăţeanul care capătă încredere în renumele unui medic, merge 1° V. Em. Galan Continuare în pag. II-a vol. 2-3) De eri sosesc în Capitală SUTE DE COPII din regiunile pustiite de secetă Incepând de eri, sosesc in Capitală transporturi cu sute de copii aduşi din Moldova prin îngrijirea C A.II.S.-ului. Copiii sunt găzduiţi la Căminul de Triere înfiinţat de curând de Comitetul Central al regiunilor lovite de secetă. Acest Centru se află In localul Institutului de Higuenă şi Medicină Preventivă din St. Leonte No. 1 (in spatele Facultăţii de Medicină). Cei care doresc să ia in îngrijirea tor un copil din regiunile înfometate se pot adresa Incepdnd de Duminecă î Februarie la Căminul , de Triere arătat mai sus. Credite pentru Industria forestieră In cadrul finanţării industriei forestiere, Comisia pentru acor- darea de credite din Ministerul de Finanţe, a avizat favorabl, pentru următoarele împrumu- turi ca fond de rulment: 5 miliarde lei, întreprinderii „Italo-Română”, sumă ce reprezintă tranşa II-a a creditului iniţial de 10 miliarde lei; 1 miliard 250 milioane, „S. A. Compania Europeană de Lemne” de asemenea tranşa II-a a creditului acordat de 2 miliarde şi jumătate; 1 miliard 500 milioane întreprinderii „Cartonul Românesc” s. a. l. Bacău; 150 milioane lei întreprinderii forestiere „Theodor Manier”, tranşa II-a din creditul total aprobat de 300 milioane lei. Marele succes repurtat de dirijorul Matei Socor la Sofia SOFIA, SI. (Agerpres).— Corespondentul agendei Agerpres transmite: Aseară, la Teatrul Naţional din Sofia a avut loc concertul orchestrei filarmonice de stat dirijată de tov Matei Socor, directorul general al Soc. Române de Radiodifuziune. In capitala Bulgariei, acest concert a fost așteptat cu un mare interes, datorită faptului că tov. Matei Socor este primul dirijor român care debutează în Bulgaria după 9 Septembrie 1944. Publicul bulgar a avut posibilitatea din materialul publicat in ziare să cunoască activitatea compozitorului şi dirijorului român de aceea, sala Teatrului National a fost arhiplină, tov. Matei Socor repurtând un mare succes şi culegând aplauzele unanime ale publicului din capitala bulgară. La sfârşitul spectacolului, dirijorului român i s’a oferit o coroană de lauri şi un dar Concertul a fost radiodifuzat prin postul de radio Sofia. Azi d-sa a dirijat un concert pentru membrii Confederaţiei Generale a Muncii şi ai Asociaţiei Bulgaro-Române. cari adăpost Mamă adoptivă a unui copil adus din regiunile însecetate tovarăşa Ungureanu e mândră de fetiţa ei. Nu, acest copil nu mai seamănă deloc cu micuţa făptură ofilită şi bolnavă pe care a luat-o înainte cu câteva luni de la C.A.R.S. ...Ninge mereu. Ieri vântul mai vânzolea furios trâmbele de zăpadă. Azi viscolul s’a potolit. Zăpada cade din belşug, molcom. Strat peste strat se cerne ocrotitor, plină de făgăduinţi pentru rodul ogoarelor noastre. E o bucurie să umbli prin omătul înalt. Dar un gând mă străfulgerăm o teamă pentru alt rod şi mai scump inimilor noastre. Ce vor fi făcând bieţii copilaşi golaşi din ţipauturile bântuite de lipsă ? Trupul soarelelor firavei slăbite de foame vor rămâne oare pradă şi frigului ucigător ? Şi în mod firesc m’am gândit şi la frăţiorii lor pe care desnădejdea i-a mânat să se aciuieze sub aripile noastre ,ocrotitoare. Fost-au aceştia mai norocoşi ? Cum le-o fi traiul În oraşul nostru ? Vor fi găsit căminuri şi Inimi destul de calde să lă desgheţe sufletele ? Am luat câteva adrese de la C. A. R. S., de la U.F.A R. şi însoţită de prietena Elena Ghindă, o inimoasă învăţătoare, care şi-a luat misiunea de a inspecta casele unde sunt adăpostiţi copii din regiunile bântuite de secetă, ne îndreptăm spre casa soţilor Ană şi Dumitru Grigorescu. ffămito, mămîc®, cu tine ! Pe strada Echinoxului No. 74 ne pomenim în faţa unei rase arătoase. Ne bucurăm că încă unul din miile de copili e adăpostit într’o astfel de casă. Batem în uşă. — Dvs. sunteţi d-na Grigorescu care a luat de suflet o fetiţă orfană dintr’un sat din jud. Iaşi ? — Nuu ! In fundul curţii. După casa frumoasă se ’nşirue dea Siay Torna (Contitan twe în pag. II-a coL 1-2-8) in case de muncitori şi de slujbaşi ai Statului Am văzut cum trăesc copiii din Moldova şi-au găsit în Capitala „De când am luat fetiţa, a intrat norocul şi fericirea în casa noastră“ spune muncitoarea Grigorescu de la „Munca Textilă”. Motto: „Cea mai frumoasă vorbă ’n lume, Mamă !” ia-mă Afară, în zăpadă, se joacă veseli doi copii. Cel din stânga e fiul d-nei Dobrogeanu, iar cel din dreapta frate nou, unul din copiii aduși din Moldova. ..f j ’I').» . SCJmClRir. eiN n omnwmmmGwwa ! Dela roraswd nfuî na;tru Pierre Courtade redactor de po- I tică externă a zîarului „LIMITE“ pentru îndepârtarea CDnu!iişilor francezi dela putere întâmplările din Indochina, priej pentru un atac anti-comunist în Franţa. — De Gaulle îşi aşteaptă ceasul ?ăbictimea inMgUov imprexenţa unfiăfsi republeamiot Am primit cu mare întârziere articolul colaboratorului nostru» PIErrRE COURTADE, redactorul de politică externă al ziarului „L’HUMANITÉ“. Cu toate că anumite evenimente despre care se vorbeşte în articol, alegerea preşedintelui Republicii Franceze şi formarea noului guvern — au fost rezolvate între timp, redăm totuşi articolul lui Courtade» pentru interesul ce-l reprezintă. Se vor vedea manevrele prin care reacţiunea încearcă să îndepărteze de la putere Partidul Comunist — cel mai mare partid din Franţa» — încercarea de a folosi evenimentele din Indochina împotriva democraţiei franceze precum şi perspectiva justă verificată de evenimente — pe care Courtade o dă dezvoltării ulterioare a vieţii politice franceze. STALINGRAD, oraşul erou In care ostaşii sovietici au nimicit m'Lil imincibilităţii armatelor germane este azi un imens sar'îer de construcţie Cla ce In ce mai puţine sunt urmele războiului, totulM mândru «e Înalţă rul oraşe de pe V 'îi, Viaţa politică franceză este stăpânită în clipa de faţă, de întrebarea dacă Leon Bilim şi guvernul lui, vor rămâne la putere şi după alegerile pentru Preşedinţia Republicei, care urmează să aibă lot la 14 ianuarie. In ce priveşte pe Wum, el a afirmat întotdeauna că aceasta nu ar fi intenţia sa şi că formula unui guvern exclusiv socialist ar fi o formulă de tranziţie. E evident că este îndeajuns de paradoxal ca uni partid care a pierdut voturi în ultimele alegeri să pretindă să-şi asume singur răspunderile conducerii, în timp ce un partid ca cel comunist, care este primul partid în Franţa, trebue să se mulţumească cu un rol secundar ! Dar reacţiunea şi-a propus să impună ceiace se numeşte „prelun- C'yo j"; viz r.. • s.i menţină, ad'că, la putere e că pu, socialistă s'ngură. îşi închipue că va izbuti, izolând Partidul Comunist de Naţiune, pre■ (Cc„I vinere în pag IV-a col. 1-2) 1 ^ In pag. IV-a • Uriaşe manifestaţii anti - guvernamentale la Tokio. • Declaraţiile primului ministru bulgar Gheorghe Dimitrov© Civilii britanici vor fi evacuaţi din Palestina. • Noui trupe franceze trimise în Indochina. • Procesul unei organizaţii fasciste de spionaj în Iugoslavia.