Scânteia, martie 1947 (Anul 4, nr. 762-787)

1947-03-02 / nr. 763

2 Reportaj paral»e/»lar Situaţia minerilor din Valea Ju’uv Intervenţia tov. Mihai Mujic Camera a luat vacanţă până la 11 Martie Şedinţa de erl a Camerei s’a deschis la ora 17.30 sub preşedinţia d.lui Em. Tătărescu, vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor. Pe banca ministerială se aflau : tov Teohari Georgescu, prof. N. Profiri, Octav Livezeanu, Radu Roşculeţ, Romulus Zăroni, prof Const. Daicoviei * Ion Ciolan. I. CLEJA (F.P.) citeşte sumarul şedinţei precedente care se aprobă. Dr. MACAVESCU (P.S.D.) face o comunicare cu privire la regulament, referitor la felul cum sunt redate în presă desbaterile parlamentare. Mai fac comunicări : Ion Bâzgă (P.S.D), Iosif Naumov (P.S.D.) Tiberiu Bordea (P.S.D.) și Stelian Tudorică (P.N.P.). MIHAI MUJIC (P. C. R.) : „Muncitorimea din întreaga tari a dat cu încredere votul său Blocului Partidelor Democrate. Încrederea de care Blocul s’a bucurat în alegeri a avut ca bază platforma-program cu care au venit candidaţii In faţa maselor. Unul din punctele platformeiprogram prevede luarea de măsuri In domeniul fiscalităţii, care să însemneze o aşezare într’adeva democratică a sarcinilor fiscale şi aplicarea impozitului regresiv pe câştigurile realizate de rărre salariaţi, prin munca tn »cred sau ore suplimentare. Tonă tn prezent nu s’a Inat Ină nici o măsură $1 nici nu ştiu dacă s’a iniţiat de către d. ministru de Finanţe redactare« nici proect de lege In acest sens. Toţi salariaţii In general fi muncitorimea minieri In special, continuă să suporte o apăsare nedreaptă a impozitelor pe salarii. Astăzi când lozinca centrală a muncitorimii este „lupta pentru mărimea producţiei" când muncitorii mineri din Valea Jiului au atins o producţie de 7 mii tone zilnic, faţă de 5.00 tone din luna Septembrie 1948, cer eu hotărîri să nu mai fie pedepsit! pentru Înaltul spirit patriotic de care au dat dovadă. Pedeapsa pe care nu vor să o mai suporte, este aceea că la câştigul realizat prin munca suplimentară sau printr’un efort mult mai mare, să nu mai vie Statul st &S le la o mare parte din acest câștig realizat prin tiuda lor. Pentru a Înlătura această nedreptate, imi permit a propune d-Tnt ministru de Finanțe următoarele : 1. Reducerea cotelor de impunere a salariilor : 2. Aplicarea unui impozit regresiv la câştigurile realizate dintr’o muncă suplimentară, sau muncă în acord. Această regresivitate să fie astfel aplicată, încât să constitue un adevârat stimulent pentru muncitor de a-ţi încorda eforturile la mărirea producţiei — cu cât producţia va fi mai mare cu atât cota de impunere să fie mai mică, ajungându-se ca la un anumit procent de ridicare a producţiei, câştigul realizat pentru această producţie să fie, scutit de orice impozit. Realizând acest deziderat, înseamnă că guvernul a îndeplinit unul din punctele platformeiprogram, constituind o nouă dovadă că merităm într’adevăr să ne bucurăm de încrederea maselor largi ale poporului. (Aplauze prelungite). D SEVER PASCHI EVIC) (P. N.L.)Tătărescul, raportor, citeşte raportul privitor la verificarea operaţiunilor casieriei Adunării Deputaţilor pe timpul dela 1 Noiembrie 1946 până la 28 Februarie 1947. Camera aprobă raportul. Şedinţa se suspendă, deputaţii trecând să lucreze in comisiuni. La redeschidere, — ordinea de zi fiind epuizată — d. vice-preşedinte Em Tătărescu, închide şedinţa. Cea următoare. Marţi 11 Martie ora 16.30. Democratizarea bugetului trebuie să devină o realitate (Urmari din pag. l a) tuisli care poate fi evitată, orice cheltuială care poate fi amânată, nu are ce căuta in bugetul Statului. Prin economii severe, printr’o bună administrare a întreprinderilor şi avutului Statului, printr'o dreaptă aşezare şi realizare a impozitelor directe, printr’o neobosită urmărire şi încasare a impozitelor indirecte, prin stârpirea evaziunilor, finanţele noastre publice vor fi aşezate pe bazele sănătoase, care vor asigura, cu timpul, echilibrul atât de râvnit al veniturilor și cheltuelilor publice Tudor Savin Roata istoriei se învârtește înainte! ta legături cu răscoala în Septembrie 1923. Despre incendiul din Reichstag am aflat din ziare in ziua de 28 Februarie.... Convingerea mea adânci este ci incedierea Reichstagului nu poate fi decât opera celor mai răi dușmani ai comunismului, care prin acest act, au vrut să creeze o atmosferă propice pentru nimicirea mişcării muncitoreşti şi « (Urmată din pag. l-a) mai admirabilă ţari dia lame şti are alei, in Germania, milioane de partizani In persoana celor mai buni fii ai poporului german. Ştie aceasta— Goering (răcnind) :.... Eu nu sunt aici ca să-mi iei Interogatoriul ca un judecător, şi ca să-ţi permit să-mi faci reproşuri. Preşedintele Dimitrov, v-am mai spus că aici nu vă este îngăduit să faceţi propagandă Partidului Comunist German...... comunistă..... Trebue să puneţi GH. DIMITROV Berlin, 20 Martie 1933 La 21 Septembrie, la Leipzig. Începe judecarea procesului incendierii Reichstagului. In scop propagandistic, şedinţele sunt transmise prin radio. Naziştii sperau să dea o lovitură mortală întregii mişcări antifasciste Dar la 23 Septembrie începe interogatoriul lui Dimitrov şi lucrurile iau o întorsătură neaşteptată. „Rolurile pregătite timp atât de îndelungat şi învăţate pe de rost nu mai valorează nimic’’ — scrie Pravda. — „Pe tribuna opiniei publice mondiale atou preşedintele Curţii, Bfinger şi comunistul bulgar Dimitrov placa ea lumea ea, partidul său, morala sa..... Dimitrov nu se apără împotriva acuzaţiei de incendiere a Rechistagului. El acuză Curtea de Justiţie fascistă şi pe cârmuitorii fascist!“ Şi In aceiaş zi transmisiunile prin radio ale procesului sunt brusc întrerupte. Sute de scrisori şi telegrame de solidaritate cu Dimitrov, de înfierare a Înscenării fasciste sosesc dela fruntaşii intelectualităţii lumii întregi. Dela Romain Rolland. Henry Barbusse... ..VA ESTE DESIGUR FRICA DE ÎNTREBĂRILE MELE, D-LE PRIM MINISTRU !” In ziua de 4 Noembrie 1933, este audiat Hermann Goering. Dimitrov arată că Goering ca prim ministru, ministru de interne şi preşedinte al Reichstagului n’a ordonat nici un fel de cercetări în afacerea incendierii Reichstagului, ci chiar a doua zi după incendiere a declarat că acest lucru e opera P. C. German şi a interzis să se facă"orice" alte cercetări. Goering :.... Pentru mine aceasta e o crimă politică şi convingerea mea era de asemenea că criminalii trebue căutaţi (către Dimitrov) în partidul vostru. Dimitrov: Ştie de prim ministru că acest partid „care trebue exterminat“, conduce a şasea parte a pământului, anume Uniunea Sovietică, că această U. S. întreţine relaţiuni diplomatice, politice şi economice cu Germania şi că comenzile ei sunt bine venite pentru muncitorii germani . Preşedintele (către Dimitrov): Vă interzic să faceţi aici propagandă comunistă. Dimitrov: D. Goering face aici propagandă naţional-socia- estă (se întoarce către Goering) Această concepţie bolşevică domneşte in Uniunea Sovietică, In cea mai mare şi numai întrebări obiective Dimitrov: Eu sunt foarte mulţumit de răspunsul d-hil prim ministru. Am de pus încă o întrebare obiectivă. Preşedintele : Vă retrag cuvântul. Goering (răcnind) : Afară cu dumneata ! Preşedintele (către poliţişti): Scoateţi-l afară ! Dimitrov (pe care poliţiştii l-au înşfăcat) : Vă este, desigur frică de întrebările mele, domnule prim ministru. Goering (strigând după Dimitrov): Aşteaptă numai, până nu vei mai fi în puterea legală a acestei curţi de justiţie şi te vom avea noi la mână şi fiecare reprezintă APJu. SENSUL SI CONŢINUTUL VIETH MELE In ziua de 16 Decembrie 1933 Dimitrov capătă drept la ultimul cuvânt. La intervenţia preşedintelui care-i cerea să folosească termeni mai reverenţiorşi, Dimitrov ripostează : „recunosc că limbajul meu este tăios şi aspru. Lupta şi viaţa mi-au fost şi ele totdeauna tăioase şi aspre. Obişnuiesc să spun lucrurilor pe nume !.... APAR CINSTEA MEA PROPRIE DE COMUNIST, DE REVOLUŢIONAR. APAR IDEILE MELE, CONVINGERILE MELE COMUNISTE. APAR SENSUL ŞI CONŢINUTUL VIEŢI MELE". Şi Dimitrov continuă să demaşte înscenarea hitleristă, el apără şi justifică linia politică a partidelor comuniste din toate ţările„UNDE NU E FASCISMUL BARBAR SI SĂLBATEC 7 ,JVu am fost numai eu prisosinţă insultat prin presă — aceasta mă lasă rece — dar ,prin mine — şi Poporul meu bulgar a fost numit „turbat” şi ..barbar’’... şi eu nu pot trece cu tăcerea peste fapte. Este drept că FASCISMUL bulgar este foarte turbat şi barbar. Muncitorimea, ţărănimea, intelectualii din popor, nu sunt însă nici turbaţii nici barbari.. Barbar şi sălbatec este în Bulgaria numai fascismul. DAR VA ÎNTREB DOMNULE PRESEDINTE IN CARE TARA NU ESTE FASCISMUL BARBAR SI SĂLBATEC ? Preşedintele: nu cred că faceţi aluzie la situaţia din Germania ? Dimitrov (cu un surâs ironic): fireşte că nu, domnule preşedinte.... Şi Dimitrov închee ,în secolul al XVI-lea în faţa asprului tribunal al inchiziţiei a stat întemeetorul fizicei Galileo Galilei, care urma să fie condamnat la moarte ca eretic... El a exclamat cu cea mai adâncă convingere şi hotărire ••Şi totuşi pământul se învârteşte’’ şi această rocă ştiinţifică a devenit mai târziu patrimoniul opoim al Întregii omeniri. (Preşedintele Întrerupe cu vehemenţă pe Dimitrov, se ridică, ia actele şi vrea să plece).’ ,SE ÎNVÂRTEŞTE roata istoriei Dimitrov : Noi comuniştii putem spune astăzi cu tot atâta hotărâre ca şi bătrânul Galileu: Se Învârteşte totuşi Roata Istoriei, se Învârteşte înainte... Şi această roată mânată de către proletariat sub conducerea comuniştilor nu va putea fi oprită prin nici un fel de măsuri de exterminare, prin nici un fel de pedepse cu inchisoare şi condamnări la moarte. Ea se învârteşte şi se va învârti până la victoria defintivă a comunismului”.Poliţia îl înşfacă pe Dimitrov şi îl aşează cu forţa pe banca acuzării. Curtea anunţă că lui Dimitrov i s’a retras definitiv cuvântul). In dimineaţa zilei de 27 Februarie, Dimitrov e adus la aerodrom, i se aduce la cunoştinţă că a fost achitat şi că e expulzat in Uniunea Sovietică- Seara el soseşte la Moscova unde i se face o primire triumfală... Era prima victorie asupra hitlerismului. „AU TRECUT 22 DE ANI DE CÂND NAM PUS PICIORUL PE PAMANTUL BULGARIEI Şi în 5 Noembrie 1945 se întoarce în Bulgaria, Gheorghe Dimitrov, conducătorul revoluţiei din 1923, procurorul umanităţii la procesul din 1933, comunistul Dimitrov, creator din exil al Frontului Patriei, şi erou naţional al Bulgariei. PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIŞTRI Gheorghi Dimitrov, Întemeietorul Frontului Patriei, primeşte în urma strălucitei victorii electorale a Partidului Comunist Bulgar (care obţinând 2.262.000 voturi — aproape 60% — s'a plasat ■ în fruntea tuturor partidelor din Bulgaria cu 277 deputaţi din totalul de 465), însărcinarea formării noului guvern al Republicei populare Bulgare. Au trecut 14 ani de la incendierea Reichstag-ului, înscenare care urmărea nimicirea partidelor comuniste prin teroarea sângeroasă a bandelor fasciste. A trecut şi războiul, iar alegerile au aşezat pe comunişti în fruntea tuturor partidelor, în Franţa, Cehoslovacia, Bulgaria şi nici un guvern nu poate fi alcătuit fără participarea comuniştilor în Italia, Iugoslavia, Polonia, România, Ungaria, Albania. In urma lui Hitler. Goering, Goebbels n'a rămas decât amintirea milioanelor de vieţi distruse în timp ce în frunte cu acuzatul de L leipzig, Partidul Comunist Bulgar, conduce poporul bulgar spre acea viaţă nouă, liberă şi fericită pentru care s'au jertfit, ani dearândul, fiii săi cei mai buni. Tudor Olaru CÂNTEIA“ Noul de salarizare § Tin DIN STRAIN ap IE / TI BfbM( 1 - ft ) modificării cotelor fiscale de Preturile de vânzare a pro- * ___________________________________________ (Unitarp din pag. 1-a leiaşi ramuri de producţie, după munca şi răspunderea fiecărui salariat. CÂŞTIGURILE SALARIAŢILOR DEPE URMA MUNCII IN ACORD $1 A ORELOR SUPLIMENTARE VOR FI SIMȚITOR SPORITE Offert tumă ncum munca in acord era calculată numai la •alariul Ac haită, pH» momi »idem Ae salarizare, acordul fiind calculat la »alariul loial (»alariui Ae ba»ă piu» avantagU), ca aduce un real si »imfitor beneficiu salariatului. Iată un exemplu: Un muncitor metalurgist după actualul mod de salarizare, care lucrează In acord şi care reuşeşte să producă cu 100°/« mai mult faţă de norma stabilită, primeşte salariul calculat astfel : Pentru primele 10 piese făcute în 8 ore, 13.600 lei, iar pentru producţia în plus lei 8.160, în total 21.760 lei, ora fiind socotită la 1700 lei. De fapt, acest salariat ar trebui să primească la un plus de producţie un salariu mai mare, dacă acordul este socotit la salariul total. După noua normă de salarizare — la exemplul de mai sus , muncitorul va primi: 13.600 lei pentru producţia normală şi 20.400 lei la producţia în plus. Deci, în total 34.000 lei în loc de 21.760 lei. Iată beneficiul deosebit pe care îl va avea salariatul prin aplicarea noului sistem de salarizare. De asemenea, orele suplimentare fiind calculate şi plătite tot la salariul total, vor constitui şi ele un simţitor venit în bugetul salariatului. Totodată se va produce o erarhizare a diferitelor ramuri de producţie, aşezându-se In mod just In frunte Industria mineră, metalurgică, etc. CUM SE VOR ACORDA TAINURILE In ce priveşte noul regim al tainurilor, pentru a se da posibilitatea scoaterii unor categorii de muncitori din situaţia de a mai alimenta bursa neagră cu unele produse, C. G. M. propune ca tainurile să intre în calculul salariilor. In viitor, tainurile nu vor depăşi raţiile oficiale, iar salariaţii respectivi le vor obţine gratuit. IMPOZITE REGRESIVE LA MUNCA IN ACORD 91 LA ORELE SUPLIMENTARETov. Emilian Angheliu, a accentuat apoi asupra necesităţii modificării cotelor fiscale de impunere asupra salariilor, In aşa fel încât impozitul reţinut să nu depăşească valoarea actualelor impuneri. Pentru ca salariaţii sa beneficieze de munca prestată in orele suplimentare sl In acord, va fi necesară aplicarea Impozitului represiv Ia câştigurile realizate prin aceste munci. EGONOMATELE 91 * CANTINELE BAZA APROVIZIONĂRII SALARIAŢILOR Preţurile de vânzare a produselor prin economat urmând a se face numai la preţurile oficiale de la data cumpărării produselor. Mărfurile care nu au preţuri oficiale, vor fi plătite de către salariaţi la preţul de cumpărare de la producător sau după preţul Mercurialului Primăriei respective. In ceea ce priveşte cantinele, trebue să se respecte cu stricteţe plătirea meselor cu 50 la sută din preţul de post al alimentelor, socotite la preţurile oficiale. „ Acolo unde nu s’a reuşit să se înfiinţeze cantine, rămâne ca o sarcină pentru salariaţi de a duce mai departe acţiunea spre a determina pe patroni să re înfiinţeze şi să aplice acelaş regim. Concomitent cu simţitoarele avantagii băneşti ce vor decurge din noul sistem de salarizare, C. G. M. socoteşte că un sprijin important în viaţa salariaţilor ii constitue economatele şi cantinele. Mişcarea sindicală — a continuat tov. Angheliu — va mo-In ce priveşte modul de saluribiliza pe toţi salariaţii, pentru zare al funcţionarilor publici, a determina pe patroni să-şi tov. Bonillan Angheliu, va face facă datoria de a-i aproviziona, azi precizări. ★ Ajutorul ţărilor prietene (Urmare din pag. 1-a) cât şi situaţia producţiei industriale române. Presa cehoslovacă subliniază cu acest prilej sforţările guvernului şi poporului român pentru ajutorarea regiunilor bântuite de secetă şi aminteşte sprijinul pe care România l-a dat emigranţilor cehoslovaci in timpul războiului, precum şi concursul pe care l-a dat transporturilor UNRRA pentru Cehoslovacia îndrumate prin România in primele luni de după război. Şi Polonie ne ajuta , Polonia, o altă ţară prietenă, îşi manifestă şi ea dorinţa de a ne ajuta. , Din Polonia, unde capitala este numai ruine, unde războiul a lăsat arme adânci, unde în anul trecut nu aa putut cultiva nici 2/3 din pământul arabil, ne vor sosi curând ajutoare. Suntem informaţi că Polonia ne va trimite 62 vagoane zahăr şi o serie de unelte necesare campaniei agricole. La cele de mai sus se adaugă intensificarea schimburilor cu Ungaria şi Iugoslavia, ţări care şi-au exprimat dorinţa de a ne livra cerealele şi seminţele trebuincioase insămânţărilor. ★ Aceste importuri, ca şi cele ce urmează a fi realizate In curând, sunt roadele activităţii recente a guvernului. Ele vor contribui la îmbunătăţirea cu un ceas mai devreme, a situaţiei economice a ţării. Solemnitatea primiri delegaţiei bulgare Eri 1gar* 12% dim., a avut loc la Cemeră solemnitatea primirii delegaţiei bulgare, care a însoţit primul eşalon de 10 vagoane, din ajutorul destinat României. Delegaţia era compusă din d-nii Hristo Nedelcev, Pencio Petcov secretarul organizaţiei de ajutorare, Vancev însărcinatul de afaceri al Bulgariei la Bucureşti, Zagurovschi ministru plenipotenţiar, Pauncev, ataşat de presă, S. A. In biroul preşedintelui Adunării Deputaţilor, delegaţie a fost Întâmpinată de d-nii Mihail Sadoveanu preşedinte al Camerei, al Cursului şi al Asociaţiei Româmo-Bulgare, Prof. Petre Connstantinescu-Iaşi, vice-preşedinte al Adunării Deputaţilor şi al Asociaţiei Româno-Bulgar* Dr. Eduard Mezincescu membru în C. C. al Careului, Mercadov, din A. R. B., Ing. Ghiţulescu din A.R.B., din Etrina Eftimiu, precum şi numeroşi ziarişti Au luat cuvântul d-nii Dr. Eduard Mezincescu, Mihail Sadoveanu şi Prof. Petre Constantinescu.Iaşi, cari au mulţumit poporului bulgar pentru darul ce-i trimite regiunilor înfometate din România, subliniind cu toţii prietenia tot mai strânsă a celor două popoare vecine In numele delegaţiei bulgare a răspuns d. Hristo Nedelcev, aminţind legăturile din trecut cari a urnlt pe Bulgari şi Români şi frăţietatea de astăzi, când ambele ţări au regimuri democratice. încheind, d-sa a arătat că in curând, va sosi in ţară şi restul ajutorului strâns de poporul bulgar. Solemnitatea s’a terminat într’o caldă atmosferă de prietenie româno bulgară. Menţionăm că cele 10 vagoane primite conţin: grâu, porumb, orez, marmeladă, zahăr, îmbrăcăminte Încălţăminte etc. PRIMELE VAGOANE CU ALIMENTE” DIN BULGARIA PORNESC ASTAZI SPRE REGIUNILE INSECETATE Aseară, Vineri, a avut loc la C.A.R.S. o conferinţă în cadrul căreia s’a făcut repartiţia pe judeţe a primelor zece vagoane cu alimente şi îmbrăcăminte trimise de poporul bulgar pentru copiii din regiunile însecetate. Au luat parte d-nii : Penciu Petcov, secretarul Comitetului de Acţiune pentru ajutorare din Rusciuk şi Hristo Nedelcev, inspectorul regiunii Rusciuk al Ministerului Politicei Sociale, d-na Elena Teohari Georgescu, dr. Eduard Mezincescu, secretarul general al C.A.R.S.-ului , Crăstin Pironsky, secretarul Legaţiei Republicii Populare Bulgare în România, apoi : inspector Podoleanu, Iosifescu, B. Varvara, Lupaşcu de la C.A.R.S., precum şi Paul Donici, reprezentantul presei bulgare. S-a făcut următoarea repartiţie : un vagon de 11.000 kgr alimente şi îmbrăcăminte din., partea Municipiului Sofia şi altul de 14.000 kgr. din partea oraşului Loveci, au fost destinate Capitalei Moldovei şi jud. Iaşi ; un vagon de 7.000 kgr. din partea localităţii Loveci. şi altul de la Bazargic pentru jud. Trei.Scaune ; un vagon de 8.000 kgr din partea oraşului Sliven. pentru jud. Fălciu ; un vagon de aproape 15.000 kgr., din partea oraşelor Rusciuk şi Tutrakan (Turtukalis şi Trifon Dalakis condamnaţi caiai şi altul din partea oraşului Teteven pentru jud. Covurlui un vagon din partea oraşului Stara Zagora, pentru jud. Botoşani ; un vagon din partea oraşului Goma Oriahoviţa pentru jud. R.Sărat un vagon din partea oraşului Părvomai, pentru jud. Vaslui. Datorită solicitudinii conducerii căilor ferate, aceste 10 vagoane vor fi expediate chiar la cursul zilei de astăzi locului la drept. Distribuirea articolelor tehaice deindată. Astăzi vor mai intra prin punctul de frontieră Cardanul Negru Vodă alte zece vagoane In total vor veni prin acest punct aproape 100 vagoane cu hrană şi îmbrăcăminte din partea destoinicului popor bulgar, care a răspuns cu entuziasm la chemarea conducătorilor săi de a ajuta poporul român, plin de recunoştinţă. vii mmin I Sib IIi Au răspuns muncitorii de la fabrica de pielărie Migrai, respingând manevra patronului Muncitorii de la Migrai au ţinut o şedinţă în care au discutat propunerile patronilor de a li se da avansuri asupra salariilor. Ei au votat la sfârşit următoarea Moţiune: Noi muncitorii şi muncitoarele din fabrica Migrai, fabrică de pielărie şi încălţăminte, înlruniţi în adunare generală în seara zilei de 27 II. 1947, ne luăm angajamentul de a lupta cu cea mai mare dârzenie şi de a sprijini instructajul C. G. M. şi de a respinge propunerea patronior de a ne trage în cursă cu avansuri în contul noii salarizări. Vom intensifica demersurile la direcţiune ca să ne aprovizioneze economatul şi cantina în loc să ne dea avansuri. Prezidiul acestei şedinţi este format din: tov. Popescu Vasile, preşedintele sindicatului; tov. Cornea D-tru, secretarul sindicatului; tov Cârjaliu C-tin din comitetul sindicatului; tov. Betea Traian din comitetul sindicatului, precum şi comitetul fabricei Migrai. Şedinţa a fost prezidată de tov. Iliescu Eftimie, preşedintele comitetului de fabrică. Se prelungeşte termenul de şedere în ţară a străinilor Prefectura Poliţiei Capitalei, Serviciul Controlului Străinilor, comunică : In Conformitate cu ordinul Ministerului Afacerilor Interne se aduce la cunoştinţa Cetăţenilor străini şi apatrizi posesori ai adeverinţelor cu termen 38 Februarie 1947, care fac parte din revizuirea anuală, că li se prelungeşte termenul de şedere în ţară din mod automat fără îndeplinirea vreunei formalităţi, până la 30 Martie 1947. Farmaciile de serviciu Salomon Avram Bacău, atr. Biexoianu 10 ; Ghiland Olar, Bd. Domniței 14, tel. 38535; Ladureacu Claudia, etr. Blfmaxi 14, tel. 43549; Roşu D. Alexandru, Calea Griviţei 70 tel. 56645; Popescu Alexandrina, Bucureștii Noi 125; Popaecu Dinulescu, Şos. Crâmgaşi 15; Constantinaescu Lázar, strada Romană 3, tel. 20372; Mazilu Ana, Str. Av. Radu Baller 13, telefon 28558; Goldenberg I., Drumul Lacul Teiului 51; Nemţeanu Tomescu E., Colentina, str. Regina Maria 53, tel. 11306; Constantinascu Menzietta, Principele Nicolae, Sos. Pantelimon 1, tel. 10229; Sardara Atena Elly, Calea Călăraşilor 86; Rolea Zoe, eftr. 11 Iunie 15; Teban Elena, etr. Drumul Serei 108; Dr. Opuri Atanase, etr. lovor 48, tel. 33646; leac D. Constanţa, Sos. Grozăveşti 2; Jalbă C-tin, Militari Reg. Alex. 192. Azi pâine Azi este valabilă a doua jumătate a bonului 206 pentru una raţie de 250 gr. pâine. Duminică 2 Martie 1947 sânt valabile ambele jumătăţi ale bonului 207 pentru una raţie de 250 gr. pâine. Imprimeriile „SCRISUL LIBER, SV. Belvedere No. 6 — Bucureşti ” Conducătorii trusturilor germane încurajează activtatea foştilor nazişti CE SCRIE „NEUES VEUTSCHUADIV’ PE MARGINEA DESCOPERIRII RECENTULUI COMPLOT DIN GERMANIA ■MUT, SS (JOERPBS*). — Tas» transmite : Aproape tonta ziarele Berline se comentează descoperirea organizaţiunilor naziste subterane din Germania Occidentală. „InoA Sa multora Mar, scrie „Neues Deutschland“ că îndărătul tuturor incidentelor, din părţile sudice şi occidentale ale Germaniei ,e ascund foştii conducători nazişti. Acum, chiar şi acele ziare care de-abia de curând negaseră complect existenţa unor organizaţiuni clandestine asemănătoare, s’au alarmat“. Ziarul reaminteşte că nimeni altul decât conducătorul socialdemocraţilor germani din zona occidentală, Kurt Schumacher scrisese la 30 Noembrie 1948 după călătoria sa în Anglia în ziarul „Telegraph”: „Organizaţiunile clandestine din Germania nu reprezintă pentru moment o primejdie reală”. „Neues Deutscbland” subliniază că: „In sudul şi vestul Germaniei mişcarea clandestină va căuta mereu forme nouiatâta timp cât burghezia reacţionară Îşi va păstra poziţiile ei economice. Noi ştim foarte bine ceea ce se petrece în Hanovra şi în Germania de sud. Noi cunoaştem metodele pe care le folosesc directorii trusturilor şi ai marilor societăţi comerciale pentru a uşura existenţa foştilor ofiţeri şi a naziştilor activi şi a le da posibilitatea să-şi continue fosta lor activitate. Atâta timp cât nu vor expropriaţi junkerii şi monopoliştii, atâta timp va exista nu numai reacţiunea dar şi mişcarea nazistă ilegală. Cât timp foştii conducători nazişti vor rămâne •• înaltele lor posturi sau până când vor fi ajutati să ocupe din nou aceste posturi înalte, mişcarea nazistă ilegală se va trupa in jurul acestor personalităţi De aceea epuraţia trebuie făcută şi ea trebue începută de sus Politica exteră a guvernului francez aprobată în unanimitate PARIS 28 (Rador). — Franţa a trimis o notă de protest guvernului britanic în legătură cu recenta hotărire britanică de a pune minele din Ruhr sub administraţie germană. — după cum a confirmat d. Georges Bidault, ministrul de externe, in cursul desbaterilor de Vineri de politică externă, din Adunarea Naţională Această declaraţie a sa a fost primită ca aplauze de Întreaga Adunare. După expunerea diolului dauLt, Adunarea i_a acordatîn unanimitate, Încredere. Aprobarea politicii externe a guvernului s’a făcut cu 608 voturi contra 0. Citând realizările sovietice din zona lor din Germania ca exemplu Pierre Cot a cerut naţionalizarea industriilor fi Iui celelealte zone. Modificarea structura sociale, reforma agrară şi sprijinirea mişcării muncitoreşti germane Executarea unor martri ai Comisiei O.IV.NI-IdS în strdla — Tasa transmite: Evangeloe Bade Curtea Marţială, au fost impusanchetă a ONU-ului trebuia să ia lui Bakalis şi Dalakis ca martori, că amândoi posedau informaţiuni ca din oraşul Kozani. Comisia de în considerare chestiunea invitării deoarece comisiunea era Informată interesante pentru comisiune. In legătură cu aceasta, secretariatul comisiunii printr’o scrisoare specială trimisă la 23 Februarie a cerut lui Kiru, reprezentantul Greciei In comisiune, să oprească execuţia. împuşcarea celor doi martori a provocat indignarea cercurilor com siunii. Se crede că «această chestiune se discută In şedinţa secretă a comisiuniI. Circulă chiar »vonul despre adresarea anal protest Împotriva portari ! autorităţilor greceşti. SALONIC, 28 (AGERPRIS). Accelerarea examinării problemei paleniene LONDRA, 88 (Radio). — Din New York se anunţă că d. Trigve Lie, Secretarul General al Naţiunilor Unite, examinează acum convocarea unei comisiuni ad hoc care să studieze fără întârziere chestiunea Palestinei. Comisiunea urmează să prezinte raportul ei Adunării Generale a Națiunilor Unite la sesiunea sa viitoare din Septembrie. Partidele Coimunist şi Socialist pse liste comune in alegerile disi Sicilia ROMA 28 (Radio). — Partidele Comunist, Socialist şi a Acţiunii, vor prezenta o listă unică de candidat la alegerile regionale din Sicilia, cari vor avea lec la 20 Aprilia. 4 x Uriașe incendii în doar ie din Pearî 1 B 8 pe Harbour si ea o moart dn Lisabena tOKi ORA, 28 (Rador). — După cum anunță postul de radio Xcu: York, un incendiu uria» s'a declarat la dokul din Pearl Harbour, baza navală americană din Hawai- Pagubele se cifrează la »nie de mii de dolari. In urma »forțărilor marinarilor, au fost salvate 5.000 tone alimente. Nici un vas nu a fost avariat, dar peste 100 de marinari au fost răniţi, iar 2. şi-au pierdut cunoştinţa din pricina fumului. LISABONA 28 (Rador) Unul dintre cele mai mari incendii din Portugalia din ultimii 50 de ani a izbucnit Vineri dimineața la moara mai modernă din Portugalia. Flăcările au mistuit peste 4 000 de saci cu făină și primejduind serios aprovizionarea cu pâine a Lisabonei. Şedinţa Prezidiumului Sovietului Suprem et U. R. S. S. MOSCOVA, X (Radorl — TASS transmite: Miercuri a emit loc şedinţa Prezidiumului Sovietului Stamprem al Trniunii Sovietice, care s’a ţinut sub preşedinţia lui Nicolae Svetnik, preşedintele Prezidiumului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, Prezidiumul a examinat chestiuni decurgând din hotărârile luate in cea de a treia sesiune a Sovietului Suprem al Ifrutan- Sovietic. D ALIANŢĂ LONDRA, 28 (Radio). — Marea Britanie şi Franţa au ajuns la un acord în privinţa încheierii unui tratat de alianţă. Ştirea a fost adusă la cunoştinţă astăzi după amiază la D. Revin a anunţat în Camera Comunelor Camera Comunelor de d. Revin, ministrul de Externe al Marei Britanii. D-sa a declarat că tratatul va fi semnat Marţea viitoare, la Dunouere, de către d. Bidault, ministru de Externe al Franţei şi de către d-sa. In şedinţa de azi a Consiliului de miniştri francez d. Bidault a declarat că tratatul anglo-francez încheiat acum va fi valabil timp de 50 ani şi că el are menirea să asigure Anglia şi Franţa în contra posibilităţii unei noui agresiuni germane. tai UHUIIIU llfigjlbilblij lll&IIUtm din romînia nc - engleze LONDRA,28 (Rador). — Harry Pollitt, secretarul Partidului Comunist Britanic, a declarat Vineri la conferinţa partidelor comuniste din Imperiul britanic : „Avem un interes comun in Anglia, Canada şi Australia să împiedicăm ca ţările noastre să devină al 49-lea, al 50-lea şi al 51-lea stat din Statele Unite”. Tim Buck, şeful delegaţiei canadiene, a spus între altele: „Interesele monopoliste din Dominioane caută relaţii mai strânse cu bogatele şi puternicele Statele Unite ale Americei. Ele desvălue o tot mai mare dispoziţie de a se identifica cu politica lor agresivă şi belicoasă”. Pentru a arăta modificarea relaţiilor economice ale Canadei cu Anglia şi Statele Unite Buck a subliniat că investiţiile britanice in Canada au scăzut astăzi la 1 miliard 600 000.000 dolari dela 2 miliarde 500.000 000 dolari în 1944. In același interval de timp, investițiile a®* nordamericane au crescut dela 800.000.000 dolari la peste 4 miliarde și continuă să crească rapid. Plenara C. C. al Partidului Comunist (bolșevic) din U. R. S. S. MOSCOVA, 28. (Agerpres). — TASS transmite: Zilele acestea a avut loc la Moscova adunarea plenară ordinară a Comitetului Central al Partidului Comunist (bolșevic) din U R. S . , care a decutat chestiunea măsurilor ce trebuesc luate pentru desvoltarea agriculurii in perioada de după războiu șl a adoptat hotăriri corespunzătoare. După raportul lui Andreiev, asupra măsurilor luate pentru promovarea agriculturii s’au luat următoarele hotărîri: să se atingă în curs de trei ani nivelul de dinainte de războiu al producţiei de cereale şi să fie depăşit considerabil la sfârşitul planului cincinal, să se întreacă în acelaş interval de timp producţia antibolică a plantelor industriale. Hotărîri asemănătoare au fost adoptate cu privire la creşterea animalelor. Adunarea plenară a numit pe Voznesenski in calitate de membru în biroul politic al Comitetului Central al Partidului Comuni (bolșevic) din U. R. S. S. 0 »III naili Darin britanci penru soluţionarea crizei de cărbuni din stagia LONDRA, 28 (Eador). — Uniunea Naţională a Minerilor britanici — cel mai numeros sindicat de mineri din lume — a informat pe primul ministru Attlee şi pe colegii săi din ,,cabinetul pentru carburanţi“ că sindicatul are de gând să înfiinţeze o organizaţie specială pentru mâna de lucru, pentru a ajuta guvernul să şi realizeze obiectivul de 200 milioane tone de cărbuni pe an — minimul necesar pentru nevoile Angliei, după socotelile făcute de guvern.