Scânteia, mai 1947 (Anul 4, nr. 811-834)
1947-05-01 / nr. 811
în Aseară la orele 21 Staţiunea Băneasa a Institului Meteorologic cocnunlica următoarele date cu privire la peuipnta filumfulia din cursul zi iei până la orele 20. A plouat mai puternic la: Timişoara (6 mm.), Botoşani (8 mm.), Lugoj (6 mm.), Intorsirra Buzăului (8 mm.), Păltinaş (7 mai.), Predeal (7 mm.), Bârlad (5 mm.), Sibiu (7 mm.), Făgăraş (8 mm.), Arad (5 mm.), Deina (5 în ani ), Sighişoara (8 mm.). Ploi mai slabe s-au înregistrat în regiunile: Caransebeş (2 mm.), Reşiţa (3 mim.), Brustuvala (3 mm.), Roman (1 mm.), laşi (2 mm.), Sinaia (1 mm.), Oaradea (3 mm.), Turda (1 mm.), Tg. Jiu (1 mm), Urziceni (2 mmm.), Cluj (2 mm.), Tecuci (3 mm.), Galaţi (2 mm.), Ploeşti (1 mm.), Buzău (3 mm), şi C.Lung Moldova (1 mm.)Precipaţiuni cu soare la: Braşov (0,1), Cerna Vodă (0,4), Piatra Neamţ (0,1), Bistriţa (0,4), precum şi la: R.Vâlcea, Bucureşti, Constanta, Tg.-Ocna, Târ- —,î, Pit; j';. T.-Măgurele si BasĂu unde ploaia abila începuse. 3' i :rEVAB PLOI LOCALE l!M MAI TOATA TARA Corul variabil cu tendinţe de acoperire temporară în cea mai mare parte a tării Temperatura în scădere. Sunt prevăzute sprecipitaşi mai locale ,n mas toată tara. PLOAIA CĂZUTĂ AJUTA SENT''’.!!!? ATURILOR DE TOAÎiflNA Sl INSAMANTARILE DE PRIMAVARA Ploaia căsuţă, deşi nu suficientă, va avea totuşi o influenţă binefăcătoare asupra miturilor de toamnă, cari se vor înviora, în regiunile unde în ultima săptămână au mai Nordul Moldovei, Ardealul sudic şi central şi Banatul, ploaia căzută contribue efectiv la vegetaţia normală şi la semănatul în bune condiţiuni al porumbului. I . Schema reprezintă mersul însămânţarilor din acest an (împreună cu semănăturile de toamnă), în comparaţie cu însămânţările din ultimii 6 ani. Lina neagră repitizintă însămir târlie din acest an, linia albă media insământ,sărilor din ultimii 6 ani. Aceste două linii pornesc lateral, cum se obecarva după date,exsemnate pe linia de sub hartă, cam din 10 Martie când au început însâmânţările. Mersul săptămânal al ţnsămânţărilor este Însemnat cu puncte albe pe cele două linii. După cum se obsearvâ in a două jumătate a lunii Apriie însămanţări îu dm .c s an încep să se Intensifice urcându-se continuu pentru ca la ii Aprilie să înceapă a depăşi media insămânţărilor din aceeaşi perioadă a ultimilor 6 ani. Culturi „perene“ se numesc culturile de trifoi şi alte plante care odată însămânţate produc doi sau trei ani în şi din aceeaşi sămânţă, îşi imprumuta vitele şi se ajută la araluri Pentru a veni în ajutorul fraţilor lor din restul judeţului, plugarii plăţilor Bălin şi Borosia (Baia), deşi greu încercaţi, au înţeles să urmeze îndemnul tov. Hărătu, secretarul judeţenei Baia P. C. R., trimiţând în prăşiie Paşcani şi Lespezi, 500 atelaje pentru arat, cari vor fi deservite pe timp de 15 zile chiar de proprietarii lor. Plugarii plăşiior lipsite şi-au luat în schimb angajamentul de a asigura aratul, grăpatul şi semănatul la locuitorii cari vor însoţi atelajele. Tot pentru ajutorarea regiunilor lipsite, s-a hotărît, din Iniţiativa Partidului Comunist, de comun acord cu Comandamentul Unic Judeţean, trimiterea în judeţul Iaşi a 6 tractoare cu întreg personalul necesar. D. Alex Calotă — F. P. aduce la cunoştinţă următoarele : Problema circulaţiei şi transformării cerealelor în făină şi mălai este de o deosebită importanţă în aceste vremuri, în care orice bob de grâu sau porumb reprezintă o valoare şi o necesitate. Dar dacă sunt — trebue să să o recunoaştem — morali care înţeleg acest imperativ, sunt alţii, care îl nesocotesc com■lect. Fraudează pe plugari la nădiniş, nu cântăresc cerealele aduse, dosesc ,uiumul“ şi îi când la preţ negru. Zilele trecute, însoţit de profectul judeţului şi de organele administrative şi agricole, am vizitat câteva mori din Vlaşca, unde au fost descoperite lucruri surprinzătoare. La moara Gheorghiu pe şoseaua Ghizdarului, o jumătate de vagon de grâu şi porumb prin diferite cotloane şi poduri, sub felurite lacăte şi înscuietori. Saci plini cu făină de patiserie. La moara Sfetculescu din Bila, cantităţi mari de cereale în podul morii, în magazii dosnice. La moara Onete de Pe şoseaua Târgovişte — unde se hrăneau 7 câini cu o dublă de mălai pe zi, pentru a da alarma şi a apăra moara de organele de control — aceeaşi situaţie. In putini — în care spuneau că au varză — făină de patiserie, „Bonurile de măciniş" marcau calităţi infime. Nimeni nu venea la moară decât cu câteva zeci de kilograme. Nici una din mori nu avea cântar. Peste tot ori erau „defecte” ori fuseseră „furate”. Limuzine elegante, cu diferiţi speculanţi, circulau ca şopârlele, dând târcoale morilor. VAGOANE ÎNTREGI DE SASIANŢA DOSITE DE MORAR! ŞI CHIABURII SATELOR Dar pe toate Ie depăşeşte :’Ioaca Repanawici din Feăsina 31, unde două vagoane cu ovăz erau dosite, precum şi aproape un vagon de porumb şi crâu, ştiule şi surii de porumb zăceau încă prin magazii. La însăntâiîîări au dat doar (Continuare în pag. III, col 1-2-3) FRONTUL UNIC MUNCITORESC COMITETUL CENTRAL Azil Miercuri 30 Aprilie 1947 orele 17,30 va avea loc în sala Ateneului Român Sărbătorirea zilei de 1 Mai Vor lua cuvântul membri ai Comitetului Central al Frontului Uniic Muncitoresc după care va urma un program artistic. INTRAREA CU INVITAŢII După un triumfal turneu în Statele Unite MAESTRUL GEORGE ENESCU în drum spre ţară t* j» tm r, VW r* £ SN TOATA TARA Unde şi cât a plouat.— Cerul are tendinţe de acoperire In cui*sul dimineţii de Ieri, in Banat şi Ardeal au tnceput să cadă pîoi locale cari spre seară s’au generalizat in aproape toată tara. Marile fraude de cereale descoperite la unele mori din judeţul Vlaşca Lozinci de înfometare a populaţiei lansate de manisto-brătieniştî Desvăluirile deputatului Al. Calotă Şedinţa de ori s’a dăschis la orele 17,15, sub preşedinţia tov. Ion Niculi, vice-preşedinte I al Adunării. Pe banca ministerială se aflau d. Gh. Tătărescu, tov. Lucreţiu Patraşcanu, Ion Igas, d-nui Octav Livezeanu, Gh. Vântu, Radu Roşculeţ, d-na Florica Bagdasar, tov. C. Daicovici şi d-nii C. Agiu, M. Florescu, Tegăneanu, I. Ciolan. Proectul de lege pentru ratificarea Tratatului de Pace In aplauzele unanime ale Adunării, d. Gh. Tătărescu, citeşte următorul Mesagiu Regal : DOAMNELOR ȘI DOMNILOR DEPUTAŢ!. Pe lângă raportul vicepreşedintelui Consiliului nostru de miniştri şi Ministru Secretar de Stat la Departamentul urcerilor Străine sub nr. 27 OSI din 20 Aprilie 1047. Prezentându-Ni-se proectul de lege împreună cu expunerea de motive cu privire la RATIFICAREA TRATATULUI I DE PACE semnat la Paris la 30 Februarie 1047 între Româniaşi Puterile Aliate şi Asociate. Eu, II înaintea în deliberările Domniilor - Voastre. Dat în Bucureşti, la 20 Aprilie 1947. MIHAI REGE Uneltirile manisto-bralieniste pentru înfometarea poporului NEIW-YORK, 29 (Agerpres) — Corespondentul agenţiei AGERPRES transmite : Terminând seria concertelor ce le avea angajate în Statele Unite, maestrul George Enescu s-a îmbarcat la 23 Aprilie a. c. pentru Havre, un drum spre ţară. Ultimul concert a avut loc la Indianapolis. Entuziasmul publicului a fost atât de mare încât a năvălit pe scenă şi a dus apoi în triumf pe maestru. Cei ce nesocotesc amnistia delictelor silvice să fie puţi la respect! Ca să se facă dreptate ţărănimii muncitoare şi să-i dea liniştea necesară pentru a-şi vedea de munca câmpului, guvernul a amnistiat, la propunerea Partidului Comunist Român, toate delictele silvice. Ţăranii au fost scutiţi, astfel, atât de a mai bate drumurile şi a pierde timpul pe la judecătorii, cât şi de cheltueli cari erau adesea peste puterile lor. Dar se mai găsesc în ţara noastră oameni cărora nu le convine ca măsurile guvernului să fie aplicate şi ca ţăranii să-şi poată munci ogoarele. Faptul mai grav este că printre aceştia sunt şi unii slujbaşi ai Statului. Astfel pădurarul Marin Popescu de la pădurea Mihai Bratu, psedinde de ocolul silvic Romana din judeţul Vlaşca, pentru a-şi acoperi propriile sale delicte, el înscenează procese ţăranilor, şi-i trimite în faţa judecăţii. Şi nu este desigur o întâmplare, că slujbaşi de felul lui Marin Popescu îşi îndreaptă atenţia numai împotriva ţăranilor săraci şi în special împotriva celor înscrişi în partidele democrate. Pe acelaşi drum de şicanare a sătenilor merge şi judecătorul din Comana. Oamenii sunt judecaţi numai pe baza actelor încheiate de pădurar. Orice probă cu martori sau înscriere în fals este respinsă. E timpul ca toţi slujbaşii Statului să aplice măsurile guvernului. Iar dacă unii din ei au alte gânduri şi încearcă să-şi acopere manevrele duşmănoase regimului democratic, prin interpretarea piezişă a unor articole de legi perimate, autorităţile superioare au destule mijloace ca să-i aducă la realitate. despre Isilias-sîi îm’epîințit angajamentul înainte de termen Pentru ziua de 1 Mail 1947, muncitorii dein I- A, R- Brasov, și-au luat patlriottml Masajament să termine primul lot de 20 tractoare prevăzute In planul de lucru. Prin eforturi nărite, atît din partea muncitorilor, căt şi a techmicienlor, aceste 20 tractoare au fost terminate înainte de termen. Muncitorii şi-au ramolt angajamentul ca să termine alte 10 tractoare, până in ziua de 1 Med. Sau evidenţiat In muncă mai ales muncitorii pi technicienii secţiilor: Utilaj motoare, Montaj motoare, Turnători«» Cartiere, secţia 296 (sresmontaj şi C- II. 2 unde se cortşir«. iese rotila mari ale tractorului. Isifuim iKTEHmnoHuBl Generalul Marshall Conferinţei de la Moscova STATELE UNITE ® In urma agravării situaţiei economice, 5.700.000 muncitori americani au rămas fără lucru. BULGARIA Gh. Dimitrov răspunde informaţiilor calomnioase lansate de cercurile reacţionare greceşti. GRECE : Guvernul fascist din Atena a interzis manifestaţiile de 1 Mai, ordonând descinderi la sediile sindicale. Noi succese ale partizanilor, în legătură cu proectul de lege de „ajutorare" a Greciei şi Turciei. In Senat au avut loc vii desbateri în jurul legislaţiei anti- muncitoreşti, care a dat loc la uriaşele demonstraţii de protest organizate de sindicatele americane. Comtinuându-şi campania împotriva „programului Truman“» Henry Wallace a reamintit pericolul ajutorării guvernelor dictatoriale, arătând gravele repercusiuni ale acestei politici asupra situaţiei interne din Franţa, unde partidele de dreapta încearcă din nou să-şi ridice capul. Intre timp, situația economică din Statele Unite şi Anglia devine tot mai serioasă. In Statele Unite sunt actualmente aproape D. B. Seră III Uisc ...xc.-rtN-v --«r.* PROLETARI DIX TOATE fARlLEjjmTi-VA 7 ■^-H.-xnw^ww.swir.iw .«■ ...........Uf—I, „ 11 j I I, T I £ á R SITUAȚIA INSAMANTARILOR S’a depășit media n Uimitor ani Ritmul însămânf&pilw a fost accelerat, întrecând simți_ter rit.«»ui siin anii anteriori 1941-1940, după cum rezultă i';n situalia comparativă de mai jos, reprezentând mersul . ^‘«’nântăpilop exprimat in procente din totalul terenului tt, ' VSJ Âj,î jj. DATA MEDIA ANUH947 SîTUAT!Ei ANILOR SITUATIA INSÂMÂMTÂÂiLOR 1941-1946 GENERALĂ wum marti’ z Semănăturile de primăvară, cu toată lipsa de ploi, se maiuparţite în 14 judeţe, potrivit în 30 judeţe, iar în 14 judeţe sunt slabe. Insămânţările făcute în cursul săptămâii reprezintă 14,2 la sută din terenul arabil sau 1.374.280 ha, iar de la începutul campaniei de primăvară 3.495 385 ha. Totalul semlălaăturilor de toamnă și primăvară, însumează 6.183.901 ha. sau 83,6 la sută din 9.681.134 ha, totalul terenului arabil. 44 6 Din îndemnul comuniștilor: # # Joi ! Mai 5347 E PAGI! 5000 LEI Director MIRON CONSTANIIRESCU TELEFOANE ! Centrala 1 Tipografia 3.26.20 4 84 4P Abonamente fanar llu 000 pe trei Inni 350-000 l*u Abonamente pentru lă «m muncitori «I învățători 100.000 lunar. Redactlm fl uOmlaUtrala Strada Belvedere Nr. I Taxa poștală plătită In numerar cont aprob Dir. G-la P, X X. tta.ni/M4 Liscrările Parlamentului $ *7’’^ HI nit#ir$ PROECTUL DE LEGE pentru ratificarea Tratatului de Pace a fost depus pe birou Camerei Deputaţilor Programul sărbătoririi zilei de 1 Mai 1947 în Capitală Confederaţia Generală a Muncii din România aduce la cunoştinţa genera-îă următoarei: In dimineaţa zilei de Joi 1 Mai 1947 va avea loc o mare demonstraţie a tuturor membrilor sindicatelor din Capitală. Sindicaliştii vor defila prin Piaţa Victoriei în faţa tribunelor in care vor lua loc Membrii Guvernului, ai Comitetului Executiv C. G. M. şi înaltele personalităţi, conducătorii clasei muncitoare, etc. Din partea Comitetului Executiv al C. G. M., va vorbi tov. Gheorghe Apostol Defilarea va începe la orele 10 fix. Accesul la tribune este permis până la orele 9,30 precis numai pe bază de invitaţii spee seminale. Ziariştii şi fotografii, (care sunt însărcinaţi de ziare sau organizaţiuni să fotografieze coloanele pe parcurs se în trecerea lor în faţa tribunelor) trebue să posede un ..Permis special“, care se eliberează de Comisia Locală a Sindicatelor din str. Clemenceau nr. 1, pe baza avizului respectiv al Sindicatului Ziariştilor Profesionişti (pentru gazetari) şi al secţiei fotografie din Sindicatul Arte Grafice Bucureşti (pentru frHr-rfi) La orele 14, va avea Incon Trioul National (Şoseaua K,şclef: jiann) o mare serbare populara în aer liber. La orei: 1”, î'' r aţi Naţiunii. Piaţa Palatului ei l’fata Victoriei, vor avea loc ■=‚■•› ? cu program artistic-culto al organizat de sindicatele din i.api tată. La orele 19.30 vor începe proecţiuni cinematografice. un căzut ploi, cum die pildă aer liber, în următoarele centre Armata va sărbători 1 Mai COMUNICAT Piaţa Grand, cartierul Tei (Piaţa Sfânta Treime), Colentina, (în curtea şcolii primare), Piaţa Brătianu. Bellu vis-a-vis de cimitir, Piaţa primăriei de Roşu, Banu Marina şi Dudeşti- Cioprea. Pentru provincie, C.G.M. a trimis din timp instrucţiuni speciale. Delegaţii Uniunilor şi conducătorii Comisiilor Locale răspund de aplicarea întocmai a dispoziţiunilor date de C. G. MZiua de 1 Mai, sărbătorită de popor prim înfrăţirea celor ce muncesc cu braţul şi cu miniea, constitue pentru întreaga oştire o zi de reculegere şi de nouă mărturisire în crezul adevăratei democraţii de care e animată au. Hotărîţi, vom păşi mai departe pe drumul ce urmăm spre refacerea ţării, închinând toate eforturile noastre muncii susţinută de dragostea pentru Paris. In fiecare unitate şi comandament se vor desfăşoa în cazărmi serbări prin adunarea hihnstr ostaşilor întrun cadru îesiv, unde se vor desfăşura programe artistice, şezător etc. după preş. Autorităţile, instituţiile, legaţiile, cum şi toate persoanele invitate a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai, care vor folosi autovehicule pentru deplasare în această zi sunt rugate a ridica permisele de liberă circulaţie ale maşinilor de la secretariatul C.G.M. (serviciul registraturii str. Wilson nr. 9 camera nr 11 tel. 5.94.18).cripţiunile date de Inspectoratul General pentru Educaţie. Unităţile şi Comandamentele vor putea trimite delegaţii cari să participe la festivităţile programate pe garnizoane de către organizaţiunile de mase. Comandanţii, ofiţerii şi subofiţerii, vor rămâne alături de ostaşii lor pe tot timpul zilei şi le vor arăta odată mai mult, că România renaşte a fi Independentă iar ridicarea ei prin munca de fiecare zi a Guvernului, se biruie pe încadrarea tuturor forţato pentru intrnsificarea munci şi pe purtîrea vanţii noastre știe le înfrânge toate gmalăile. MINISTRU DE RAZBOI General de Corp de Armată LASCAR MIHAIL Au prins viaţă motoare distruse II, timpul războiului pustiitor, pe când se făcea un transport de motoare şi aparate de pornire pe Căile Ferate, vagoanele in care se aflau aceste aparate au fost Incendiate de bombardamentul aviaţiei. Aşa distruse cum eraţi, se credea că din aceste aparate nu se mai poate alege nimic. Numai râvna în muncă, conştiinţă înaltă şi patriotismul muncitorilor de la Compania Generală de Electricitate (fost A. E. G.) în frunte cu: Gheorghe Panghe, Marin Mihăilescu şi Ioan Coman de la fabrica Bragadiru au făcut ca aceste motoare distruse să prindă viaţă. Ei au reuşit să repună în funcţiune 10 motoare ,electrice de la H. P. până la 30 H. P., 220 volţi şi 4 aparate de pornire de 15 kw. precum şi un alternator de 250 kw. ce fuseseră toate arse. Aceste reparaţiuni au adus beneficii întreprinderii şi salariaţilor. M. MIHĂILESCU România învingătoare în Campionatele europene de basket PRAGA, 29 (Rador). — In cadrul campionatelor europene de basketball, ROMANIA a înving Olanda, cu 50 la 42 Deasemeni, Belgia a învin-' Italia cu 34—21, după ce la pauză, rezultatul era de 18—12 în favoarea Belgiei. Contrar aşteptărilor cercurilor reacţionare internaţionale, discursul rostit Lunii noaiptea de generalul Marshall a arătat că, în ciuda greutăţilor întâmpinate de Consiliul Miniştrilor de Externe în discutarea problemei germane, există totuşi largi posibilitaţi de a se elabora hotărîri coordonate care ar duce la soluţionarea chestiunii abr fitiproase, în interesul păcii şi securităţii popoarelor. Atât la Washington, cât şi la Moscova, Londra şi Paris, se consideră recenta sesiunire a Consiliului Miniştrilor de Externe drept un pas inainte în soluţionarea problemei germane. In comentariul său ,,Pravda", răspunzând acelora care încearcă să înfăţişeze rezultatele Conferinţei drept un insucces, scrie: „Nu este greu de văzut, că acei care trâmbiţează insuccese sunt tocmai elementele către sperau că sesiunea de la Moscova va duce la revizuirea principiilor de colaborare internaţională care se află la baza hotărîrilor de la Teheran, Yalta şi Potsdam“. Cercurile britanice, comentănd discursul d-lui Marshall, îşi exprimă speranţa într’un acord de compromis între marile puteri referitor la problema germană. La reîntoarcerea lor în Capitalele respective, d-nii Bevin Şi Bidault au făcut deasemeni declaraţii cu caracter optimist asupra lucrărilor Conferinţei de la Moscova, arătând totodată că există perspectivele unei concilieri a diferitelor puncte de vedere expuse în Consiliul Miniştrilor de Externe. Opinia publică americană urmăreşte cu atenţie încordată desbaterile Camerei Reprezentanţilor (Continuare în pag. IV, col. 4-5) Regim tie econo*mai pentru studenţi Bmp®s*iagaie măsuri ^îie (îmbunătăţire a situaţiei ecorsomice a stateţeiîţilor Duminică s’a ţinut la sediul Comitetului Executiv al F. D. U-lui conferinţa economică studenţească pe ţară la care au participat secretarii secţiunilor economice F. D. U. din fiecare centru studenţesc, reprezentanţii cooperativelor studenţeşti şi ai cooperativelor „Victoria” şi „Unitatea”. S-a hotărît o coordonare a asistenţei studenţeşti între toate centrele şi intensificarea mişcări cooperatiste. Secretariatul economic F.D.U. a comunicat cu acest prilej aprobarea Subsecretariatului Aprovizionării ca în cadrul fiecărei cooperative studenţeşti să funcţioneze o secţie de asistenţă cu regim de economat. Colaboraţioniştii! Bata a vrut să transporte naţiunea cehă în Patagonia PRAGA, 28 (Rader). — Un plan pentru transportarea naţiunii cehe într'o pompă pustie din Patagonia, a fost desvăluit în şedinţa de Luni a procesului intentat lui Ian Bata, fostul proprietar multimilionar al uzinelor de încălţăminte cu acalaşi nume, astăzi naţionalizate. Ian Bata este acuzat de colaborare cu germanii şi procesul lui este judecat de tribunalul naţional din Praga. Actul de acuzare arată câ Bata a sugeratgermanilor un plan de transferare a cehiei în Patagonia, unde urmau să cultive regiuni necesite și sâ înființeze industrii. Acest pomn urma să fie pus în aplicare în ■ decursul a 30 de ai. Procesul de buget în Comisiunea financiră a Parlamentului Ieri s-a depus pe biroul Camerei proectul de buget general al Statului, proectul pentru modificarea unor dispoziţii din legile fiscale, proectul pentru modificarea legii Monopolurilor Statului precum şi proectul pentru amortizarea datoriilor interne. Aceste proecte au fost luate în discuţia Comisiei financiare şi bugetare a Camerei sub preşedinţia d-lui M Ghelmegeanu. Noul proect de buget este construit pe baze mai realiste sprijjinindu-se pe venituri şi cheltueli reale, niste un buget de economii, el fiind, proporţional, mult comprimat faţă de primul proect. Noul proect de buget pune un accent mai puternic pe impozitele directe faţă de cele indirecte, iar în cuprinsul acestor impozite, se pune accentul cu deosebire pe impozitul comercial şi industrial, care depăşeşte cu mult impozitul pe salarii. Este de observat că aceste impozite urmează a fi plătite efectiv de comercianţi şi industriaşi, fără ca ele să fie cuprinse în preţ Noul proect de buget al Statului însumează nO-SPP miliarde lei. Bugetele caselor autonome, regiilor publice, administraţiilor comerciale şi dilaţîunilor speciale totalizează :99.225 nî’liarde lei. La totalul bugetului Statis lui, -f-■ tip ortmilinvslp- Ici impozitele directe contribuie cu 10 100 milioane lei, adică aproape 18°/0. Din acestea, comerţ şi industrie ar urma să acopere 8000 miliarde, iar impozitul pe salarii 4.400 miliarde. Proectul de buget cuprinde urmă oarele prevederi in ce privește iiru'ozi'ele indirecte * 18.100 miliarde lei din ir»rp o?itul pe lux și cifra de a fa •A impozitul pe spec's cole. 4-390 miliarde din taxe de consuma'8, 749.'!înnțț,, irrhru yi irr" -rit pe acte «ț "tipie juridice, î 420 miliarde din impozite și taxe vamale. impozitul pe veniturile din (Continuare ir. pag. III, col. 2-3)