Scânteia, mai 1947 (Anul 4, nr. 811-834)

1947-05-01 / nr. 811

D­ISCURSUL GENERALULUI MARSHALL WASHINGTON, 29 (Radar). — Generalul George C. Marshall, secretarul departamentului de stat, într’o cuvântare adre­sată poporului nord .american Luni seara la radio în legă­tură cu problemele discutate declarat­e IN CIUDA DEZACORDURILOR ŞI A DIFICULTĂŢILOR ÎN­TÂLNITE, POATE CA S’A FĂ­CUT UN MAI MARE PROGRES SPRE REGLEMENTAREA FI­NALA DECÂT SE POATE VE­DEA Deosebirile de vederi cri­tice au fost pentru prima dată aduse la lumină şi acum poziţia este limpede definită, astfel în­cât viitoarele negocieri pot în­cepe cu cunoaşterea în mod e­­xact a problemelor ce trebue să fie reglementate. Acum adjunc­ţii au înţeles în mod precis punctele de vedere ale fiecărui guvern în legătură cu diferitele chestiuni discutate. Graţie aces­tui lucru, ei vor putea rezolva unele­ deosebiri de vederi şi vor putea în mod sigur clarifica pro­blemele examinând stadiul actual al acordurilor şi dezacordurilor. Acesta este cel mai bun lucru pe Se poate spera pentru viitoa­rele câteva luni. Şi generalul Marshall a adău­gat: „In această privinţă cred că este Indicat să amintesc o parte din declertaţiile ce mi-au fost făcute de Generaliss­imul Stalin. Referihdfchse la conferin­fost nnn4.. la IncnSAfanlft de Cu­priore la insuficienţa cărbuni «ian Europa şi necesita­tea refacerii minelor germane, el a spus : „întârzierea necesară pentru a se îngădui refacerea minelor a­­fectează atât de vital Franţa în­cât reglementarea acestei pro­bleme a devenit pentru ea o pro­­blemă critică. Toate statele în­vecinate şi Anglia şi Uniunea Sovietică sunt direct afectate în diferite feluri“. Deasemeni, a adăugat el, „se manifestă o importantă luare în considerare a chestiunii înfiin­ţării unei industrii grele în Ger­mania, care ar putea mai târziu să constitue din nou o amenin­ţare pentru pacea lumii“. In ce priveşte legătura dintre problema germană şi Europa în general, generalul Marshall a declarat : „Negocierile implică nu numai securitatea Europei şi Lumii, dar şi prosperitatea în­­tregii Europe“. Cu privire la chestiunea gra­dului de centralizare al viitoru­lui stat german, generalul Mar­shall a spus: „Statele Unite şi Anglia se o­pun unui puternic guvern cen­Cu privire la procedura trata­tului de pace, generalul Marshall a relevat: „Statele Unite socotesc ca im­perativ ca toate statele care au fost în război cu Germania să aibă un oarecare glas pe expri­mat în reglementarea impusă Germaniei“. In ce­­priveste propunerea Sta­telor Unite privitoare la inche­­erea unui pact cvadripartit care să garanteze demilitarizarea ne­încetată a Germaniei, generalul Marshal a afirmat că guvernul Sovietic a propus o serie de a­­mendamente care ar fi schimbat complet caracterul acestei pro­puneri. Referindu-se la tratatul de pace cu Austria, ge­­eralul Mar­shall și declarat că în problema bunurilor germane nu s’a putut găsi o soluţie de compromis. G­eneralul Marshall şi-a înche­iat discursul, subliniind caracte­rul bipartizan al sprijinului a­­cordat delegaţiei U. S. A. Ce se spune la Lon­dra despre declara­ţiile d-luî Marshall LONDRA, 29. (Rador). — Be­erman, deoarece ele soco­ti ei ar putea fi transfor­tral ge­tesc câ­t mai prea repede în dominaţia unui regim asemănător celui nazist. Sunt temeri mari şi jus­tificate în legătură cu reînvierea puterii militare germane“. Generalul Mashall a apărat a­­poi fuzionarea zonelor britanică şi americană. Reparaţiile şi frontiera occiden­tală a Poloniei Cu privire la reparaţii, gene­ralul Marshall a declarat : „Noi credem că prin acordul de la Potsdam nu s’a intenţionat să se ia reparaţii din producţia curentă. Aceasta ar însemna că refacerea unei Germanii care să poată face faţă singură în mod suficient propriilor sale nevoi ar fi multă vreme întârziată“. Generalul Marshall a contes­tat interpretarea dată acordului de la Potsdam în sensul că el ar fi luat o hotărîre definitivă în ce privește frontiera occidentală a Poloniei pe Oder-Neisse, doctorul diplomatic al Agenţiei „Reuter” scrie: In cercurile politice din Londra s’a exprimat speranţa că­­ Mar­shall în raportul său făcut noapt­ea trecută poporului american cu privire la rezultatele conferinţei de la Moscova, a deschis un câmp larg negocierilor pentru ajunge­rea la un rezultat favorabil în vederea posibilităţii unui acord de compromis al Marilor Patru. „Vom împăca neînţe­legerile” a spus d. Bevin LONDRA, 29. (Rador). — D. Er­nest Bevin, ministrul de Externe al Angliei, a sosit cu avionul pe un aerodrom de lângă Londra, înap­oindu-se la Londra. La coborîre d. Bevin a declarat ziariştilor: „Cer poporului brita­nic să aibă răbdare. Vom împăca neînţelegerile. Nu sunt un pesi­mist cu orice preţ. Dealtfel, nu sunt nici un optimist”. * PARIS, 29 (Rador). — D. Geor­g­es Bidault, minstrul de afaceri străine al Franţei, şi membrii delegaţiei franceze la conferinţa de la Moscova, au sosit Luni di­mineaţă la Paris cu trenul speci­al. La coborârea din tren,­­­­i­­dault a declarat : ..Am făcut tot ce am putut mai mult şi am lucrat bine. Sperăm şi voim să ajungem la un rezultat, dar cât mai repede. Interesele Franţei, care se con­fundă cu cele ale justiţiei, au fost respectate”. Şi ministrul a adăugat : ,Mai aducem deasemeni şi ceva căr­buni“. Întrevederile d-lui Revlis în Polonia VARŞOVIA 29 (Rador). — TASS transmite: Noaptea trecută, d. Bovin mi­nistrul de externe al Marei Bri­­taniii, a sosit la Varşovia venind data Moscova. D. Gros, directorul departamen­­turii presei din mimnisterul de ex­terne a declarat la conferinţa de presă că în timpul popasului, de patru ore pe care l-a făcut la Varşovia, d. Bevin a stat de vorbă cu duili Modzeîewski­, ministrul afacerilor externe şi Cyrsnkiew­icz, preşedinte!« ConsîlDii'iM de miniş­tri. Comunicaui! oficial publicat cu acest prilej spune că întrevederile s’au referit la problemele care in­teresează Potente şi Marea Bri­­tanie şi că ele au decurs într’o atmosferă amicală. La aceeaş conferinţă de presă s’a mai anunţat că negocierile co­­fliore pr­­duse între Polonia şi Anglie, nu încheiat cu sucrrs­­a Lonii­a Sindicatele engleza continuă să critice peltica externă a guvernului LONDRA, 27 (TASS). — Agen­ţia Reuter anunţă d­in Edinburg că la congresul trade-union­­urilo­r din Scoţia, Moffat, pre­şedintele secţiunii sindcatului naţional al minerilor, a propus o rezoluţie în care se cere ca ,în interesul păcii şi al pro­gresului", politica externă a guvernului englez să fie radi­­cal schimbată. Moffat a decla­­rat că trupele engleze se află în Orientul Mijlociu şi în Ex­tremul Or­ent nu în interesul naţional al popoarelor, ci în in­teresul imperialismului englez la Moscova la conferinţa miniştrilor de afaceri străine, a numai primele ciocniri şi frecu­şuri ale forţelor de recunoaşte­re în această chestiune. Deose­biri de vederi s’au întâmplat în trecut în legătură cu alte ches­tiuni, dar, ca o normă, după ce oamenii şi-au greit forţele Intr’o dispută, au recunoscut apoi ne­cesitatea compromisului. S’a pu­tut ca în cursul acestei sesiuni să nu se realizeze un succes ma­re, dar el a fost de părere că compromisurile sunt posibile în legătură cu toate problemele principale, inclusiv demilitari­zarea, structura politică a Ger­maniei, reparaţiile şi unitatea e­­conomică. E nevoie să se mani­feste răbdare şi să nu devină nimeni pesimist. Eu sper că Generalisaimul are dreptate în părerea pe care a ex­­primat-o. Dar noi nu putem ig­nora factorul tim­p implicat aci. Noul probleme se ivesc zilnic. Trebue luată fără nici o întâr­ziere orice acţiune posibilă pen­tru a se face faţă acestor proble­me presante. Refacerea Europei a fost cu mult mai înceată de­cât la aşteptat. Noi trebue deasemeni să în­cercăm în mod sincer să înţele­gem punctul de vedere al celora de care ne deosebim“. Că, el a spus că acestea au lv Chestiunea cărbunilor germani la legătură cu alte probleme discutate la Moscova Un fa o to* dea^-u i* coastei englezi LONDRA, 29 (Rador) — După­­cum anunţă ziarul DAILY MAIL, aviaţia britanică corectea­ză mai bine de o săptămână un caz misterios şi foarte interesant. Este vorba de un avion fantomă, care sboară regul­at spre miezul nopţii, la foarte mare altitudine, peste coasta engleză în regiunea Norwich. Ziarul mai spune că avionul, sboab­ă cu o viteză depăşind 640 km. pe oră şi că evită intercep­ţia cu atâta uşurinţă încât exper­ţii c­red că este vorba de un avion prevăzut cu Radar­ Autorităţile sunt de părere că este vorba de un avion d­e contra­bandă. fii Importanţa planului de cinci ani pentru desvoltarea economică a Iugoslaviei BELGRAD, 29 (Radar).­­ TAS comunică : Vorbind în Skojpcina popoarelor lugoslave In legătură cu discuţia la legea planului de cinci ani pentru desvoltarea economiei naţionala a ţării. Mareşalul Tito a arătat că „eco­nomia­ planificata ţi succesul ei sunt inseparabil legate de noua structură socială a nouii Iugoslavii Deoarece industria, minele ţi toate bogăţiile naturale ale fttrii sunt in mâinile poporului, economia planificata este cu pub­ilă în Iugoslavia. Dea­ceea guvernul poate ţi trebuie să-şi exercite influenţa ţi asupra sectorului privat al economiei, înglobându-l în economia planificată generală Mareşalul Tito a scos în relief avantagiile economiei planificate. Vorbind despre situaţia Iugosla­viei dinainte de război Mareşalul Tito a spus că vechea Iugoslavie, prin voinţa conducătorilor ei de atunci, fusese transformată într’o ţară, semicolonială, dominată de capitaliştii străini cari împiede­cau desvoltarea industriei iugo­slave. Acum — a spus Mareşalul Tito —foşti­ conducători, cari sunt îm­potriva Iugoslaviei noui, ne acuză pe noi de faliment in administra­rea ţării. . „p®2 să afirm că dacă noi n’am fl făcut nimic altceva Idecât să eîiberăm frumoasa noastră ţară de sclavia străi­nă, vom fl făcuţi prin aceasta mal mult decât au făcut In toată viaţă lor toţi aceşti politicieni învechiţi in rele la un loc”. „Diferite elemente reacţionare— a continuat Mareşalul Tito — vor încerca să fadă tot ce vor putea p­entru a zădărnici executarea planului. Aceste elemente nu vo­­iesc să recunoască că în scurta perioadă postbelică noua Iugosla­vie şi-a dovedit vitalitatea. Cu atât mai ridicule şi mai vrednice de dispreţ apar acele e­­lemente reacţionare din ţara noastră, care bârfesc mereu pre­tinzând că Iugoslavia nu poate propăşi economiseşte fără spriji­nul capitaliştilor americani şi bri­tanici, că ţara noastră nu poate progresa economiceşte dacă nu acceptăm să ne subordonăm poli­ticeşte puterilor anglo-saxone”. „Am absolută încredere — a spus Mareşalul Tito— că vom în­vinge toate dificultăţile de care ne vom izbi în aducerea la înde­plinire a planului de cinci ani“. După aceea, Mareşalul Tito a făcut o analiză amănunţită a fo­loaselor industrializării pentru clasa muncitorească. El a arătat că proprietatea publică a mijloa­celor de producţie a modificat ra­dical natura producţiei şi a eli­minat pentru viitor orice pericol de şomaj. Industrializarea în­seamnă un standard de viaţă mai ridicat pentru clasa muncitoare şi I pentru toţi cei cari muncesc. SC­A­N­T­E­I­A* MUNCITORII SOVIETICI MAI 29 (Rador). — TASS transtttle : Ott­menii muncii din Ucr­aina Sovietică marchează sărbă­torirea zilei de 1 Mai prin noui realizări industriale. Personalul uzinei metalurg­aice „Lenin” din Nieprope­­troivsk a terminat înainte de termen construirea unui nou atelier pentru sudura elect­ti­ică a tuburilor. Uzina va fabricii, înainte de sărbătoa­rea zilei de 1 Mai, primul lot de tuburi, sudate cu aju­torul electricităţii. Prin punerea în exploatare a noului atelier producţia tu­burilor sudate cu ajutorul e­­lectriciăţii va spori în acea­stă uzină cu mai mult de două ori. Un nou cuptor Martin mo­dern a fost pus în exploata­re în uzina de la Nieprope­­trovsk. Construirea marei fabrici die sticlărie a fost terminată la Lvov. Consimte­torii din regiunea Voroslovgrad au terminat în preajma sărbătoririi zilei de 1 Mai refacerea a altor patru importante mine. Numărul întreprinderilor­, care livrează o producţie mai mare ca cea prevăzută în plan, sporeşte zi de zi, MOSCOVA, 29 (Rador). — TASS transmite : Cajil'tala URSS'ulu­­i se pregă­teşte pen­tru z­iua de 1 Mai. E" T­ormia steaguri roşii sunt arbo­rat,­ pe ziduri!.'^ marilor magazine din P­ala Rosie și din jurul Operei. Sut© de ghirlande lum­i­­noase covoare și panouri deco­rează casate. Străzile dim­­ Mosco­va vor fi bogat ulum­im­ate. t,uCTăs*il& ONU-lni css gsri­jlre la Palestina LONDRA, 29 (Radio). — Azi la New-York. Comitetul Gene­ral al Adunării Naţiunilor Uni­te a acceptat cererea Angliei ca uri Comitet special al Naţiuni­lor Uni­e să examineze proble­ma Palestinei şi să rap­r­teze după aceia Adunării Generale ce se va întruni în luna Sep­tembrie. * LONDRA, 29 (Rador). — D. Bo­rin, ministrul de externe al Ma­ri Britanii este în legătură cu ambasadorul britanic din Was­hington cu privire la ştirile des­pre un nou demer’u în Statele U­­nite făcut de Liga Americană pentru Palestina liberă, în vede­rea obţinerii de fonduri pentru ajutorarea terorismului şi a imi­graţiei ilegale în Palestina. Kt. Cristopher Mawhew, subse­cretar de stat pentru afaceri străine , a destăinuit aceasta în Camera Comunelor, ca răspuns la o întrebare pusă de deputatul PRAVDA Sesiunea de la Moscova a Con­siliului Miniştrilor de Afaceri Străine şi-a încheiat lucrările şi este natural să se aprecieze lu­crul efectuat. Trebue reamintit în primul rând scopul şi însem­nătatea sarcinilor ce au stat în faţa Consiliului Miniştrilor de Afaceri Străine. „Este demn de amintit faptul că pregătirea tratatelor de pace ale statelor foste satelite ale Germaniei, a necesitat aproape 15 luni.­­ Sesiunea­­ Miniştrilor de Afa­ceri „ Străine dela Moscova s’a desfăşurat într’o atmosferă de încordare şi câteodată de luptă dârză. Delegaţia sovietică s’a opus cu dârzenie încercării fă­cută mai ales de delegaţiile a­­mericană şi britanică, de a se părăsi deciziile dela Potsdam şi Yalta şi de a se înlocui aceste decizii prin altele, rezultând din dorinţa unor puteri de a impu­ne viinţa lor altora. Este limpede faptul că repeta­­tele încercări pentru revizuirea deciziilor din Crimeea ţi­­ dela Potsdam, ca şi încercările de a ridica chestiuni asupra cărora se hotărîse de mult timp, au îm­piedicat lucrul Consiliului Miniş­­trilor de Afaceri Străine ţi i,au întârziat progresul. Care sunt atunci rezultatele sesiunii de la Moscova a Con­siliului Miniştrilor de Afaceri Străine, dacă judecăm după criteriile de mai sus? Să ne referim în primul rând la documentele acestei sesiuni. Ele arată limpede că nu puţine lucruri au fost realizate. S-a a­­juns la un acord în­ o serie de aspecte esenţiale ale proble­mei germane. Acesta este primul şi abso­lut concretul rezultat al lucrări­lor sesiunii. Acesta însă nu este singurul. Cel de al doilea re­zultat al lucrărilor conferinţei este acela că atitudinea actuală a fiecărei ţări faţă de problema germană, cu privire la îndepli­nirea deciziilor din Crimeea şi de la Potsdam, a fost clarificată în timpul sesiunei, în timp ce în zona sovietică demilitariza­rea, precum şi denazificarea şi democratizarea poporului ger­man­ şi a vieţii sociale, este îndeplinită în mod consistent, în zonele occidentale eliminare­, potenţialului industrial de răz­­boi­, este îndeplinită cu to­ţt insuficient. Deciziile de la Potsdam şi din Crimeea rămân valabile. Şi în mod indiscutabil faptul acesta este spre cinstea delegaţiei so­vietice ca­re a apărat cu perse­verenţă politica unităţii Mari­lor Puteri şi principiul îndepli­nirii deciziilor acceptate­Astfel, dacă metodele coope­rării internaţionale sunt menţi­nute există posibilitatea pentru o soluţionare a problemei ger­mane în spiritul intereselor pă­cii şi securităţii naţiunilor. ziare, vorbesc In acela? spirit. EI INCE­ARC­A SA PREZINTE PROPRIA LOR NEREUŞITA DREPT NEREUŞITA SESIU­NEI DE LA MOSCOVA. Opinia publică va putea a­­precia exact ambele procedeuri şi rezultatele conferinţei de la Moscova, deoarece progresul a­­cestoi lucrări a arătat că dru­mul către o pace stabilă şi se­curitate, către o pace democra­tică, este prin îndeplinirea obli­gaţiilor asumate de Marile Pu­teri.Pentru aceast­ă cale, dele­gaţia sovietică, însufleţită de principiile politicei externe a lui Stalin, politică a luptei pentru o pace democratică durabilă şi o adevărată coo­perare internaţională bazată pe egalitate, s-a străduit la sesiunea dela Moscova a Consiliului Miniştrilor de A­­faceri Străine. despre rezultatele lacrmilor Conferin­ţei dela M­scova Delegaţia U.R.S.S. a susţinut o politică de cooperare internaţională bazată pe egalitate MOSCOVA» 29 (AGERPR­ES). • TASS transmite : Ziarul „Pravda” comentând în edito­rialul său conferinţa « Miniştrilor de Af­aceri Străine de la Mosco­va» spune: Nici una din sesiunile precedente ale Consiliului Miniş­trilor de Afaceri Străine n’a pr­ovocat un atât de adânc interes din partea celor mai diferite cercuri publice şi politice din toate ţările. Faptul acesta este de în­ţeles, deoarece cele mai importante probleme sen fi aflat pe agenda sesiunii­ Cine sunt desamăgiţi de rezultatele Conferinţei Sfârşitul sesiunii de la Mosco­va a Consiliului Miniştrilor de Afaceri Străine a fost urmată de largi comentarii în străinătate. Pe lângă aprecierile sobre şi o­­biective ale lucrului efectuat, se aud desttule voci exprimând „desamăgirea” cu privire la re­zultatele sesiunii de la Moscova. Stint tres unitig­ifi in deosebi acei care au sperat in lichi­darea sau cel pufin in revi­zuirea deciziilor din Crimeea și dela Potsdam, care ar în­semna reimdierea acestor decizii asupra cărora ță­rile aliate au căsut de acord, și astfel pregătirea drumului pentru tendinţele agresive şi imperialiste ale unor puteri, temeinţe ce sunt în creştere actualmente.. Această părere a fost susţi­nută de ziarul britanic „Obser­ver” care a cerut îndepărtarea­­­spiritului primitiv şi restrictiv de la Potsdam”. Un număr de conducători binecunoscuţi americani şi de WASHINGTON 29 (Rador). — D. H Emili Wal­lace, fost vice-pre­­şedinte al Statelor Unite, a ţinut o conferiinţă de presă, prima după înap­oerea sa din Europa. D. Wallace, a spus că prolitica preşediinteliu şi Truman ar putea da naştere unui război civil în Franţa- In cursul călătoriei sale în Franţa, şi-a dat seama că a­­nunţarea programului de ajutora­ re a Greciei şi Turciei a dat ,,ajutor şi­ curaj celor care doresc să răstoarne actualul guvern din Franţa. Acest lucru ar putea duce la război civil. Iată primejdia programului Truman”. 200.000 amenessii de origină slavă alături de Wallace NEW YORK, 29. (Agerpres). — I­ASS transmite: Organizaţia din New-York a congresului american slav a ţinut o conferinţă la care au luat parte 250 de delegaţi reprezentând 200.000 de americani de origine slavă care locuise la New-York. Conferinţa s-a­ ţinut sub lozinca luptei pentru pace şi respectarea libertăţilor civile în USA. Conferinţa a aprobat o rezoluţie prin care se condamnă politica d-lui Truman. Rezoluţia mai cere trimiterea chestiunii ajutorării Greciei in faţa ONU-ului şi salu­tă pe d. Wallace şi pe senatorul Pepper şi Taylor pentru atitudi­nea lor faţă de problema greacă şi turcă Cu prilejul deschiderii pirnerei Prezidiumului Comitetului Ge­neral Slav, deschidere ce a a­­vut loc la 26 Aprilie, a sosit la Moscova prof. Z. Nejed­i, vice­preşedinte al Comitetului Ge­neral Slav şi preşedintele Co­­mitetului Slav din Praga. Politicii­ui Truman NOUA DECLARAŢII ALE LUI HENRY WALLACE Gh. Dimitrov desm­nte Calomniile lansate­­ de reacţionarii greci SOFIA, 29 (Agerpres). — Agenţia Telegrafică B­u­l­gară transmite : Corespon­­dentul din Sofia al A­­genţiei Ame­ricane Asso­ciated Press, d. Mit­ev, s’a adresat pri­­mul­ui minis­tru Gheor­ghi Dimitrov. Cu rugămintea de a-i da lămuriri cu privire la infor­maţia răspândită de Agenţia As­sociated Press din Atena, despre existenţa unu­i consiliu super ad­ministrativ balcanic, în frunte cu Gheorghi Dimitrov. Primul ministru, Gheorghi Di­­mitrov, a d­eciirat că această in­­formaţie este atât de fantastică şi de evident tendenţioasă, că nu merită nici o atenţie. Guvernul bulgar declară în mod hotărît că în cazul de faţă este vorba de o calomnie de cea mai josnică spe­ţă. Nu numai că nu există un consiliu super administrativ bal­canic, dar nu există, în general, alte raporturi între statele bal­canice decât relaţiunile oficiale reciproce Bulgaria, Iugoslavia şi România sunt ocupate cu marea problemă a reconstrucţiei, cu d­esvoltarea economiilor naţio-­ nale. Orice complicaţiuni în Bal.. I­oani în legătură cu problemele teritoriale sau altele, nu pot fi­­ în interesul lor. Noi avem ne-­­­voie de pace şi de relaţiuni de bună vecinătate, a spus Gheor­ghi Dimitrov, aşa cum avem ne­voie de pâine şi de aer. Altele sunt puterile care caută să pes­cuiască în apă tulbure, folosiţin­du-se de informaţiuni calom­nioase, cum este aceasta, prove­nind din Atena. Plannul eifiteiMS adoptat de edintarea Naţio­­n­ală Iugoslavă BELGRAD, 29 (Rador). — Presei id de ieste privitor la pla­nul pinciipal pentru industrializa­rea Iugoslaviei a fost adoptat în unanimitate Luni în cursul unei sesiuni speciale a Adunării Na­ţionale. suecise a­l partizanilor greci ATENA. 29 (Radio). — Lup­te înverşunate constinuă în în­­treaga zonă de operaţiuni din Grecia. In Tesala, hipele mo­­narho -fasciste, deşi considerabil superioare numeric, au fost res­­pinse de detaşamentele de par­tizani din regiunea muntelui Tahrîs, lângă localitatea Lamia. Partizanii au făcut astfel legă­tura cu grosul trmnetei armatei democratice ajungând pe mun­tele Pamas înăsprirea teroare! Sa Atena în preajma zilei de 1 M­­ai ATENA, 29 (Rador). — TASS comunică: Autorităţile, greceşti au inter­­zis tooate întrunirile pe ziua de 1 Mai. Deoarece conducerea mişcării sindicale a cerut, muncitorilor să suspende lucru, pe timp de 24 de ore la 1 Mai, autorităţile au anunţat că toţi acei cari vorr veni la lucru în acea zi vor pri­mi salariul îndoit. Poliţia a făcut descinderi la­ sediile sindicale din Artena şi a confiscat manifestele şi procla­­maţiile pregătite pentru 1 Mai) inter­naţională (Urmare din pag. 1­ a) şase milioane şomeri, iar portul Londra a fost paralitpat ieri înn urma rim­eu ai celor 12.000 de­­­cheri. Politica externă a Marei Britaniiii a fost din nou criticată la Congresul Sindcatelor din Scofia. Autorităţile militare britanice din zona Carnalului de Suez, com­­struise lângă Tobruk în Cirenai, ca, mari lagăre pentru emigranţii clandestini evrei, în timp ce A­­dunarea Generală a O.N.U.-ului confi­rmând desbaterile asupra Palestinei, a hotărît ca un Co­mitet special să studieze proble­ma palestineană și să raporteze apoi Adunării Generale ce se va întruni în Septembrie. Răspunzând informaţiilor ten­denţioase lansate de cercurile reacţionare greceşti, primul mi­nistru bulgar, Gh. Dhnitrorv a declarat că „Bulgaria, Iugoslavia şi România sunt preocupate în prezent cu marea problemă a reconstrucţiei şi cu desvolttarea economiei lor naţionale". Planul cincinal de desvoltare a economiei iugoslave a fost adop­­tat în unanimitate de Adunarea Naţională a Republicei Iugosla­­­uia, în timp ce în Grecia, răz­boiul civil deslănţuit de monarhi fascişti continuă cu înverşunare. După lupte crâncene de câteva zile în regu­ma muntoasă Lamia, partizanii au făcut o mare stră­pungere în liniile guvernamenta­le, traversând câteva văi și ajun­gând la muntele Pamas. Intre timp, guvernul fascist din Atena a interzis orice ma­­­nifestații cu prilejul zilei de 1 Mai, iar poliţia a făcut descinderii la sediile sindicale, confiscând manifestele muncitoreşti pregă­­­tite pentru 1 Mai. In condiţiuni de pace şi liber­tate oamenii muncii din Uniunea Sovietică îţi intensifică eforturile în cadrul întrecerilor socialiste pentru a întâmpina cu rezul­tate strălucite in muncă, ziua so­lidarităţii inteţ naţiomale a cla­sei muncitoare, D. B. Deschiderea săptămânii culturii româneşti la Budapesta BUDAPESTA, 29 Agerspres). — Corespondentul special al A­­gemiţiei Agerpres transmite • As­tăzi începe la Budapesta ..Săptă­mâna Culturii Româneşti“, sub patronajul d-lui Tildy Zoltán, preşedintele Republicii Maghiare. In cadrul acestei săptămâni, se vor deschide trei expoziţii româ­neşti, de artă plastică, de artă populară şi o expoziţie a cărţii româneşti. Se va inaugura de a­­semene­a Colegiul Maghiaro-Ro­­mân şi vor avea loc mai multe manifestaţii artistice, la care îşi vor da concursul reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice ro­mâneşti. Imprimeu-îile „SCRISUL LIBER“, Str. Belvedere No. 6 , București e Camera Reprezentanţilor din U. S. A. a hotărît să re­fuze orice ajutor ţărilor care nu acceptă stricta suprave­ghere nordamericană a aju­torului acordat. " Intr’un mesagiu, Preşe­dintele Truman vorbeşte des­pre primejdia "inflaţiei în Statele Unite. 4. Fostul ministrul francez Marcel Deat, colaboraţionist, ar fi fost arestat. % Consiliul de miniştri al Finlandei a ratificat tratatul de pace cu aliaţii. ‡ O delegaţie comercială ungară a plecat la Moscova ► pentru a încheia un acord comercial sovieto-ungar. $ Doi trădători cehoslovaci Gerik şi Circle care au pre­dat Gestapoului pe patrioţi, au fost condamnaţi la moarte. # Criminalii de războia, au fost remişi Iugoslaviei de către autorităţile­­ britanice din Triest . •@ Ziarul „Manchester Guar­dian“ afirmă că opinia publi­că maghiară este satisfăcută cu situaţia minorităţilor din Iugoslavia şi din România.­­ Se confirmă că autorităţi­le militare britanice constru­­esc lângă Tobruk în Cirenai­­ca, mari lagăre pentru imi­granţii clandestini evrei. i 1700.00® I MOSCOVA, 29. (Radio). — „Si­tuaţia muncitorilor în Anglia şi Statele Unite, scrie Marinov In „Pravda”, este foarte grea. Mono­polurile au aruncat toate greută­ţile pe umerii muncitorilor. Atât în Anglia, cât şi in Statele Uni­te, Clasa de sus trăeşte în lux şi bogăţie, iar lucrătorii in lipsuri şi sărăcie. In timpul războiului, monopolu­rile din Statele Unite au realizat beneficii de peste 52.000.000 do­lari, însă anul trecut valoarea u­­nui dolar era de 68,50 cenţi. Şo­majul a crescut deşi autorităţile desm­int acest fapt. In STATELE UNITE SUNT 5.700.000 ŞOMEURI. Grevele au luat proporţii. Anul trecut au fost 5000 greve, la care au partcipat 7.000.000 lucrători. In Anglia, situaţia este aceea?. Politica economică a laburiştilo­ir nu a produs nici un fel de modi­ficări şi nici nu sunt de aste...^­ în viitor. Rezultatul este că lucră­torii trăesc în lipsuri şi­ sărăcie, iar clasa de sus se acoperă de aur ‘“te şi bijuterii” ’(je GREVA DOCHERILOR £fe psiralîiCal poi Ilii Loncfr­a Lon-LONDRA 29 (Rador). — Numărul greviştilor din portul dra a trecut dela 10.000 la 112.000.­­ . Lucrul a încetat complet pe 80 din cele 90 vase in curs de des­cărcare, ceea ce echivalează cu paralizarea completă a portul­ui.

Next