Scânteia, iunie 1947 (Anul 4, nr. 835-858)
1947-06-01 / nr. 835
ra. '*■ ----Planul de muncă al Sindicatului Textil din (mm pana la 20 August întreceri patriotice în fabrici. — întărirea colaborării între muncitori şi technicieni — Şcoli de analfabeţi, biblioteci, ziare de perete Ţinând seama de rezoluţii to ţi dezbaterile Conferinţei Sindicatelor din Capitală, care a avut Ioc In zilele de 24 şi 25 Mai la Comisia Locală, Sindicatul Textil din Bucureşti şi-a întocmit planul de lucru pe perioada până la 23 August 1947. Până la 23 August crt sindicatul îşi propune înlocuirea tuturor elementelor necinstite care s'au infiltrat şi care s-ar mai găsi în rândurile muncitorilor, cu intenţia de a slăbi unitatea sindicală şi forţa constructivă a muncitorimii. Activul resortului organizatoric şi-a luat ca sarcină principală, în cadrul planului — prelucrarea cu toate comitetele de Întreprindere, responsabilii de grupe sindicale, şi restul sindicaliştilor a necesităţii şi semnificaţiei întrecerilor patriotice între fabrici, secţii şi muncitori, întreceri care alcătuesc un serios impuls ntăririi producţiei. De asemenea, resortul va sprijini şi întări comitetele de fabrică, Înlocuind pe toţi acei care nu corespund în muncă, cu elemente cinstite şi capabile. Comitetele vor fi sprijinite in acţiunea lor de stimulare a producţiei, supraveghere a aplicării pe teren a contractului colectiv, legilor economice şi aprovizionării muncitorilor. Colaborare între tehnicieni şi muncitori Şcoli de analfabeţi, biblioteci, ziare de perete îmbogăţite cu cărţi recent apărute Se vor înfiinţa alte cluburi sportive şi cercuri tot mai largi de tineri muncitori şi muncitoare vor fi atrase spre sport. Munca între femei şi tineret O deosebită atenţie se acordă muncii între femei şi tineret. Resoartele respective vor fi întărite şi activizate. Comitetele de întreprindere vor fi îndemnate să se intereseze îndeaproape de condiţiile de trai ale ucenicilor şi tinerilor muncitori. Frecvenţa regulată a acestora la şcolile de ucenici va fi cu grijă controlată, ca şi progresele pe care le fac Sindicatul işi propune Intensificarea muncii in şcolile de analfabeţi. Până la 23 August un număr de 200 elevi îşi vor lua certificatele de absolvire a cursului primar. Se vor organiza în mod regulat conferinţe cu subiecte din domeniul profesional, cultural, educativ, economic, etc. Noul biblioteci vor lua fiinţă, iar cele existente vor fi Conducătorii Comisiei Locale şi ai Sindicatelor din Capitală, au venit ori în mijlocul salariaţilor de la Malaxa. Rând pe rând, ei au vizitat fiecare secţie, luând informaţii asupra felului cum au lucrat muncitorii de la Malaxa în cadrul întrecerilor. — Aveţi maşini mai modeme ca ale noastre, îşi mărturiseşte gândul un tovarăş ceferist. — Avem şi dreptul să vă batem la întrecere, surâde tov. Stroe, preşedintele comitetului de fabrică dela Malaxa. S’au evidenţiat peste 80 salariaţi După amiază la orele 4, gazde şi vizitatorii s’au adunat In sala mare a fabricii Printre cei prezenţi se afla şi tov. deputat Neagu Andrei. Muncitori, technicieni, ingineri, funcţionari, sunt aci, strânşi laolaltă, bucttroidu se împreună de victoria lor. A vorbit preşedintele comitetului de fabrică. „Am făcut eforturi mari tovarăşi — spune el- Impreună am câştigat un succes frumos. Să ne străduim să- I menţinem. Avem materiale. A cordul de la Moscova ne-a asigurat cu materii prime pentru o bună bucată de vreme“. Şi intr’adevăr. Cei peste 8000 de salariaţi ai uzinei Malaxa, au în direcţia însuşirii pregătirii lor profesionale. Sindicatul îşi propune să muncească cu deosebită râvnă pentru înbunătăţirea condiţiilor higienice din întreprinderi. Până la 23 August, sindicatul va determina 10 întreprinderi să amenajeze băi pentru muncitori. Asistenta medicală din fabrici va fi îmbunătăţită, iar muncitorii bolnavi vor găsi o mai bună îngrijire decât până în prezent.Acesta este — pe scurt — planul de activitate al Sindicatului Textil. E un program vast, pentru a cărui împlinire Integrală, comitetul şi activiştii sindicali sunt hotărîţi să nu cruţe nici un efort. Maeştrii şi tehnicienii vor fi activizaţi în muncă. Se va iniţia o largă acţiune printre mun- Ziua de er a fost, pentru muncitorii uzinelor Malaxa, o citori pentru economisirea ma- zi de sărbătoare. Căci eri s’a înmânat muncitorilor malaxişti teriei prime si utilizarea deşeu- dravelul producţiei simbol al victoriei repurtate de ei, în cadrul rilor. Colaborarea dintre tehni- întrecerii patriotice dintre Uzinele Malaxa şi Atelierele C. F. R cieni şi muncitori va fi tot mai Griviţa-Vagoane, mult întărită, ştiut fiind că de aceasta depinde într’o largă măsură posibilitatea măririi troducţiei. Resortul cuMural îşi propune extinderea cămiului său de activitate Se vor organiza două serii de scoli de cadre pe lângă Sindicat. Osebit, se vor organiza 3 centre ale şcoalei de cadre pe întreprinderile mai mari Primul centru va fi organizat la fabrica Safim cu elevi de la fabricile: Dâmboviţa, Safim, Birman şi Industria Pluşului. Al doilea centru se va organiza la fabrica Venus cu participarea elevilor de la: Avretura, Record, Venus şi Bernatex. Al treilea centru va funcţiona la Filatura Românească de Bumbac, contribuit fiecare cu câte ceva pentru ca producţia uzinelor Malaxa pe luna Aprilie să crească cu mult faţă de Iuni Martie- 2500 tone laminate a dat uzina de ţevi în Aprilie, faţă de cele peste 1000 pe luna Martie. Fabrica de locomotive a ridicat norma cu 4,3,2°/s pe Aprilie faţă de Martie. Peste 80 de muncitori techinicieni, ingineri au fost însă evidenţiaţi în mod deosebit ca exemple de conştiinciozitate şi disciplină in muncă. Aceştia au muncit mai cu râvni. Maeştrii dela secţia forjă, de pildă, s’au constituit într’o rearpă de noapte şi au provocat la întrecere pe muncitorii din secţia lor. Ziua lucrau alături de mun. citori, fiecare la locul său, şi noaptea continuau lucrul in cadrul echipei formate„CA O CINSTE ADUSA VOUĂ SI MUNCII VOASTRE COMISIA LOCALA VA PREDA ACEST STEAG. PASTRATI-V".„ A fost un moment impresonant. Steagul îşi desfăşura uşor faldurile . Steagul victoriei in producţie. Reprezentantul Comisiei Locale l-a înmânat preşedintelui de comitet. Ca o răsplată adusă vouă şi muncii voastre, Păstraţi-l tovarăşi„. II vom păstra... au răspuns salariaţii mânaţi de acelaşi imbold. întrecerea continuă Nu s’a sfârşit întrecerea acesta a fost răspunsul ceferiştilor rostit de tov. Miron preşedintele Sindicatului C.F .. Aceasta a fost numai o etapă a întrecerii patriotice dintre cele două mari întreprinderi. Valeriu Buduru Mălai pentru pensionarii din Asigurările Sociale Asociaţia pensionarilor Asigurărilor Sociale, cheamă pensionarii şi pensionarele pentru a se înscrie la mălai, cu preţ oficial, la economatul Ministerului Muncii şi Asigurărilor Sociale din Bulevardul Carol Nr 33, dimineaţa între orele 91, iar Lunca, Miercurea şi Sâmbăta, după masă, în strada Isvor Nr. 15, la sediul Asociaţiei. Pentru Înscriere vor aduce : Carnetul de pensionar, cartelele noul de alimente, biroul populaţiei ,iar pentru copiii cari nu sunt în câmpul muncii, ci sunt în şcoală, carnetul de şcolar. Cine are alt venit în afară de pensie sau este înscris în alt economat, nu se poate înscrie. In curând vom publica ziua când pot ridica mălaiul cei ce s'au înscris până Vineri 30 Mai a. c. Cooperative muncitoreşti de încălţăminte Uniunea Pielărie şi încălţăminte a început o muncă intensă pentru constituirea de cooperative de Producţie în industria de pielărie şi încălţăminte. Aceste cooperative sunt constituite exclusiv numai din muncitori, capitalul subscris e numai al muncitorilor cooperatori. In aceste cooperative nu există asociaţi numai cu capital, ci toţi asociaţii în cooperativă depun muncă efectivă. Au fost organizate până în prezent 23 cooperative, cu un total de 1400 cooperatori, şi cu o producţie zilnică de 2500 perechi. Toate cooperativele lucrează comenzi speciale pentru economate. Majoritatea cooperativelor au şi magazine de desfacere a produselor de pielărie şi încălţăminte. Muncitorii fabricii „Malaxa” au primit drapelul producţiei în trecerea în producţie a fost câştigată datorită efortului salariaţilor şi materiilor prime sosite din UR. S. S. 1 QQQ9QQQ@@Q@QQQ9®9Q9Q9Q( >00©©0©00©00000000©0606 PljDLICATflM Administraţia Livrărilor către U. R. S. S- Serviciul Comercial — Str. Lipscani Nr. 20, va ţine data de 6. VI 1947 orele 11, o tratare orală pentru confec- ţionarea a 20 combinizoane pentru şoferii instituţiei. Concurenţii vor depune oferte la adresa de mai sus, până la data tratării. Referințe se pot lua de la Serviciul Comercial în zilele de lucru între orele 9-13. v . :w . , ■ ADMINISTRAŢIA LIVRĂRILOR CĂTRE U. R. S. S. Direcţiunea A. C. D. Serviciul Comercial PUBLICAŢIE I Administraţia Livrărilor către U. R. S .S., CU sediul în Bucureşti Str. Lipscani Nr. 20, vinde prin licitaţie publică urmată de o tratare orală, butoaie goale de vin, capacitate 800—1200 litri, depozitate după cum urmează : — circa 280 butoaie — baza de livrare a Adiţiei Livrărilor din Constanţa Port. Gara Maritimă; — 110 butoaie — fabrica de spirt N. Stafler. Odobeşti (Jud. Patrai; — 170 buoaie — fabrica de spirt S-A.R.I.P.A.V. (N. Gatovno) Iveşti (Jud. Tecuci) unda o pot vedea. 2. Licitaţiile se vor ţine la lourile şi datele următoare: — Petru butoaiele dela Consuta în localul Administraţiei f panciare Constanţa, în ziua de 10 Iunie 1947 orele 11; — Pentru cele dela Odobeşti, în localul Primăriei Odobeşti, în ziua de 13 Iunie 1947 orele 12; — Pentru celle dela Iveşti, în localul Adiţiei Financiare Tecuci, în ziua de 16 Iunie 1947, orele 12. 3. Concurenţii la licitaţie, vor depune odată cu oferta scrisă şi o garanţie de Led 30 milioane afectată în special pentru garantarea încheerii neîntârziate a contractului de vânzare-cumpărare. Garanția va fi prezentată sub forma reciplsiei de egală valoare a Adiţiei Financiare respective unde suma va fi depusă în numerar sau în efecte publica de Stat, la valoarea nominală. 4. Cadtul de sarcini și celelalte condițiuni se pot vedea zilnic între orele 9—12 la sediul susindicat al Ad-tiei Livrărilor şi la sediile Ad-tiei Financiare Constanţa, Ad-tiei Financiare Tecuci şi Primăriei Comunei Odobeşti. BSBI ■ La 1 Iunie ■ Se redeschid băile minerate Iodo-Sulfurice din RU- ® '’VA. .Tud. Tâmnva-Mare. jjjjj ggj Rp’TIft renLtile propfn ggjjo.,—,-«:-----dureri de ESI |— oase, umflături scrofuloase- B boli de inele r-nVtt absorbi rea umidităţilor, etcB ICANTEIA Găsindu-se capul cadavrului din Gara de Ford Identificarea victimei căsăpite devine posibilă — Cine pare să fie asasinul şi care poate fi mobilul crimei ? — Dri dimineaţă pe la ora 7 30, pe apa lacului Herăstrău, a fost pescuit de către un gardian, un colet înfăşurat intr’o bucată de pătură beige. Pachetul conţinea cepul, braţâie şi picioarele de la genunchi în jos ale triunchiului descoperit acum. patru zile in gara de Nord Procedându-se la reconstituire in sala de autopsia amorgei, specialiştii au stabilit că membrele coincideau perfect. Capul victimei S’ar putea spune că trupul ciospărţit şi risipit este complectat. Mai lipsesc însă toate organele, dela regiunea genitală până la gât. Poate fi identificată victima ? Ceea ce a preocupat dela început pe anchetatori, aflaţi în faţa unui caz unic în analele criminalisticei, a fost identificarea victimei Evident, însă, atâta timp cât înaintea lor se găsea cadavrul unui om decapitat — fără a mai pomeni că-i lipseau şi membrele şi organele — aceasta era cu neputinţă. Abea acum, când a fost găsit capul victimei anchetatorii au făcut un pas înainte. Femeea ciopârţită pare să fi fost în vârstă de 45,50 ani, era de statură mijlocie şi era robustă. Ea avea faţa ovală, ochi albaştri, părul cărunt şi creţ din naştere. Un amănunt preţios este că dantura superioară îi lipsea — probabil purta o placă de cauciuc — iar din dantura inferioară nu avea decât opt dinţi, dintre care patii din partea dreaptă erau acoperiţi cu viplă albă-Aceste amănunte înlesnesc într’o mare măsură posibilitatea identificărei victimei- Cine pare să fie asasinul ? Un indiciu preţios pentru a putea fi identificat asasinul este — în afară de pătura în care au fost înpachetate resturile cadavrului — dosul de pernă în care au fost strânse capul, braţele şi picioarele asasinatei. Acest dos de pernă poartă o ştampilă militară cu Iniţialele B.T.M.R. Sa presupus, însă din momentul când au început primele cercetări că autorul abominabilei crime, prin modul priceput în care a procedat la ciopârţirea cadavrului, poate fi un medic veterinar. Iar deoarece pătura purta un pronunţat miros de pucioasă, provenit din bandajarea rănilor unui cal bolnav de râie, şi că acest sistem de vindecare este întrebuinţat la regimente, s’a presupus deasemeni că pătura ar aparţine unei unităţi militare şi că, cel care a folosit această pătură la săvârşirea celei mai odioase crime nu ar trebui căutat departe. Iar ceea ce întăreşte această presupunere, este existenţa acestui dos de pernă cu iniţialele BT.M.R. Nu este însă exclus ca asasinul să fi cumpărat dosul de pernă de la un magazin cu vechituri’. Care poate fi mobilul crimei ? După cum vedem, în jurul acestei crime circulă numai întrebări. Care poate fi mobilul crimei? Se pare că, asasinul, în urma unei intervenţii medicale nereuşite a provocat moartea victimeiDisperat de consecinţele ce îl aşteptau, a procedat la căsăpirea pacientei, pentru a înlătura orice urmă care ar putea dovedi cauza care a determinat moartea victimei. Ceea ce ne îndreptăţeşte să credem că asasinul ar fi provocat un avort este tocmai faptul că din bucăţile in care a fost ciopârţit cadavrul, lipsesc toate organele. Această pistă poate fi insă părăsită şi urmată alta; autorul crimei este o femee. Ce ne face s credem aceasta? Pe triunchiul cadavrului a fost găsit un fir de păr lung, roşcat şi un al doilea fir de aceeaş coloare a fost găsit strâns de sfoara cu care a fost legat cel de al treilea colet. Dar tot aşa de bine, se poate presupune că asasinul a fost doar ajutat de o femee. Mobilul crimei mai poate fi şi următorul : întrucât victima pare o femee de aproape 50 de ani şi in cazul când ea era posesoarea unei averi, cineva avea tot interesul să o facă să dispară pentru a o putea moşteni- Şi tot atât de bine, putea să o fi ucis, pentru a o jefui. In tot cursul zilei de ori bucăţile de pătură care au servit la împachetarea resturilor celei asasinate au fost depuse în curtea Prefecturei. Zeci de mii de oameni s’au perindat prin faţa lor. Azi, în toate ziarele din Capitală va apare fotografia capului femeei ciopârţite. Este exclus ca ea să nu fie recunoscută. In faţa acestor noi elemente în posesia cărora se află Poliţia Judiciară ne aşteptăm ca să poată fi identificaţi atât victima cât şi asasinul. L. Mar. Farmacii de serviciu Cineşeamu P. Bârlad B-ul Carol I. Telel. 3-35.52. Zibenman Gribaum M str. Sf-ţii Apostoli 37 Telel. 3.39-55 Vidu Ion & David ML_Calea Văcăreşti 82. Dr. Sterescu JY Mircea B-dul Regina Elisabeta 34 Telef. 34.93.36. Ionescu M. Dumitrie str. Berzei 46 Telef. 3.03.22. Nisifor Traian. Calea Griviţei 112 Telef. 4.91.84- Pertrescu Antoaneta . B-dul Filantropiei 34 Telef. 7.36.40. Cireşeanu Betty .Şos. Ştefan cel Mare 34. Dr. Lascăr Romeo Calea Dorobanţilor 98. Rachmund Şos. Colentina 84. Purcherea Florin Şos Iancului 67. Dr. Bigman Iosif str. Traian 39. Bărbieru Alexandrina Calea Dudeşti 258 Telef. 4.31.36. Bainich M. str. Nerva Traian 89. Dr. Sima George Calea Şerban Vodă 198. 35 Telef- 3.16.62. Dimitrescu Iordănescu S. Şos. Giurgiului 259. Dr. Volceanu Sofia str. 11 Iunie Dălamu Gh. Gheorghe Calea Rahovei 297 Telef. 5.15.00. Rapanovici Iacob str. 13 Septembrie 83. Radio 7.00 — Deschiderea emisiunii. — Radio Jurnal. 7.13— Buletinul de ştiri în limba rusă. 7.20 — Publicitate. 7.24 — Muzica dimineţii. 7,30 — Continuarea muzicii de dimineaţă. 8,00 — Muzica dimineţii. — Continuare. 9,00 — închiderea emisiunii. De la orele 9,00 — 9,05 pe Radio România şi Radio Bucureşti Jurnal în limba bulgară. 13.00 — Deschiderea emisiunii. Cotele apelor Dunării. Publicitate. Muzică variată. 13,30— Orchestra ardelenească — Valeriu Vărzaru. 13,35 — Publicitate. 14,00 Radio Jurnal. 14,17 — Revista presei. 14,22 — Carnetul unui bucureștean. 14,27 — Ora Armatei. 14,57 — Publicitate. 15,02 — Buletin meteorologic. 15,05 — Bursa. 15,07 — Rezumatul programului de a doua zi. 15,12 — închirierea emisiunii. 18.00 — Deschiderea emisiunii. Orchestra de dans Swing Club. Jean Ionescu. 18,45 — Carnet Cultural. — Cronica literară de Paul Georgescu. 19.00 — Orchestra de Salon Radio dSrij., Ion Marin. 19, 30 — Continuarea programului Orchestrei de Salon Radio dirij, Ion Marin. 20.00 — Radio Jurnal. 20.10 — Muzică uşoară. 20.15 — ARLUS1. 1. — ,,Pictori sovietici combatanţi’’ : „Kukriniksi Efimov”, de I. Grinevici. 2. — Quartetul Sarvas. 3. — Informaţii. 20.55 Army Bracchi canto. 20.55 — Oglinda Zilei. 21.00 — Cronica internă de Iosif Ardeleanu 21.15 — Stella della Pergola — pian. 21.33 — Aurel Alexandrescu — canto și Iosef Prunner — clavecin. 21.45 — Faptul divers în reportaj, de Mihai Popescu. 22.00 — Radio Jurnal. 22.17 Buletinul de știri in limba rusă. 22-22 — Buletin sportiv. 22.32 — Muz-'că de dans. 23 30 — Radio Jurnal. 23.35 — Continuarea muzicii de dans. 23.50 — Muzică românească-24.00 închiderea emisiunii. Dela orele 13.00 — 14-00 Radio Dacia Română pe lungime de undă de 32.4 m. si Postul pe Undă Scurtă de 20 m. emit pt. străinătate. zică românească. 12.30 — Buletin de ştiri. 12,40 Muzică uşoară. 12,50 — De toate pentru toţi 12,55 — Muzică de prânz. 13,00 — Spicuiri din presă. 13,05 — cântă Mia Puberi, la pian George Ipsilante. 12,20 Cronica tineretului 13,25 — Muzică de jazz’ Orchestre celebre. 13,40 Buletin de ştiri. 13,50 — Muzică uşoară. 14,00 — Scriitori la microfon. Marcel Breslaşu. 14,10 — Orchestre celebre de jazz. 14,25. închiderea emisiunii! 19,30 — Deschiderea emMumii. Ora exactă. Ştiri şi fapte din toate colţurile lumii. Cronica evenimentelor interne de N. Moraru. 19,35 —Muzică românească. 20.15 Muzică românească. 20.20 — Buletin de Ştiri. 20.30 — Muzică de dans. 21.00 — Recital de canto: Elena Gallin. Florescu de la Opera de Stat. Program de lieduri. 21.30 — Simfonia în mi bemol de Haydn 21.55 — închiderea emisiunii. Conferinţe Duminică 1 Iunie a. c., ora 101/2 a. m., vor conferenţia în amfiteatrul Spitalului Colţea, în cadrul Societăţii Române de Psihopatologie şi Psihoterapie, d-nii dr. C. Vlad, preşedinte al Societăţii, despre „Psihanaliză” şi Dr. L. Copelmann, şef de lucrări la Facultatea de Medicină, despre „Viaţa psihică în lumina biologiei”. Intrarea liberă. ARLUS organizează o reuniune Sâmbătă S1 Mai 1947, orele 17,30 la sediul Asociaţiei din Cal. Victoriei 115. X. A. Bochareov, secretar de ambasadă, va vorbi despre : „Ştiinţa modernă sovietică şi problema originei popoarelor slave”. Va urma un program muzical. Intrarea liberă. Concert Duminică 1 Iunie, orele 11 are loc la Ateneu al doilea concert al orchestrei Filarmonica sub conducerea dlui Charles Bruck, de la „Colone” din Paris. Solista concertului va fi d-nna Monique de la Bruchollerie. Programul cuprinde uvertura „Gwendoline” de Chabrier, poemul „După amiaza unui faun” de Debussy şi suita „Daphnis et Chlos” de Ravel şi concertul Nr. 5 în mi bemol de Beethoven. Festival artistic Resortul Cultural al Sindicatului Ministerului Afacerilor Străine organizează Sâmbătă 31 Mai a. c., orele 18 precis, în sala de festivităţi a Departamentului (Piaţa Victoriei), un festival artistic cu concursul artiştilor de la Opera de Stat din Bucureşti. . Expoziţii La sediul Federaţiei Democrate a Femeilor din România, are loc Duminică 1 Iunie orele 11 a. m. vernisajul Expoziției plastia poledlive feminiina. renor din U. R. S S. Federaţia Democrată a Femeilor din România a primit de la prizonierii din U.R.S.S. Moscova, Crucea Roşie cutia poştală nr. 5295 următoarea scrisoare. Subsemnaţii prizonieri de războiu din U.R.S.S., cutia poştală nr. 5925 respectuoşi vă rugăm a comunica prin Radio şi ziare că suntem în viaţă sănătoşi şi în curând venim acasă. Chiruţă Eugen Ioan, Vatra Moldovei Câmpulung-Moldova; Ciobanu Niculae Vasile, Iaşi, str. Păcurari 75; Cazan Toma, Scorteni Prahova; Bârsan Mihai, Ştefăneşti, Botoşani; Grâu Vasile, Găneşti-Dâmboviţa; Constantin G. Neagu, Hudeşti-Dorohoiu ; Niculae Gh. Ziel, Hudeşti-Dorohoiu Constantin I, Fulga, Huşi,Fălciu; Marin Gh. Arsenie, Bucureşti, str. Judeţ 25; Vasile N. Condurache, Bârlad,Tutova ; Dumbravă T. Niculae, Negrileasa, Câmpulung- Moldova; Ciobotaru Gheorghe, Cristeşti-Baia 33; Ionescu P. Ilie, str. Bucureştii-Noui 123 Galaţi; Lucacel Alexandru Vasile, Someş Odorheiu Sălaş; Robu P. Vasile, Ploeşti, str. Bărceni 25 Prahova; Scripcaru Gh., Boreala, Baia; Pârvu Stanciu Slobozia- Ialomiţa; Pândele Ştefan, Timişeşti-Baia ; Ilie Ciurea Iaşi. 1 Orizonturi noui se deschid studenţimii (Urmare din pag. 1-a) de întuneric: doar 1,5°/o din studenţi sunt fii de muncitori şi 3% sunt fii de ţărani săraci. După discuţii aprinse, care au durat în unele comisii şi opt ore, s'a admis să se introducă în rezoluţia generală cererea de „măsuri speciale pentru facilitarea accesului în universităţi a fiilor păturilor sărace". In ceea ce priveşte reforma învăţământului superior, Congresul a afirmat cu hotărîre necesitatea urgentării ei, ştiut fiind că o astfel de reformă nu-ţi dă roadele decât în minimum zece ani. S'a propus de aceea formarea unei comisii de profesori şi studenţi, pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale, care să redacteze temeinic, dar cât mai grabnic, un proect de reformă. Până atunci, Congresul a elaborat o serie de propuneri, care trebuie să pregătească facultăţile noastre pentru renovarea radicală şi democratizarea deplină. Este de ajuns să pomenim măsura, care pare „revoluţionară" în situaţia de azi, a obligativităţii tipăririi cursurilor şcolare. Epurarea profesorilor incapabili şi duşmani ai democraţiei, a fost cerută de unanimitatea delegaţilor, luându-se şi decizia de a se stărui pe lângă forurile competente, până la o complectă rezolvare a acestei probleme. Şedinţele comisiilor profesionale s-au închis într-o atmosferă de optimism : congresiştii simţeau că unitatea studenţească va garanta un bilanţ pozitiv la întâlnirea de anul viitor. Un fapt nu mai puţin semnificativ l-a constituit masiva prezenţă printre delegaţi a studenţilor democraţi, neîncadraţi in nici un partid : peste jumâate din participanţii la Congres erau în această situaţie frontul Democrat Universitar a dovedit la ISşl că poate vorbi în numele întregii studenţimi din România. La fel, majoritatea Consiliului Naţional F. D. U. a fost aleasă dintre studenţii fără partid. Entuziasmul studenţimii şi al populaţiei clujene a dat măsura tăriei forţelor democratice in acest oraş în care cu un an înainte viaţa universitară trecea printr-o grea eclipsă. Am văzut prieteni maghiari şi români copleşiţi de emoţie când admirau în Parcul Municipal demonstraţiile artistice ale echipelor de coruri şi dansuri naţionale ale elevilor şi ţăranilor români şi unguri. Toţi erau conştienţi că o viaţă nouă a început la Cluj: aţâţătorii ură au fost sdrobiţi sub aplauzele cu care studenţii şi muncitorii ambelor naţionalităţi răsplăteau deopotrivă cântul şi jocul fiecărui popor. A fost o lecţie neuitată pentru studenţii strânşi din toate universităţile ţării în congresul muncii şi înfrăţirii studenţeşti. Simţeam toţi că o nouă rătăcire nu mai este cu putinţă. GH. BRATESCU Secretar general al F. D. U. (Uniunea Naţională a Studenţilor din România) Activitatea TARS-ului După datele strânse la Ministerul Comunicaţiilor, în a doua decadă a lunei Mai a. c., avioanele societăţii TARS. au executat: 114 sboruri interne şi 26 sboruri externe, parcurgând 76644 km. Deasemeni avioanele au transportat 1237 călători şi circa 26.000 kgr. bagaje şi mărfuri. Faţă de prima decadă a aceleiaşi luni, traficul aerian marchează o creştere sensibilă. ROMANIA LIBERA pe 48,3 m. — lungime de uundă 12,00 — Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Muzică românească. 12,05 — Buletin informativ. 12,10 —Muzică uşoară. 21,20 —Actualităţi la microfon. 12,24 — Mu Informaţii Asociaţia Româno-Maghiară aduce la cunoştinţă tuturor filialelor din ţară că sunt obligate să trimită la Asociaţia Centrală din Bucureşti b-dul Elisabeta 25 — în termen de 15 zile de la publicarea prezentului comunicat — lista nominală a membrilor care fac parte din comitetul local, numărul membrilor înscrişi în filiala respectivă, data înfiinţării şi baza în virtutea căreia funcţionează şi raportul de activitate Grupurile de iniţiativă de asemenea vor trimite lista membrilor din Comitetul provizoriu, în vederea procedării la constituirea definitivă a filialei. Nerespectarea acestei dispoziţiuni atrage după sine nerecunoaşterea filialei respective. # Asociaţia Româno-Maghiară roagă de această cale de toţi membri din Capitală să treacă de la sediul Asociaţiei din b-dul Elisabeta 25 între orele 5-7 n m. şi Duminica între 10- 12 an., pentru a-şi achita cotizaţia de membru. Se aduce la cunoştinţă tinerilor (până la 30 ani inclusiv) aparţinând Sindicatului Artiştilor Instrumentişti că sunt convocaţi în ziua de 6 Iunie (Vineri) la Clubul Sindicatului, la ora 9:30 foarte precis. La ordinea de zi : Comunicări importante în legătură cu activitatea artistică şi profesională a tineretului. Prezenţa obligatorie. La sediul Federaţiei Democrate a Femeilor din România, din str. General Berthelot Nr. 29, are loc Duminică 1 Iunie a. c., orele 11 a. m., vernisajul expoziţiei colective feminine de artă plastică. Federaţia Democrată a Femeilor din România, organizează un curs de croitorie pentru doamne, la care vor da concursul trei dintre cele mai capabile profesoare de specialitate. înscrierile se fac in fiecare zi la sediul Federaţiei, din str. General Berthelot 29 până la 10 iunie, când se deschid cursurile. . REZULTATE DIN A DOUA ZI A MATCHULUI DE TENNIS ITALIA — ROMANIA . Eri a continuat matchul de tennis ITALIA — ROMANIA. Printre spectatorii au asistat de prim ministru dr. Petru Groza tov. I. Gh. Maurer subsecretar Rivruc şi C. Tănăsescu un match'ul de dublu domn de stat la Ministerul de Industrie şi Comerţ, Brătucu, secretar general al Prefecturei Poliţiei, etc. Rezultatele tehnice ale matchurilor jucate sunt: A. Bossi, G. Cucelli — M. Rurac, C. Tănăsescu 2—6, 8—6, 8—6 Cucelli, M. del Bello — C. Tănăsescu, V. Rurac 6—0, 9—7, 9—7. G. Viziru — C. Sada 6—4, 2—4, 6—3, 6-4. M. Burac — A. Ross 11—6, 6—4 (întrerupt). Jocurile continuă astăzi. NOUI VICTORII ROMANESTIBPură pemtru învelit sticle. LA TIRANA • La Tirana, România a ob-| ţinut eri, noui succese, fiind] învingătoare în toate matchurile jucate. Iată rezultatele tehnice : Basket «masculin : ROMAINIA — Albania 95-33 (27-10); Triest — Bulgaria 34-26 (16-15); Ungaria — Iugoslavia 48-27 17-15). Basket femenin: Ungaria — Iugoslavia 61-16 (2- 7). Volley masculin : ROMANIA — Bulgaria 3-1 (15-10, 15-7, 11 15, 15-10) ; ROMANIA Ungaria 3-0 (15-3, 15-6 15-6) Volley femeni n : ROMANIA — Bulgaria 2-0 (15.11 15-6). m-,' . . - . .. -c . g SPECTACOLE TEATRE NATIONAL— Numita din Perugia. ST. NATIONAL: Omul din Ceatal. ARMATEI' Primăvara dragostei. ATLANTIC : Acceleratul 402. STUDIO BARAŞEUM : Fiul meu d. doctor. COMEDIA : Lângă draga mea. MUNCITORESC URANUS : Chiriaşul necetar. MUNCITORESC GIULEȘTTI Sărăcia nu e viciu- MUNICIPAL! Iepuroau: Cerul să mai aştepte. STUDIO ODEON: Scumpa mea Ruth. . SAVOY: Eu şi frăţiorul mei*. VICTORIEI: Riviera-Palace, AZI-PREMIERA-AZI ARO : Madona cu două fete. SCALA : Suspiciune. EFORIE: Hanul melodiilor. GIOCONDA : Şi acum pe mâine LUXOR : Ştrengărită. REGAL: Madona cu două feţe. EXCELSIOR : Cu Fernandel în jurul lumii. TIVOLI : Castelul îndrăgostiţilor. ORFEU : Laura. VICTORIA : Inimi însângerate. DISTRIBUIT DC BUC. POM CINEMATOGRAFE CENTRAL : Serenada norilor, B-DUL PALAS : Scuzaţi vă ro®* PROGRES ‘ Madona cu două feţe de la împuşcarea lui Max Wechsler ! Frontul Unic Muncitoresc Duminică 1 Iunie, orele 11 dimineaţa are loc în sala Daiîes comemorarea a 50 de ani de la împuşcarea luptătorului pentru dreptatea cauzei clasei muncitoare Max Wechsler. Vor lua cuvântul: tov. Marcel Fischler din partea P. S. D. Constantin Pârvuiescu din partea P. C. R. şi Gh. Bujor. Intrarea liberă. MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ! Direcţiunea Generală a Penitenciarelor Administraţia Eploaitării Muncii Penale . PUBLICAŢIUNE DE VANZARE Sa aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Joi 12 iunie 1947, orele 12 a. m. se va ţine licitaţie publică la Direcţia Penitenciarelor Administraţia Exploatării Muncii Penale din localul Ministerului de Justiţie B-dul Elisabeta Nr. 35 etajul V, Serviciul E.M.P. cu oferte închise, urmată de tratare orală, pentru vânzarea următoarelor confecţiuni produse ale atelierelor din penitenciare: 1. 3.160 bucăţi lăzi din lemn de brad, montate cu garnituri de fier balamale şi mânere având dimensiunile : 85 cm. latima 49 cm. lăţime şi 18 înălţime. 2. 1.110 bucăţi lăzi din lemn de brad fără garnituri der, având dimensiunile : 8540 la cm. 3. 23 000 bucăţi basmale de fier. 4. 23.000 bucăţi mânere de fier. 5. 23.000 bucăţi închizători de fier. 6. 46.000 bucăţi colţuri de fier. 7. 3 000 perechi tălpici de fag, fără berete. « 8. 1.500 mături cu coadă 9.4.000 bucăţi paiete de pa-Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 81-110 din L.C P. regulamentul O. C. L. şi caietul de sarcini întocmit în acest scop. Caietul de sarcini se găseşte la Serviciul E. M. P. din Direcţia Penitenciarelor etajul V în localul Ministerului Justiţiei, unde poate fi consultat de concurenţi în orice zi de lucru între orele 12—14 unde se pot vedea şi modelele confecţiunilor care fac obiectul licitaţiei. In ziua licitaţiei concurenţii vor aduce garanţia legală de 5 la sută din valoarea preţului de estimare fixat pentru confecţiunile la care concurează. Director general al Penitenciarelor, D. Băzălan | Şeful Serviciului E.M.P. ] —V. 1« Manuit $ ' 30 de ani .