Scânteia, august 1947 (Anul 4, nr. 885-910)

1947-08-01 / nr. 885

la­mantul Roata istoriei nu poate fi op­­ta în loc. Ea merge mereu înainte. Din când în când însă, ea coboară, pentru ca a­­poi urcuşul să f­e şi mai vâr­­tos. Dar acolo, în văile pe care le trece, lasă în urmă forţe ale trecutului pe care o d­oare de slăbănoage nu le mai ţin în drum. Degeaba în­cearcă ele să tragă înapoi roata istoriei, degeaba-i a­­runcă în cale Iadovani sau alte obstacole­, nimic nu li mai poate salva de la pieire. In nouile con­diţiiuni din timpul şi de după cel de-al doilea război mondiali, s’au desvoltat şi au crescut în Ro­mânia puternce forţe po­pulare, şi în pr­mul rând cla­sa muncitoare. Aceste forţe au cucerit pin luptă poziţii politice importante şi în fruntea masselor largi po­pulare duc România pe calea ţărilor îna­lţate, pe calea de­mocraţiei şi a progresului so­cial. Partidul naţ­onal-ţărănesc, care ţine mereu să sublinieze că are — ca şi partidul bră­­tienist — o vechime de a­­proape o sută de ani, s’a si­tuat în acest proces istoric a­­flat în plină desfăşurare pe poziţia luată tot cu o sută de ani în urmă de boierimea feudală, care a luptat pentru zdrobirea revoluţiei dela 1848, contra Unirii, contra refor­melor li, Cuza, şi care căuta sprijn la înalta Poartă tur­cească. De fapt, vechiul partid na­ţional din Ardeal, a avut un accentuat caracter reacţionar. El s’a unit după primul răz­­bo mondial cu rămăşiţele partidului conservator, apoi, înghiţind mişcarea ţărănistă, i-a­­mprimat şi ei acest ca­racter. încă în 1920, cu pri­lejul desbaterilor din Parla­ment asupra legii reformei a­­grare, Iuliu Maniu, şeful par­tidului naţional, a votat im­potriva acestei legi, în aplau­zele elementelor conservatoa­re, încetul cu încetul, parti­dul condus de d. Man­u, care numai cu numele mai era „ţărănesc“, a sprijinit reface­rea marei proprietăţi moşie­reşti (prin legea Mihalache). iar în 1929, a pus ţara la che­remul cămătarilor străini şi a acordat concesiuni scanda­loase trusturilor internaţi­o­­­nale, încetând a mai­­ un partid naţional. A bea însă după terminarea cehui de al do­lea război mondial ,find forţe naţionale şi populare reale au preluat puterea politică în România, caracterul retrograd al par­tidului naţional-ţărănesc a apărut limpede în faţa mas­selor. Linia sa politică a ve­nit în contradicţie isbitoare cu nouile realităţi politice, sociale şi economice atât pe plan intern cât şi pe plan in­ternaţional. Căci, cum s’ ar putea împă­ca, spre exemplu, concepţia partidului care a sprijinit desvolfiarea atotputernicelor cartelur, industriale spolia­toare, care a patronat dezvol­tarea cămătăriei ban­chereşti la oraşe şi sate, care a dat mână liberă moşier­­ii să a­­capareze pământurile ţără­nimii,­­ cu lupta pentru des­fiinţarea cartelurilor, pentru împiedicarea jertării masse­lor de către speculanţi, cu re­forma agrară şi cu politica de întărire a micei gospodării ţărăneşti inaugurată în Ro­mânia democrată? Sau cum poate trăi laolaltă o grupare politică aflată în slujba intereselor trusturilor monopoliste, gata să le sacri­­f­ie bogăţiile ţării şi dezvol­tarea proprie a economiei ro­mâneşti, cu nouile forţe de­mocratice cari îşi înteme­ază opera creatoare pe principie! desvoltării unei puternice in­dustrii grele, garanţie a in­dependenţe economice şi na­ţionale a României? Nu, fără îndoială că nici realităţile economi­co-sociale '•»re stau astăzi la baza po­­­liticii româneşti, nici hotărî-1 ____1----J „ « IJUOSaviUl [lUjjlwiUJiv v» v. — făuri o ordine democratică în ţară şi de a consolida liber­­­tăţil­e şi drepturile cucerite cu jertfe grele, nu sunt com­patibile cu furia neputin­­­cioasă a reacţiunii n­aţional­­ţărăniste, ale cărei căpetenii pun la cale mârşave compîo - P.N.Ţ.,­« istorici ţiuri împotriva poporului nos­tru, mereu înfierbântaţi de gâ­ndul provocării de agitaţii şi convuls­uni sângeroase. P­e planul politicii interna­­­ţionale, aceiaş ostilitate faţă de politica de pace, prietenie şi colab­­are cu ţările vecine inaugur­ată de regimul demo­crat, a î­m­pins partidul naţio­­nal-ţărănesc la acte orininale de trădare împotriva intere­selor naţionale româneşti. Principala nădejde a lui Iuliu Maniu şi alor săi, a fost refacerea faimosului ,,cordon sanitar” îndreptat împotriva Uniunii Sovietice. Or, nutrind mereu această iluzie absurdă şi rezervân­du-şi vechiul rol de provocator antisovietic şi de pion de manevră al mer­­­curilor imperialiste răsboi­­­nice, partidul naţional-ţără­­­nesc a constatat cu groază crescândă că în estiul şi sud­­estul european se ridică re­­­gimu­ri democratice de tip nou, cu puternice baze popu­lare, a căror politică externă se întemeiază pe prietenia Silviu Brucim Continuare în paar IV col In atenţia cititor-Ier Articolul de fond al zia­rului nostru apare cu li­teră mai mare Atunci când are conti­nuare, ea se află totdea­una in pagina 4-a, coiful din stânga jos, 1-2) . Uneltiri împotriva ţărilor balcanice dejucate în Consiliul de Securitate ANGLIA PRESIUNE LABURISTI PUTERNICA ÎMPOTRIVA VERNULUI ATTLEE Duşmanii­ păcii, cercurile im­perialiste, urzesc nou! intrigi împotriva ţărilor balcanice, a că_­­on *4iaicrrn.1 to rus rToryvfVWaif lip» 1 R+P ca un ghimpe în ochi. Aceste cercuri caută să arunce propria lor răspundere în privinţa tragi­cei situaţii a poporului grec pe spinarea statelor democratice ve­­cine Greciei. In­ Consiliul de Se­curitate, reprezentanţii unor mari puteri au cerut înfiinţarea unei comisii de frontieră semi-perma­­nentă la graniţa dintre Grecia, Iugoslavia, Bulgaria şi Albania, comisia care să cerceteze pretin­se incidente de frontieră. Cei ce susţin atât d­e aprifi înfiinţarea comisiei de mai sus nu fac nic­i mic pentru înlăturarea cauzelor­­ reale ale războiului civil din­­ Grecia. De aceia insistenţa lor dă­­ naştere la suspiciuni. In realita­te guvernul grec şi cei care il tutelează văd in comisia de an­chetă semi-permaine.I.­tă un instru­ment de tulburare , a relaţiilor de vecinătate între ţările balcanice, iar nu un instrument al păcii. lată de ce delegatul Uniunii So­vietice în Consiliul de Securitate a uzat de dreptul de veto împo­triva propunerii d­e înființare a comisiunii de frontieră în Bal­cani, dejucând calculele celor ce nu vor să se împace cu gân­dul că Balcanii nu mai sunt bu­toiul de pulbere de altădată. Eri s’a întrunit la Londra gru­pul parlamentar laburist spre a discuta mijloacele de preîntâm­pinare a gravei crize economice , ce ameninţă Marea Brita­nie. Una din soluţiile preconizate încă mai demult de grupul deputaţilor la­burişti nemulţumiţi de politica externă a guvernului Attlee, a fost acela de a se reduce efecti­vele forţelor militare d­e peste mări, pentru­ a se umple gol­ful din industrie provocat de lipsa acută de mână de lucru. La acest grup s-a ad­ăugat toto­dată un important număr de de­putaţi laburişti sindicalişti. Mă­sura de reducere a efectivelor şi cheltuelilor militare se crede că va fi pusă în practică. Mareşa­lul Montgomery, şeful Statului Major britanic, a fost rechemat de urgenţă în acest scop la Lon­dra, din Noua Zeelandă. A. B. A DEPUTAŢILOR POLITICII GU­ Culturile sunt deosebit de frumoase in mai mare parte a ţării Ministerul Agriculturii si Do­meniilor, comunică următoarea situaţie agricolă în săptămâna de la 21—27 Iulie a. c. : A plouat intre 20—50 mm., în Bucovina precum şi in Centrul si Estul Transilvaniei , între 10—40 mm., în judeţele Maramu­reş, Someş, Timiş Torontal, Se­verin, Mehedinţi, Estul Olteniei, Munteniei, afară de judeţele Vlaşca şi Ilfov ; Moldova, a­­fară de şesul Prutului precum şi în judeţul Constanţa, între 1—10 mm., în Crişana, Vestul Transil­vaniei, Sudul Banatului, Sudul Olteniei, Judeţul Vlaşca şi Il­fov, Tulcea şi Lunca Prutului. Solul arabil, la sfârşitul săptă­mânii a fost umed în 33 judeţe şi potrivit de umed­in 25 ju­deţe. Folosind atât ploile, abun­dente căzute în cursul lunii iulie căt şi căldura punerii­ agricole cea că vegetaţiei precum şi re­­servele de hrană ale satului, culturile de porumb, cartofi, floarea soarelui, sfecla de zahăr legume, tănete si al­tele, sunt in cea mai mare parte a ţării deosebit de fru­­moase. Producţia la porumb se a­­nunţă a fi foarte bună în 26 judeţe, bună în 14 judeţe mediocră în 10 judeţe fi mai slabă în 9 judeţe totuşi me­dia pe ţară încă nu se poate evaluia porul.1b.11 fiind in plină vegetaţie. Seceratul păioaselor se apropie de terminare aproape în toate regiunile, rămânând pe urmă ovăzul. Se treeră în toată ţara, afară de judeţele Ciuc, Câmpu­lung şi Rădăuţi. Continuă căra­tul recoltelor şi desm­briştirile. Starea animalelor se menţine bani in toată ţara. 3­6 Mari desbateri la Cameră asupra executării bugetului echilibrat bugetul pe socoteala marilor beneficiari! Celd comercianţi şi industriaşi s’a încasat moţai34 I­a sută din cota stabilită în timp ce delasa'iarian­ s’a încasai 43 la sută un!e. peSure Iov. ion V^nfe» deputat «le Ar«sdî Camera a ascultat ori cu un puternic interes ampla expunere critică a deputatului comunist Ion Vinte, asupra politicii bugetare a Ministerului de Finanțe. Cifrele date la iveală de interpolator, documentele sdrobitoare privind cazierul nazist al unor vârfuri din­ aparatul Ministe­rului, ca Eugen Demetrescu, Pandele, Comst­antine­scu etc., elem­as­­carnea birocratismului şi pasivităţii organelor fiscale ca şi a întregii politici de apărare a marilor be­neficiari dusă de aceste organe, pe spinarea masselor de salariaţi, au provoca indignarea nume lorilor ţăranilor şi intelectualilor cari reprezintă pe băncile Camerii, inter,.'sale celor mulţi şi săraci. Faptul că dela comercianţi fi industriaşi s'a îr.casat nt­m­ai Si*fe din cota stabilită pentru 'primu­] trimestru, in timp ce dela salaria­ţi s'a luat 43*/* demtmttr­esă în mod categoric caracterul , politicii fiscale practicate de Ministerul de Finanţe. Nu este de mirare că oamenii cari conduc această operaţiune , Ministerul de Finanţe, cu alde Demetrescu, Pandele, Constantine­scu, s'au îmbogăţit perle măsură, construindu-şi vile la Sinaia, cumpărăndu-şi podgorii ţi­nlute val°ri imobiliare, sau speculând cu cocoşei şi devize, mâni în mână cu cei pe care îi scutesc de plata impozitelor. Cu atât mai surprinsă a fost Camera, când d. Alexandrini, mi­nistrul Finanţelor a găsit pentru nazistul Eugen Demetrescu motiv de scuză, prin faptul că „a fost absolvit de comisia de epurare“! Opinia publică aşteaptă măsuri serioase, un plan bine chibzuit — aşa cum a cerut tov- Vinţe — pentru echilibrarea bggettigii.­­ ! Tov- Vinţe a început prin a-şi exprima nemulţumirea faţă de lămuririle date de d- Al. Ale­xandrini, ministrul Finanţelor, în şedinţa din 2 iulie a.c. a Camerei, cu privire la executa­rea bugetului. D-sa a subliniat că ministrul Finanţelor nu a arătat Camerei ce a făcut pen­tru a introduce în aparatul fis­cal un nou spirit şi un­ nou ritm de activitate, spirit şi ritm po­trivit nouei noastre politici bu­getare, noului regim democra­tic şi nevoilor impuse de sar­cinile refacerii economice­ Expunând principiile care au­­stat la baza întocmirii noului buget, Iov- Vinte a trecut apoi la a­naliza modului cum a fost executat bugetul și cum au fost aplicate măsurile adminis­trative şi legislative. D-sa a arătat că în primele trei luni ale exerciţiului în curs s’au încasat 9.443 miliarde lei, adică numai 40.7$/o din data tri­mestrială ce trebuia încasată (23.100 miliarde iei). Totalul cheltuelilor în aceeaşi perioadă s’a ridicat la 20.220 miliarde lei, faţă de încasări de 9 443 miliarde, ca­sa ce repre­zintă un deficit de 10.777 mi­liarde lei, care a fost acoperit Continuare în pag. III col 6-7-8 ♦ 4 Pagini 5000 Lei v,n«rt ' *"■“* 1947 Seria Iii - Anul XVI Nr. 885 PROLETARI VIN TOATE ȚĂRILE, VXITI-VAI Director­­ MIRON CONSTANTINESCU TELEFOANE « “Centrala 2.26.2« Abonamente lunar 1190.000 lei pe trei luni 350.000 lei Abonamente pentru ţărani­­muncitori şi învăţători 100­ 000 lei lunar. Redacția şi administraţia Strada Belvedere Nr. 1 Taxa poştală plătită in numerar conf. »prob. Dir- G-rale P.T.T. 118.578/944 UN MARE EVENIMENT CULTURAL: CONFERINŢELE ŢINUTE DE LOUIS ARAGON 51 ELSA TRIOLET Sus: Louis Aragon şi Elsa Triolet au vizitat în redacţia revist d ,, Contemporanul". Jos: Louis Aragon ţinându-Şi conferinţa „Progresul“. — Asistenţa, (Reportajul în pag. III-a), grădina H plan agricol de 4 ani Agricultura românească va fi înzestrată cu maşini şi unelte noui La Minitanm Agriculturii şi Domeniilor, continuă lucrările pentru în­tocmirea unui plan agr­ic­ol pe 4 anii, care urmează să fie apliicat din 1948. Obiectivul ac­estuii vast program este ridicarea producţiei agricole şi întărirea gospodăriei ţărăneşti. Un punct princi­pal al acestui plan îl formează înzestrare,a agri­culturii cu maşini şi unelte noui. Astfel în perioada de 4 ani­, prin industria noastră grea urmează ca inventarul agriculturii româ­neşti să primească cea. 5000 trac­toare, 5000 semănătoare, 150 000 pluguri printru tracţiune animală crnn ,n.,ţ... tuneb­are. Deasa­­menea se va st­u­dia şi posibili­­tatea de a se aduce de peste ho­tare un număr de tractoare şi se­mănătoare. In ceeace priveşte tractoarele I. A. Ff , s'a hotărît ca ele să fie înzestraite cu pluguri fabricate la noi in ţară. La fabricarea aceste pluguri vor colabora ,,Vulcan" intrepr­ederea „Mirgineanca" , uzinele „Reşiţa’’- Intreprinte- 11 „Vulcan" şi Mărginea­nca" au şi început fabricarea in seria a un mare număr de piese, urmând ca ,,Reşiţa”, care posedă un uti­laj specal, să fabrica­mumanele plugurilor. NOUILE TARIFE ALE S. T. B. Cu începere de la 31 Iulie, nouile tarife ale S. T. Boului sunt : Tramvaie : clasa l-a lei 15.009, clasa ll-a lei 10.000. Autobuze: până la 2 km. 15.000 lei, de la 2 (a 4 t*m. 20.000 lei, peste 4 km. 25.000 l ei, o cursă la Băneasa 50.000 lei, o cursă la Snagov 150.000 lei. Abonamentele pentru func­ţionarii publici, pentru mun­citorii si funcţionarii sindi­calizaţi invalizi si studenţi rămân la vechile tarife, fără nici un fel de modificare. In legătură cu fabricarea semă­nătoarelor, suntem informaţi că uzinele I. A. R. au gata 1000 bu­căţi cu 24 rânduri, dintr’o co­mandă de 500. In acelaşi timp I.. A. R. lucrează la realizarea unei semănătoare mai uşoare, cu 12 rânduri, pentru care s’a dat o comandă de 2000 bucăţi. Conoo-III LUKI I» comeiia I iiiiuit.i­mii.«Cu uzinele de la Braşov continuă fabricarea în serie a tractoarelor ,,l. A- R. — 22”. In prezent tractoarele româneşti li­vrate sunt supuse la probe pe teren, în judeţele latomiţa şi Il­fov. Va fî prezentat numai Hehe­­tu, alb şi bonul nr. 1 de pâine din cartelă. Sub nici un motiv nu se va prezenta cartela. Distribuitorii care vor pre­tinde prezentarea cartelei, vor fi imediat arestaţi şi deferiţi Instanţelor de sabotaj care-l va judeca în stare de arest­ Pâinea va fi distribuită în­tre orele 6-11 şi 16-20 Responsabilii centrelor care vor ţine închis între orele specificate mai sus vor fi aspru sancţionaţi. Pâinea se va vinde cu ur­mătoarele preţuri: 16 OXIO lei raţia de 250 pr. la bru­tării şi 16 500 lei la centre­le de distribuire. Statul, pentru salariaţii patiniei, pensionarii publici , O.V.It., etc. şi întreprinderile particulare de orice fel pen­tru salariaţii lor, vor supor­­ta diferenţa de preţ între preţul actual de 5.000 lei o rafie şi cel arătat mai sus, atât pentru rafiile individua­le căt şi pentru cele supli­mentare. Deasemenea vor suporta şi diferenţa de preţ la mălai, între preţul actual de 90.000 lei kgr şi cel ce se va stabili ulterior, întreprinderile particulare de orice fel sunt obligate să avan­seze săptămânal începând ,­la 1 August 1947 sumele nece­sare, corespunzătoare diferen­ţei de preţ, pentru ca salariaţii să poată cumpăra pâinea de la centrele de distribuie, la pre­ţul arătat mai sus. Un comunicat în acelaşi sens a fost dat de Ministerul Indu­striei şi Comerţului şi Ministe­ru! Finanţelor. In pag. III-a : Prin trei decizii impor­tant« •« fixăm­ preţul (dinii sl a) pMnfl începe distribuirea pâinii toată populaţia Capitalei Preţul unei raţii. — Diferenţa de pret va fi suportată de direcţiunile întreprinderilor — Pâinea va fi distribuita între orele 6—II și 16—20 — n s r__pâinii comunică următoarelet *■ 1 nseeemm. ...«O f M Prefectura Politici Capi­talei, Oficiul de Contrat al Toţi cetăţenii cere poseaa cârmi» imii.iau«!» scrişi l­a omnlntc de distribuire n pă! iii ixil.licaSe anterior vor primi eu Incepsre dela 1 Aufmnot a.c. 250 gr nâ ine. al . C. al P. C. R. ---- - -------- -----­ Stat şi Peste 60.000 de muncitori din Valea Prahovei au luat. Marţi, parte la meet'.ngul dela Ploeşti la care au vorbit tov- Vasile Luca secretar al C. C. al P. C. R. si Gh. Vasischi membru in Biroul Politie Tov. Teohari Georgescu a fost decorat cu „Meritul Agricol” Monitor­u Oficial de Miercuri ipublcă înaltul Decret Regal prin care tov. Teohari George­­scu, ministru Afacerilor Interne a fost decorat cu ordinul „Me-­ ritul Agricol" în gradul de Mare Cruce, pentru aportul adus In campanila agricolă. Noul sediu al comisiei pentru redresarea economică şi stabiliza­rea monetară Azi, 31 Iulie Secretaria­tul General si Com­isiiunii pentru redresarea econo­mică şi stabilizarea mone­tară s'a mutat în localul din Str Niculas larga No. 1 (colţ cu Calea Victoriei) la sediul Consiliului Supe­rior Economic. Câteva chestiuni privitoare la M­ORALA COMUNISTA de GHEORGHE VASIi-ICHI membru in B. P. al C. C. P. C.I scopul de a ascunde exploata­rea. Ea falsifică ştiinţa adevă­rată acomodând-o intereselor ei de clasă. Din punct de ve­dere al adevăratei morale, bur­ghezia a alunecat de mult pe panta imoralităţii şi crimei, atât în ce priveşte scopurile ei cât şi mijloacele ce le întrebuin­ţează pentru a înşela conştiinţa masselor. Cinismul ideologilor burghezi nu cunoaşte margini şi nici o morală din lume nu este în stare să-i împiedica de a spune cele mai grosolane minciuni. Pe de o parte burghe­zia afirmă că morala trebuie să servească „adevărul" şi „bine­le", pe de altă parte ea o fo­loseşte în aşa fel ca să ser­vească minciuna, crima şi ex­ploatarea. Pentru a ne convinge de a­­cest lucru este suficient să dăm câteva exemple concrete. Comunismul îşi pune ca sar­cină să schimbe bazele econo­mice ale societăţii, felul de viaţa al oamenilor, şi să lichi­deze definitiv exploatarea o­­mului de către om. Paralel cu aceasta, comunismul va schim­ba şi felul de gândire al oa­menilor, conştiin­ţa lor socială. Marii dascăli ai socialismului au dovedit în mod concret că orice orânduire socială are o structură economică specifică și că deasupra ei se creiază o suprastructură ideologică, po­litică, religioasă, artistică, mo­rală, etc. In cursul istoriei omenirii, în diferite epoci și orânduiri so­ci­al­e cari s'au succedat, dife­ritele forme în ca­re se mani­festează conştiinţa socială — ideile politice, dreptul, morala, arta, ştiinţa, religia şi filosofia etc. — îşi au viaţa lor, se nasc şi mor fiind înlocuite de lle­e. (Continuare în pag. II foileton) c­e nu d­uc deloc o viaţă izo­lată, ci se influenţează şi se leagă reciproc. Dreptul influen­ţează morala şi invers. Ideile­ politice influenţează arta, etc. Toate aceste forme la rândul lor corespund relaţiilor econo­mice, de unde îşi trag seva lor hrănitoare şi la rândul lor o influenţează pe aceasta. Intri un cuvânt între structură şi supra­structură există o complectă dependenţă şi schimbarea pri­mei trebue neapărat să aducă şi schimbarea celei de a doua. Pentru a ne convinge de a­­cest adevăr, nu avem decât să mrâncăm o privire asupra celor ce se petrec în U.R.S.S. Acolo modul de producţie capitalist a fost înlocuit cu cel socialist şi pentru prima dată în istoria omenirii a fost desfiinţată ex­ploatarea omului de către om. Relaţiile economice de pro­prietate privată asupra mijloa­celor de producţie au fost în­locuite cu relaţii de proprie­tate­ socialistă asupra mijloa­celor de producţie. Schimbarea modului de pro­­ducţie, adică a bazei econo­mice a adus după sine !ji schimbarea caracterului supra­­structure’, a ideologiei drep­­tului, artei, moralei, e­.c. Odată cu noul mod de pro­ducţie se naşte şi o nou­’­ mo­rală — more’« comunistă. A­­ceastă nouă morală își pune ca scop principal mobM'lzarea și educarea masse'or ee'o' mai largi îr. spiritul eoSră-M intere­­se:or co’ective a'e Introguhi­i poocr ti constn'trii soo'9-‘?,:; comunVe fără c'ase și fără exr­'o-?*are In soc'etatea capitalistă B- p«re foarte c­a: cfivwțu! ccrt­­p’ect între ideo'og'a burghe­ză (f'losofia, pr- ‘.'za, mor«'«, dreptul) şi şt'inţa adevăr*­tă. h­fso'ogia burgheză fe'slfe' și denaturează realitatea c i*i marile intreprin­­eleji a'e GapHaleî s’au ținut eri înflă­cărate meet'siîpiri De ziua Flotei Sovietice Marina Regală Ro­mână felicită pe marinarii Sovietici D, comandor Eugeniu Să­vulescu, comandantul Mari­nei Regale Române a expe­diat­ următoarea telegramă către Comandamentul Su­­­prem al Flotei Navale So­­­vietice de Război, din Mos­cova: „Cu ocazia zilei Marinei Sovietice, ostaşii, subofiţerii­­maeştrii şi ofiţerii Marinei Regale Române, vă roagă să primiţi cele mai călduroase felicitări şi s­ă transmiteţi camarazilor Fid­ei Sovietice de Război profunda lor re­cunoştinţă şi afecţiune. Să trăiască în veci prie­tenia dintre Marina Sovie­­­lică și cea Română“! In d­iscu . tov. Cămpeanu membru în C. C. al P. C. R. vorbind la marea întrunire a muncitorilor de la fabrica „Wolff“ din Capitală. MUNCITORII CER GUVERNULUI ŞI PARIA­­MPU­­LUI SA CONTINUE CU ŞI MAI MARE STRĂŞNICIE OFERĂ DE LICHIDARE A VÂN­ZĂTORILOR DE ŢARA NAŢIONAL-ŢARANIŞTI Nenumărate telegrame şi moftimi adre­sate (Dlui d­r. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, d-lui Mihail Sado­­veanu, preşedintele Camerii, tov.­­ Teohari Georgescu, ministrul de Interne, şi ziarului „Scânteia“. , (Reporta­jul în pag. 3)

Next