Scânteia, august 1947 (Anul 4, nr. 885-910)
1947-08-01 / nr. 885
lamantul Roata istoriei nu poate fi opta în loc. Ea merge mereu înainte. Din când în când însă, ea coboară, pentru ca apoi urcuşul să fe şi mai vârtos. Dar acolo, în văile pe care le trece, lasă în urmă forţe ale trecutului pe care o doare de slăbănoage nu le mai ţin în drum. Degeaba încearcă ele să tragă înapoi roata istoriei, degeaba-i aruncă în cale Iadovani sau alte obstacole, nimic nu li mai poate salva de la pieire. In nouile condiţiiuni din timpul şi de după cel de-al doilea război mondiali, s’au desvoltat şi au crescut în România puternce forţe populare, şi în prmul rând clasa muncitoare. Aceste forţe au cucerit pin luptă poziţii politice importante şi în fruntea masselor largi populare duc România pe calea ţărilor înalţate, pe calea democraţiei şi a progresului social. Partidul naţonal-ţărănesc, care ţine mereu să sublinieze că are — ca şi partidul brătienist — o vechime de aproape o sută de ani, s’a situat în acest proces istoric aflat în plină desfăşurare pe poziţia luată tot cu o sută de ani în urmă de boierimea feudală, care a luptat pentru zdrobirea revoluţiei dela 1848, contra Unirii, contra reformelor li, Cuza, şi care căuta sprijn la înalta Poartă turcească. De fapt, vechiul partid naţional din Ardeal, a avut un accentuat caracter reacţionar. El s’a unit după primul războ mondial cu rămăşiţele partidului conservator, apoi, înghiţind mişcarea ţărănistă, i-amprimat şi ei acest caracter. încă în 1920, cu prilejul desbaterilor din Parlament asupra legii reformei agrare, Iuliu Maniu, şeful partidului naţional, a votat impotriva acestei legi, în aplauzele elementelor conservatoare, încetul cu încetul, partidul condus de d. Manu, care numai cu numele mai era „ţărănesc“, a sprijinit refacerea marei proprietăţi moşiereşti (prin legea Mihalache). iar în 1929, a pus ţara la cheremul cămătarilor străini şi a acordat concesiuni scandaloase trusturilor internaţionale, încetând a mai un partid naţional. A bea însă după terminarea cehui de al dolea război mondial ,find forţe naţionale şi populare reale au preluat puterea politică în România, caracterul retrograd al partidului naţional-ţărănesc a apărut limpede în faţa masselor. Linia sa politică a venit în contradicţie isbitoare cu nouile realităţi politice, sociale şi economice atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional. Căci, cum s’ ar putea împăca, spre exemplu, concepţia partidului care a sprijinit desvolfiarea atotputernicelor cartelur, industriale spoliatoare, care a patronat dezvoltarea cămătăriei banchereşti la oraşe şi sate, care a dat mână liberă moşierii să acapareze pământurile ţărănimii, cu lupta pentru desfiinţarea cartelurilor, pentru împiedicarea jertării masselor de către speculanţi, cu reforma agrară şi cu politica de întărire a micei gospodării ţărăneşti inaugurată în România democrată? Sau cum poate trăi laolaltă o grupare politică aflată în slujba intereselor trusturilor monopoliste, gata să le sacrifie bogăţiile ţării şi dezvoltarea proprie a economiei româneşti, cu nouile forţe democratice cari îşi întemează opera creatoare pe principie! desvoltării unei puternice industrii grele, garanţie a independenţe economice şi naţionale a României? Nu, fără îndoială că nici realităţile economico-sociale '•»re stau astăzi la baza politicii româneşti, nici hotărî-1 ____1----J „ « IJUOSaviUl [lUjjlwiUJiv v» v. — făuri o ordine democratică în ţară şi de a consolida libertăţile şi drepturile cucerite cu jertfe grele, nu sunt compatibile cu furia neputincioasă a reacţiunii naţionalţărăniste, ale cărei căpetenii pun la cale mârşave compîo - P.N.Ţ.,« istorici ţiuri împotriva poporului nostru, mereu înfierbântaţi de gândul provocării de agitaţii şi convulsuni sângeroase. Pe planul politicii internaţionale, aceiaş ostilitate faţă de politica de pace, prietenie şi colabare cu ţările vecine inaugurată de regimul democrat, a împins partidul naţional-ţărănesc la acte orininale de trădare împotriva intereselor naţionale româneşti. Principala nădejde a lui Iuliu Maniu şi alor săi, a fost refacerea faimosului ,,cordon sanitar” îndreptat împotriva Uniunii Sovietice. Or, nutrind mereu această iluzie absurdă şi rezervându-şi vechiul rol de provocator antisovietic şi de pion de manevră al mercurilor imperialiste răsboinice, partidul naţional-ţărănesc a constatat cu groază crescândă că în estiul şi sudestul european se ridică regimuri democratice de tip nou, cu puternice baze populare, a căror politică externă se întemeiază pe prietenia Silviu Brucim Continuare în paar IV col In atenţia cititor-Ier Articolul de fond al ziarului nostru apare cu literă mai mare Atunci când are continuare, ea se află totdeauna in pagina 4-a, coiful din stânga jos, 1-2) . Uneltiri împotriva ţărilor balcanice dejucate în Consiliul de Securitate ANGLIA PRESIUNE LABURISTI PUTERNICA ÎMPOTRIVA VERNULUI ATTLEE Duşmanii păcii, cercurile imperialiste, urzesc nou! intrigi împotriva ţărilor balcanice, a că_on *4iaicrrn.1 to rus rToryvfVWaif lip» 1 R+P ca un ghimpe în ochi. Aceste cercuri caută să arunce propria lor răspundere în privinţa tragicei situaţii a poporului grec pe spinarea statelor democratice vecine Greciei. In Consiliul de Securitate, reprezentanţii unor mari puteri au cerut înfiinţarea unei comisii de frontieră semi-permanentă la graniţa dintre Grecia, Iugoslavia, Bulgaria şi Albania, comisia care să cerceteze pretinse incidente de frontieră. Cei ce susţin atât de aprifi înfiinţarea comisiei de mai sus nu fac nici mic pentru înlăturarea cauzelor reale ale războiului civil din Grecia. De aceia insistenţa lor dă naştere la suspiciuni. In realitate guvernul grec şi cei care il tutelează văd in comisia de anchetă semi-permaine.I.tă un instrument de tulburare , a relaţiilor de vecinătate între ţările balcanice, iar nu un instrument al păcii. lată de ce delegatul Uniunii Sovietice în Consiliul de Securitate a uzat de dreptul de veto împotriva propunerii de înființare a comisiunii de frontieră în Balcani, dejucând calculele celor ce nu vor să se împace cu gândul că Balcanii nu mai sunt butoiul de pulbere de altădată. Eri s’a întrunit la Londra grupul parlamentar laburist spre a discuta mijloacele de preîntâmpinare a gravei crize economice , ce ameninţă Marea Britanie. Una din soluţiile preconizate încă mai demult de grupul deputaţilor laburişti nemulţumiţi de politica externă a guvernului Attlee, a fost acela de a se reduce efectivele forţelor militare de peste mări, pentru a se umple golful din industrie provocat de lipsa acută de mână de lucru. La acest grup s-a adăugat totodată un important număr de deputaţi laburişti sindicalişti. Măsura de reducere a efectivelor şi cheltuelilor militare se crede că va fi pusă în practică. Mareşalul Montgomery, şeful Statului Major britanic, a fost rechemat de urgenţă în acest scop la Londra, din Noua Zeelandă. A. B. A DEPUTAŢILOR POLITICII GU Culturile sunt deosebit de frumoase in mai mare parte a ţării Ministerul Agriculturii si Domeniilor, comunică următoarea situaţie agricolă în săptămâna de la 21—27 Iulie a. c. : A plouat intre 20—50 mm., în Bucovina precum şi in Centrul si Estul Transilvaniei , între 10—40 mm., în judeţele Maramureş, Someş, Timiş Torontal, Severin, Mehedinţi, Estul Olteniei, Munteniei, afară de judeţele Vlaşca şi Ilfov ; Moldova, afară de şesul Prutului precum şi în judeţul Constanţa, între 1—10 mm., în Crişana, Vestul Transilvaniei, Sudul Banatului, Sudul Olteniei, Judeţul Vlaşca şi Ilfov, Tulcea şi Lunca Prutului. Solul arabil, la sfârşitul săptămânii a fost umed în 33 judeţe şi potrivit de umedin 25 judeţe. Folosind atât ploile, abundente căzute în cursul lunii iulie căt şi căldura punerii agricole cea că vegetaţiei precum şi reservele de hrană ale satului, culturile de porumb, cartofi, floarea soarelui, sfecla de zahăr legume, tănete si altele, sunt in cea mai mare parte a ţării deosebit de frumoase. Producţia la porumb se anunţă a fi foarte bună în 26 judeţe, bună în 14 judeţe mediocră în 10 judeţe fi mai slabă în 9 judeţe totuşi media pe ţară încă nu se poate evaluia porul.1b.11 fiind in plină vegetaţie. Seceratul păioaselor se apropie de terminare aproape în toate regiunile, rămânând pe urmă ovăzul. Se treeră în toată ţara, afară de judeţele Ciuc, Câmpulung şi Rădăuţi. Continuă căratul recoltelor şi desmbriştirile. Starea animalelor se menţine bani in toată ţara. 36 Mari desbateri la Cameră asupra executării bugetului echilibrat bugetul pe socoteala marilor beneficiari! Celd comercianţi şi industriaşi s’a încasat moţai34 Ia sută din cota stabilită în timp ce delasa'iarian s’a încasai 43 la sută un!e. peSure Iov. ion V^nfe» deputat «le Ar«sdî Camera a ascultat ori cu un puternic interes ampla expunere critică a deputatului comunist Ion Vinte, asupra politicii bugetare a Ministerului de Finanțe. Cifrele date la iveală de interpolator, documentele sdrobitoare privind cazierul nazist al unor vârfuri din aparatul Ministerului, ca Eugen Demetrescu, Pandele, Comstantinescu etc., elemascarnea birocratismului şi pasivităţii organelor fiscale ca şi a întregii politici de apărare a marilor beneficiari dusă de aceste organe, pe spinarea masselor de salariaţi, au provoca indignarea nume lorilor ţăranilor şi intelectualilor cari reprezintă pe băncile Camerii, inter,.'sale celor mulţi şi săraci. Faptul că dela comercianţi fi industriaşi s'a îr.casat ntmai Si*fe din cota stabilită pentru 'primu] trimestru, in timp ce dela salariaţi s'a luat 43*/* demtmttresă în mod categoric caracterul , politicii fiscale practicate de Ministerul de Finanţe. Nu este de mirare că oamenii cari conduc această operaţiune , Ministerul de Finanţe, cu alde Demetrescu, Pandele, Constantinescu, s'au îmbogăţit perle măsură, construindu-şi vile la Sinaia, cumpărăndu-şi podgorii ţinlute val°ri imobiliare, sau speculând cu cocoşei şi devize, mâni în mână cu cei pe care îi scutesc de plata impozitelor. Cu atât mai surprinsă a fost Camera, când d. Alexandrini, ministrul Finanţelor a găsit pentru nazistul Eugen Demetrescu motiv de scuză, prin faptul că „a fost absolvit de comisia de epurare“! Opinia publică aşteaptă măsuri serioase, un plan bine chibzuit — aşa cum a cerut tov- Vinţe — pentru echilibrarea bggettigii. ! Tov- Vinţe a început prin a-şi exprima nemulţumirea faţă de lămuririle date de d- Al. Alexandrini, ministrul Finanţelor, în şedinţa din 2 iulie a.c. a Camerei, cu privire la executarea bugetului. D-sa a subliniat că ministrul Finanţelor nu a arătat Camerei ce a făcut pentru a introduce în aparatul fiscal un nou spirit şi un nou ritm de activitate, spirit şi ritm potrivit nouei noastre politici bugetare, noului regim democratic şi nevoilor impuse de sarcinile refacerii economice Expunând principiile care austat la baza întocmirii noului buget, Iov- Vinte a trecut apoi la analiza modului cum a fost executat bugetul și cum au fost aplicate măsurile administrative şi legislative. D-sa a arătat că în primele trei luni ale exerciţiului în curs s’au încasat 9.443 miliarde lei, adică numai 40.7$/o din data trimestrială ce trebuia încasată (23.100 miliarde iei). Totalul cheltuelilor în aceeaşi perioadă s’a ridicat la 20.220 miliarde lei, faţă de încasări de 9 443 miliarde, casa ce reprezintă un deficit de 10.777 miliarde lei, care a fost acoperit Continuare în pag. III col 6-7-8 ♦ 4 Pagini 5000 Lei v,n«rt ' *"■“* 1947 Seria Iii - Anul XVI Nr. 885 PROLETARI VIN TOATE ȚĂRILE, VXITI-VAI Director MIRON CONSTANTINESCU TELEFOANE « “Centrala 2.26.2« Abonamente lunar 1190.000 lei pe trei luni 350.000 lei Abonamente pentru ţăranimuncitori şi învăţători 100 000 lei lunar. Redacția şi administraţia Strada Belvedere Nr. 1 Taxa poştală plătită in numerar conf. »prob. Dir- G-rale P.T.T. 118.578/944 UN MARE EVENIMENT CULTURAL: CONFERINŢELE ŢINUTE DE LOUIS ARAGON 51 ELSA TRIOLET Sus: Louis Aragon şi Elsa Triolet au vizitat în redacţia revist d ,, Contemporanul". Jos: Louis Aragon ţinându-Şi conferinţa „Progresul“. — Asistenţa, (Reportajul în pag. III-a), grădina H plan agricol de 4 ani Agricultura românească va fi înzestrată cu maşini şi unelte noui La Minitanm Agriculturii şi Domeniilor, continuă lucrările pentru întocmirea unui plan agricol pe 4 anii, care urmează să fie apliicat din 1948. Obiectivul acestuii vast program este ridicarea producţiei agricole şi întărirea gospodăriei ţărăneşti. Un punct principal al acestui plan îl formează înzestrare,a agriculturii cu maşini şi unelte noui. Astfel în perioada de 4 ani, prin industria noastră grea urmează ca inventarul agriculturii româneşti să primească cea. 5000 tractoare, 5000 semănătoare, 150 000 pluguri printru tracţiune animală crnn ,n.,ţ... tunebare. Deasamenea se va studia şi posibilitatea de a se aduce de peste hotare un număr de tractoare şi semănătoare. In ceeace priveşte tractoarele I. A. Ff , s'a hotărît ca ele să fie înzestraite cu pluguri fabricate la noi in ţară. La fabricarea aceste pluguri vor colabora ,,Vulcan" intreprederea „Mirgineanca" , uzinele „Reşiţa’’- Intreprinte- 11 „Vulcan" şi Mărgineanca" au şi început fabricarea in seria a un mare număr de piese, urmând ca ,,Reşiţa”, care posedă un utilaj specal, să fabricamumanele plugurilor. NOUILE TARIFE ALE S. T. B. Cu începere de la 31 Iulie, nouile tarife ale S. T. Boului sunt : Tramvaie : clasa l-a lei 15.009, clasa ll-a lei 10.000. Autobuze: până la 2 km. 15.000 lei, de la 2 (a 4 t*m. 20.000 lei, peste 4 km. 25.000 l ei, o cursă la Băneasa 50.000 lei, o cursă la Snagov 150.000 lei. Abonamentele pentru funcţionarii publici, pentru muncitorii si funcţionarii sindicalizaţi invalizi si studenţi rămân la vechile tarife, fără nici un fel de modificare. In legătură cu fabricarea semănătoarelor, suntem informaţi că uzinele I. A. R. au gata 1000 bucăţi cu 24 rânduri, dintr’o comandă de 500. In acelaşi timp I.. A. R. lucrează la realizarea unei semănătoare mai uşoare, cu 12 rânduri, pentru care s’a dat o comandă de 2000 bucăţi. Conoo-III LUKI I» comeiia I iiiiuit.imii.«Cu uzinele de la Braşov continuă fabricarea în serie a tractoarelor ,,l. A- R. — 22”. In prezent tractoarele româneşti livrate sunt supuse la probe pe teren, în judeţele latomiţa şi Ilfov. Va fî prezentat numai Hehetu, alb şi bonul nr. 1 de pâine din cartelă. Sub nici un motiv nu se va prezenta cartela. Distribuitorii care vor pretinde prezentarea cartelei, vor fi imediat arestaţi şi deferiţi Instanţelor de sabotaj care-l va judeca în stare de arest Pâinea va fi distribuită între orele 6-11 şi 16-20 Responsabilii centrelor care vor ţine închis între orele specificate mai sus vor fi aspru sancţionaţi. Pâinea se va vinde cu următoarele preţuri: 16 OXIO lei raţia de 250 pr. la brutării şi 16 500 lei la centrele de distribuire. Statul, pentru salariaţii patiniei, pensionarii publici , O.V.It., etc. şi întreprinderile particulare de orice fel pentru salariaţii lor, vor suporta diferenţa de preţ între preţul actual de 5.000 lei o rafie şi cel arătat mai sus, atât pentru rafiile individuale căt şi pentru cele suplimentare. Deasemenea vor suporta şi diferenţa de preţ la mălai, între preţul actual de 90.000 lei kgr şi cel ce se va stabili ulterior, întreprinderile particulare de orice fel sunt obligate să avanseze săptămânal începând ,la 1 August 1947 sumele necesare, corespunzătoare diferenţei de preţ, pentru ca salariaţii să poată cumpăra pâinea de la centrele de distribuie, la preţul arătat mai sus. Un comunicat în acelaşi sens a fost dat de Ministerul Industriei şi Comerţului şi Ministeru! Finanţelor. In pag. III-a : Prin trei decizii important« •« fixăm preţul (dinii sl a) pMnfl începe distribuirea pâinii toată populaţia Capitalei Preţul unei raţii. — Diferenţa de pret va fi suportată de direcţiunile întreprinderilor — Pâinea va fi distribuita între orele 6—II și 16—20 — n s r__pâinii comunică următoarelet *■ 1 nseeemm. ...«O f M Prefectura Politici Capitalei, Oficiul de Contrat al Toţi cetăţenii cere poseaa cârmi» imii.iau«!» scrişi la omnlntc de distribuire n pă! iii ixil.licaSe anterior vor primi eu Incepsre dela 1 Aufmnot a.c. 250 gr nâ ine. al . C. al P. C. R. ---- - -------- ----- Stat şi Peste 60.000 de muncitori din Valea Prahovei au luat. Marţi, parte la meet'.ngul dela Ploeşti la care au vorbit tov- Vasile Luca secretar al C. C. al P. C. R. si Gh. Vasischi membru in Biroul Politie Tov. Teohari Georgescu a fost decorat cu „Meritul Agricol” Monitoru Oficial de Miercuri ipublcă înaltul Decret Regal prin care tov. Teohari Georgescu, ministru Afacerilor Interne a fost decorat cu ordinul „Me- ritul Agricol" în gradul de Mare Cruce, pentru aportul adus In campanila agricolă. Noul sediu al comisiei pentru redresarea economică şi stabilizarea monetară Azi, 31 Iulie Secretariatul General si Comisiiunii pentru redresarea economică şi stabilizarea monetară s'a mutat în localul din Str Niculas larga No. 1 (colţ cu Calea Victoriei) la sediul Consiliului Superior Economic. Câteva chestiuni privitoare la MORALA COMUNISTA de GHEORGHE VASIi-ICHI membru in B. P. al C. C. P. C.I scopul de a ascunde exploatarea. Ea falsifică ştiinţa adevărată acomodând-o intereselor ei de clasă. Din punct de vedere al adevăratei morale, burghezia a alunecat de mult pe panta imoralităţii şi crimei, atât în ce priveşte scopurile ei cât şi mijloacele ce le întrebuinţează pentru a înşela conştiinţa masselor. Cinismul ideologilor burghezi nu cunoaşte margini şi nici o morală din lume nu este în stare să-i împiedica de a spune cele mai grosolane minciuni. Pe de o parte burghezia afirmă că morala trebuie să servească „adevărul" şi „binele", pe de altă parte ea o foloseşte în aşa fel ca să servească minciuna, crima şi exploatarea. Pentru a ne convinge de acest lucru este suficient să dăm câteva exemple concrete. Comunismul îşi pune ca sarcină să schimbe bazele economice ale societăţii, felul de viaţa al oamenilor, şi să lichideze definitiv exploatarea omului de către om. Paralel cu aceasta, comunismul va schimba şi felul de gândire al oamenilor, conştiinţa lor socială. Marii dascăli ai socialismului au dovedit în mod concret că orice orânduire socială are o structură economică specifică și că deasupra ei se creiază o suprastructură ideologică, politică, religioasă, artistică, morală, etc. In cursul istoriei omenirii, în diferite epoci și orânduiri sociale cari s'au succedat, diferitele forme în care se manifestează conştiinţa socială — ideile politice, dreptul, morala, arta, ştiinţa, religia şi filosofia etc. — îşi au viaţa lor, se nasc şi mor fiind înlocuite de llee. (Continuare în pag. II foileton) ce nu duc deloc o viaţă izolată, ci se influenţează şi se leagă reciproc. Dreptul influenţează morala şi invers. Ideile politice influenţează arta, etc. Toate aceste forme la rândul lor corespund relaţiilor economice, de unde îşi trag seva lor hrănitoare şi la rândul lor o influenţează pe aceasta. Intri un cuvânt între structură şi suprastructură există o complectă dependenţă şi schimbarea primei trebue neapărat să aducă şi schimbarea celei de a doua. Pentru a ne convinge de acest adevăr, nu avem decât să mrâncăm o privire asupra celor ce se petrec în U.R.S.S. Acolo modul de producţie capitalist a fost înlocuit cu cel socialist şi pentru prima dată în istoria omenirii a fost desfiinţată exploatarea omului de către om. Relaţiile economice de proprietate privată asupra mijloacelor de producţie au fost înlocuite cu relaţii de proprietate socialistă asupra mijloacelor de producţie. Schimbarea modului de producţie, adică a bazei economice a adus după sine !ji schimbarea caracterului suprastructure’, a ideologiei dreptului, artei, moralei, e.c. Odată cu noul mod de producţie se naşte şi o nou’ morală — more’« comunistă. Această nouă morală își pune ca scop principal mobM'lzarea și educarea masse'or ee'o' mai largi îr. spiritul eoSră-M interese:or co’ective a'e Introguhii poocr ti constn'trii soo'9-‘?,:; comunVe fără c'ase și fără exr'o-?*are In soc'etatea capitalistă B- p«re foarte ca: cfivwțu! ccrtp’ect între ideo'og'a burgheză (f'losofia, pr- ‘.'za, mor«'«, dreptul) şi şt'inţa adevăr*tă. hfso'ogia burgheză fe'slfe' și denaturează realitatea c i*i marile intreprineleji a'e GapHaleî s’au ținut eri înflăcărate meet'siîpiri De ziua Flotei Sovietice Marina Regală Română felicită pe marinarii Sovietici D, comandor Eugeniu Săvulescu, comandantul Marinei Regale Române a expediat următoarea telegramă către Comandamentul Suprem al Flotei Navale Sovietice de Război, din Moscova: „Cu ocazia zilei Marinei Sovietice, ostaşii, subofiţeriimaeştrii şi ofiţerii Marinei Regale Române, vă roagă să primiţi cele mai călduroase felicitări şi să transmiteţi camarazilor Fidei Sovietice de Război profunda lor recunoştinţă şi afecţiune. Să trăiască în veci prietenia dintre Marina Sovielică și cea Română“! In discu . tov. Cămpeanu membru în C. C. al P. C. R. vorbind la marea întrunire a muncitorilor de la fabrica „Wolff“ din Capitală. MUNCITORII CER GUVERNULUI ŞI PARIAMPULUI SA CONTINUE CU ŞI MAI MARE STRĂŞNICIE OFERĂ DE LICHIDARE A VÂNZĂTORILOR DE ŢARA NAŢIONAL-ŢARANIŞTI Nenumărate telegrame şi moftimi adresate (Dlui dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, d-lui Mihail Sadoveanu, preşedintele Camerii, tov. Teohari Georgescu, ministrul de Interne, şi ziarului „Scânteia“. , (Reportajul în pag. 3)