Scânteia, august 1947 (Anul 4, nr. 885-910)

1947-08-01 / nr. 885

•iLE Ziarul IZVESTIA despre Eforturile democraţiei romane în domeniul reconstrucţiei economice RECONSTRUCŢIA ROMÂNIEI ESTE CANALIZATA CA ERE O CA­­E CONFORMA CU NEVOILE STATULUI, NU CU INTERESELE MO­NOPOLURILOR STREINE, MOSCOVA, 30. (Băilor). — TASS transmite: Intr'un articol închinat recont­­rud­ţiei economice a României, INVESTIA scrie: Eforturile democraţiei române în domeniul reconstrucţiei econo­mice se îndreaptă in trei direcţii: creşterea producţiei industriale­­progresul producţiei agricole ţi ne­­realizarea situaţiei financ­are. Aceste eforturi au cre­at deja condiţiile necesare permiţând să se treacă la realizarea unui vast program de reconstrucţie econo­mică. Acest program a fost prezentat, de Partidul Comunist Român, care a făcut propuneri amănun­ţite referitoare la toata ramurile economiei naţionale. Programul a găsit un larg ecou In massere populare şi a provocat un viu to­teres In cercurile economice ţi financiare. El a fost aprobat la unanimitate de consiliul de mi­niştri Realizarea programului de re­construcţie este o nouă încercare a forţelor democraţiei româneşti. La 1 iulie, a început punerea în practică a părţii din program re­­feritoar­e la echilibrul dintre ve­niturile şi cheltuelile statului, la reorganizarea sistemului fiscal şi economii riguroase. Noul regim de producţie in­dustrială a fost instaurat. Un minimum de progres pe care di­feritele ramuri industriale trebue să-l facă în cese luni a fost sta­bilit. Este pe cele a se creea primele organe de stat pentru industrie. O comisie specială pen­tru elaborarea unui proect de stabilizare a manetei va fi format. Des­vol­ta­rea industriei grele este pusă la baza tuturor acestor mă­suri. Reconstrucţia economică a Ro­mâniei este canalizată către o cale conformă cu nevoile statu­lui. .iu cu interesele monopolu­rilor străine, care, după cura , subliniază ziarul FRONTUL PLUGARILOR, sunt foarte nte­­resate ,,ce România să nu pose­de o industrie metalurgică des­­voltată şi să rămână în primul rând o ţară agricolă, vânzându-şi recolta ieftin şi plătind scump maşinăriile agricole" Tocmai această grija de a a­­sigura drumul naţional de res­tabilire economică a făcut ca România să renunţe la partici­parea la conferinţa de la Paris, convocată de Marea Britanie şi Franţa în urma discursului secretarului departamentului de stat american Marshall. Cercurile democratice au vă­zut în conferinţa de la Paris o ameninţare faţă de independen­ţa economică şi politică a Ro­mâniei şi o nouă încercare a capitalului străin de a pătrunde pe căi Intortochlate în această ţarfă care s’a eliberat de sub Influenţa Şi dominaţia monopo­lurilor internaţionale. „Poporul român — sprie zia­rul SCÂNTEIA — nu vrea să se mai înapoieze la vremurile când marele capitel străin era ade-­ vâratul stăpân al ţării romă ■oşti”, formele progresive din viaţa e­­conomică. Complotul antidemocratic, re­cent descoperit în România în legătură cu tentativa de fugă vi ■străinătate a unui grup de par­tizani ai lui Maniu în frunte cu Mihalache, a confirmat că „par­tidele istorice” reacţionare pre­găteau, în înţelegere cu reacţiu­­nea din străinătate, răsturnarea regimului democratic din ţară. Reacţiunea română opune o rezistenţă înverşunată tuturor măsurilor democratice ale gu­vernului. Ea recurge la m­eto­­dele de luptă cele mai violen­te, servindu-se de pârghiile eco­nomice, pe care le posedă încă, pentru a exercita o presiune a­­supra vieţii economice. Încăpă­ţânarea rezistenţei sale stinghe­reşte refacerea economică a ţării. Dar cu atât mai mari sunt meritele democraţiei române, care a ştiut să dea o bătăile hotărîtoare împotriva reac­­ţiunii şi să o câştige in sec­toarele principale. Succesele democraţiei româ­ne sunt succesele unităţii sale, al cărei pivot este Frontul U­­nic Muncitoresc. Sudura pro­gresivă a forţelor democraţiei române este garanţia sigură a unui nou succes pe calea na­ţională a refacerii economice.­­ D. Zoltán Pfeiffer, fruntaş al opoziţiei ungare a fost auto­rizat Marţi de generalul Sviri­dov, şeful sovietic al comisiei slate de control din Ungaria, să alcătui­ască un nou partid independent ungar. ig D. Felix Nieto del Rio am­­­asadorul Republicii Chile. Cerut ministerului de externe al Statelor Unite ca statele int­erasate să convoace în curând o conferinţă antarctică, care să examineze revendicările di­feritelor naţiuni asupra „teri­toriilor” dn acea regiune.­­ Se anunţă că­­ Mustafa Kaak, un cunoscut avocat alge­rian, a alcătuit noul guvern al Protectoratului francez al Tu­nisiei.­­ O delegaţie sindicală so­­ver că a sosit in Albania.­­ D. Constantinescu-Iaşi vice­preşedintele Adunării Naţionale române a sosit Miercuri după amiază cu avionul la Paris, ve­nind de la Bucureşti. gj. Guvernul grec a dat publi­­cititţii Miercuri un decret prin care anunţă că se fixează un premiu de 20.000.000 drahme pentru capul generalului Mar­cos, şeful partizanilor greci. D D. Kenneth C. Royall, se­cretar de stat la ministerul de război al Statelor Unite, a so­sit Duminică după amiază la Londra, de unde a plecat nu mult după aceea spre Berlin. Reacţionarii români vroiau să angajeze Ro­mânia pe calea Greciei Numai partidele de opoziţia, ai căror şefi aveau legături s trânte, cu firmei« şi bancMs »trăirii», tânjesc după anele vre. ■auri. Progresării reacţiuni rosnâ­­n­eti este programul restaură­rii vechiului regim, programul extinderii la România a „doctri­nal Truman“ to case Iul­iu Ma­ni­u, Dinu Brătianu, Titel Pe­­treacu şi general Rădescu adă­postit sub aripa protectoare a lui Salazar, văd mijlocul care să le permită a atinge scopurile­­ lor politice. Reacţionarii români voiau să­­ angajeze România pe calea Gre-­ ciei, să lichideze cuceririle de-­ mocratice ale poporului și re-1 CA REPRESALII PENTRU EXECUTAREA A TREI EVREI Doi sergenţi britanici au fost spânzuraţi în Palestina IERUSALIM 10 (Radon­). — Cam­ doi sergenţi britanici, răpiţi de tigan, au fost spânzuraţi ca represalii pentru executarea câtor dor terorişti evrei In cursul zilei de Marţi. IERUSALIM, H (Rador). —Con­trar unor informaţiuni precedente, corpurile celor doi sergenţi brita­nici, spânzuraţi de Irgin, nu un Situaţia imigranţilor de pe „Exodus” e neschimbată PORT DR BOUC, te­­Radoff. — Nici un fapt nou nu a mai Inter­venit de Marţi seara in chestiu­nea vasului RXODUS 1947. Cele trei rase Încărcate cu imigranţi evrei au rămas ancorate in golf. La începutul dimineţii, o vedere a adus pe ţărm pe un evreu şi so­ţia sa, care suferă re apendicită acută. Alţi patru evrei şi-au ex­primat Miercuri dimineaţa dorinţa să debarce. In general, evreii declară că nu vor să debarce in altă parte decăt tn Palestina. LONDRA 90 (Rador). — Un pur­tător de cuvânt al ministerului britanic te externe a refuzat fost Încă găsite. Eroarea s’a dato­rat unei informaţiuni dată de Ir­­gin presei şi arătând locul In care execuţia ar fi avut loc. Miercuri să dea vreo Indicaţie a­­supra acţiunii pe care Anglia are de gând să o ia în legătură cu cei 4.500 refugiaţi evrei, care refuză să debarce pe coasta Franţei, du­pă ce au fost aduşi înapoi din a­­pele Palestinei. Purtătorul de cuvânt a subliniat Insă că nu există nici o ştire des­pre fricţiuni între echipagii şi imi­granţi sau despre faptul că hrana nu ar fi fost bună. Falimentul P.N.Ţ.,­o senii la a istoriei {Urmare din pag. I) strânsă cu Uniunea Sovietică și pe respingerea hotărîtă a planurilor incendiatorilor de răsboi. In această atmosferă, aerul devenea irespirabil pentru a­­gentura imperialistă condusă de vechiul politician reacţio­­­nar Iuli­u Maniu. Nu este de mirare că banda de la Tămă­­dău a încercat să fugă, pentru a schimba puţin aerul. Dizolvarea partidului na­­­ţional-ţărănesc nu apare deci ca efect al unei simple măsuri de legitimă apărare luată de regimul democrat din Româ­nia. Ea nu poate fi redusă nici măcar la proporţiile unei hotărîri de Stat, inspirată de dorinţa u­nei aplicări con­sec­­­vente a dispoziţiiulnilor Tra­tatului de Pace semnat de Ro­mânia la Paris. însemnătatea acestei dizol­vări constă în faptul că ea consfinţeşte UN FALIMENT POLITIC TOTAL al unui partid care nu mai avea ce căuta în viaţa publică româ­nească şi care tocmai din­ a­­ceastă cauză îşi căuta un punct de sprijin în afara ho­­­tarelor româneşti. Ce s’ar întâmpla cât un par­tid politic care ar îndrăzni să declare că n­u recunoaşte ca legal nimic din ceea ce la schimbat în România ,fu­pă Unirea Principatelor din în 159 ţ e- ar cere revenirea la privi­legiile feudale, la robia tur­­cească, la lipsa oricărei in­­­dustrii? E limpede: şefii unui asemenea partid ar avea de alles îintre ocnă, mânia popu­lară şi casa de nebuni. Tot atât de retrograd şi de criminal apare în România democratică un partid ca acel Naţion­al-Ţărănesc, alle cărui ţeluri sunt dealtfel,—su­b for­mă schimbată, — cele arătate mai sus. In trio Românie în care clasa muncitoare şi întreg poporul muncitor au un cuvânt hotă­­­rîtor de rostit, partidul naţio­­nal-ţărănesc, partidul desfiinn­ţării libertăţilor muncitoreşti, partidul Griviţei şi Lupenilor, partidul trădătorilor care au luptat contra intereselor ro­mâneşti la Conferinţa de pace, partidul fugarilor lui Maniiu şi Mihalache, trebuia să fie în mod inevitabil ex­­­pulzat din viaţa politică a ţării. Nu există concepţie, nu există speranţă a partidului naţional-ţărănesc care să nu se fi prăbuşit în faţa nouilor şi puternicelor realităţi ro­­­mâneşti. Prezenţa lui devenea nu numai absurdă dar şi ex­trem de primejdioasă pentru popor în aceste împrejurări. Desfiinţarea lui dă nou­ă forţe poporului român pentru a păşi­ înainte pe calea demo­­­craţiei populare. Silviu Brucan fflscursul gen­eralului ne iliăC PARIS, 30. (Rador). — Răspuns­­ul Partidului Comunist Francez la discursul rostit la Rennes de generalul de Gaulle a fost publi­cat pe toată paginui a 4-a a zia­rului UHUMANITE de Miercuri. Ziarul cere activiştilor Parti­dului să taie această foaie Şi »fi o afişeze în uzine, birouri, şan­,­tiere şi la ţară­ Terminăndu-se prin ,,Vive la France !“ şi ,­Vive la Républi­­que­­“, răspunsul comunist adre­sat „d-lui general de Gaulle" a­­cuză pe fostul şef al guvernului că tinde să izoleze Franţa pentru a o putea preda mai bine capi­talismului internaţional ,şi pre­conizează o unire a tuturor forţe­lor muncitoreşti şi democratice pentru a organiza apărarea Re­publicii împotriva ,,atacului ce se pregăteşte". Generalul de Gaulle este acu­zat crt : 1. In timpul grelei bătălii de ocupare a Germaniei, recoman­da ca germanii să nu fie ucişi. Iar „când bătălia continua încă la Bourget”, generalul a dizolvat forţele franceze din Interior. 2. El vrea să ia locul colone­lului De la Roegne, ca şef al re­­acţiunii. 3. El a preferat să părăsească puterea decât să guverneze sub controlul Adunării Naţionale. 4. Vrea să aducă Franţa Înapoi să lichideze naţionalizările, cuce­ririle sociale şi să restabilească privilegiile capitalismului inter­naţional. 5. El s’a dezinteresat de ,,cches­­ti­unea germană, apărarea securi­tăţii noastre, dreptul nostru la re­paraţii şi prioritate în materie de reconstrucție”. 6. Discipol al monarhistului Charles Maurras, el pregătește o lovitură de stat boulangistă. Poporul guvernul iugoslav sprijină Mareşalului Tito Relatările unui fost membru al ambasadei britanice din Belgrad LONDRA, 30 (Rador). — Un cald omagiu față de actualul re­gim din Iugoslavia a fost adus de maiorul P­ K. Wright, fost adjutant al ataşatului militar al ambasadei britanice din Belgrad, intr’o scrisoare publicată de zia­rul conservator DAILY TELE­GRAPH. Maiorul Wright scrie că n există nici o îndoială că poporu iugoslav sprijină guvernul mare­şalului Tito. Desigur că există şi alţii care mormăe, aşa cum există în orice altă ţară, dar cei care sunt cei mai gălăgioşi sunt tocmai cei care au contribuit cel mai puţin la eliberarea ţării lor de sub ju­gul Axei, iar astăzi­ nu contri­­bue cu nimic la reconstrucţia ei Tocmai ei sunt cei care »­cer protecţia autorităţilor britanice şi americane". Aceştia fac vizite periodice la ambasade, cerând mereu ajutor pentru a scăpa de „teroarea poliţiei secrete". In si­tuaţia mea oficială, am fost vi­zitat de mulţi dintre ei. După 18 luni, aceştia erau încă liberi să circule, scăpând mereu de ,,teroare", fără a fi nevoiţi să părăsească ţara. Dacă vrem să oferim sim­patia şi ajutorul nostru iugo­slavilor şi tu sper că vrem a­­cest lucru, simpatia şi ajuto­rul trebue să meargă spre cei care au suferit oprima­­rea din partea inamicului nostru comun, către cei care au făcut sacrificii enorme pentru a ne ajuta să câşti­găm războiul şi care acum fac eforturi magnifice pentru reclădirea ţării lor", in NEW-YORK, 30 (AGERPRES)­­— TASS transmite : D. Howard Smith, comentata­­torul de radio al companiei ra­diofonice ."Columbia", în comen­tariile sale asupra situaţiei actu­ale din Iugoslavia, transmite sta­ţiunea de radio Viena, a Îndem­nat Statele Unite ai puin capăt politicii lor care constă din spri­jinirea elementelor reacţionere din Europa. Ambasadele Statelor Unite, a încheiat comentatorul său Ho­ward Smith, trebue să înceteze de a mai da sprijin exclusiv partidelor de dreapta din ţările Europei“. SCÂNTEIA D. RANADIER va cere un nou vot de încredere? PARIS 30 (Rador). — D. Paul Ramadier, preşedintele consi­liului de miniştri francez, a fost autorizat de consiliul de miniş­tri să pună, dacă va crede ne­­cesar, chestiunea de încredere în Adunarea Naţională în legă­tură cu prioritatea şi fondul u­­nor texte guvernamentale și mai ales cu proeotrat de lege referitor la statutul Algeriei. lin nou atentat In Palestina DOI SOLDAŢI BRITANICI UCIŞI IEHUSAlIM, SO (AGF.B PRES). — S’a anunţat oficial că d­oi Molărifi britanici au fost omorîţi iar alţii trei ri. iriţi de către o mină care a explodat electric in apropie­re de staţiunea de cale fe­rată Ved­era. Explozia a avut loc in momentul când solda­ții treceau intr’un camion militar. Prin frăţie şi unire, noi, popoarele mici, ne putem apăra libertatea“ Declaraţiile lui Gheorghi Dimitrov, primul ministru bulgar SEA­GHEB,­an (Undor).­­ Agenţia TAXIN­G transmite , luând cuvântul in fata populaţiei din Zanreb, care i-a făcut o primire entmin slit, Gheorghi Dimitrov pre­şedintele Consiliului de mi­­niştri al Bulgariei a spus printre altele: „Astăzi, frăţia dintre popoarele Bulgariei şi Iugoslaviei este pe­cetluită prin sângele vărsat în comun în lui­ta pentru libertate şi contra duşmanilor comuni , fasciştii şi slugile lor. Trebuie să continuăm a întări şi a adânci această fraternii­tate să ne or­ganizăm şi mai bine în vederea apărării în comun a slavilor de la sud împotriva inamicilor, în ve­derea stabilirii unei păci dura­bile in Balcani şi la Bazinul Dunării. Popoarele iugoslave, poporul bulgar şi celelalte popoare slave, in colaborare cu Uniunea Sovie­­tică, au devenit stăpâne In casa lor şi se organizează aşa cum Ie convine şi aşa cum le dictează interesele lor naţionale. Drumul nostru nu e un drum uşor, ci este un drum greu, dar este şi un drum sănătos pentru toate popoarele slave, mintea ei nervii slabi. Po­poarele stare au fost sub­jugate timp de secole fi nu invătat să lupte. Condu­cătorii lor s'nu format in a.et n snment c­ăe porti­­uni, in lupte, in închisori şi in lagărele de concentrare Ini şi-au trecut era­menete cu succes. Asemenea popoare nu pot fi uşor înfricoşate’’. In incheere, primul ministru al Bulgariei a spus : ..Prin frăţie şi unire, noi po­poarele mici, putem apăra liber­­tatea noastră. Prin frăţia şi uni­­rea între popoarele iugoslave de sub conducerea înţeleptului ma­­reşal Tito şi poporul bulgar din noua Bulgarie democratică al „Frontului Patriei”, adevăratele­­ interese ale popoarelor noastre­­ vor fi apărate şi asigurate”.­­ In aceeaşi zi, Gheorghi Dimi­­­­trov a mai luat cuvântul în faţa­­ muncitorilor dintr’o fabrică de maşini, spunând printre altele: „Odinioară, academicienii şi proprietarii burghezi afirmau că numai capitaliştii pot organiza şi desvolta producţia, pe când clasa muncitorească n’ar fi în stare de astfel de opere mari. Dar poporul muncitor din Uniu­nea Sovietică a dovedit că el poate organiza producţia mai bine decât capitaliştii. „Nu ne speriem u­­nem­ba atomică“ „rVw ne speriem de bomba nani aarenhwi ai ale m»tf* atomică iniei nu ne te­ nou rd«boi9 Acestea nu-i pot meni de ameninţarea unor speria decât pe cei cari ai GHEORGHI DI1V1ITROV Primul ministru al Republicei Bulgare Discuţii in Camera Comunelor in legătură cu crize economică din Anglie LONDRA 20 (Radra.) — La sfârşitul conversaţiilor private dintre membrii laburişti ai Ca­merei Comunelor a fost publi­­­cat textul următor: .»Primul ministru a deschis discuţiile asupra situaţiei eco­­nomice In cursul reuniunii ţi­nute astăzi dimineaţă de grupul parlamentar laburist. D. Attlee a explicat în linii mari felul în care guvernul pri­veşte situaţia şi a anunţat că săptămâna viitoare va face o declaraţie completă în Parla­­­ment asupra problemelor ime­diate puse de deseoridişul ba­lanţei plăţilor externe”. LONDRA, 30 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei FRANCE PRESSE transmite : In cadrul d­esbaterilor de la con­ferinţa cu grupul parlamentar la­burist d. Clement Attlee, primul ministru britanic a arftatat că Marca Brtnnie va trebui sa-şi re­tragă grosul trupelor sale din Ger­mania, In vederea reducerii chel­­tuelilor militare și a cheltuielilor sale In dolari. Sistemul actualului cabinet va fi modificat. Cât despre creditele americane, primul ministru britanic a arătat că acestea vor fi epuizate până în octombrie. sprijină fir fmTcan£ Iii­uri Wallace alegerile prezidenţial NEW YORK, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei TASS transmite : Ziarele anunţă că două mari sindicate afiliate la CIO (con­gresul sindicatelor industriale) stătue ca partidul democrat să pună candidatura d-lui Henri Wallace pentru alegerile prezi­denţiale­O comunicare din San Fran­cisco a Agenţiei UNITED PRESS arată că consiliul exe­cutiv al Federaţiei docherilor afiliată la CIO a aprobat miş­carea în favoarea d-lui Wallace şi stăruie ca marinarii să sus­ţină lupta pentru punerea în acţiune a partidului democrat. In aceeaş comunicare se spu­ne că preşedintele Truman „a întors spatele” politicei lui Roosevelt, a pus politica exter­nă a ţării în mâinile republica­nilor şi democraţilor reacţionari din statele sudice şi a permis monopolurilor şi marei finanţe să aibă un cuvânt hotărâtor in politica internă. imm­rbmmrWm JMMtUUU. LIBOI, Sstr. Bthmdm Nr. fl r Q­jojah a fost oprită pretutindeni în Indo­­nia­ ­ HAGA SO (AGERPRES). — TASS transmite: te conformitate cu ultimite știri sosite din Indonezia, îna­intarea coloanelor de tancuri olandeze a fost oprită pretutin­deni. indonezienii întreprind atacuri împotriva trupelor olan­deze pe mai multe fronturi de luptă în Java şi Sumatra. Lup­tele simt extrem de violente în special în regiunea Semarang. Forţele republicane atacă poziţiile olandeze situate în zona Modiokerto. Republicanii au cucerit câteva localităţi din regiu­nea Bandung. Forţele indoneziene continuă de asemenea ata­curile in spatele trupelor olandeze situate în vecinătatea Ba­H.184, 30 (AGERPRES). — Corespondentul Agenţiei TASS transmite: După cum anunţă presa olandeză, mun­citorii din industria textilă au decis să înceteze produce­rea de mărfuri textile pen­tru armata olandeză in semn de protest faţă de războiul din Indonezia, din Brest anunţă că in urma exploziei pe bordul vasului norvegian „Ocean liberty’’, incendiile şi exploziile continuă in oraş sute de case fiind distruse de flăcări. Se anunţă că două treimi din oraş care a fost reconstruit după de­vastarea lui de bombardament in timpul războiului a fost HAGA, 30 (AGERPRES). — TASS transmite: Ziarul ,,De Vaarheit” anun­ţa că autorităţile olandeze să pregătesc să trimită noui întări­ri de trupe în Indonezia care vor fi îmbarcate pe vasul „Volendam". Acest bastiment este păzit de trupe ..pentru a preîntâmpina excesele din partea muncitori­lor in decuraus îmbarcării trupelor”. De sub dărămăturile caselor se scot mereu noui cada­vre şi numeroşi răniţi. Se a­firmă că s ’, ruinele spitalu­lui militar se află nmn-roase TMn canina, iii st rn ftp vii uzinei a con&uviei 4« uu*. ihm« sut va fi lipsit mult timp fl** fmnz aerian. t © NEW YORK, 30 (Agerpres). —­ Corespondentul Agenţiei TASS transmite: Kuh, corespondentul din Londra a! ziarului „Chicago Sun“ «* nunţă că Marea Britanie şi Statele Unite recurg la diverse maşină­­(tem pentru a împiedica micii» state care simpatizează cu Indone­­ziertii, să pună problema indoneziai în faţa ONU-lui. tavief. te regiunea Padang, trupele câteva localităţi­ indoneziene cu curtel MUNCITORII OLANDEZI BOICOTEAZĂ RĂZBOIUL COLONIAL ORAŞUL DRES! DISTRUS IN URMA EXPLOZIEI DE PE „OCEAN LIBERTY” # # PARTS. 30 (Radio). — Telegramele primite azi noapte distrus de incendiul de ari Tonte geamurile pe a­nul N -------------------■* *- ------------------ *—— ------------ ------------* 30 km. au fost sparte. Adunarea Populară a Albaniei a aprobat planul economic pe anu­l 1947 TIRANA ÎO (AGERPRES). — Corespondentul Agenţiei TASS transmite : Adunarea populară a Alba­niei a aprobat în unanimitate planul economic de stat pen­tru anul 1947. Acest plan prevede ridica­rea și desvoltarea tuturor ra­murilor industriei naționala, crearea de nouă ramuri indus­triale, sporirea con­sideribilă a reţelei de cooperative indus­triale și de consum. Manevrele trudelor americane din Germania BERLIN 30 (Agerpres) —TASS transmite o ştire dată publici­tăţii de către Agenţia DEN A­­1 din Bad Narr,he itt, care arată că in conformitate cu ştirile difu­zate de către staţiunea, de radio a forţelor americane de ocupaţie din Germania, cartierul general al forţelor americane staţion­ale în Germania, a luat hotărîrea ca trupele americane de ocupaţie să facă manevre in diferite distr­ete ale zonei de ocupaţie din Ger­mania. itijătfcitciniâ Snîr csl TRIESTE, 30 (Agerpres). — Corespondentul iAgenţia Tan.­jug transmite : Astăzi au intrat în grevă generală toţi funcţio­narii şi muncitorii municipali din Trieste în semn de protest faţă de întârzierea satisfacerii justelor revendicări ale munci­­toriori şi funcţionarilor din par­tea administraţiei militare de ocupaţie. Noaptea trecută, organele poliţieneşti au ocupat toate clă­dirile municipale părăsite de că­tre grevişti. Din seară muncito­rii şi funcţionarii municipali di­n Trieste au ţinut un meeting prin care au autorizat Comitetu­l Central pentru acordurile sin­dicale să alcătuiască un comitet de grevă, care va dirija acţiu­nea până la satisfacerea revend­icărilor legitime ale muncitori­lor şi funcţionarilor. Neînţ­iegeri in St. Unite in legătură cu nivelul industriei germani WASHIGTON, 30 (Rador). — D. Royall, ministrul de război al Stătător Unite, a plecat Marţi cu avionul în Germania, unde va avea conversaţii care, după cum s­e crede, urmăresc să soluţionai« deosebirile de vederi ce s’au pro­dus între generalul Clay, coman­­dantei suprem nordamerican al fo­rţelor de ad­uniţie, şi făuritorii Al Washington ai portei externe a departe,mentului de stat. Deosebirile de vederi s’au lrk in legătură cu problema nivota­­tei industriei germane.

Next