Scȃnteia, octombrie 1947 (Anul 16, nr. 936-960)

1947-10-14 / nr. 946

DUPĂ CONGRESUL P. S. D ctx Congresu ngj general a c­­ - Partidului A Social-De hg mocrat și­^||gp! încheiat lu­crările cu «­­ seamă de hotărîri importante El a avut misiunea de a con­­tribui la găsirea căii Just« , pentru rezolvarea unei pro­­b bleme arzătoare a clase muncitoare, problema făuri­­«rii unităţii ei politice, organi­zatorice, pentru a întări şi desveta democraţia noastră pentru a ridica bunăsta­­­­rea poporului muncitor şi pentru a răpi imperialiştilor aţâţători de războaie orice putinţă de manevră în Româ­nia, pentru a face ca planuri­le lor să dea faliment. . Din acest punct de vedere, desbaterile Congresului au »ces iveală cât de puternică­­ şi de unanimă este în rân-du- I iile muncitorilor social-de­­mocraţi şi a tuturor social- I democraţilor cinstiţi, hotărî- i »ea de a ajunge la implini­­­­rea acestei vechi năzuinţi a I «lasei muncitoare. ' Tăria curentului pentru u­­nitate s‘a vădit cu atâta vi­­j goar­e încât adversarii săi nici ! ®‘*u îndrăznit să se manifeste 1 făţiş. împotriva ei, ştiind că ar fi riscat să se izbească de massa congresiştilor şi să I apară astfel definitiv discre- 1 'ditist' în faţa clasei musnci­­i­to­are.­­ Rezoluţia Congresului cu privire la situaţia politică îşi însoţeşte comunicatul din 27 Septembrie al Birourilor Po­litice ale P. C. R. şi P­ S. D. şi împuterniceşte noul Comi­tet Central să discute cu C.C. al Partidului nostru .­mijloa­cele practice pentru realiza­rea unităţii politice, orga­nizatorice şi ideologice a mişcării noastre muncitoreşti şi în baza acordului ce ce se va stabilii să facă toate lucrările şi formele pentru desăvârşirea unităţii l­a cadrul unui singur partid al clasei muncitoare'*. Intr’adevăr, nu este vo­rba de o simplă unire în cadrul aceleaşi organizaţii a membri­lor celor două partide. Abea acum se prime mai intens în faţa comuniştilor şi socialiş­tilor sarcina unei munci pli-­ ne de răspundere, a unei e-­­­nergice şi stăruitoare acţiuni , de lămurire a bazelor ideolo­gice­ al re unificării politice a I clasei muncitoare. O largă desbaitere ii un proces de limpezire ideol­­­elică treime să aibă loc în sâ- . nnil clasic muncitoare, pe ba­za unei platforme principiale —elaborată în comun— care *c arate în mod clar ce tre­buie să fie fi cum trebue să fie partidul unic al clasei muncitoare, cum trebue el să Ind­ic. De această platformă este necesar să ia cunoştinţă şi cel din urmă tovarăş fi muncitor, pentru a se risipi toate nedumeririle şi confu­ziile care ar mai putea stă­rui în această privinţă. Dar tocmai pentru că nu e­­ rezoluţia Congresului P­­S­­D­­ nu oglindeşte voinţa mani­festată de covârşitoarea ma­joritate a congresiştilor de a a proceda la curăţirea partidu­lui de elementele de dreapta duşmane unităţii clasei mun­citoare şi regimului democra­tic. Odată cu munca de pregă­tire ideologică a unificării partidelor noastre va apare necesar şi inevitabil ca în ve­derea unei cât mai solide şi temeinice conlucrări, această problemă să-şi găsească solu - ția firească pe care o aşteap­tă întrega clasă muncitoare. Sarcini grele stau astăzi în faţa regimului nostru demo - craţie. Stabilizarea monetară trebue să fie consolidată prin creşterea productivităţii mun­cii, printr'o luptă energică împotriva speculanţilor şi sa­botorilor. Rear fi unea internă, agentură a imperialismului străin, trebue lichidată cu ho­­tărîre. Democraţia nouă din România trebue întărită şi desvoltaită, independenţa şi suveranitatea naţională tre­­buesc apărate respingând orice tentativă a imper­alis­­mului anglo-american, incen­diator de războaie România este una din acele ţări în care — cum arată Declaraţia consfătuirii celor 9 Partide Comuniste, întru­nite în Polonia— blocul co­muniştilor şi socialiştilor cu alte partide democratice pro­gresiste constitue baza rezis­tenţei acestor ţări faţă de pla­nurile imperialiste. înfăptuirea unităţii politice a clasei muncitoare va per­mite sa luptăm cu şi mai mult succes la strângerea tu­turor forţelor democratice şi Patriotice In lupta de apăra­re şi consolidare a­­depen­denţei îi suveranităţii naţio­nale, a păcii îi democraţiei. J W mecanică, este regretabil că Echipa naţională de h­ot­ba­l a Ungariei a sosît azi în Capitală . ..în acelaş timp şi boxeurul francez Blanc­hard La spsi­rea în Capitală Blan­chard între managerul francez Huat şi Jean Jouas. Alături, campionu»! român Petre Brătescu .­­ peronul gării de Nord. Repr­ezentantul O. S. P-ului rostește cuvântul de Iun­sorii. • Cronica Sportivă In pag. II­* 6 Pagini L«1­5 Mar^­ 14 Octombrie 1947 5cr.a IlI-Anul XV! Nr. 948 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIfT-VA! ORGAN CENTRAL 11 HUt­il EMIST ROHAN. vorba de o simplă unitate DIRECTOR­­ MIRON CONSTANTINESCU TEtgPOANU­L Centrala t UtfiM Abonamente lunar: Itt M oe trel Iont *5# , Abonamente pentru tâfani nimnettort si Inviţători 1IH) let lunar Redactim ti Administraţia I Btf Dobrogeana Obere* I Faxa postait plătită to anmerat­eoni aprob Dir. Q-rale f T-T. US SÎS Ml Pentru perioada 15 August 1947-31 Martie 1948 Cifra bugetului Statului a fost fixată la 49 miliarde 830 milioane lei­­ — Se va reorganiza sistemul aşezării impozitelor şi aparatul fiscal.­ Un corp oficial de controlori fiscali selecţionaţi va fi creiat — Se înfiinţează un timbru special pentru îmbunătăţirea vieţii invalizi­lor, orfanilor şi văduvelor de război Comis’a Ministerială pen­tru Redresarea Economică şi Stabilizarea Monetară, s’a întrunit în z­­ele de 7 şi 9 Octombrie sub preşedinţia tov. Gh. Gheorghiu-Dej , ministrul Industrie şi Co­merţului. Au participat: d. Al. Alexandrini — ministrul Finanţelor, tov. I. Gh. Mau­rer — Subsecretar de Stat la Ministerul Industriei şi Comerţului, tov. Miron. Con­s­­tantinescu — Secretar Gene­ral al C°misiuni,, d Bucur Schiopu — Subsecretar al Industr­ei şi Preţurilor, d- Eugen Balan, — secretar ge­neral al Ministerului de Fi­nanţe tov. S­mion Zeigher — secretar general al Ministe­rului Industrie şi Comerţu­lui, d. Vasile Modoran — adm­istrator B.N.R. şi tov. Gaston Marin — Con­silier Superior. Comisiunea, luând in discuție anteproec­­tul bugetului general al Statului, a fixat ca­­drul său general, sta­bilind tateiul venitu­rilor şi cheltuelilor, pe perioada 15 Au­gust 1947—31 Martie 1948 la suma de 49 miliarde 839 milioane lei. Comisiunea a hotărit for­marea unei subcomis­ur­i de teehnicieni, formată din doi legaţi ai Ministerului Indus­triei şi Comerţului şi ai Mi­nisterului de Finanţe care va examina fiecare capitol bu­getar în părţi. Numai­­în urma acestui examen C­­­misiunea Ministerială va de­cide asupra repartizării su­mei sus arătate.­­*Pe­­­tru asigurarea executării bugetului, co­misiune­a constată necesitatea reorgani­­sării sistemului aşe­zării impozitelor şi a­­paratului fiscal. Dea­­semeni pentru inten­sificarea controlului fiscal, M­­ini­sterul de Finanţe va proceda deocamdată la consti­tuirea­ unui corp spe­cial de controlori se­­lecţio­naf­i­, cari vor efccu­­a controlul ve­nit­uril­or comercian­ţilor şi industriaşilor prin supravegherea circulaţiei mărfurilor. Comisiunea consta­tând situaţia grea a invalizilor, văduvelor şi orfanilor de răs­­­­oiu precum şi faptul că, necesitatea eco­nomiilor­ bugetare nu permite depăşirea sumei alocate pensi­ilor I.O.V.R., decide înfiinţarea unui tim­bru special I.O.V.R. în scopul creerrii unui fond care să servea­scă la îmbunătăţirea vieţii acestora. * Hotărîrile Comisiei Ministeriale de Redresare Economică şi Sta­bilizare Monetară prezintă o însemnătate deosebită Ele pre­vin­ ca fiecare ban care intră sau iese din Visterie să fie cân­tărit cu toată grija In chipul a­­cesta Se urmăreşte să se econo­misească banul cetăţeanului, iar pe de altă parte să se sporească pe cât se poate mai mult tnca­sările. Dar această sporire a hi casărilor cată a se face nu pe spinarea celor Ce muncesc, ci printr’o reorganizare a așezării impozitelor printr’o ma| dreaptă repartizare a lor, astfel încât să plătească mai mult cel ce căști f fm­iliiiu în no.tr­u­ a aar fii rsimima iMAn­om Imperialişti americani se pregătesc sa acapareze si Palestina MOSCOVA „Pravda44 despre semnificaţia Consfătuirii celor nouă Partide Com­uniste Ziarul .„Pravda”, comentând intr’un important articol de fond semnificnţia politi­că a Consfătuiri celor nouă Parti­­de Comuniste, arată că înfiin­ţarea biroului informativ de la Belgrad „nu înseamnă în ni­c un caz renaşterea unei organi­zaţii comuniste mondiale unice, cu o conducere centralizată, în genul Internaţionalei comunis­­te" .Internaţionala comunistă scrie oficiosul Partidului Co­munist (bolşevic) al URSS — aparţine unui stadiu istoric de­păşit” — Pe de altă­­parte, larma istorică * presei pretins democrată d­e Apus, în legă­tură cu Consfătuirea de la Var­şovia, a demascat-o drept apă­rătoare a războiului şi a duş­manilor păcii şi ca adversară a independenţei şi suveranită­ţii ţărilor apusene. Căci nervo­zitatea democraţilor de tip oc­cidental, slugi credincioase ale imperialismului american, nu se explică decât pentru că ...con­sfă­u­irea şi-a fixat ţelul organizării rezistenţei împotri­va instigatorilor la război şi faţă de planurile hrăpăreţe de subjugare a Europei ,de ban­cherilor din Statele Unite. NESĂŢIOŞII AFACERIŞTI DIN WALL STREET încearcă să-şi înfigă adânc ghiarele şi în Orientul Apropiat şi Mijlo­ciu, dând cu piciorul deoparte — acolo unde e cazul — pe , a­­liatul’’ lor, imperalismul brita­nic. Liga ţărilor arabe, o creaţie a expansionapţilor en­glezi, devine tot mai mult­ un instrument de manevră politi­că al agenţilor trusturilor ame­­r­cane. Hotărî­rea sesiunii consi­liului Ligii Arabe de a ,,mobi­liza orice ajutor militar posibil” pentru Palestina, în cazul îm­părţirii acestei ţări (aşa cum prevede raportul com­siei de anchetă a ONU-uri) este menită să umfle pretinsa neputinţă de înţelegere între cele două po­poare din, Palestina, în scopul de a jusi­fica menţinerea unor forţe miitare străine in acea­stă ţară, ca urmare a eventualei retrageri a trupelor britanice­ Unele z­are di­n Londra anunţau chiar deunăzi că trupe america­ne se pregătesc să ia locul a­­cesteia d­e urmă pentru ..pro­teguirea inereselor. sorie­nţilor petrol­fere americane.” Declaraţia secretarului de Stat nord-amer­can al Apărării-For­­restal că, ,,desvoltarea câmpuri­lor petrol­iere din Arabia sau­­dită trebue să fie în fruntea preocupărilor politiei Statelor Unite” — este deosebit de sem­nificativă. D. B. JEREILE TI BUZUNARELE“! avertizează Dorel Mc. Conkey pe cetăţeanul american, sau ce este fabrica ic Capcane a d-lnt farben Nu TX»ti scăpa de carteluri. Ele te urmăresc oriunde şi tot încasează partea lor. Aceasta este concluzia la care a ajuns publicistul american Dorel Mc. Cor­key in cartea sa .„’ăzeţes-ţi buzunarele”. Dacă aprinzi un chibrit, dacă aprinzi lumina, te îmbraci dimineaţa, t­i pui ghetele sau o­­chelarii, dacă iei o pilulă, găteşti o mâncare, te duci în excursie în Statele Unite, trebue să depui câţiva dolari în cassa trusturilor americane. Asta e partea lor. Dar trustu­le acestea nu se mu­ţumesc să jupoaie poporul american. Ele vor să jupoaie întreaga lume, să se întindă ca o caracatiţă nesăţioasă, să stăpânească popoarele, să le intimi­­deze prin a­meninţări războinice ca să le îngenunche. Iată mai jos un pasaj din cartea UKi Mc. Conkey, „Fabrica de capcane" care arată cum lucrează cartelurile şi trusturi­le americane. Un cartel nu este uşor de Înţeles, fiindcă lucrează prin restricţii, restricţii pentru ori­cine afară de cartelul — stă­pân. Cartelurile câştigă şi con­trolează — producând mai pu­ţin şi vânzând mai puţin — la preţuri mai ridicate. Să luăm un exemplu. Centervilie este un oraş mic american cu o mulţime de şoa­­reci. Se introduc în hambare, şoproane ,cămări şi dulapuri, mănâncă totul şi distrug ce­­ea ce nu mănâncă. Dar această plagă nu se mărgineşte la Centervilie. Intriun fel sau al­tul a fost un an bun pentru şoareci pe întreg cuprinsul ţării. Centerville are o fabrică de capcane condusă de d. I. G. Farben. Fabrica nu are mult da lucru deobicei, dar, într'un an bun pentru şoareci, d. Farben este copleşit de comenzi de cap­cane. Ce trebue sa facă un industriaş ca să-i plouă cu bani După matură chibzuinţă, d. Farben tşi dă seama de avan­­tagile unei scăderi de pro­ducţie, căci nimeni nu refuză să plătească mai mult pentru un produs rar. D. Farben se gân­deşte chiar ce ar putea să facă pentru a asigura raritatea pro­dusului nu pe-—”'’enţă. Ei se hotărăşte să vizi—”"» o fabrică de capcane din oraşul Redan­­ton. Acolo găseşte munca în toi pentru săparea unei fimn­­daţii, care va folosi la eri­n­­derea fabricii de capcane­­. Farben se gândeşte că în cu­rând produsele Rodenten vor Invada piaţa sa de desfacere şi ti vor distruge. Ei Încreţeşte aprinseră!­e şi spune directoru­lui Întreprinderii Redenton că munca sa este inutlă. Nu mai măriţi fabrica, nu Investiţi bani in instalaţii, nu angajaţi lucră­tori noi, nu măriţi salarile, ci, mai bine, ridicaţi preţurile la 50 de cenţi pentru o capcană In loc de 10 cenţi. In felul ace­sta, spune d. Farben, poţi să stai tn prag, fumând ţigări scumpe, şi să priveşti cum tţi plouă cu bani. Directorul fa­bricii de capcane Rodenten, socoteşte că ideea e bună şi dă ordin muncitorilor să înce­teze lucrul. Apoi el şi Farben semnează un contract secret prin care se obligă să ţină preţurile ridicate şi producţia scăzută. Fiecare vinde pe piaţa sa de desfacere şi se retrage de pe piaţa celuilalt Apoi, pentru a fi mai sigur, ei se în­ţeleg asupra cotelor de pro­ducţie şi se obligă să plătea-Continuare în pag. VI-a col. 1-2) MARE INVENMU LA CHICAGO Zece persoane au pierit în flăcări CHICAGO, 10 (RaBot). — In cursul incendiului care a izbuc­nit într’un imobil din orașul Chicago, zece persoane au pierit in flăcări iar alte 13 au fost ră­nite. Co bidon de petrol descoperit la fata locului pare să indice că este vorba de un incendiu pre­meditat de o mână criminală. IN PAG. Ill-a VNuMOR IN PAG. IV-A Au început congresele Uniunilor Sindicale „Alegerile sindicale au grăbit şi netezit drumul deplinei unităţi muncitoreşti” a declarat tov. Gh. Apostol la CONGRESUL METALURGIŞTILOR întrunit la Bucureşti „Sarcina noastră principală este de a asigura o regie de exploa­tare eftină, transformând C. F. R.-ul într’o institufie care traeşte din propriile sale venituri"*, a spus tov. Chivu Stoica la CO­NGRESUl­ CEFERIŞTILOR dela Giuleşti. Muncitorii mineri cer socoteală asasinilor manişti la CONGRESUL MINERILOR ce s’a deschis la Petroşani. A fost demascat şi exclus tră­dătorul Eftimie Gherman din Comitetul Central al Uniunii Minere şi din rândurile mişcării sindicale Vineri d­­ineaţă s’au deschis Congresele Uniuni­lor Sindi­catelor 'Metalurg­ie, Ceferiste ?’■ Minere din ţară. In împrejurările golit­­e de astăzi, când pe plan naţional şi internaţional se ascute pe zi ce trece lupta între forţele consecvent democratice, iubitoare de progres şi pace şi cele imperialiste anglo-americane aţâţătoare la un nou războiu, a­­cest eveniment are o deoseb­ia importanţă. Muncitor meu din România încadrată în sindicate alături de uriaşa mişcare sindicală mondia­lă, este feriş hotărîtă să a­­pere şi să adâncească cuceririle democratice, independenţa şi suveranitatea ţării, prin făurirea unităţii sale organizatorice şi polit­ie. Sub acest semn, sindicatele muncitoreşti au pornit la ana­lizarea muncii lor in vederea stabilirii sarcin­lor de viitor. In pag. V-a Darea de seamă asupra desbaterilor D. dr Petru Groza, pr­mul ministru­ între tov. Chivu Stoica și tov. Em. Anghel , la Congresul Uniunii Sindicatelor C. F. R. „Imperialismul ameninţă viitorul tinerei generaţii“ o serie de conferinţe organizate de Uniunea Tineretu­­­­ui Munci­toresc Pentru a lămuri massele ti­­neretulu român asupra primej­diei pe care o reprezintă im­perialismul pentru dezvoltarea fericită a tinerei generaţii, Un U­niunea Tineretului Muncitoresc­­ a luat iniţiativa organizării u­­­nor conferinţe cu următorul subiect „Imperialismul ame-­ ninţă viitorul tinerei generaţii". Vor lua cuvântul tov.: Ilie Drăgan la Cluj (14 Oct.) Petre­ Lupu la Reşiţa (25 Oct), Ioni Marinescu la Timişoara (17­ Oct.), Ion Fazekaş la Sf. Gheorghe (21 Oct.), Virgil Tro­fin la Pîceşti (17 Oct), Paul Cornea la laşi (17 Oct.). Cehoslovacia pregăteşte un plan cincinal FRAGA, M (Agerpres). — Cle­­ment Gottwald, primul ministru cehoslovac, a anunţat Vineri Con­­siliului Naţional al planificării ci discutarea programului de pregă­tire a unui plan cincinal pentru Industria cehoslovacă va Începe imediat. Hu s’a Încheiat Încă primul an al planului bienal ft statisticile guvernului indică o realizare de aproape lMt/9 a normei propuse, In unele domenii ca in producţia carboniferi, s’a realizat lunar pâ­­nă la 125»/,, din norma propusă, Gottwald a anunţat că planul cincinal va tncepe In anul 1940, la tacheerea planului bienal. „Noua ordine“ a dolarului Trust,mâiui . Eşti naiv, Herr Doktor, când Iţi închipui că in materie «le fascism SS-ul vostru a bătut taate recordurile. Să vezi numai Ku-Klux-Klanul nostru la lucru *1 ,,noua ordine’ pe care o pregătim noi Europei I Pentru o mai bună aprovizionare a oraşelor, o m­ai bună împărţire a mărfurilor la sate! Cum se fărâmiţează stocurile pana ajung la cooperativele săteşti Ministerul Industriei şi Comerţului a trimis la, sate prin I Incoop cantităţi foarte mari de mărfuri necesare ţăranilor. Ţăranii au nevoie de produse tabel nu s’au prezentat In­ter- industriale pentru gospodăriile men să-și ridice cotele, iar la lor. Dar nu la preţurile eres- expirarea acestuia, cooperativa, care la rândul ei avea termen de 10 zile de la Federală pentru depunerea banilor, a văi duc marfa repede, oricui, pentru a vărsa la timnp sumele. Aces­ea sunt faptele. Şi acum se pune întrebarea : câteva zeci de metri de americă distribuite într’un salt, pot a­­duce la oraş cantităţi masive de ouă, brânzeturi, păsări şi alte produse ţărăneşti ? Această întrebare este vala­bilă pentru toate federalele şi mai cu seamă pentru cele d­e judeţele care n’au avut­ pier­deri de vite şi păsări de pe urma secetei. In judeţele greu lovite de seceta anului trecut aprovizio­narea slabă a pieţe­or orăşe­neşti poate avea explicaţia parţială a lipsei, prin pierde­rile de vite. In judeţele bogate ca Dolj şi Timiş, explicaţia nu poate fi alta decât lipsa mărfurilor in­dustriale la sate, mărfuri care ar putea provoca vânzarea masivă a belşugului de ouă, păsări şi brânzeturi din partea ţăranilor dornici să-şi cumpere la preţuri drepte pânza de a­­mer că şi uneltele care fa spe-Matei lonesfiu (Continuare in pag n­a C)*1. 6-T, cande ale jefuitorilor din iar­maroace. Şi tocmai pentru a se pune capăt jafului pe care speculanţii îl fac pe spinarea ţărănimii, s‘a luat hotărîrea de a se trimite prin cooperative, produse industriale la preţurile oficiale scăzute fixate pe baza marilor degravări fiscale acordate în urma cererii Parti­­dului Comunist Român. Cuim s’au distribuit primele cantităţi de mărfuri trimise la dcte după stabilizare ? 100-200 metri pânze­turi pentru o comuna Să luăm ca exemplu Judeţul Dolj, judeţ excedentar din toate punctele de vedere. Federala a trimis cooperativelor din judeţ, intre 15—22 Septembrie, o can.­litate de cca. 20.000 m pânze­turi (americă, finet, barehet, mătase) şi 9.000 kg. sodă caus­tică, constituind prima tranşă de produse industriale. Aceste cantităţi au fost îm­părţite aproape egal tuturor cooperativelor săteşti ale Dol­jului In număr de 210. Cotele pe an revenit fiecărei comune au fost, fireşte, cu totul insu­ficiente. Cercetând faetu­rierul Fede­rale^ poţi constata că s’au trimis cdte 190—200 m. pdn. seturi si 150—200 kgr. sodă caustică pentru fiecare co­mună. Cum au fost distribuite a­­ceste m­inime cantităţi? Tot chiaburii favorizaţi In comuna Şimnicul de Sus de pildă, au sosit 54 m. ame­rică 110 m. barchet, 50 m fi­net, 11 m. mătase (serge alb! ?) şi 160 kg. sodă caustică. Consiliul de adm­inistaţie al cooperativei de comun acord cu Comisia interimară, a în­tocmit un tabel cuprinzând 58 plugari ,„Unire cei mai nevo­iaşi” cărora i sa dat un ter­men de 5 zile pentru a-şi ri­dica cotele cuvenite. Dacă a fost sau nu întocmit tabloul cu bună credinţă, nu se poate şti. Fapt este că, din pricina lipsei de bani, cei din In pag- 5 a La procesul trădăto­rului col. Ciobanu! DESVAIM STA­­TIONAIE ASU­PRA „ABNATEI“ LUI HORIA SUIM Colonelul C­i­o­b­a­n­u mărturiseşte. — Gri­­gore Manei leseu pur­ta uniformă de ofiţer neamţ. — Tofi pri­meau soldă de la hit­­lerişti

Next