Scȃnteia, octombrie 1947 (Anul 16, nr. 936-960)
1947-10-14 / nr. 946
DUPĂ CONGRESUL P. S. D ctx Congresu ngj general a c - Partidului A Social-De hg mocrat și^||gp! încheiat lucrările cu « seamă de hotărîri importante El a avut misiunea de a contribui la găsirea căii Just« , pentru rezolvarea unei prob bleme arzătoare a clase muncitoare, problema făuri«rii unităţii ei politice, organizatorice, pentru a întări şi desveta democraţia noastră pentru a ridica bunăstarea poporului muncitor şi pentru a răpi imperialiştilor aţâţători de războaie orice putinţă de manevră în România, pentru a face ca planurile lor să dea faliment. . Din acest punct de vedere, desbaterile Congresului au »ces iveală cât de puternică şi de unanimă este în rân-du- I iile muncitorilor social-democraţi şi a tuturor social- I democraţilor cinstiţi, hotărî- i »ea de a ajunge la implinirea acestei vechi năzuinţi a I «lasei muncitoare. ' Tăria curentului pentru unitate s‘a vădit cu atâta vij goare încât adversarii săi nici ! ®‘*u îndrăznit să se manifeste 1 făţiş. împotriva ei, ştiind că ar fi riscat să se izbească de massa congresiştilor şi să I apară astfel definitiv discre- 1 'ditist' în faţa clasei musnciitoare. Rezoluţia Congresului cu privire la situaţia politică îşi însoţeşte comunicatul din 27 Septembrie al Birourilor Politice ale P. C. R. şi P S. D. şi împuterniceşte noul Comitet Central să discute cu C.C. al Partidului nostru .mijloacele practice pentru realizarea unităţii politice, organizatorice şi ideologice a mişcării noastre muncitoreşti şi în baza acordului ce ce se va stabilii să facă toate lucrările şi formele pentru desăvârşirea unităţii la cadrul unui singur partid al clasei muncitoare'*. Intr’adevăr, nu este vorba de o simplă unire în cadrul aceleaşi organizaţii a membrilor celor două partide. Abea acum se prime mai intens în faţa comuniştilor şi socialiştilor sarcina unei munci pli- ne de răspundere, a unei e-nergice şi stăruitoare acţiuni , de lămurire a bazelor ideologice al re unificării politice a I clasei muncitoare. O largă desbaitere ii un proces de limpezire ideolelică treime să aibă loc în sâ- . nnil clasic muncitoare, pe baza unei platforme principiale —elaborată în comun— care *c arate în mod clar ce trebuie să fie fi cum trebue să fie partidul unic al clasei muncitoare, cum trebue el să Indic. De această platformă este necesar să ia cunoştinţă şi cel din urmă tovarăş fi muncitor, pentru a se risipi toate nedumeririle şi confuziile care ar mai putea stărui în această privinţă. Dar tocmai pentru că nu e rezoluţia Congresului PSD nu oglindeşte voinţa manifestată de covârşitoarea majoritate a congresiştilor de a a proceda la curăţirea partidului de elementele de dreapta duşmane unităţii clasei muncitoare şi regimului democratic. Odată cu munca de pregătire ideologică a unificării partidelor noastre va apare necesar şi inevitabil ca în vederea unei cât mai solide şi temeinice conlucrări, această problemă să-şi găsească solu - ția firească pe care o aşteaptă întrega clasă muncitoare. Sarcini grele stau astăzi în faţa regimului nostru demo - craţie. Stabilizarea monetară trebue să fie consolidată prin creşterea productivităţii muncii, printr'o luptă energică împotriva speculanţilor şi sabotorilor. Rear fi unea internă, agentură a imperialismului străin, trebue lichidată cu hotărîre. Democraţia nouă din România trebue întărită şi desvoltaită, independenţa şi suveranitatea naţională trebuesc apărate respingând orice tentativă a imperalismului anglo-american, incendiator de războaie România este una din acele ţări în care — cum arată Declaraţia consfătuirii celor 9 Partide Comuniste, întrunite în Polonia— blocul comuniştilor şi socialiştilor cu alte partide democratice progresiste constitue baza rezistenţei acestor ţări faţă de planurile imperialiste. înfăptuirea unităţii politice a clasei muncitoare va permite sa luptăm cu şi mai mult succes la strângerea tuturor forţelor democratice şi Patriotice In lupta de apărare şi consolidare adependenţei îi suveranităţii naţionale, a păcii îi democraţiei. J W mecanică, este regretabil că Echipa naţională de hotbal a Ungariei a sosît azi în Capitală . ..în acelaş timp şi boxeurul francez Blanchard La spsirea în Capitală Blanchard între managerul francez Huat şi Jean Jouas. Alături, campionu»! român Petre Brătescu . peronul gării de Nord. Reprezentantul O. S. P-ului rostește cuvântul de Iunsorii. • Cronica Sportivă In pag. II* 6 Pagini L«15 Mar^ 14 Octombrie 1947 5cr.a IlI-Anul XV! Nr. 948 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIfT-VA! ORGAN CENTRAL 11 HUtil EMIST ROHAN. vorba de o simplă unitate DIRECTOR MIRON CONSTANTINESCU TEtgPOANUL Centrala t UtfiM Abonamente lunar: Itt M oe trel Iont *5# , Abonamente pentru tâfani nimnettort si Inviţători 1IH) let lunar Redactim ti Administraţia I Btf Dobrogeana Obere* I Faxa postait plătită to anmerateoni aprob Dir. Q-rale f T-T. US SÎS Ml Pentru perioada 15 August 1947-31 Martie 1948 Cifra bugetului Statului a fost fixată la 49 miliarde 830 milioane lei — Se va reorganiza sistemul aşezării impozitelor şi aparatul fiscal. Un corp oficial de controlori fiscali selecţionaţi va fi creiat — Se înfiinţează un timbru special pentru îmbunătăţirea vieţii invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război Comis’a Ministerială pentru Redresarea Economică şi Stabilizarea Monetară, s’a întrunit în zele de 7 şi 9 Octombrie sub preşedinţia tov. Gh. Gheorghiu-Dej , ministrul Industrie şi Comerţului. Au participat: d. Al. Alexandrini — ministrul Finanţelor, tov. I. Gh. Maurer — Subsecretar de Stat la Ministerul Industriei şi Comerţului, tov. Miron. Constantinescu — Secretar General al C°misiuni,, d Bucur Schiopu — Subsecretar al Industrei şi Preţurilor, d- Eugen Balan, — secretar general al Ministerului de Finanţe tov. Smion Zeigher — secretar general al Ministerului Industrie şi Comerţului, d. Vasile Modoran — admistrator B.N.R. şi tov. Gaston Marin — Consilier Superior. Comisiunea, luând in discuție anteproectul bugetului general al Statului, a fixat cadrul său general, stabilind tateiul veniturilor şi cheltuelilor, pe perioada 15 August 1947—31 Martie 1948 la suma de 49 miliarde 839 milioane lei. Comisiunea a hotărit formarea unei subcomisuri de teehnicieni, formată din doi legaţi ai Ministerului Industriei şi Comerţului şi ai Ministerului de Finanţe care va examina fiecare capitol bugetar în părţi. Numaiîn urma acestui examen Cmisiunea Ministerială va decide asupra repartizării sumei sus arătate.*Petru asigurarea executării bugetului, comisiunea constată necesitatea reorganisării sistemului aşezării impozitelor şi aparatului fiscal. Deasemeni pentru intensificarea controlului fiscal, Ministerul de Finanţe va proceda deocamdată la constituirea unui corp special de controlori selecţionafi, cari vor efccua controlul veniturilor comercianţilor şi industriaşilor prin supravegherea circulaţiei mărfurilor. Comisiunea constatând situaţia grea a invalizilor, văduvelor şi orfanilor de răsoiu precum şi faptul că, necesitatea economiilor bugetare nu permite depăşirea sumei alocate pensiilor I.O.V.R., decide înfiinţarea unui timbru special I.O.V.R. în scopul creerrii unui fond care să servească la îmbunătăţirea vieţii acestora. * Hotărîrile Comisiei Ministeriale de Redresare Economică şi Stabilizare Monetară prezintă o însemnătate deosebită Ele previn ca fiecare ban care intră sau iese din Visterie să fie cântărit cu toată grija In chipul acesta Se urmăreşte să se economisească banul cetăţeanului, iar pe de altă parte să se sporească pe cât se poate mai mult tncasările. Dar această sporire a hi casărilor cată a se face nu pe spinarea celor Ce muncesc, ci printr’o reorganizare a așezării impozitelor printr’o ma| dreaptă repartizare a lor, astfel încât să plătească mai mult cel ce căști f fmiliiiu în no.tru a aar fii rsimima iMAnom Imperialişti americani se pregătesc sa acapareze si Palestina MOSCOVA „Pravda44 despre semnificaţia Consfătuirii celor nouă Partide Comuniste Ziarul .„Pravda”, comentând intr’un important articol de fond semnificnţia politică a Consfătuiri celor nouă Partide Comuniste, arată că înfiinţarea biroului informativ de la Belgrad „nu înseamnă în nic un caz renaşterea unei organizaţii comuniste mondiale unice, cu o conducere centralizată, în genul Internaţionalei comuniste" .Internaţionala comunistă scrie oficiosul Partidului Comunist (bolşevic) al URSS — aparţine unui stadiu istoric depăşit” — Pe de altăparte, larma istorică * presei pretins democrată de Apus, în legătură cu Consfătuirea de la Varşovia, a demascat-o drept apărătoare a războiului şi a duşmanilor păcii şi ca adversară a independenţei şi suveranităţii ţărilor apusene. Căci nervozitatea democraţilor de tip occidental, slugi credincioase ale imperialismului american, nu se explică decât pentru că ...consfăuirea şi-a fixat ţelul organizării rezistenţei împotriva instigatorilor la război şi faţă de planurile hrăpăreţe de subjugare a Europei ,de bancherilor din Statele Unite. NESĂŢIOŞII AFACERIŞTI DIN WALL STREET încearcă să-şi înfigă adânc ghiarele şi în Orientul Apropiat şi Mijlociu, dând cu piciorul deoparte — acolo unde e cazul — pe , aliatul’’ lor, imperalismul britanic. Liga ţărilor arabe, o creaţie a expansionapţilor englezi, devine tot mai mult un instrument de manevră politică al agenţilor trusturilor amercane. Hotărîrea sesiunii consiliului Ligii Arabe de a ,,mobiliza orice ajutor militar posibil” pentru Palestina, în cazul împărţirii acestei ţări (aşa cum prevede raportul comsiei de anchetă a ONU-uri) este menită să umfle pretinsa neputinţă de înţelegere între cele două popoare din, Palestina, în scopul de a jusifica menţinerea unor forţe miitare străine in această ţară, ca urmare a eventualei retrageri a trupelor britanice Unele zare din Londra anunţau chiar deunăzi că trupe americane se pregătesc să ia locul acesteia de urmă pentru ..proteguirea inereselor. sorienţilor petrolfere americane.” Declaraţia secretarului de Stat nord-amercan al Apărării-Forrestal că, ,,desvoltarea câmpurilor petroliere din Arabia saudită trebue să fie în fruntea preocupărilor politiei Statelor Unite” — este deosebit de semnificativă. D. B. JEREILE TI BUZUNARELE“! avertizează Dorel Mc. Conkey pe cetăţeanul american, sau ce este fabrica ic Capcane a d-lnt farben Nu TX»ti scăpa de carteluri. Ele te urmăresc oriunde şi tot încasează partea lor. Aceasta este concluzia la care a ajuns publicistul american Dorel Mc. Corkey in cartea sa .„’ăzeţes-ţi buzunarele”. Dacă aprinzi un chibrit, dacă aprinzi lumina, te îmbraci dimineaţa, ti pui ghetele sau ochelarii, dacă iei o pilulă, găteşti o mâncare, te duci în excursie în Statele Unite, trebue să depui câţiva dolari în cassa trusturilor americane. Asta e partea lor. Dar trustule acestea nu se muţumesc să jupoaie poporul american. Ele vor să jupoaie întreaga lume, să se întindă ca o caracatiţă nesăţioasă, să stăpânească popoarele, să le intimideze prin ameninţări războinice ca să le îngenunche. Iată mai jos un pasaj din cartea UKi Mc. Conkey, „Fabrica de capcane" care arată cum lucrează cartelurile şi trusturile americane. Un cartel nu este uşor de Înţeles, fiindcă lucrează prin restricţii, restricţii pentru oricine afară de cartelul — stăpân. Cartelurile câştigă şi controlează — producând mai puţin şi vânzând mai puţin — la preţuri mai ridicate. Să luăm un exemplu. Centervilie este un oraş mic american cu o mulţime de şoareci. Se introduc în hambare, şoproane ,cămări şi dulapuri, mănâncă totul şi distrug ceea ce nu mănâncă. Dar această plagă nu se mărgineşte la Centervilie. Intriun fel sau altul a fost un an bun pentru şoareci pe întreg cuprinsul ţării. Centerville are o fabrică de capcane condusă de d. I. G. Farben. Fabrica nu are mult da lucru deobicei, dar, într'un an bun pentru şoareci, d. Farben este copleşit de comenzi de capcane. Ce trebue sa facă un industriaş ca să-i plouă cu bani După matură chibzuinţă, d. Farben tşi dă seama de avantagile unei scăderi de producţie, căci nimeni nu refuză să plătească mai mult pentru un produs rar. D. Farben se gândeşte chiar ce ar putea să facă pentru a asigura raritatea produsului nu pe-—”'’enţă. Ei se hotărăşte să vizi—”"» o fabrică de capcane din oraşul Redanton. Acolo găseşte munca în toi pentru săparea unei fimndaţii, care va folosi la erinderea fabricii de capcane. Farben se gândeşte că în curând produsele Rodenten vor Invada piaţa sa de desfacere şi ti vor distruge. Ei Încreţeşte aprinseră!e şi spune directorului Întreprinderii Redenton că munca sa este inutlă. Nu mai măriţi fabrica, nu Investiţi bani in instalaţii, nu angajaţi lucrători noi, nu măriţi salarile, ci, mai bine, ridicaţi preţurile la 50 de cenţi pentru o capcană In loc de 10 cenţi. In felul acesta, spune d. Farben, poţi să stai tn prag, fumând ţigări scumpe, şi să priveşti cum tţi plouă cu bani. Directorul fabricii de capcane Rodenten, socoteşte că ideea e bună şi dă ordin muncitorilor să înceteze lucrul. Apoi el şi Farben semnează un contract secret prin care se obligă să ţină preţurile ridicate şi producţia scăzută. Fiecare vinde pe piaţa sa de desfacere şi se retrage de pe piaţa celuilalt Apoi, pentru a fi mai sigur, ei se înţeleg asupra cotelor de producţie şi se obligă să plătea-Continuare în pag. VI-a col. 1-2) MARE INVENMU LA CHICAGO Zece persoane au pierit în flăcări CHICAGO, 10 (RaBot). — In cursul incendiului care a izbucnit într’un imobil din orașul Chicago, zece persoane au pierit in flăcări iar alte 13 au fost rănite. Co bidon de petrol descoperit la fata locului pare să indice că este vorba de un incendiu premeditat de o mână criminală. IN PAG. Ill-a VNuMOR IN PAG. IV-A Au început congresele Uniunilor Sindicale „Alegerile sindicale au grăbit şi netezit drumul deplinei unităţi muncitoreşti” a declarat tov. Gh. Apostol la CONGRESUL METALURGIŞTILOR întrunit la Bucureşti „Sarcina noastră principală este de a asigura o regie de exploatare eftină, transformând C. F. R.-ul într’o institufie care traeşte din propriile sale venituri"*, a spus tov. Chivu Stoica la CONGRESUl CEFERIŞTILOR dela Giuleşti. Muncitorii mineri cer socoteală asasinilor manişti la CONGRESUL MINERILOR ce s’a deschis la Petroşani. A fost demascat şi exclus trădătorul Eftimie Gherman din Comitetul Central al Uniunii Minere şi din rândurile mişcării sindicale Vineri dineaţă s’au deschis Congresele Uniunilor Sindicatelor 'Metalurgie, Ceferiste ?’■ Minere din ţară. In împrejurările golite de astăzi, când pe plan naţional şi internaţional se ascute pe zi ce trece lupta între forţele consecvent democratice, iubitoare de progres şi pace şi cele imperialiste anglo-americane aţâţătoare la un nou războiu, acest eveniment are o deosebia importanţă. Muncitor meu din România încadrată în sindicate alături de uriaşa mişcare sindicală mondială, este feriş hotărîtă să apere şi să adâncească cuceririle democratice, independenţa şi suveranitatea ţării, prin făurirea unităţii sale organizatorice şi politie. Sub acest semn, sindicatele muncitoreşti au pornit la analizarea muncii lor in vederea stabilirii sarcinlor de viitor. In pag. V-a Darea de seamă asupra desbaterilor D. dr Petru Groza, prmul ministru între tov. Chivu Stoica și tov. Em. Anghel , la Congresul Uniunii Sindicatelor C. F. R. „Imperialismul ameninţă viitorul tinerei generaţii“ o serie de conferinţe organizate de Uniunea Tineretuui Muncitoresc Pentru a lămuri massele tineretulu român asupra primejdiei pe care o reprezintă imperialismul pentru dezvoltarea fericită a tinerei generaţii, Un Uniunea Tineretului Muncitoresc a luat iniţiativa organizării unor conferinţe cu următorul subiect „Imperialismul ame- ninţă viitorul tinerei generaţii". Vor lua cuvântul tov.: Ilie Drăgan la Cluj (14 Oct.) Petre Lupu la Reşiţa (25 Oct), Ioni Marinescu la Timişoara (17 Oct.), Ion Fazekaş la Sf. Gheorghe (21 Oct.), Virgil Trofin la Pîceşti (17 Oct), Paul Cornea la laşi (17 Oct.). Cehoslovacia pregăteşte un plan cincinal FRAGA, M (Agerpres). — Clement Gottwald, primul ministru cehoslovac, a anunţat Vineri Consiliului Naţional al planificării ci discutarea programului de pregătire a unui plan cincinal pentru Industria cehoslovacă va Începe imediat. Hu s’a Încheiat Încă primul an al planului bienal ft statisticile guvernului indică o realizare de aproape lMt/9 a normei propuse, In unele domenii ca in producţia carboniferi, s’a realizat lunar până la 125»/,, din norma propusă, Gottwald a anunţat că planul cincinal va tncepe In anul 1940, la tacheerea planului bienal. „Noua ordine“ a dolarului Trust,mâiui . Eşti naiv, Herr Doktor, când Iţi închipui că in materie «le fascism SS-ul vostru a bătut taate recordurile. Să vezi numai Ku-Klux-Klanul nostru la lucru *1 ,,noua ordine’ pe care o pregătim noi Europei I Pentru o mai bună aprovizionare a oraşelor, o mai bună împărţire a mărfurilor la sate! Cum se fărâmiţează stocurile pana ajung la cooperativele săteşti Ministerul Industriei şi Comerţului a trimis la, sate prin I Incoop cantităţi foarte mari de mărfuri necesare ţăranilor. Ţăranii au nevoie de produse tabel nu s’au prezentat Inter- industriale pentru gospodăriile men să-și ridice cotele, iar la lor. Dar nu la preţurile eres- expirarea acestuia, cooperativa, care la rândul ei avea termen de 10 zile de la Federală pentru depunerea banilor, a văi duc marfa repede, oricui, pentru a vărsa la timnp sumele. Acesea sunt faptele. Şi acum se pune întrebarea : câteva zeci de metri de americă distribuite într’un salt, pot aduce la oraş cantităţi masive de ouă, brânzeturi, păsări şi alte produse ţărăneşti ? Această întrebare este valabilă pentru toate federalele şi mai cu seamă pentru cele de judeţele care n’au avut pierderi de vite şi păsări de pe urma secetei. In judeţele greu lovite de seceta anului trecut aprovizionarea slabă a pieţeor orăşeneşti poate avea explicaţia parţială a lipsei, prin pierderile de vite. In judeţele bogate ca Dolj şi Timiş, explicaţia nu poate fi alta decât lipsa mărfurilor industriale la sate, mărfuri care ar putea provoca vânzarea masivă a belşugului de ouă, păsări şi brânzeturi din partea ţăranilor dornici să-şi cumpere la preţuri drepte pânza de amer că şi uneltele care fa spe-Matei lonesfiu (Continuare in pag na C)*1. 6-T, cande ale jefuitorilor din iarmaroace. Şi tocmai pentru a se pune capăt jafului pe care speculanţii îl fac pe spinarea ţărănimii, s‘a luat hotărîrea de a se trimite prin cooperative, produse industriale la preţurile oficiale scăzute fixate pe baza marilor degravări fiscale acordate în urma cererii Partidului Comunist Român. Cuim s’au distribuit primele cantităţi de mărfuri trimise la dcte după stabilizare ? 100-200 metri pânzeturi pentru o comuna Să luăm ca exemplu Judeţul Dolj, judeţ excedentar din toate punctele de vedere. Federala a trimis cooperativelor din judeţ, intre 15—22 Septembrie, o can.litate de cca. 20.000 m pânzeturi (americă, finet, barehet, mătase) şi 9.000 kg. sodă caustică, constituind prima tranşă de produse industriale. Aceste cantităţi au fost împărţite aproape egal tuturor cooperativelor săteşti ale Doljului In număr de 210. Cotele pe an revenit fiecărei comune au fost, fireşte, cu totul insuficiente. Cercetând faeturierul Federale^ poţi constata că s’au trimis cdte 190—200 m. pdn. seturi si 150—200 kgr. sodă caustică pentru fiecare comună. Cum au fost distribuite aceste minime cantităţi? Tot chiaburii favorizaţi In comuna Şimnicul de Sus de pildă, au sosit 54 m. americă 110 m. barchet, 50 m finet, 11 m. mătase (serge alb! ?) şi 160 kg. sodă caustică. Consiliul de administaţie al cooperativei de comun acord cu Comisia interimară, a întocmit un tabel cuprinzând 58 plugari ,„Unire cei mai nevoiaşi” cărora i sa dat un termen de 5 zile pentru a-şi ridica cotele cuvenite. Dacă a fost sau nu întocmit tabloul cu bună credinţă, nu se poate şti. Fapt este că, din pricina lipsei de bani, cei din In pag- 5 a La procesul trădătorului col. Ciobanu! DESVAIM STATIONAIE ASUPRA „ABNATEI“ LUI HORIA SUIM Colonelul Ciobanu mărturiseşte. — Grigore Manei leseu purta uniformă de ofiţer neamţ. — Tofi primeau soldă de la hitlerişti