Scȃnteia, martie 1948 (Anul 17, nr. 1067-1086)
1948-03-11 / nr. 1067
Ministerul Finanţelor a întocmit actele legale privind plata salariilor funcţionarilor publici şi a pensiilor pe luna Martie a. c., plată care va începe în toată ţara pe ziua de 20 ort. In acest scop, pe baza referatului Ministerului de Finanţe, Prezidiul Republicii Populare Române a dat sub decret de cote maxime: Pentru salarii: 1.028.787.700 lei; Subvenţia casei Generale de Pensii: 330.000.000 lei; Subvenţia Casei I. O. V. R.: 155.500.000 lei. In cadrul acestor cote maxime, se vor angaja, lichida şi ordonanţa, atât drepturile de salarii pe luna Martie a. c., cât şi drepturile de salari restante privind perioada de timp 15 August 1947—29 Februarie 1948. La 20 Martie a. c. începe Patrik Martii şi a pensiilor pe luna Martie a. c. A fost semnat decretul pentru ordonanţa sumelor necesare nu spună masselor că nimic nu pică din cer şi că în primul rând de ele depinde victoria. Mai mult decât atât, Frontul Democraţiei Populare nu concepe bătălia electorală ca un răgaz pentru forţele productive ale ţării. Dimpotrivă, ea este socotită ca prilejul cel mai potrivit de mobilizare largă cetăţenească, de desfăşurare nelimitată a întrecerilor în producţie, de elan nestăvilit în munca brigăzilor voluntare, de ridicare neîncetată a productivităţii muncii, de îmbogăţire şi înfrumuseţare a oraşelor şi satelor noastre. Dacă votând pentru Frontul Democraţiei Populare, oamenii votează pentru ei, pentru cauza lor, de ce atunci angajându-se în bătălia electorală să nu lupte concret pentru interesele lor vitale in producţie, la semănături,din domeniul creaţiei tehnice, culturale, artistice ? Nu este greu să ne închipuim ce figură ar putea face în asemenea împrejurări vechiul tip de agent Sectoral, cu tolba plină de făgăduieli demagogice, folosind ca „argument”, minciuna, şantajul, corupţia şi hiar proverbiala lui bâtă. In locul său a apărut însă ndrumătorul, acest neobosit şi înflăcărat educator de nasse, cercetător atent alrământărilor poporului, lezat trup şi suflet de năzuinele saie cele mai arzătoare. Rolul îndrumătorului este esenţial în această campanie electorală şi în această constatare stă una din trăsăturile ei de bază. Puneţi aţă în faţă, pe vechiul a Silviu Brucan nfinuar« în narr VI.a 1_o Un nou lei «ie a vota Oricâte motive de supă- luptă, n’are nici. un motiv să rare ar găsi răuvoitorii şi clevetitorii din tară şi de peste hotare ai regimului nostru în desfăşurarea actualei campanii electorale, ei nu pot contesta faptul că această campanie este lipsită cu desăvârşire de acel potop de invective, de torentele de înjurături şi acuzaţii reciproce — între guvern şi opoziţie — de furt, şarlatanie sau asasinat, care rămân un titlu de glorie al pseudo - democraţiei burgheze. Este evident că schimbările de structură sociale şi economice din ţara noastră au avut ca urmare şi schimbări radicale în moravurile politice. Recent ne-a căzut în mână o revistă americană care se ocupă de campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. Nu mai vorbim de faptul că presa trusturilor yankee a făcut socoteala ca fără a avea un buzunar un cec de 100.000 dolari, candidaţii la deputăţie îşi pierd timpul de pomană. Interesant pentru moravurile politice americane este însă faptul că bătălia electorală nu se reduce la un schimb de acuzaţii şi lupte violente — în care un rol important este rezervat gangsterilor — între candidaţii „democraţi” şi „republicani”. Dar chiar „democraţii” sau „republicanii” — ei între ei — nu se cruţă deloc când e vorba de a scotoci în cazierul contra-candidatului din acelaş partid. Desigur aceasta prezintă pentru cetăţeanul american avantajul că i se oferă prilejul de a cunoaşte direct de la sursă lumea care conduce treburile Statului. Văzând însă că leaderul republican Stassen se declară pentru un anumit regim de fiscalitate şi predică demagogic pentru „împăciuirea socială” (cu gândul că va rupe câteva voturi de la muncitorii mai puţin ridicaţi), în timp ce senatorul republican Taft este pentru alt sistem de fiscalitate şi ridică în slavă „legea noului sclavaj” , te întrebi: cărei împrejurări se datoreşte faptul că cei doi politicieni se află în acelaş partid?in nici un caz nu poate fi vorba de o con-j vingere sau un program comun. Ei dau numai o palidă imagine a descompunerii po- litico-morale a societăţii ca- pitaliste, a putredelor moravuri electorale în „democraţia occidentală”. Pentru vecie au pierit aceste „concepţii” electorale burgheze la noi în ţară, pentru că pe vecie a fost alungată burghezia de la conducerea Statului nostru. Să ne oprim puţin asupra unor aspecte ale primei campanii electorale în Re-publica Populară Română.1! In primul rând, ea a început prin publicarea celor două documente principale pe baza cărora candidaţii F. D. P. cer votul masselor: Ma-I nifestul-Program şi proectul de Constituţie. Nu vom intra in analiza acestor documente. Fapt este că nici unul din rândurile Manifestului- Program nu conţine măcar cea mai vagă promisiune irealizabilă. Tot ce este fixat ca sarcină de viitor se înte- meiază pe analiza concretă, ştiinţifica, a realităţilor politice, sociale şi economice din ţara noastră. Chezăşia înfăptuirii măreţelor prevederi ale Aranifestului-Program este capacitatea creatoare al poporului nostru, avântul său de luptă şi de muncă, şi mai cu seamă voinţa de fier a clasei muncitoare de a impinge înainte democraţia noastră populară spre noul şi noui isbânzî, unirea frăţească între muncitori şi ţărani, adeziunea activă a intelectualităţii înaintate. Cât priveşte proectul de Constituţie, care om iubitor de libertate şi de progres social nu a luat cunoştinţă de fiecare paragraf al ei cu cea mai adâncă emoţie ? Greutăţile nu sunt ascunse masselor populare. Şi de ce ar fi ascunse când tocmai semnalarea lor a dus şi duce la o şi mai mare încordare forţelor ? Regimul nostru, născut şi crescut în* POEM DE BRIGADA de AUREL BARANGA ★ In prezentator. Miron Constantinescu Două magazine de Stat au fost înauprate la Galaţi . Ins tinţa extraordinară a C. C. al C. G. M au fost trasate Sarcinile mişcării sin- dicale în campania electorală pentru Marea Adunare Naţională 6 PAGINI LEI 5 -Toi li NTarIiâ 1948 SERIA III ANUL XVII Nr. 1067 «BBgBA PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA! PROLETARI DIN TQATE ŢĂRILE.UNIȚI-VĂ» ABONAMENTE: Luna# 120 lei. Pe trei luni 350 lei. Pentru ţărani, muncitori si învăţători lunar: 100 lei Taxa post. plătită in numerar cont, aprob- Dir Gen- PTT 118.578/941 REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Dobrogeanu Gherea No. 1 Centrala telefonică: 3.26.20 __ Cont cex poştal Nr. 1381 ______ Reintegrarea Ardealulu HUIHUI ■ SORE! M1111! HUI MINIE Se împlinesc astăzi trei ani de când ,abia adus la cârma treburilor publice de către voinţa năvalncă a masselor populare, guvernul democrat, prezidat, de d. dr. Petru Groza a câştigat prima sa mare izbândă: integrarea Ardealului de Nord , în administraţia Statului Român. Elberat de sub cotropirea armatei hitleriste şi a agenţilor horthyşti prin luptele victoroase ale vitezei Armate Sovietice, alături de care luptau cot la cot trupele, române. Ardealul de Nord devenise după eliberare teatrul -.manevrelor ticăloase şi al actelor criminale la care s’au dedat reacţionarii manişti pentru a tulbura liniştita convieţuire dntre poporul românşi naţiunea conlocuitoare maghiară şi a îndreptăţi astfel intervenţia imperialiştilor anglo-amercani în treburile noastre interne. Nu se putea concepe o acţiune mai dăunătoare intereselor naţionale ale Statului Român decât aceea pe care, clica trădă- toare manistă, — organizatoare a criminalelor „gărzi Iuliu Maniu“, — a înteprins-o atunci cu scopul precis de a învena legăturile dintre români şi maghiari şi a discredita astfel în ocilii lumi drepturile României asupra Ardealului de Nord-Dar Forţele democrate ale ţării rroasive masseie , populare intrunte cu clasa muncitoare, vegheau ca sinistrul scop al reacţionarilor, manişti să nu poată fi atins. Demascând şi combătând fără de cruţare pe cei can semănau vrajba între poporul român şi naţiunea conlocuitoare maghiară, proclamând şi propovăduind egalitatea de drepturi şi de îndatoriri a tuturor naturilor conlocuitoare, democraţia populară întemeiată pe alianţa dintre clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare şi cărturărimea progresistă înfăţişa astfel toate garanţiile unei juste rezolvări a problemelor naţionale. Deaceea, îndată după schimbarea de regim dela 6 Martie 1945, Uniu-| nea Sovietică apreciind că în România s’au statornicit condi- iţiunile politice şi morale necesare unei paşnice şi armonioase convieţuiri a naţionalităţilor, Generalissimul Stalin a trimis guvernului român acea c memorabilă scrisoare prin care i se aducea la cunoştinţă că U. R. S. S. este de acord cu integrarea Ardealului de Nord în administraţia Statului Român. Acest act a fost de- cisiv pentru recunoaşterea drep- tei cauze a României la Conferinţa de Pace, când, cu sprijinul ■ hotărîtor al U.RS.S.-ului punc-tul de vedere susţinut de demo-i r raţia română cu privire la Continuare in pag. III-a col. 41 eri, în cadrul unui grandios meeting organizat cu prilejul zilei de 8 Martie Primil PACE $1 DEMOCRAŢIE POPULARA, pentru Republica Populară Română, pentru noua Constituţie, pentru victoria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare împotriva imperialiştilor aţâţători la noi războaie In Piaţa Victoriei, coloanele de muncitoare, ţaiance, intelectuale şi gospodine au defilat — exprimându-şi hotârîrea de muncă şi de luptă — în faţa primului ministru dr. PETRU GROZA, tov. GH. GHEORGHIU-DEJ, ANA PAUKER, TEOHARI GEORGESCU şi a altor membri ai guvernului - Emoţionanta manifestaţie făcută tovarăşei Ana Pauker de ziua internaţională a femeii -Eri, de la 3 după- amiază. Piaţa Universităţii a răsunat de cântece şi lozinci, de urale şi ovaţii. Un fluviu uriaş se scurgea pe bulevardul Republicii : femei de toate vârstele, cu pancarte, portrete, cu lozinci şi steaguri, ţărănci în costume naţionale multicolore, muncitoare, cu broboade roşii pe cap, studente, veneau laolaltă braţ la braţ, cântând, spre a sărbători Ziua Internaţională a Femeii. In lumina soarelui de primăvară uniformele albe ale surorilor şi infiermierelor din spitale, se îmbinau cu salopetele cenuşii ale muncitoarelor dela UCB, cu salopetele cafenii ale muncitoarelor dela Malaxa, cu costumele naţionale ale miilor de ţărance venite dela Gălbinaşi, Hrăneşti, Olteniţa, Fierbinţi, Negoeşti, Vidra, Bolintin, Dragomircşn, fioresm şi uacmiap, şi peste tot lozinci şi versuri care cântau bucuria femeilor, bucuria că sărbătoresc ziua lor in Republica Populară Română. „Jos acei ce vor război, „Pentru pace luptăm noi” Versul zbura din gură în gură, pentru ca zeci de mii de femei să-l strige deodică puternic şi apăsat Un detaşament de femei Continuare în pag. V-a col. 6-7-8 Două sute de mii de femei s’au îngrămădit, umăr lângă umăr, în viaţa Universităţii şi străzile dimprejur, lată-le privind spre balconul de unde vorbeşte tot. Constanţa Crăciun a u V. vunatanta vi«viun » ui umu. Alături tov. Liuba Chișinevschi. In ajutorul îndrumătorului şi cetăţeanului ! Explicarea Constituţiei Titlul I. Republica Populară Români pentru a veni inii ajutorm îndrumătorilor şi al tuturor cetăţenilor în larga desbatere în jurul proectului de Constituţie a Republicii Populare Române vom explica pe rând toate articolele proectului de Constituţie. Astăzi ne vom ocupa de Titlul I, cu subtitlul „Republica Populară Română”,alcătuit din 4 articole. Cu ce se ocupă acest prim capitol al proectului de Constituţie ? ART. 1. — „Republica Populară Română este un stat popular, unitar şi independent”. Nu vom arăta de ce R. P. R. este un stat popular, fiindcă acest lucru este spus cu limpezime mai jos, în art. 3. De ce însă R. P. R. este un stat UNITAR ŞI INDEPENDENT? Oare vechiul ,stat reacţionar al claselor exploatatoare nu era şi el unitar şi Independent? Statul claselor exploatatoare avea doar o unitate FORMALA, necontenit fricţiuni între diferitele provincii, aţâţate de lupta pentru dominaţie dintre burghezomoşierhnea din Vechiul-Regat şi aceea din Ardeal, de pildă. Unitatea administrativă de astăzi a Statului popular este REALA şi se bazează pe deplina unitate economică, politica şi morală a poporului muncitor, pe rezolvarea justă a problemei naţionale, pe lupta comună a oamenilor muncii pentru o viaţă mai bună. Statul burghezo-moşieresc, dealtmeni, nu era şi nu putea fi nici independent. Acest stat a fost necontenit o semi-colonie a imperialiştilor franco-anglo-americano-germani, care dictau burghezo-moşieritor din România mm să conducă ţara, apărându-i In schimb de masele exploatate. INDEPENDENT este numai Nestor Ignat intinuare în pag. III-a col. ■ 6-7 Cetăţene! Ridică-ţi chiar azi certificatul de alegător, nu lăsa pentru la urmă. Azi Marţi 9 Martie îşi vor ridica certificatul de alegător toţi acei ale căror nume de familie încep cu litera E&F. 118.578/941___) Petru Grozatov, Gheorghiu-Dejm Ana Pauker, Te oh ari Gear» __________ gesou* Sofia Abramovna Kavtarddze îndreptându~se spre tribuna din .... I . ZZZZm Piața Victoriei de unde vor primi defilarea celor 200.000 de femei. DUMINICA S’A INAUGURAT CONDUCTA DE GAZMETAN DE ANUL MARE—CLUJ Introducerea gazului metaniaCluj gjjfl j|BB FEMEI Ali MANIFESTAT promisă de regimurile reacţionare timp de 40 ANI s’a realizat prin muncă voluntară în 28 ZILE de regimul democraţiei populare 80.000 sîujeni au manifestat în Piaţa Libertăţii pentru victoria în alegeri a Frontului Democraţiei Populare, ovaţionând pe primii candidaţi ai Clujului, Dr Petru Groza şi tov. Vasile Luca Duminică, 7 Martie, încă din tren, după primele căsuţe dela marginea oraşului, se cunoştea, că la Cluj e o sărbătoare cum n’a mai fost până acum. Erau împodobite cu covoare, tablouri şi, aşa împodobit a fost tot drumul până la gară. Acolo o mulţime mare de cetăţeni a făcut o entuziastă primire delegaţiei guvernamentale în frunte cu d. dr. Petru Groza şi tov. Vasile Luca Era o zi senină şi după cum spuneau clujenii — soarele ieşise în propagandă electorală. Aerul era limpede şi întreaga sărbătoare cea urmat avea, ceva din căldura şi prospeţimea zilei, era sărbătoarea unor vechi prieteni care au trecut prin clipe grele Şi acum se bucură împreună cu viitorul fericit ru? r*nro îz •mnii/rensf tării mynstrp In ewpul zi arului: Intr’un singur ani Peste 1.100.000 cetăţeni a! Capitalei au ascultat conferinţele» au vizionat filmele şi au vizitat expoziţiile organizate de Casa Prieteniei Sovieto-Române 80.000 de manifestanţi La manifestaţia ce a început la orele 11 în Piaţa Libertăţii, au participat mase uriaşe de cetăţeni, peste 80.000, cifră pe care Clujul, socotit la cca. 130.000 locuitori, nu o cunoscuse niciodată; veniseră şi 8.000 de ţărani din comunele învecinate. In primele rânduri ale manifestanţilor erau brigadierii — un şir lung albastru de uniforme. Oaspeţii iau loc în tribună Tnv. Augustin Alexa, membru în CC al PMR salută prezenţa d-lui prim ministru dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei Populare, a tov. Vasile Luca, secretar al PMR şi secretar general al Consiliului Naţional al FDP, a tov. Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al PMR, a tov. Vasile Vaida, mem- bru supleant in Biroul Politic al PMR, a reprezentanţilor UTM, CFR, şi CGM. Mai sunt prezenţi tov. C. Dan- ■ coviciu, ministru subsecretar de Stat la Ministerul Industriei şi Comerţului, dr. Petre Bianu, prefectul judeţului, general Victor Precup, primarul Muni- cipiului, g-ral Romulus Dimi - Irin, comandamntul Legiunii III Militare, Vasile Pogăceanuu, secretar general la Ministerul Cooperaţiei, Emil Petrovici, rec-| torul Universităţii Române, dr. L. Csőgör, rectorul Universităţii Maghiare Ş. a. | E „GROZA-LUCA", strigă mul- | ţimea, apoi numele fiecărui oaspete e salutat cu însufleţire. „SOARELE IL VOM VOTA, SA’NTARIM REPUBLICA Ap°i lozincile se transformă în urale puternice, steagurile se agită, ţăranii veniţi din împrejurimi îşi flutură căciula dea-j supra capului, brigadieri încep să cânte şi uralele durează, durează, e un moment care nu mai ia sfârşit. Clujenii sunt fericiţi de a avea din nou in fruntea listei lor pe d. dr. Petru Groza si tov. Vasile Luca. El îşi amin tesc că în trecutele alegeri fusese pusă în programul pentru Cluj conducta şi văd acum, după d°ar un an şi câteva luni, gata realizată această minunată lucrare care va alimenta industria S. Fărcăşsauontinuare în pag. III-a col. 1-5 In Piața Libertăţii, cât cuprinzi cu ochii, mulţime nesfârşită. N'a mai cunoscut Clujul astfel de sărbătoare... D. dr. Petru Groza, tov. Vasile Luca şi Miron Constantinescu, salutând mulţimea care-i aclamă frenetic Dolores IM Jasidiia) salută Uniunea Femeilor Democrate din România Ca răspuns la telegrama U.F. D.R.-ului trimisă marei luptătoare antifasciste spaniole, Dolores Ibaruri (Passionaria), Uniunea Femeilor Democrate din,România a primit următoarea telegramă: „Mulţumesc, scumpe prietene, pentru caldele voastre urări, în numele femeilor spaniole, care luptă nevoic pentru libertate. Primiţi de Ziua Internaţională a Femeii, salutul frăţesc şi felicitări pentru unificarea forţelor democratice feminine, pas însemnat înainte spre desvoltarea Republicii Populare Române”. DOLORES IBARURI TELEGRAMĂ adresată de Uniunea Femeilor Democrate din România Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice Uniunea Femeilor Democrate din România a trimis Comitetului Antifascist al Femeilor Sovietice, următoarea ■ telegramă : »Cu prilejul zilei de 8 .Martie — Ziuta Internaţională a Femeii, vă trimitem cel mai fierbinte salut. Femeile din România îşi îndreaptă gândul lor de admiraţie şi de adâncă recunoştinţă către voi, scumpe surori sovietice, către’rminunata voastră ţară, către iubiţii voştri conducători, către marele dascăl al omenirii, genialul conducător al popoarelor sovietice. Generassimul Stalin, . . . • De 1 Martie, femeile şi mamele din România, unite intr’o singură organizaţie, —.. U. F. D. R..—■ îşi manifestă voinţa lor dărză de luptă împotriva nesăţioşilor imperialişti, provocatori de noui războaie, pentru pace, pentru liniştea căminelor lor, pentru viaţa şi fericirea copiilor lor,pentru o Românie demoderată, liberă, independentă şi fericită. I ■ De 8 Martie, femeile şi mamele din România îşi manifestăcalda lor solidaritate cu femeile din întreaga lume, hotârîrea lor de a sprijini pe eroicele femei d'n Grecia şi din Spania, care duc o luptă aprigă şi grea împotriva, fascismului, pentru libertatea şi independenţa, ţărilor lor. Alături de femeile d'n întreaga lume, în frunte de voi, femei d'n Uniunea Sovietică —,ţara care este astăzi stâlpul cel mai puternc al păcii şi democraţiei, vom lupta cu toate ca să apărăm viaţa familiilor şi copiilor noştri, pentru o pace irancă şi dreaptă. " Trăască solidaritatea de luptă a femeilor din întreaga lume pentru pace, democraţie şi progres ! Trăiască 8 Martie, Zum. Internaţională a Femeii!