Scânteia, iunie 1948 (Anul 5, nr. 1135-1157)

1948-06-10 / nr. 1142

Adunarea dela î mm­­i li ie­feri — Fragmente din proclamaţia dela Islaz — Revoluţia dela 1848 din Ţara Românească a început la 9 Iunie, printr’o mare adunare lângă satul Islaz. Acolo, în faţa miilor de ţărani din Romanaţi şi Vâlcea, chemaţi de către Popa Şapcă, a fost citită „Pro­­clamaţiunea revoluţiunii din Ţeara Românească, în numele poporului român“, cunoscută sub numele de proclamaţia de la Islaz. Vestea izbucnirii revoluţiei a pătruns cu repeziciune în oraşe şi sate. Guvernul provizoriu revoluţionar constituit la Islaz, este primit cu bucurie de ţă­rănimea doritoare de libertate şi pământ. Mii de plugari ur­mează pe revoluţionari în dru­mul lor dela Islaz către Bucu­reşti. Autorităţile şi armata trec de asemeni de partea gu­­vernului provizoriu dela Islaz, zădărnicind încercările domni­torului Bibescu şi ale boerimii de a înăbuşi dela început, fla­căra revoluţiei. Proclamaţia citită la Islaz a fost redactată — lucrurile nu au fost încă pe deplin stabilite — de Nicolae Bălcescu, sufe­rind unele modificări din par­tea lui Ion Eliade Rădulescu­ In orice caz, proclamaţia re­prezintă un succes al aripei stângi a burgheziei revoluţio­nare în frunte cu Nicolae Băl­cescu, şi al maselor ţărăneşti­­ prezente în număr mare la a-­­­dunarea de la Islaz, împotriva aripei drepte a burgheziei, con­dusă de Eliade, fiindcă în a­­ceastă proclamaţie au fost tre­cute o seamă de revendicări democratice importante, cum­ era aceea a desfiinţării iobă­­giei şi împroprietăririi ţărani­lor (faimosul articol 13 al pro­­clamaţiei). Cele mai multe dintre aceste revendicări burghezo-democra­­tice, corespunzătoare aspiraţii­lor maselor populare, deşi a­­veau un caracter limitat chiar în programul cel mai înaintat al revoluţiei din 1848, adică în Proclamaţia de la Islaz, nu au fost însă înfăptuite nici la 1848 şi nici mai târziu, deoa­rece în fruntea revoluţiei a stat burghezia şi încă o bur­ghezie ale cărei interese se împleteau strâns cu interesele moşierimii reacţionare. Cele mai însemnate dintre revendicările democratice au fost apoi definitiv îngropate de burghezie şi moşicrime şi par­tidele lor politice „istorice“, care se pretindeau născute la 1848. Programul democratic neîn­făptuit, cuprins în proclamaţia de la Islaz a rămas însă foarte multă vreme, aproape un veac, un program foarte progresist pentru România. Revendicările burghezo-demo­­cratice din proclamaţia de la Islaz au fost înfăptuite abea peste un secol, atunci când în fruntea maselor populare a trecut clasa muncitoare şi Par­tidul ei. In cei trei ani de regim de- j mocratic, 1945 — 1948, progra­mul din 1848 nu numai că a fost realizat, dar a fost şi cu mult depăşit, în ţara noastră instaurându-se un regim de­mocratic superior oricărei de-­ mocraţii burgheze — democra­ţia populară, formă de trecere­­ spre socialism-Este limpede astăzi — o sută­­ de ani de la revoluţia din 1848! — că luminoasa tradiţie de­­ luptă a poporului român pen­tru o viaţă mai bună nu-şi pu­tea găsi împlinirea şi nu putea fi dusă mai departe, decât prin înlăturarea definitivă de la conducerea ţării a reprezentan­ţilor claselor exploatatoare.­ burghezia Şi moşierimea, prin Nestor Ignat Continuare in pag. 'M-a col. 2-3-4 Centenarul revoluţiei din 1848 In pag. Vl­a Cronica Externă Contraziceri de neîmpăcat macină lagărul imperialist de I. R. ȘOMUZ Producţia de petrol începe să crească Programele de producţie au fost depăşite.­­ Noui întrebuinţări ale gazului metan Creşte producţia de minereuri Efortul muncitorimii, al ingine­rilor şi tehnicienilor din industria petroliferă, a făcut ca producţia pe luna Mai să depăşească pro­gramul atât la foraj, cât şi la extracţie, arătând totodată o fer­­mitate a producţiei cu o uşoară­­ şi persistentă tendinţă de creş-­­ tere. Depăşirea programe­lor de producţie Analizând rezultatele obţinute de fiecare întreprindere în parte, se poate constata că grupul „Sovrompetrol” şi-a depăşit atât programul de producţie, cât şi programul de foraj. Acest efort­­ a fost posibil datorită râvnei teh­nicienilor şi muncitorilor din a-­­­ceastă întreprindere, care au în­ţeles că numai prin mărirea pro­ducţiei vor putea contribui la desvoltarea economică a ţării. Societatea ,,Steaua Română”­­ şi-a depăşit şi ea programul de producţie şi cel de foraj. De no­tat că aici, sub îndrumarea ad­ministratorului numit de Ministe­rul Minelor şi Petrolului, s’a pus în studiu şi apoi în lucru, în atelierele proprii, aparataje spe­ciale, care mai înainte se impor­tau din străinătate. La „Astra Română” şi „Ro­mâno Americană”, după înlătu­rarea elementelor sabotoare, s’a putut ajunge la un spor de pro­ducţie şi la o depăşire a planului de foraj. Deasemeni, s-a termi­nat săparea de noui sonde, din care o parte au fost forate îna­inte de program. Şi societatea ,,Unirea" şi-a depăşit programul stabilit, atât la producţie cât şi la foraj. Ca­racteristic pentru această între­prindere este faptul că prin re­pararea şi repunerea în funcţiu-­ ne a vechilor sonde, îşi menţine şi chiar sporeşte producţia. Tot un spor însemnat de pro­ducţie şi foraj l-a înregistrat soc.­­ „Prahova”. Anchetă la „Vacuum Oii“ In schimb, la „Vacuum Oii”, unde cantitatea de uleiuri de marcă prelucrate, se menţine constantă, noul administrator u­­nic a constatat că 5 directori ai societăţii, deşi salarizaţi cu peste­­30.000 lei lunar, au încasat în plus fiecare, sub diferite forme, câte o jumătate de milion de lei.­­la stabilizare încoace. S’au luat măsuri pentru înde­părtarea lor, iar o anchetă va REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Dobrogeanu Gherea No. 5 Centrala telefonică: 3.26.20 Cont cec poştal Nr. 1381 ABONAMENTE­ Individuale lunar Lei 100. Colective (pt. muncitori, ţărani şi Intelectuali) lunar Lei 80 Taxa poşt. plătită în numerar cont. aprob. Dir. Gen. PTT 118.578/944 SERIA INI ANUL XVII No. 1142 PROLETARI PIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA!­ânleia L X RĂSPUNZÂND SCRISORII A PI­­ES­ATE IN ZIUA PE 4 IUNIE 1848 DE CĂTRE GUVERNUL ROMÂN GUVERNUL SOVIETIC A REDUS CU 50 SUMA PE CARE STATUL ROMÂN O MAI DATOREAZĂ U. R. S. S. IN CONTUL REPARAȚIILOR Prin aceasta, UNIUNEA SOVIETICĂ uşurează restabilirea cât mai grabnică a economiei nationale a tării noastre Ambasadorul U.R.S.S., S. I. Kavtaradze a transmis d-lui dr. Petru Groza textul scrisorii de răspuns a Generalissimului I. V. STALIN In ziua de 8 Iunie S. Kavtaradze, ambasadorul U.R.S.S. în România, a adresat, d-lui Dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. R., următoarea scrisoare : Scrisoarea lui S. I. Kavtaradze, ambasadorul U. R. S. S. Excelentă, Am onoare să vă transmit textul scrisorii de răs­puns al Generalissimului Uniunii Sovietice I. V. Stalin, Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la scrisoa­rea pe care i-aţi adresat-o în legătură cu reducerea sumei de plăţi în contul reparaţiilor pe care Republica Populară Română le mai datorează Uniunii Sovietice. Primiţi vă rog, asigurările înaltei mele considera­ţiuni. Ambasadorul U.R.S.S. în România S. KAVTARADZE SCHISOAREA GENERALISSIMULLJI STANI D-LUI P. GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române STIMATE DOMNULE PREŞEDINTE, Am priimit scrisoarea ce mimaţi adr­ a­­lam­, în ziua de 4 iunie. Guvernul Sovietic a examinat rugămi­n­­tea Guvernului Român privitor la reduce­­rea sumei pe care Statul Român o mai da­torează Uniunii Sovietice în contul re-, Naraţiunilor de războiu. Dorind să uşureze restabilirea cât mai grabnică a economiei naţionale a Româ­niei şi ţinând seama de relaţiile de prie­tenie ce s’au stabilit între ţările noastre, Guvernul Sovietic a luat hotărîrea de a re­duce suma ce a mai rămas de plătit drept repar­aţi vnii cu începere dela I Iulie a. c. cui 50°/(î. Cu profund respect Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. I. STALIN 7 Iunie 1948 6 PAGINI 4 LEI Joi 10 Iunie 1948 O! [O GENERALISSIMUL STALIN PRINTR’O MAI BUNA ORGANIZARE A MUNCII Un cazan de locomotivă se face acum la Wolff în 8500 ore în loc de 9160 ore îndrumaţi de organizaţia de Partid, muncitorii în strânsă colaborare cu tehnicienii şi-au raţio­nalizat munca, reuşind să lucreze mai cu spor Printr’o mai bună organizare a muncii şi o mai raţională folo­sire a timpului de lucru, muncitorii de la uzinele Wolff au reuşit să fabrice un cazan tip locomotivă, care necesita înainte 9160 ore, mimai în 8500 ore, economisind 600 ore de lucru şi realizând astfel o reducere de preţ de 241 000 lei. Cum s’a ajuns aici? Membrii de Partid din comisia de producţie şi reprezentanţii Bi­roului Organizaţiei de Partid care asistă regulat la şedinţele comi­siei de producţie, au analizat în amănunt mijloacele practice prin care s’ar putea atinge ţelul pro­pus. Ei au luptat permanent pen­tru întărirea colaborării dintre muncitori, tehnicieni şi ingineri şi­ curând această colaborare să­nătoasă şi-a arătat roadele în numeroase sectoare ale produc­ţiei. Dar succesele obţinute până a­­cum­ nu se datoresc numai îm­­bunătăţilor tehnice, ci şi raţio­nalizării braţelor de muncă. Iată de pildă cazul muncitorilor cio­cănari, (care fac capul niturilor) s’a văzut că lucrând mai multe ore în şir, la un moment dat din cauza oboselii, ei nu mai pot să dea un randament ridicat. A­­tunci s’a hotărît ca ei să lucreze prin rotaţie cu muncitorii dela forje. Randamentul muncii a cres­cut astfel foarte mult. Tot la cazangerie muncitorii care ştemuiau, nituiau sau pă­suiau, dădeau un randament scă­zut pentru ca un singur om trebuia să facă toate aceste munci. S’at­ introdus atunci echipe speciale pentru fiecare din aceste ope­raţii şi s’a constatat apoi că pro­ductivitatea muncii lor e mult mai mare. O echipă de nituitori care făcea înainte nituirea inte­rioară a cazanului în 30 de ore, lucrând acum numai în această muncă a reuşit după câteva zile să execute aceeaşi operaţie în numai 25 ore. Iar azi organizân­­du-şi cât mai bine munca, echipa iitueşte un cazan în 12 ore. Veghind mai departe asupra problemelor de producţie, învă­ţând pe muncitor să cunoască tot mai bine procesul de fabri­caţie, organizaţia de Partid de la „Wolff“ împreună cu comitetul sindical trebue să nu scape din vedere că lupta trebue continuată cu şi mai multă dârzenie pentru a realiza noui succese în produc­ţie contribuind astfel la scăderea preţurilor şi la întărirea puterii de cumpărare a salariilor. Mihai Apostol CUM TREBUE ÎNVEŢE UN ASESOR POPULAR de D. APOSTOL Prim preşedinte al Tribunalului Ilfov Cu experienţa ce am căpă­tat-o ca profesor la şcoala ju­ridică populară de pe lângă Tribunalul Ilfov, cea mai mare şcoală de asesori popu­lari din ţară, voi încerca să înfăţişez aici care ar fi cele mai bune sisteme de muncă pentru ca reprezentanţii po­­poporului aleşi în Justiţie să poată învăţa cât mai mult, mai lesne şi în timp cât mai scurt. In primul rând niciun ase­sor popular în funcţiune nu trebue să lipsească dela cursuri. In munca lui zilnică de împărţire a dreptăţii, o lipsă dela cursuri — al că­ror număr e limitat şi în care se predă un program stabilit precis — înseamnă o pier­dere mare. In privinţa felului de a în­văţa, asesorii trebue să dea o deosebită atenţie atât ore­lor de curs cât şi studiului individual. In timp ce pro­fesorul predă lecţia ei să-şi ia note, dar în aşa fel ca să păstreze pe hârtie ideile principale, pe baza cărora să-şi poată apoi reaminti lec­ţia acasă. Este indicat ca a­­tunci când nu înţeleg ceva în cursul predării să atragă atenţia profesorului pentru ca acesta să caute a-i lămuri în­tru totul. In timpul seminariilor ase­sorii trebue să-şi noteze în­trebările şi răspunsurile date, subliniind pe cele mai juste şi complete şi să ceară pro­fesorilor toate lămuririle ne­cesare pentru ca să nu ră­mână cu niciun fel de idei confuze asupra oricăror ter­meni juridici. Studiul individual trebue organizat sistematic, după indicaţiile profesorilor. In primul rând asesorii trebue să citească notele luate la cursuri şi seminarii căutând să-şi reconstitue lecţiile as­cultate, învăţând lecţiile ce li s-au predat, după însem­nări, să-şi noteze punctele neclare şi să caute a şi le lămuri cu ajutorul „Manua­lului asesorului popular“­­Este indicat ca studierea a­­casă să se facă de către gru­­puri de 2-3 asesori, care să-şi confrunte notiţele şi să se a­­jute unii pe alţii în lămuri­rea unor­ probleme neclare. Acest sistem de a învăţa este în acelaş timp un stimulent pentru asesori şi ar fi foarte bine să fie aplicat în cât mai mare măsură. Pe de altă parte este bine ca asesorii să discute în timpul săptămâ­nii, între şedinţe, cu magi­straţii şi dacă mai au che­stiuni pe care ei singuri nu au reuşit să şi le lămurească, să ceară explicaţii de la ace­ştia.­­Asesorii trebue să ştie să-şi potolească în mod ra­ţional setea de învăţătură şi de noi cunoştinţe. Să nu se apuce să citească uriaşele co­duri de legi, în ale căror la­birinturi se pot încurca. Ei trebue să caute să pătrundă sensul general al articolelor de legi, în lumina celor învă­ţate la cursuri şi mai ales a­­tunci când trebue să le pună în practică, la darea unei ho­­tărîri. In privinţa aceasta a­­sesorii populari trebuie să fie deosebit de atenţi, ca a­­numite texte încâlcite de lege să nu-i facă să nesocotească în darea sentinţei, viaţa care pulsează în legi, raporturile de clasă pe care le oglindesc legile. Ei trebuie mereu să aibă în minte faptul că au fost aleşi de popor pen­tru ca să caute şi să găsea­scă adevărata dreptate care înseamnă tocmai a apăra in­teresele celor ce muncesc şi să fie necruţători cu duşma­nii acestora. Aplicând aceste metode în munca de asimilare a cunoş­­tiinţelor juridice, asesorii populari se vor simţi în com­pletele de judecată în mediul lor, într'un timp cât mai scurt, siguri pe sine.După cum se ştie, elevii care se vor distinge la şcolile juridice populare, vor putea urma cursuri juridice supe­rioare pe lângă Facultatea de Drept, urmând ca acei care vor absolvi aceste cursuri să fie numiţi în magistratură sau să ocupe alte posturi în aparatul de Stat.­­Asesorii populari trebuie să-şi dea seama de importan­ţa posibilităţilor ce li se o­­feră şi să facă toate efortu­rile spre a corespunde încre­derii acordate de poporul care i-a ales, căutând ca prin muncă neîntreruptă și temei­nică să poată fi în stare să răspundă unor însărcinări și mai importante. 0 Duminică în cazarmă Cel mai bun leac împotriva moleşelii. Unde apare o altă echipă... pe scenă. Sună goarna a treia oară. Acum? Avem destule de învăţat. Gornistul rea... Nu e a sunat deştepta­­totuşi atât de de­vreme ca în zilele de instruc­ţie­ Grupele de ostaşi ies pe rând la spălat apoi se formea­ză plutoane care în pas aler­­gător înconjoară de câteva ori clădirea. Aceste câteva minute de educaţie fizică, îmbujorează feţele ostaşilor şi îi înviorează simţitor. E cel mai bun leac împotriva moleşelii, care dispa­re cu fiecare tură, cu fiecare mişcare. Ostaşii au intrat în dormitoare, dar nici n’apuci să termini ţigara pe care ai a­­i prins’o când au intrat, că îi vezi ieşind din nou, de astă­­dată îmbrăcaţi curat, în nouile uniforme, cu bocancii sau ciş­mele lustruite, gata — cum s’ar spune — să facă faţă gri­jilor zilei. Dacă faci o raită în acest timp în dormitoare, te izbeşte curăţenia exemplară, ordinea cu adevărat ostăşească pe care o poţi observa la fie-­­ care pat, la fiecare colţ de dor­­mitor. Goarna sună pentru a doua oară- Grupele pornesc în pas alergător, spre sala de mese, apoi..­ înaintea ostaşului se deschide o zi nouă pe care o poate întrebuinţa cum doreşte războiul lozincilor decât cel al e­­chipelor. „Foaie verde de trifoi — Va Învinge grupul doi” şi altele. Alături, un grup mai puţin nu­meros, se antrena pe terenul de foot-ball. Mulţi ostaşi nici nu vă­zuseră minge până la armată şi a. Const. Chiriţă Continuare in pag. IV-a col. 3-4-5 Instrucţia de dimineaţă Să începem cu instrucţia de di­­mineaţă care este principala a­­tracţie a zilei. Aceleaşi salturi şi mişcări vioaie, aceeaşi dorinţă de întrecere, aceeaşi înverşunare ca în zilele celelalte. O singură deo- ~ ~ ~ ” " "" —, , , _ , Oficiul Naţional de Turism a organizat Dumineca trecută p­e Th M ier\U W*1* I \ excUT*ie Pe Dunăre la ca­re au luat parte peste 300 de salariaţi pot.ball şi Volley, in primul deja diferite făbrici, întreprinderi ?i instituţii din Capitală, rând, apoi sărituri, alergări, câte. Excursioniştii au pornit la orele 7.30 din Bucureşti spre Ciur­­va tumbe, căzături şi mai ales piu­­n ,3 autocamioane. Aici s’au îmbarcat pe vasul Tudor Vla­şi mai râsete, cântece şi lozinci în suri In jurul terenului de Voi­ley, era strânsă o mulţime de o Au început excursiile pe Dunăre ales ver­dimirescu al societăţii „Soi”­umtr­ansport“ pornind plimbare pe Dunăre, până la Olteniţa. La orele înapoiat în Capitala, într'o 9 seara lungă s­au 1 Cont nuare în pag. IV-a col. 8-7-8­­ staţi. Aproape mai înverşunat era. In cursul verii se vor face alte numeroase excursii de acest fel. /• js*. ■:' JML. ' * o* V' Im» fiind sărbătoare legală nu se lucrează Joi 10 iunie a. c. fiind săr­bătoare legală întreprinde­­rile industriale si comerciile nu lucrează. Piefete si halele vor fi desb­chise până la ora 10 dim.

Next