Scânteia, iunie 1948 (Anul 5, nr. 1135-1157)
1948-06-10 / nr. 1142
Adunarea dela î mmi li ieferi — Fragmente din proclamaţia dela Islaz — Revoluţia dela 1848 din Ţara Românească a început la 9 Iunie, printr’o mare adunare lângă satul Islaz. Acolo, în faţa miilor de ţărani din Romanaţi şi Vâlcea, chemaţi de către Popa Şapcă, a fost citită „Proclamaţiunea revoluţiunii din Ţeara Românească, în numele poporului român“, cunoscută sub numele de proclamaţia de la Islaz. Vestea izbucnirii revoluţiei a pătruns cu repeziciune în oraşe şi sate. Guvernul provizoriu revoluţionar constituit la Islaz, este primit cu bucurie de ţărănimea doritoare de libertate şi pământ. Mii de plugari urmează pe revoluţionari în drumul lor dela Islaz către Bucureşti. Autorităţile şi armata trec de asemeni de partea guvernului provizoriu dela Islaz, zădărnicind încercările domnitorului Bibescu şi ale boerimii de a înăbuşi dela început, flacăra revoluţiei. Proclamaţia citită la Islaz a fost redactată — lucrurile nu au fost încă pe deplin stabilite — de Nicolae Bălcescu, suferind unele modificări din partea lui Ion Eliade Rădulescu In orice caz, proclamaţia reprezintă un succes al aripei stângi a burgheziei revoluţionare în frunte cu Nicolae Bălcescu, şi al maselor ţărăneşti prezente în număr mare la a-dunarea de la Islaz, împotriva aripei drepte a burgheziei, condusă de Eliade, fiindcă în această proclamaţie au fost trecute o seamă de revendicări democratice importante, cum era aceea a desfiinţării iobăgiei şi împroprietăririi ţăranilor (faimosul articol 13 al proclamaţiei). Cele mai multe dintre aceste revendicări burghezo-democratice, corespunzătoare aspiraţiilor maselor populare, deşi aveau un caracter limitat chiar în programul cel mai înaintat al revoluţiei din 1848, adică în Proclamaţia de la Islaz, nu au fost însă înfăptuite nici la 1848 şi nici mai târziu, deoarece în fruntea revoluţiei a stat burghezia şi încă o burghezie ale cărei interese se împleteau strâns cu interesele moşierimii reacţionare. Cele mai însemnate dintre revendicările democratice au fost apoi definitiv îngropate de burghezie şi moşicrime şi partidele lor politice „istorice“, care se pretindeau născute la 1848. Programul democratic neînfăptuit, cuprins în proclamaţia de la Islaz a rămas însă foarte multă vreme, aproape un veac, un program foarte progresist pentru România. Revendicările burghezo-democratice din proclamaţia de la Islaz au fost înfăptuite abea peste un secol, atunci când în fruntea maselor populare a trecut clasa muncitoare şi Partidul ei. In cei trei ani de regim de- j mocratic, 1945 — 1948, programul din 1848 nu numai că a fost realizat, dar a fost şi cu mult depăşit, în ţara noastră instaurându-se un regim democratic superior oricărei de- mocraţii burgheze — democraţia populară, formă de trecere spre socialism-Este limpede astăzi — o sută de ani de la revoluţia din 1848! — că luminoasa tradiţie de luptă a poporului român pentru o viaţă mai bună nu-şi putea găsi împlinirea şi nu putea fi dusă mai departe, decât prin înlăturarea definitivă de la conducerea ţării a reprezentanţilor claselor exploatatoare. burghezia Şi moşierimea, prin Nestor Ignat Continuare in pag. 'M-a col. 2-3-4 Centenarul revoluţiei din 1848 In pag. Vla Cronica Externă Contraziceri de neîmpăcat macină lagărul imperialist de I. R. ȘOMUZ Producţia de petrol începe să crească Programele de producţie au fost depăşite. Noui întrebuinţări ale gazului metan Creşte producţia de minereuri Efortul muncitorimii, al inginerilor şi tehnicienilor din industria petroliferă, a făcut ca producţia pe luna Mai să depăşească programul atât la foraj, cât şi la extracţie, arătând totodată o fermitate a producţiei cu o uşoară şi persistentă tendinţă de creş- tere. Depăşirea programelor de producţie Analizând rezultatele obţinute de fiecare întreprindere în parte, se poate constata că grupul „Sovrompetrol” şi-a depăşit atât programul de producţie, cât şi programul de foraj. Acest efort a fost posibil datorită râvnei tehnicienilor şi muncitorilor din a-ceastă întreprindere, care au înţeles că numai prin mărirea producţiei vor putea contribui la desvoltarea economică a ţării. Societatea ,,Steaua Română” şi-a depăşit şi ea programul de producţie şi cel de foraj. De notat că aici, sub îndrumarea administratorului numit de Ministerul Minelor şi Petrolului, s’a pus în studiu şi apoi în lucru, în atelierele proprii, aparataje speciale, care mai înainte se importau din străinătate. La „Astra Română” şi „Româno Americană”, după înlăturarea elementelor sabotoare, s’a putut ajunge la un spor de producţie şi la o depăşire a planului de foraj. Deasemeni, s-a terminat săparea de noui sonde, din care o parte au fost forate înainte de program. Şi societatea ,,Unirea" şi-a depăşit programul stabilit, atât la producţie cât şi la foraj. Caracteristic pentru această întreprindere este faptul că prin repararea şi repunerea în funcţiu- ne a vechilor sonde, îşi menţine şi chiar sporeşte producţia. Tot un spor însemnat de producţie şi foraj l-a înregistrat soc. „Prahova”. Anchetă la „Vacuum Oii“ In schimb, la „Vacuum Oii”, unde cantitatea de uleiuri de marcă prelucrate, se menţine constantă, noul administrator unic a constatat că 5 directori ai societăţii, deşi salarizaţi cu peste30.000 lei lunar, au încasat în plus fiecare, sub diferite forme, câte o jumătate de milion de lei.la stabilizare încoace. S’au luat măsuri pentru îndepărtarea lor, iar o anchetă va REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Dobrogeanu Gherea No. 5 Centrala telefonică: 3.26.20 Cont cec poştal Nr. 1381 ABONAMENTE Individuale lunar Lei 100. Colective (pt. muncitori, ţărani şi Intelectuali) lunar Lei 80 Taxa poşt. plătită în numerar cont. aprob. Dir. Gen. PTT 118.578/944 SERIA INI ANUL XVII No. 1142 PROLETARI PIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA!ânleia L X RĂSPUNZÂND SCRISORII A PIESATE IN ZIUA PE 4 IUNIE 1848 DE CĂTRE GUVERNUL ROMÂN GUVERNUL SOVIETIC A REDUS CU 50 SUMA PE CARE STATUL ROMÂN O MAI DATOREAZĂ U. R. S. S. IN CONTUL REPARAȚIILOR Prin aceasta, UNIUNEA SOVIETICĂ uşurează restabilirea cât mai grabnică a economiei nationale a tării noastre Ambasadorul U.R.S.S., S. I. Kavtaradze a transmis d-lui dr. Petru Groza textul scrisorii de răspuns a Generalissimului I. V. STALIN In ziua de 8 Iunie S. Kavtaradze, ambasadorul U.R.S.S. în România, a adresat, d-lui Dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. R., următoarea scrisoare : Scrisoarea lui S. I. Kavtaradze, ambasadorul U. R. S. S. Excelentă, Am onoare să vă transmit textul scrisorii de răspuns al Generalissimului Uniunii Sovietice I. V. Stalin, Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la scrisoarea pe care i-aţi adresat-o în legătură cu reducerea sumei de plăţi în contul reparaţiilor pe care Republica Populară Română le mai datorează Uniunii Sovietice. Primiţi vă rog, asigurările înaltei mele consideraţiuni. Ambasadorul U.R.S.S. în România S. KAVTARADZE SCHISOAREA GENERALISSIMULLJI STANI D-LUI P. GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române STIMATE DOMNULE PREŞEDINTE, Am priimit scrisoarea ce mimaţi adr alam, în ziua de 4 iunie. Guvernul Sovietic a examinat rugămintea Guvernului Român privitor la reducerea sumei pe care Statul Român o mai datorează Uniunii Sovietice în contul re-, Naraţiunilor de războiu. Dorind să uşureze restabilirea cât mai grabnică a economiei naţionale a României şi ţinând seama de relaţiile de prietenie ce s’au stabilit între ţările noastre, Guvernul Sovietic a luat hotărîrea de a reduce suma ce a mai rămas de plătit drept reparaţi vnii cu începere dela I Iulie a. c. cui 50°/(î. Cu profund respect Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. I. STALIN 7 Iunie 1948 6 PAGINI 4 LEI Joi 10 Iunie 1948 O! [O GENERALISSIMUL STALIN PRINTR’O MAI BUNA ORGANIZARE A MUNCII Un cazan de locomotivă se face acum la Wolff în 8500 ore în loc de 9160 ore îndrumaţi de organizaţia de Partid, muncitorii în strânsă colaborare cu tehnicienii şi-au raţionalizat munca, reuşind să lucreze mai cu spor Printr’o mai bună organizare a muncii şi o mai raţională folosire a timpului de lucru, muncitorii de la uzinele Wolff au reuşit să fabrice un cazan tip locomotivă, care necesita înainte 9160 ore, mimai în 8500 ore, economisind 600 ore de lucru şi realizând astfel o reducere de preţ de 241 000 lei. Cum s’a ajuns aici? Membrii de Partid din comisia de producţie şi reprezentanţii Biroului Organizaţiei de Partid care asistă regulat la şedinţele comisiei de producţie, au analizat în amănunt mijloacele practice prin care s’ar putea atinge ţelul propus. Ei au luptat permanent pentru întărirea colaborării dintre muncitori, tehnicieni şi ingineri şi curând această colaborare sănătoasă şi-a arătat roadele în numeroase sectoare ale producţiei. Dar succesele obţinute până acum nu se datoresc numai îmbunătăţilor tehnice, ci şi raţionalizării braţelor de muncă. Iată de pildă cazul muncitorilor ciocănari, (care fac capul niturilor) s’a văzut că lucrând mai multe ore în şir, la un moment dat din cauza oboselii, ei nu mai pot să dea un randament ridicat. Atunci s’a hotărît ca ei să lucreze prin rotaţie cu muncitorii dela forje. Randamentul muncii a crescut astfel foarte mult. Tot la cazangerie muncitorii care ştemuiau, nituiau sau păsuiau, dădeau un randament scăzut pentru ca un singur om trebuia să facă toate aceste munci. S’at introdus atunci echipe speciale pentru fiecare din aceste operaţii şi s’a constatat apoi că productivitatea muncii lor e mult mai mare. O echipă de nituitori care făcea înainte nituirea interioară a cazanului în 30 de ore, lucrând acum numai în această muncă a reuşit după câteva zile să execute aceeaşi operaţie în numai 25 ore. Iar azi organizându-şi cât mai bine munca, echipa iitueşte un cazan în 12 ore. Veghind mai departe asupra problemelor de producţie, învăţând pe muncitor să cunoască tot mai bine procesul de fabricaţie, organizaţia de Partid de la „Wolff“ împreună cu comitetul sindical trebue să nu scape din vedere că lupta trebue continuată cu şi mai multă dârzenie pentru a realiza noui succese în producţie contribuind astfel la scăderea preţurilor şi la întărirea puterii de cumpărare a salariilor. Mihai Apostol CUM TREBUE ÎNVEŢE UN ASESOR POPULAR de D. APOSTOL Prim preşedinte al Tribunalului Ilfov Cu experienţa ce am căpătat-o ca profesor la şcoala juridică populară de pe lângă Tribunalul Ilfov, cea mai mare şcoală de asesori populari din ţară, voi încerca să înfăţişez aici care ar fi cele mai bune sisteme de muncă pentru ca reprezentanţii popoporului aleşi în Justiţie să poată învăţa cât mai mult, mai lesne şi în timp cât mai scurt. In primul rând niciun asesor popular în funcţiune nu trebue să lipsească dela cursuri. In munca lui zilnică de împărţire a dreptăţii, o lipsă dela cursuri — al căror număr e limitat şi în care se predă un program stabilit precis — înseamnă o pierdere mare. In privinţa felului de a învăţa, asesorii trebue să dea o deosebită atenţie atât orelor de curs cât şi studiului individual. In timp ce profesorul predă lecţia ei să-şi ia note, dar în aşa fel ca să păstreze pe hârtie ideile principale, pe baza cărora să-şi poată apoi reaminti lecţia acasă. Este indicat ca atunci când nu înţeleg ceva în cursul predării să atragă atenţia profesorului pentru ca acesta să caute a-i lămuri întru totul. In timpul seminariilor asesorii trebue să-şi noteze întrebările şi răspunsurile date, subliniind pe cele mai juste şi complete şi să ceară profesorilor toate lămuririle necesare pentru ca să nu rămână cu niciun fel de idei confuze asupra oricăror termeni juridici. Studiul individual trebue organizat sistematic, după indicaţiile profesorilor. In primul rând asesorii trebue să citească notele luate la cursuri şi seminarii căutând să-şi reconstitue lecţiile ascultate, învăţând lecţiile ce li s-au predat, după însemnări, să-şi noteze punctele neclare şi să caute a şi le lămuri cu ajutorul „Manualului asesorului popular“Este indicat ca studierea acasă să se facă de către grupuri de 2-3 asesori, care să-şi confrunte notiţele şi să se ajute unii pe alţii în lămurirea unor probleme neclare. Acest sistem de a învăţa este în acelaş timp un stimulent pentru asesori şi ar fi foarte bine să fie aplicat în cât mai mare măsură. Pe de altă parte este bine ca asesorii să discute în timpul săptămânii, între şedinţe, cu magistraţii şi dacă mai au chestiuni pe care ei singuri nu au reuşit să şi le lămurească, să ceară explicaţii de la aceştia.Asesorii trebue să ştie să-şi potolească în mod raţional setea de învăţătură şi de noi cunoştinţe. Să nu se apuce să citească uriaşele coduri de legi, în ale căror labirinturi se pot încurca. Ei trebue să caute să pătrundă sensul general al articolelor de legi, în lumina celor învăţate la cursuri şi mai ales atunci când trebue să le pună în practică, la darea unei hotărîri. In privinţa aceasta asesorii populari trebuie să fie deosebit de atenţi, ca anumite texte încâlcite de lege să nu-i facă să nesocotească în darea sentinţei, viaţa care pulsează în legi, raporturile de clasă pe care le oglindesc legile. Ei trebuie mereu să aibă în minte faptul că au fost aleşi de popor pentru ca să caute şi să găsească adevărata dreptate care înseamnă tocmai a apăra interesele celor ce muncesc şi să fie necruţători cu duşmanii acestora. Aplicând aceste metode în munca de asimilare a cunoştiinţelor juridice, asesorii populari se vor simţi în completele de judecată în mediul lor, într'un timp cât mai scurt, siguri pe sine.După cum se ştie, elevii care se vor distinge la şcolile juridice populare, vor putea urma cursuri juridice superioare pe lângă Facultatea de Drept, urmând ca acei care vor absolvi aceste cursuri să fie numiţi în magistratură sau să ocupe alte posturi în aparatul de Stat.Asesorii populari trebuie să-şi dea seama de importanţa posibilităţilor ce li se oferă şi să facă toate eforturile spre a corespunde încrederii acordate de poporul care i-a ales, căutând ca prin muncă neîntreruptă și temeinică să poată fi în stare să răspundă unor însărcinări și mai importante. 0 Duminică în cazarmă Cel mai bun leac împotriva moleşelii. Unde apare o altă echipă... pe scenă. Sună goarna a treia oară. Acum? Avem destule de învăţat. Gornistul rea... Nu e a sunat deşteptatotuşi atât de devreme ca în zilele de instrucţie Grupele de ostaşi ies pe rând la spălat apoi se formează plutoane care în pas alergător înconjoară de câteva ori clădirea. Aceste câteva minute de educaţie fizică, îmbujorează feţele ostaşilor şi îi înviorează simţitor. E cel mai bun leac împotriva moleşelii, care dispare cu fiecare tură, cu fiecare mişcare. Ostaşii au intrat în dormitoare, dar nici n’apuci să termini ţigara pe care ai ai prins’o când au intrat, că îi vezi ieşind din nou, de astădată îmbrăcaţi curat, în nouile uniforme, cu bocancii sau cişmele lustruite, gata — cum s’ar spune — să facă faţă grijilor zilei. Dacă faci o raită în acest timp în dormitoare, te izbeşte curăţenia exemplară, ordinea cu adevărat ostăşească pe care o poţi observa la fie- care pat, la fiecare colţ de dormitor. Goarna sună pentru a doua oară- Grupele pornesc în pas alergător, spre sala de mese, apoi.. înaintea ostaşului se deschide o zi nouă pe care o poate întrebuinţa cum doreşte războiul lozincilor decât cel al echipelor. „Foaie verde de trifoi — Va Învinge grupul doi” şi altele. Alături, un grup mai puţin numeros, se antrena pe terenul de foot-ball. Mulţi ostaşi nici nu văzuseră minge până la armată şi a. Const. Chiriţă Continuare in pag. IV-a col. 3-4-5 Instrucţia de dimineaţă Să începem cu instrucţia de dimineaţă care este principala atracţie a zilei. Aceleaşi salturi şi mişcări vioaie, aceeaşi dorinţă de întrecere, aceeaşi înverşunare ca în zilele celelalte. O singură deo- ~ ~ ~ ” " "" —, , , _ , Oficiul Naţional de Turism a organizat Dumineca trecută pe Th M ier\U W*1* I \ excUT*ie Pe Dunăre la care au luat parte peste 300 de salariaţi pot.ball şi Volley, in primul deja diferite făbrici, întreprinderi ?i instituţii din Capitală, rând, apoi sărituri, alergări, câte. Excursioniştii au pornit la orele 7.30 din Bucureşti spre Ciurva tumbe, căzături şi mai ales piun ,3 autocamioane. Aici s’au îmbarcat pe vasul Tudor Vlaşi mai râsete, cântece şi lozinci în suri In jurul terenului de Voiley, era strânsă o mulţime de o Au început excursiile pe Dunăre ales verdimirescu al societăţii „Soi”umtransport“ pornind plimbare pe Dunăre, până la Olteniţa. La orele înapoiat în Capitala, într'o 9 seara lungă sau 1 Cont nuare în pag. IV-a col. 8-7-8 staţi. Aproape mai înverşunat era. In cursul verii se vor face alte numeroase excursii de acest fel. /• js*. ■:' JML. ' * o* V' Im» fiind sărbătoare legală nu se lucrează Joi 10 iunie a. c. fiind sărbătoare legală întreprinderile industriale si comerciile nu lucrează. Piefete si halele vor fi desbchise până la ora 10 dim.