Scȃnteia, august 1948 (Anul 17, nr. 1185-1210)
1948-08-01 / nr. 1185
2 Au fost inaugurate primele 4 cabane de adăpostire pentru muncitorii U.C.B.-ului Eri, în Piaţa 28 Martie şi în Str. Meteor No. 65, au fost inaugurate primele 4 cabane de adăpostire pentru muncitorii U. C. 1.-ului. Ridicate, în principalele puncte ale Capitalei, aceste cabane vin să îmbunătăţească condiţiile de muncă ale muncitorilor manuali de la Uzinele Comunale Bucureşti cari, altădată, aşteptându-şi schimbul, erau nevoiţi să stea în ploaie sau în frig. Cabanele acestea sunt rodul a câteva mii de ore de muncă voluntară prestate de muncitorii dia U.C-B. Ele au fost construite fără a se cheltui fonduri speciale, materialul necesar construcției fiind recuperat din dărâmăturile clădirilor de pe șantierul Arsenal. Până la toamnă vor fi construite încă trei cabane. BANCA NAŢIONALĂ a româniei direcţia bunurilor CAUTĂ DE ÎNCHIRIAT ana sau două magazii Uherdl imediat, în suprafaţă totală de 1.000—1.500 rnm p. zidite, eventual planşeu de betou'hnie inehiss, uşor op* cesibile, curte închisă, eventual cu linie de narat. C | MEGAFOANE - AMPLIFICATORI , COMENZI PENTRU CONSTRUCŢII , i PRIMESTE I I „RADIO PROGRES" ! Bd. 6 Martie No. 3, — Telefon *.80.31 l 3017 fi CENTRALA INDUSTRIALA A MATERIALELOR DE CONSTRUCȚIE CAUTA SPRE CUMPĂRARE: 1 compresor de aer 6—7 atm. 9 m., 6 ciocane pneumatice 1600 m. f. linie Decauvule tip O ecartament 740 cu celisele si butoanele respective. 1500 buc. traverse de fier pentru linie ecart. 760 20 buc. saibe turnante 50 buc. vag. a I m. c. 1 rezervor de comustibil capacit. 1000 1. 50 m. furtun de cauciuc de 1 ţol 6 frânghii de 30—50 m. pentru binale 12 centuri pompieri Oferte, chiar parţiale, se primesc zilnic la sediul Centralei din Bucureşti, B-dul Republicii No. 38. ^ oexJOOCXXJCM3CXXJOCX»OC3aaOCXXXXXXXXXX»C&OOCXX3r f ANUNŢ I Administraţia Comercială MAT din Calea Victoriei 114, cumpără următoarele maşini de tâmplărie kompiecte: — 1 obrect universal cu burghiu; — 1 maşină de grosime; — 1 circular automat, eventual cu 2 pânze; — 1 fierăstrău cu pânză panglică (Bordstige). Ofertele se primesc la Serviciul Technic In Calea Victoriei 114. Etaj I I. C. PRIMĂRIA COMUNEI OCNA SIBIULUI JUDEŢUL SIBIU PUBLICAŢIUNE Nr. 1369 din 1948 Se comunică Interesaţilor că Primăria Ocna Sibiului, lucrează la refacerea cadastrului şi punerea de acord cu realitatea. Cine are imobile de orice fel pe teritoriul acestei comune, este invitat a-şi clarifica situaţia, prezentându-se la Primărie în orice zi de lucru, până cel mai târziu la 15 August 1948, când va începe retranscrierea lucrărilor verificate. Primăria îşi declină răspunderea pentru greşelile cauzate de lipsa de Interes a celor ce nu-și aranjează situația in termenul de mai iua. Ocna Sibiului, la 22 Iulie 1948. Primar, ILIE RUDEANU Notar: IOAN SALOMIU ___________________________,____ C. Şi totuşi omul acesta era tatăl său. Ale lui erau şi şuba şi căciula mică demodată destraligi şi sprâncenele cărunte şi stufoase. Şi faţa aceasta — teribil de schimbată, uscăţivă, pământie era tot a lui. — Tată! — strigă Volodia, cu o voce răsunătoare. Tată, dragul meu! Bătrânul tresări şi scăpă băţul din mână. Se desprinse de însoţitor şi porni spre cel care-l strigase, cu mâinile întinse înainte, ca un orb. Pipăi hainele lui Volodia, faţa, umerii, apoi îl îmbrăţişa, rezemându-şi fruntea de şapca lui şi Volodia simţi cum i se cutremura trupul de plâns. — Tata, ce-i cu tine, opreşte-tei şi apucă mâna rece a părintelui. Era aspră şi osoasă şi Volodia o strângea şi o mângâia, simţind sub degetele sale fiecare oscior.Cei din jur stăteau tăcuţi. Fata lăsă felinarul în jos şi se întoarse cu spatele. Iastrebov privea ţintă la ei, iar însoţitorul directorului. Fitin, ridică torţa, luminând pe cei doi Stojarovi. Deodată, bătrânul îşi deslipi obrazul de Volodia, îşi îndreptă trupul — era mai înalt aproape cu un cap — şi cu mâna tremurând, îl bătu pe Volodia pe umăr. — Şi gata, fiule, ajunge.. Să te văd cum arăţi? Bravo! Mare bucurie pentru mine şi pentru mama ta ! Cu un gest larg, din alte vremuri, îşi potrivi căciula şi pe furiş îşi şterse ochii. Cineva ridică băţul de jos şi i-l întinse. Bătrânul îl privi aproape furios, dar pe urmă îşi trecu băţul sub braţ, se dădu înapoi cu un pas, îşi luă un aer impunător şi rezemându-şi , spatele de una din maşinile atelierului spuse cu vocea lui gravă de bas, de odinioară: — Ai adus tancurile? Nu tac nici două parale! Am şi examinat câteva, Iţi vine să le propteşti în cârje, ca pe Invalizi. La fiare vechi cu astfel de maşini, iar tu le-ai adus să fie reparate. Va trebui să le selecționăm, iar apoi să facem din trei, unul. — Nu se poate să faceți din trei unul — spuse tânărul Stojarov, zâmbind fericit. Cu câte am venit, cri tot atâtea trebue să mă și întorc. Iar, ţie tată, văd că-ţi place, ca și altă dată, să iei măsuri categorice. — Dar tu cum credeam, că la bătrâneţe o să-mi schimb caracterul? Nu, tinere, doar profesia mi-am schimbat-o, eram constructor de maşini şi am devenit directorul atelierului de reparat orice vechitură. Dar asemenea vechituri, cum ai adus tu, mulţumesc frumos! Să le fi dus la morgă, la cimitirul din Ohta, dar nu la reparat, iar greşit adresa, tinerel Bătrânul era fericit. Toţi vedeau aceasta. Se prefăcea că-şi încruntă sprâncenele, dar ochii îi străluceau în lumina torţei, umeziţi de lacrimi. Stătea la un pas de fiul său, dar fiecare îşi dădea seama că ar fi vrut să-l îmbrăţişeze, să-l strângă la piept pe băiatul acesta care pentru el, parcă înviase. — Volodia, Volodenca! se auzi din fundul atelierului o voce de femeie. Băieţelul meu! Toţi întoarseră capul. La celălalt capăt al atelierului se zărea o femeie scundă, într’o şubă de blană Se ţinea cu greu pe pleioara Alături de ea venea, ţinând-o de braţ, o femeie înaltă, cu umeri înguști, îmbrăcată intr’o bainl vătuită, unclila? la culoare și purtând o căciulă bărbătească ne cap. — Intâmpină-ți mama — spuse încet și cu seriozitate Stojarov. — Cu băgare de seamă însă, căci ea te considera mort. Dar cum puteai s'o faci cu băgare de seamă ? Volodia se repezi in întâmpinarea mamei sale şi aproape o ridică In braţe. Işi lipi buzele de faţa el mică scăldată în lacrimi. II sărută ochii, înfundaţi tn orbite şl obrajii traşi, cu pomeţii ieşiţi tn afara. — Nu plânge, mămico, nu planera.. repeta el. — Doar sunt eu, sănătos, viu, întreg, fără nicio sgârietură... Uită-te la mine... El hai, uită-te! Iată că ne-am întâlnit şi totul e bine. Şi eu eram îngrijorat, nici eu nu ştiam nimic despre voi. Dar femeia nu se liniştea. Continua să plângă şi să-l ţină strâns. Nu-i venea sa creadă el e tntr'adevăr el şi îi era teamă ei va dispare, dacă-l va lăsa din braţe -• . Plângea şi repeta mereu cuvinte fără şir, fără să vadă pe nimeni, fără să observe nimic, tn jurul el. Deodată un găndit străbătu mintea şi întrebă tn grabă: — Ai venit pentru mult timp? Pentru totdeauna ? — Nu, nu pentru totdeauna. Cum aș fi putut veni pentru totdeauna ? — Dar pentru cât timp? — Asta va depinde de fabrică. Cum va fi gata ultimul tanc, voi pleca. •— Ai adus multe tancuri? întrebă Elena Constantinovna, cu îngrijorare și se uită prin atelier, căutând să le vadă prin întuneric. — Multe, răspunse Volodia și zâmbi.- Au nevoie de multe reparații ? continua să-l descoase bătrâna. — Multe. Tancurile noastre sunt atât de avariate, că tata nici nu vrea să le repare. Spune că trebui pur și Simplu aruncat?. — Tata, ea întotdeauna, giumește — spuse supărată’ Elena Constantinovna. Cum se poate să arunci tancurile ? Și cine o să-l lase să facă aşa ceva ? Ele trebuesc reparate, reparate bine, fără grabă. Se uită la bărbatul ei, la oamenii care stăteau în jur şi îşi îmbrăţişa din nou fiul. — Nu te mai las să pleci nicăeri — îi șopti la ureche. Mult, mult timp n’o să te las... Continuă să-și mângâie și să-ți sărute fiul, iar Stojarov bătrânul, tulburat, începu să discute tare, cu Petrov, străduindu-se să-i demonstreze că repararea unor astfel de tancuri este o întrebuințare neraţională a muncii, care ar putea folosi pentru altceva mult mai util . Fabricile din vecinătate produc materiale noui, iar aici trebui să reparăm vechituri. — Cum suntem noi mai proşti ? O jumătate din aceste maşini ar trebui trimise la presă. Petrov îl contrazise şi amândoi începură să discute tot mai aprins. Apoi bătrânul se îndreptă spre tancuri şi toţi porniri după el. Flacăra torţei se legăna în întunericul rece al atelierului; fata cu felinarul plecă şi ea după ceilalţi. Pe loc rămaseră doar Volodia şi mama lui. Oamenii se opriră lângă un tanc şi Volodia îl văzu pe tatăl său aplecându-se și lovind cu măna senilele avariate. Câțiva oameni se ghemuiră în jurul lui, iar tânărul în manta coborî torţa, a cărei flacără aproape că le atingea capetele. — Trebue să mă duc şi eu mamă, spuse Volodia, retrăgându-şi încet mâna din mâna ei. Unde locuiţi ? Voi veni după ce mă eliberez’. — Locuim aici la fabrică, în biroul tatălui tău. Vei locui cu noi ? — Sigur că da. Se apleci şi îşi sărută mama. Apoi dânsa făcu câţiva paşi şi dispăru în întuneric. Rămase singur şi nevăzut de nimeni, privea acum către oamenii care înconjuraseră tancul. Se uita la meşterul Zadorojnâi, pe care-l aduseseră aici cu scaun cu tot, patru lucrători, le femeile îmbrăcate în haine şi pantaloni vătuiţi, la cei tineri... Oamenii veneau din întunericul atelierului se apropiau de tancul luminat de torţa şi se opreau aici, în tăcere. Erau din ce în ce mai mulţi iar cei care soseau la urmi, rămâneau tn afara cercului luminat, şi astfel mulţimea părea nesfârşită. O emoţie puternică, puse stăpânire pe Volodla. II trecură fiorii, iar ochii i se umplură de lacrimi In cap îl năvăli un vârtej de gânduri noul şi simţi nevoia să-şi strângă tâmplele în mâini. I se părea că păşise astăzi într-o realitate cu totul deosebită iar impresiile cu care îl hrănea această nouă realitate erau atât de numeroase şi de puternice încât izgoniseră din conştiinţă orice altceva. Uluitoare nu era propriu zis imaginea oraşului schimbat până într’atâta încât nu mai putea fi recunoscut, ci faptul că oamenii aceştia care pierduseră tot ceea ce constitue baza materială a existenţei, continuau totuşi să trăiască, să muncească şi să lupte. Aceasta o uluia pe Volodia , şi se părea de necrezut atunci când venise după acte la direcţia unităţii de tancuri, înainte de a deschide uşa, avusese câteva minute de ezitare. I se părea că în dosul acestei uşi îi va fi dat să vadă cele ce văzuse pe străzi. Dar intrând, în biroul statului major băgă îndată de seamă că acolo domnea o atmosferă de activitate intensă şi de disciplină militară. Şi Volodia îşi aduse deodată aminte că era de mult nebirbierit. In faţa uşii, uitase să-şi scuture pâslarii de zăpadă. Sa treci prin coridorul curat în astffel de pâslari ,era cu neputinţă şi se retrase într’un colţişor unde îşî scutură pâslarii cu mânuşa. ■— Nu am faţa murdară ? — întrebă el pe Nesgovorov. Ne-am năpustit ca doi sălbatici şi uite tn ce ţinută sunt oamenii de atei. In adevăr, doar frigul tăios din odăi şi lămpile de camuflajuri pe birouri iţi aminteau de situaţia specială în care se găsea stgţiu major dirn Leningrad. Volodia se aştepta să audă că doar o lipsă a cunoaşterii situaţiei locale, putea să explice ideeade a repara ..tancurile la Leningrad. Se simţea stingherit dinainte şi căuta să hai se uite la colonelul care-i cerceta actele fiindcă aştepta un refuz, ca pe ceva de neinlăturat şi de la sine înţeles. Colonelul tnsă, îşi ridică ochii roşii de oboseală şi spuse domol: — Fabrica a fost anunţată. Poftim adresa şi puteţi merge acolo, sunteţi aşteptaţi. Căutaţi ca toate tancurile să fie repuse în funcţiune şi să terminaţi lucrul cat mai repede. — Vom executa ordinul. — spuse Volodia — apoi, salută și ieși din birou. Preocupat de misiunea sa,, nu-și dăduse seama între timp de tot ceea ce se petrecea între zidurile acestei direcții. Dintr’odată însă, totul i se păru ca un vis, ca ceva văzut la cinematograf, ca ceva care nu se prea potriveşte cu discuţia obişnuită, relativă la aprovizionarea şi încartiruirea tanchiştilor. Oraţiile lor... (KBmna) XXVIII La începutul lui Februarie 1942, Stojarov, directorul unei uzine din Leningradul blocat de inamic—şi Petrov, Secretarul Organizaţiei de Partid a acestei uzine au fost chemaţi pe neaşteptate la Smolnîi. Aici Ii se comunici prin telefon, de la Moscova, şi pună din nou in funcţiune atelierul mecanic al întreprinderii deoarece urmau să soseasc® tancuri pentru reparaţii. Deşi uzina suferise mult de pe urma bombardamentelor şi părea imposibil să fie repusă in funcţiune atât de repede, toţi se apucară cu însufleţire de lucru. A doua zi au sosit tancurile, conduse de locotenentul Volodia, Stojarov, care aştepta cu nerăbdare să-şi revadă părinţii. la Uzinele „mura“ Braşov s-a deschis o farmacie pentru muncitori De câte ori aveau de executat o reţetă, salariat» Uzinei«* Astra Braşov trebuiau să bată drum lung până la farmacia Casei Asigurărilor Sortate, situată în oraş. Din cauză că majoritatea celor 4500 muncitori şi tehnicieni locuiau in comunele din preajma uzinii, executarea acestor reţete era legată de multe greutăţi. Pentru a veni în ajutorul muncitorilor, organizaţia de Partid a luat iniţiativa înfiinţării unei farmacii în chiar incinta întreprinderii. Farmacia a început să funcţioneze din ziua de 15 iulie şi efectuează zilnic un număr de circa 250 reţete ale muncitorilor, procurând în acelaş timp şi medicamentele necesare dispensarului uzinei. Ea contribuie deasemeni la descongestionarea Casei Asigurărilor Sociale care nu putea face faţă numărului mare de reţete prezentate. Stocul de centru pomove talentelor tinere medicamente destinate muncitorilor, este zilnic împrospătat, aducându-se şi produse farmaceutice din cele mai rare, care se găsesc cu greutate pe piaţă. Farmaciştii dau dovadă de multă înţelegere faţă de muncitorii suferinzi, dându-ie explicaţii amănunţite asupra modului cum trebuiesc întrebuinţate medicamentele. Prin înfiinţarea acestei farmacii, muncitorii vor avea posibilitatea să-şi îngrijească sănătatea In cele mai bune condiţiuni. ORGANIZEAZĂ UN MARE CONCURS LITERAR Premiul I 15.000 lei Premiul II 10.000 lei Premiul III 5.000 lei 10 menţiuni a 2.000 lei JURIUL: ZAHARIA STANCU scriitor, EUGEN JEBELEANU poet, MARIA BANU poet, PETRE DUMITRU critic literar, FLORICA MEZINCESCU secretară U. F. D. R. ELISABETA LUCA jurnalistă, STELA MOGHIOROȘ, redactoare revista „FEMEIA”, MARIA BRAN muncitoare. Manuscrisele se vor trimite până in ziua de 1 Septembrie 1948 pe adresa Revista „FEMEIA“ București Str. Gr. Berthelot Nr. 29. Rezultatele se vor da la 1 Octombrie 1948. AMĂNUNTE IN REVISTA „FEMEIA“, 3.024 REVISTA „FEMEIA” MUNICIPIUL BUCUREȘTI 1 PRIMĂRIA ORAȘULUI ♦ „16 FEBRUARIE 1933“ # Nr. 1576 2 1948 Iulie 28 5 publicaţie! Se aduce la cunoştinţa celor x interesaţi că in ziua de 6 Au-J gust 1048, orele 10 dimineaţa,# se va ţine in localul Primăriei î din Str. Arţarului Nr. 20 Ilei-J taţie publică cu oferte închise* pentru darea în antrepriză al lucrărilor parţiale de pavare al Str. Tudor Vladimirescu din Cartierul Giuleşti Sârbi după 2 cum urmează: 5 1. Manopera pavării cu bolo-T vani de rau în suprafaţă de 2 circa 14.700 m. p. şi aşezării bordurilor pe lungime de 7000 m, I, a 2, Transportul a 1600 m, c. # pământ săpătură şi 800 m, c. # nisip pe distanţă de 3 km, 2 3. Transportul a 128 vagoa-e de piatră pe o distanţă de circa # 8 km. 2 Caetul de sarcini poate fi • consultat zilnic la Secretariatul # Primăriei între orele 8—13. 2 Pentru a fi admişi la licitaţie# ofertanţii vor îndeplini condi-fţiunile cerute de art. 88—MO 2 din L. C. P. şi normele cerute# de O. C. L., depunând odată cu oferta, garanția în numerar# de 5°/o din valoarea ofertei, # Primar, Gh. Eşanu , Secretar, # Al. B. Constantinescu # 3025 | SCÂNTEIA Nr. 1185 Un nou solariu pentru copiii din Galaţi GALAŢI, 30. Sectorul U. I. D. R. din cartierul Galaţii Noul a izbutit să amenajeze un nou solariu în faţa spitalului de copii, întregul teren a fost îngrădit, curăţat, acoperit cu nisip. Lângă solariu s-au construit adăposturi pentru caz de ploaie. Colonii de vară pentru copii în jud. R. Sărat R. SARAT. 30. La R. Sărat s’a deschis cu concursul filialei Crucii Roşii şi a organizaţiei U. F. D. R., o colonie de vară Vi Coteşti pentru 100 copii de muncitori. La Dumitreşti a’a înfiinţat o colonie pentru 70 copii şi la Poeniţa o colonie pentru 50 de elevi. Coloniile vor funcționa în trei perci. Condamnarea foştilor patroni ai Şantierului Naval „Viitorul" din Brăila ' Bt şi-au însuşit fondurile primite de la Stat pentru construirea unor vase BRAILA, 30 (Prin telefon). După aproape o săptămână de dezbateri, Instanţa Specială de Sabotaj de pe lângă Tribunalul local, a pronunţat ori după amiază sentinţa în procesul foştilor patroni al Şantierului Naval „Viitorul“, Constantin Teofil şi Ion Teofil , fiu, acuzaţi de a fi deturnat fondurile primite de la Stat pentru construirea mai multor vase, Constantin Teofil, principalul vinovat a fost condamnat la 5 ani închisoare şi 40.000 lei amendă, iar Ion Teofil la 2 ani închisoare. Constantin Teofil, a mai fost obligat să plătească şantierului naţionalizat „Viitorul”, In cererea Departamentului Livrărilor, suma de 0.017.976 lei. In Judeţul Cine s’a făcut plata pensiilor la domiciliu In zilele de 22 şi 23 Iulie s’au ţinut cursuri de îndrumare şi iniţiere a agenţilor P. T. T. din jud. Ciuc însărcinaţi cu plata pensiilor la domiciliu, iar în Ziua de 24 Iulie, sub supravegherea unei comisiuni, s’a efectuat plata pensiilor. Pensionarii din oraş şi judeţ au primit cu multă bucurie această măsură luată de guvern, CANDEA TEODOR corest. voluntar Poşta Redacţiei M. NEGREANU - Bârlad. Despre problema alimentării cu apă a Bârladului am scris in nenumărate rânduri in coloanele ziarului nostru. Când vor începe efectiv lucrările, aşteptăm să reveniţi cu un reportaj la care ** arătaţi cum se desfăşoară lucrările şi ce se realizează prin munca voluntară a cetăţenilor, IOAN N. STOICESCU - Sibiu şi ST. SASSU - Tg. Ocna. Am dat spr® publicare corespondenţa trimisă în legături cu CAPS. Aşteptăm să ne trimiteţi şi alte fapte demne de relevat, C. OLTEANU - Ploeşti. Nu putem publica Informaţia trimisă asupra întrecerii dintre cele două rafinării deoarece e cu desăvârşire lipsită de date concrete. Pe cititorii noştri îl interesează să ştie în ce condiţiuni se desfăşoară întrecerea, cum a fost organizată, ce obiective şi-au propus muncitorii. pentru a seri® un bun reportaj asupra întrecerii, trebue să scrieţi despre toate acestea. ZISSU SCHWARTZ — Tulcea. Mare parte din ştiri sunt redactate prea telegrafic, fără să intre în analizarea felului în care se desfăşoară munca. Scrieţi-ne amănunţit despre modul cum lucrează cetăţenii pentru ridicarea oraşului Babadag. Deasemenea, scrieţi-ne amănunţit CUM se duce munca de îndrumare. AUGUSTIN ENEA Someş. Vă rugăm să reveniţi, arătându-ne in ce măsură s'a îndreptat situaţia in urma măsurilor luate de Controlul Economie şi cum se face acum aprovizionarea populaţiei-ELIZA ACHIMESCU - Turnu Severin. — Reportajul dvs. de la Fabrica de placaje Insistă prea mult asupra aspectelor tehnice ale procesului de fabricaţie. Nu vorbiţi nimic, în schimb, despre problemele numeroase ridicate în întreprindere după naţionalizare, despre noua atitudine a muncitorilor faţă de fabrica lor, despre greutăţile întâmpinate de ei, despre efortul pentru reducerea cheltuielilor de regie, despre lupta împotriva duşmanului de clasă, etc., etc. Reveniţi cu un reportaj în care să fie adâncite şi analizate temeinic problemele ivite în întreprinderea pe care aţi vizitat-o. Scrieţi-ne despre felul cum munceşte organizaţia U. F. D. R. din Tr. Severin şi despre acţiunile duse pentru ridicarea satelor. De la Tsaldarit la Wembley ...sau povestea „flăcării olimpice" Joi după amiază la Wembley, a avut loc deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice. Defilarea celor 58 de naţiuni — din 62 înscrise la J. O. — a fost deschisă de reprezentanţii Greciei fasciste, care se siroţeau desigur mult mai fine aici decât pe drumul de intoarcere dela muntele Grammos... După discursurile de rigoare, au fost Urneaţi 7000 porumbei, în numele unei „pici” pe care mai mult o isgonesc decât o caută organizatorii. S'au tras apoi 21 lovituri de tun, poate singurul accent sincer al acestei ceremonii... Intre timp a sosit „flacăra olimpică", transportată din Grecia fascistă, cu Un vas de răsboi, ca să ocolească ţările, de democraţie populară! Initial, fusese stabilit că ea va fi purtată pe stadion de cunoscutul atlet Sidney Wooderson. Organizatorii au preferat insă pe un tânăr adat englez de la Cambridge, de 17 ani, blond, cu statură de Apollo și figură de Adonis, care să reprezinte ...puritatea ,,rasei“ engleze. Cât de mult seamănă asta cu sistemele rasiste întrebuinţate de Goebbels la J. O. de la Berlin in 1936... Pe piedestalul special amenajat, torţa „sfântă" a lui Tsalda- Hs a aprins uleiul pur, adus la Londra din Palestina însângerată... Apoi s’a rostit jurământul olimpic al sportivilor amatori. Cum trebuie să fi zâmbit de sub mustaţă, profesionista camuflaţi din Statele Unite, Suedia, Austria, şi alţii... Mascarada aceasta de la Londra, pe care nu o pot ascunde nici cuvântările perfide ale lordului Burghley, nici cea de discombnare religioasă a arhiepiscopului de York — care au vorbit la solemnitatea inaugurării — circul acesta sinistru al sportului capitalist, deschide si mai bine ochii lumii asupra năravurilor si moravurilor nefaste pe care ideologia imperialistă le introduce in toate domeniile de activitate. Oricum, afacerile vor merge... Hotelierii si comercianţii londonezi, isi freacă mâinile. „Reclama mărfurilor... „olimpice” — de la cravată la pastă de dinţi — te pândeşte la fiecare colţ de stradă’’, scrie un ziarist francez. Spiritul sportiv pur, amator, este întinat la aceste Jocuri Olimpice afaceriste. Şi dacă vor fi şi sportivi cinstiţi printre participanţi, ei trebuie să-şi dea seama că talentul lor nu este folosit decât ca o marfă de exploatat, spre profitul „onorabililor" conţi, baroni şi criminali de răsboi din Comitetul Olimpic Internaţional, şi a semenilor lor întru huzul capitalist pe spinarea oamenilor muncii. Marinarul: — Ce faci dumneata aiţi? „Alergătorul“, — Nu vezi? A|«-g cu flacăra olimpic* !* Londra! (După ..Lucia» Matyi”) INFORMAŢII Tov. Ba. Vesteanu din judeţul Arad este rugat a se prezenta Luni dimineaţa la orele 8,30 la Comitetul Central al P. M. R, str. Ştefan Gheorghiu No. 16 (Şoseaua Jianit). ★ Miniterul Muncii şi Prevederilor Socale a fost din nou sesizat că anumite persoane, se prezintă drept controlori şi inspectori ai acestui departament, la domiciliile patronilor, încasând taxe pentru personalul aflat în serviciile casnice. Se atrage din nou atenţiunea că în afară de costul timbrelor aplicate de controlorii şi agenţii asigurărilor sociale, drept cotizaţie pe cărţile de muncă ale salariaţilor casnici, nici o altă taxă nu se încasează la domiciliu. Taxa prevăzută de legea 337/1047, se depune la Adminstraţia financiară in contul Fondului Munca, recipisa prezentându-se biroului casnic respectiv, iar impozitele fiscale şi comunale se depun la percepţiile respective. Patronii şi salariaţii casnici cărora li se vor mai prezenta asemenea persoane pentru încasarea de taxe legale, vor anunţa imediat poliţia care a fost sesizată de asemenea cazuri. ★ .înscrieri pentru tabăra elevilor de ce cu care funcţionează, In cursul lunilor Iulie şi August crt., la Mamaia, se primesc In fiecare zi la liceul teoretic de băieţi Nr. 4 „Mihai Viteazul’’, din Bucureşti, B-dul Pache Protopopescu 72, telefon 3.14.81 ★ Vineri 23 iulie a. c. au plecat din Bucureşti studenţi pentru tabăra de odihnă de la Cisnădie. In tabăra dela Cisnădie U.N.S.R. are 200 focuri, in cele dela Păltiniş şi Măn. Neamţ U.N.S.R, obţinând , câte 100 locuri pentru studenţii evidenţiaţi în muncă profesională şi activitate studenţească. J La 5 August se deschide la Bacău 0 Hi sui . Iii «IM In corn. Comăneşti din Jud. Bacău se va deschide In ziua de 5 August o nouă şcoală de maiştri mineri pentru muncitorii mineridin regiune. Cursurile vor fi predate de un corp profesoral alcătuit din inginerii şi technicienii Întreprinderilor din judeţ. Programa analitică — faţă de cea a şcolilor existente — a fost îmbunătăţită. Condiţiile de cazare a elevior sunt din cele mai bune, aceştia având la dispoziţie dormitoare, săli de curs şi cantină, bine amenajate. Această nouă şcoală — înfiinţată din iniţiativa şi cu sprijinul Ministerului Minelor și Petrolului —vine să întregească un program vast, care are drept scop ridicarea de cadre tehnice calificate, necesare desvoltării economiei Republicii noastre Populare. Note sportive Mâine dim. k orele 5.30 apecac atletil din cantoname.-i.iul dela Eforie, urmând să plece imediat în celălalt , castonet&aa* d la Cluj. In afară de Toiul care a fost la Eforie, au mai făt chemaţi In cantonamentul dela Cluj următorii: Filipi şi Fwa’Aus (Braşov), Stan Aurelia (Bucureşti), şi Moldovan (Timişoara), precum şi Firea, Balba, Dinu Oiştea, (Bucureşti), Iriza (Oradea),, Báró Gh. (Beleşti), Partea, RHeft II, Mihftilovici (Throlswa), Heinrich (Arad). Toţi aceştia se vor prezenta la Cluj cel maitârziu Lunii 2 August. Un mare talent descoperit de CUT e Bânaru Ion data Astfala Română Moroni. Are optsprezece ani. e de meserie tâmplar sezumtă a fi un viitor campion de deroifond. Pentru calităţile sale, FNA i'a invitat, un,, can”*» n amortul dela Cluj. După un concediu de 10 zile petarecut la Budapesta anironi.irul federal Farka* Mathis» se refnta” zilele acestea la Cluj. „ In conformitate cu dispoziţiunile prevă*ttte de legea pentru Organizaţia Sportului popular, toate cercurile de şah sunt obligate a se afilia la FRS, neputând activa sub nici o formă fără această încadrare. In consecinţă, toate cercurile de şah din tară sunt rugate că îndeplinească in cel mai scurt timp formele legale de afiliere. Etapa 2-a a probator regionale de box din CUT se desfăşoară în zilele de 31 Iulie şi 1 August 1948. v’ În prima etapă a probelor regionale, din 24 şi 25 Iulie 1948, s’au calificat peratru probele provinciale 54 boxeuri. A. FR Box întreprinde oacţiune pentru punerea la porest a centrelor populare de antrenament din cartierele Capitalei. Se vor face reparaţiuni radicale şi se vor utila cu instalaţii şi material sportiv pentru satisfacerea nevoilor technice şi igienice. Aceste centre populare de antrenament sunt puse la dispoziţia tineretului in mod gratuit pentru pregătirea în sportul boxului, cursurile fiind predate de listruittori diplomaţi al şcoalelor federate. FR Box invită tineretul manoitereso »r şcolar să se înscrie un număr cât mai mare la cursurile de box ale centrelor sale. • Máin® după amiază lacabana BNR de pe lacul Floreasca, începe turneul fulger de pale pe apă, organizat de A.S. Godeanu şi de tet cu o cupă. Mâine dimineaţă, la km. 8 de pe şoseaua Ploeşti-Buzău, inaugurează ștrandul construit de întreprinderile Municipiului Ploești. Escroc arestat Organele Direcţiunii Poliţiei Judiciare din Prefectura Poliţiei Capitalei, au arestat în cursul zilei de eri pe individul Nicolae Smeureanu, în etate de 25 ani, născut în comuna Câineni, jud. Argeş. Numitul, fost Inspector al teatrelor din Craiova şi Iaşi, dându-se drept ziarist, director de presă al Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi drept redactor la ziarul „Scânteia“, se prezenta la diferite instituţii şi persoane săvârştind astfel numeroase escrocherii. Cei păgubiţi de acest escroc ,se pot prezenta la Prefectura Poliţiei Capitalei, Brigada IIi Judiciară, pentru a depune reclamațiuni. "