Scȃnteia, septembrie 1948 (Anul 17, nr. 1211-1236)
1948-09-01 / nr. 1211
i asigurăm de geacu tainimit a iDliwirt şi in Mii iernii Urmărind presa sovietică, remarcăm că deşi suntem abia la sfârşitul lui August, ea se ocupă, între alte probleme şi de aceea a pregătirii întreprinderilor pentru producţia în condiţiuni de iarnă. Oamenii muncii din U.IR.S.S. iau de pe acum măsuri pentru o bună funcţionare a uzinelor, fabricilor şi minelor, în aşa fel ca îndeplinirea planurilor de producţie să nu fie stânjenită de gerurile, zăpezile şi viscolele iernii. Grija aceasta a oamenilor sovietici pentru asigurarea unui ritm continuu al producţiei este caracteristică sistemului de producţie socialist şi metodelor bolşevice de conducere bazate pe organizare şi prevedere şi constitue pentru noi un exemplu viu, ce trebue urmat. Să învăţăm din plin din exemplul de prevedere pe care ni-l dau oamenii sovietici. Partidul a pus în faţa oamenilor muncii din ţara noastră o sarcină măreaţă, aceea A RIDICĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE. Această sarcină de onoare, menită să îmbunătăţească condiţiunile de viaţă ale celor ce muncesc cu braţele şi cu mintea la noi în ţară, poate fi îndeplinită numai dacă asigurăm întreprinderilor o funcţionare fără întrerupere şi din ce în ce mai bunică. In acest scop, pregătirea la timp pentru iarnă a întreprinderilor, este un lucru de mare importanţă. Naţionalizarea principalelor întreprinderi industriale a creiat în ţara noastră un puternic sector socialist, clasa muncitoare, sub conducerea Partidului ei, a înlăturat din întreprinderi, în cea mai mare parte, haosul şi munca la întâmplare moştenită de la capitalişti, introducând ordinea şi munca planificată. In ultimii ani patronii interesaţi să împiedice cât mai mult producţia pentru a putea cât mai bine specula, nu îşi puneau nicidecum problema asigurării unei bune funcţionări a întreprinderilor în timpul iernii. Nu e de mirare deci că la A.C.TA. iarna doar IO1/!! din strunguri erau în funcţie, la Malaxa oamenii îşi întrerupeau lucrul pentru a-şi desmorţi mâinile din lipsa căldurii în ateliere, că la Zimmer ca şi la Lemaître şi in alte părţi vântul sufla în atelierele fără geamuri, iar ploaia şi ninsoarea străbăteau — ca la filatura „Dacia“ — în voe în fabrica cu acoperişurile pline de găuri. De câte ori în decursul ultimilor ani, n’au intervenit muncitorii direct, peste capul patronilor, pentru a procura din timp materia prima şi combustibilul? Colecţia de ziare din ultimele ierni e plină de relatarea unor acţiuni dedemascare a sabotajului patronilor, care ascunşi în dosul „actelor doveditoare“ nu ridicau cota de bumbac, nu procurau materiale ori combustibil, speculând creditele acordate sau aruncând vina pe transport, când erau strânşi cu uşa şi traşi la răspundere din cauza stagnării producţiei. Clasei muncitoare îi revine acum sarcina să depună tot efortul pentru a evita întreruperile de producţie, organizând DIN TIMP toate mijloacele necesare asigurării unei bune desfăşurări a muncii în fabrici în timpul iernii. Să nu ne încântăm cu gândul că nu am intrat nici măcar în toamnă, aşa că am mai avea timp destul să ne gândim la pregătirile de iarnă, funcţionarea continuă şi progresivă în timpul iernii a întreprinderilor depinde în mare măsură de strângerea la timp a rezervelor de combustibil şi materii prime, de revizuirea utilajului şi a mijloacelor de transport, de punerea la punct a încăperilor de producţie şi a celor de locuit. Este inadmisibil ca frigul iernii să influenţeze activitatea industriei sau să pericliteze îndeplinirea programelor de producţie. Multe întreprinderi şi centrale industriale au luat unele măsuri, altele le pregătesc acum. Astfel, fabricile de ulei şi zahăr aşteaptă noua recoltă cu utilajul revizuit şi cu transporturile de combustibil şi materiale necesare aproape terminate Centrala bumbacului a trimis pe teren inspectori cu misiunea de a cerceta nevoile de combustibil şi materie primă a întreprinderilor, pentru a li se asigura funcţionarea fară întrerupere. Direcţia generală a C. F. R. şi-a asigurat o rezervă de cărbune pentru iarnă şi pregăteşte o conferinţă comună a direcţiilor atelierelor, mişcarii, întreţinerii, telecomunicaţiilor pentru a trece la măsuri concrete. Sunt însă unele centrale şi întreprinderi care încă nu au întreprins nimic în acest scop, deşi experienţa anilor trecuţi ar fi trebuit să le fie de învăţătură. Pregătirile pentru iarnă trebuesc făcute din timp şi cu chibzuială, potrivit condiţiilor climaterice din ţara noastră, pentru a nu fi surprinşi nepregătiţi, de gerul şi viscolele iernii. Este necesar să se procedeze la întocmirea de planuri şi grafice concrete pentru înfăptuirea muncilor pregătitoare, în care să fie Indicat TERMENUL şi PERSOANELE RESPONSABILE pentru îndeplinirea sarcinilor. Planurile nu trebue să fie produsul unei activităţi de birou. Ele trebue discutate cu muncitorii iar la şedinţele din întreprindere trebue centralizate toate propunerile demne de atenţie, iar graficele să fie bine cunoscute de cei care sunt responsabili cu executarea lor. Crearea rezervelor de materii prime şi combustibil constitue o sarcină serioasă, deosebit de importantă pentru întreprinderile care prelucrează cantităţi mari de materie primă şi consumă mari cantităţi de combustibil. Din această ramură industrială fac parte îndeosebi industriile siderurgice și metalurgice care au nevoe de cantităţi mari de minereu, fontă, cărbune, calcar, etc al căror transport durează timp îndelungat. Asigurarea tuturor acestor materiale din timp este o problemă vitală pentru aceste industrii. Sarcini mari apar în legătură cu pregătirea pentru iarnă a căilor ferate ,care trebue să ia măsuri neîntârziate pentru asigurarea transporturilor, izolarea conductelor locomotivelor, ferirea de îngheţ a acelor, pregătirea parazăpezilor, revizuirea telecomunicaţiilor, etc. Deasemeni staţiunile electrice trebue să ia măsuri de pe acum pentru asigurarea combustibilului necesar unui consum sporit în timpul iernii şi să procedeze la reparaţia utilajului. Nu există ramură de producţie sau întreprindere căreia iarna să nu-i pună probleme de rezolvat. Sunt întreprinderi ale căror produse au stat toată vara şi mai stau încă în curtea întreprinderii, ca la S. E. T. de exemplu. La altele materia primă nu e înmagazinată în condiţiuni de siguranţă satisfăcătoare. In sfârşit, probleme mărunte, în aparenţă, cum ar fi asigurarea conductelor de apă sau păcură împotriva îngheţului, aprovizionarea cu lemne de foc, un drum desfundat etc. dacă nu se iau măsuri din timp pot provoca întreruperea producţiei. Acum doi ani Capitala a stat înzăpezită din cauză că plugurile de zăpadă n’au fost din timp preparate şi aşezate la îndemână. Locatarii blocurilor cu încălzire centrală au stat în frig, pentru că administratorii și proprietarii nu s’au gândit la timp să procure păcură, lăsând totul pentru ultimul moment. Aceste lucruri nu trebue să se mai întâmple. De aceea este necesar să fie luate măsuri din timp pentru a nu provoca perturbaţiuni în ultimul moment. Aceeaş grijă trebue depusă pentru a asigura muncitorilor condiţii de muncă favorabile. Grija pentru crearea de condiţiuni bune de muncă în iarnă, este o sarcină importantă pentru nouii directori ai întreprinderilor şi pentru resorturile de higienă şi asigurări sociale din întreprinderi. Acolo unde, ca la Malaxa, Lemaître, Dacia, etc. patronatul nu s’a îngrijit de încălzirea halelor şi atelierelor, să introducem sisteme de încălzire, să punem sobe, să fie reparate geamurile, acoperişurile, etc. pentru a feri pe muncitori de frig şi Intemperii. Directorii întreprinderilor, organele lor ajutătoare, cât şi organizaţiile de partid şi sindicale trebue să asigure îndeplinirea pregătirilor din timp pentru producţia în iarnă căci rezolvarea la timp a acestei sarcini asigură poporului muncitor noui victorii în câmpul muncii, în folosul celor ce muncesc. •6 PAGINI 400 Miercuri , sec.„ 1948 SERIA III ANUL XVIII No. 1211 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, str. Dobrogeanu Gherea No. 5 Centrala telefonică: 3.26.20 Cont cec poştal Nr. 1381 ABONAMENTE Individuale lunar Lei 100. Colective (pt. muncitori, ţărani şi intelectuali) lunar lei 80 Taxa poșt. plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT 118.578/944 Manifestul congresului mondial al intelectualilor CONGRESUL DE LA WROCLAW FACE APEL CĂTRE MUNCITORII INTELECTUALI SA COSTITUIE IN FIECARE ŢARA COMITETE NAŢIONALE PENTRU APARAREA PĂCII Popoarele sunt destul de puternice pentru a apăra pacea şi cultura împotriva atacurilor unui nou fascism Noi ne ridicăm glasul pentru pace, pentru liberul progres cultura al popoarelor, pentru independenţa lor naţională şi pentru o colaborare strânsă între ele WROCLAW, 29 (Rador). — TASS transmite : Congresul mondial al intelectualilor pentru apărarea păcii a lansat următorul manifest : „Noi oamenii muncii activând pe tărâmul culturii, ştiinţei şi artei, întruniţi în oraşul polonez Wroclaw, venind din 45 ţări, ne adresăm intelectualilor din Întreaga lume . Noi vă reamintim primejdia de moarte care a ameninţat nu de mult cultura omenirii. Am fost martorii barbariei fasciste, distrugerii valorilor istorice şi culturale, persecutării şi uciderii celor ce muncesc cu mintea, călcării complete în picioare a tuturor valorilor spirituale, călcare ce ameninţă însăşi noţiunile de conştiinţă, raţiune şi progres. Cultura umană a fost salvată prin efortul suprem depus de toate forţele democratice — Uniiunea Sovietică, ca şi popoarele din Anglia şi Statele Unite — şi prin eroica rezistenţă populară din ţările cucerite de fascism, cu preţul unor sacrificii şi privaţiuni fără de pereche. Şi totuşi, împotriva voinţei şi aspiraţiilor popoarelor din toate ţările, o mână de oameni egoişti din America şi Europa, care au moştenit de la fascism ideile sale de discriminare rasială şi de negare a progresului, care şi-au însuşit tendinţa acestuia de a rezolva toate problemele prin forţa armelor, încearcă din nou să atace patrimoniul spiritual al naţiunilor de pe glob. Cultura ţărilor europene, care au adus o enormă contribuţie la tezaurul omenirii, este în primejdie de a-şi pierde caracteristicile sale naţionale. In mai multe ţări — Spania, Grecia ca şi in America Latna — forţele ostile progresului nu numai că menţin, dar şi creiază noui cuiburi de fascism, împotriva raţiunii şi conştiinţei, oprimarea fiinţelor umane şi a unor popoare întregi, pe care opresorii le denumesc naţiuni de culoare, continuă şi chiar se intensifică. Oamenii, care au împrumutat metodele fascismului, practică în sforile lor discriminarea rasială şi persecută pe oamenii muncii progresişti de pe tărâmul ştiinţei şi artei. Descoperirile ştiinţifice, de pe urma cărora omenirea ar putea să tragă foloase, sunt utilizate pentru producţia secretă de mijloace de distrugere, care tinde să discrediteze şi să schimbe misiunea înaltă a ştiinţei. Sub conducerea acestor oameni, cuvântul omenesc şi arta nu sunt folosite in scopuri educative şi pentru a apropia popoarele, ci pentru a desvolta patima josnică a urii de oameni si pentru pregătirea războiului. Crezând cu fermitate in nevoia unei desvoltări libere şi a difuzării realizărilor culturii progresiste noi protestăm in numele păcii, progresului şi viitorului omenirii împotriva oricăror restrângeri aduse acestei libertăţi şi subliniem necesitatea unei înţelegeri mutuale intre culturi şi popoare in interesul civilizaţiei mondiale. Dându-şi seama că ştiinţa modernă a eliberat mari şi noui forţe, care vor fi folosite de omenire fie pentru binele său, fie pentru răul său, congresul protestează împotriva utilizării ştiinţei în vederea distrugerilor. Congresul cere popoarelor să facă toate eforturile în vederea unei vaste difuzări a cunoştinţelor pe întregul glob, în vederea aplicării ştiinţei pentru a se înfrânge cât mai repede sărăcia, ignoranţa, molimile şi lipsurile, ce afectează majoritatea omenirii, ca şi spre a ajuta la slăbirea restricţiilor impuse liberei deplasări a oamenilor ce servesc cauza păcii şi progresului, publicarii şi difuzării libere a cărţilor şi rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi a tuturor realizărilor ştiinţifice şi culturale ce servesc aceloraşi ţeluri. Popoarele de pe glob nu doresc război şi ele sunt destul de puternice pentru a apăra pacea şi cultura împotriva atacurilor unui nou fascism. Intelectuali din întreaga lume ! Aveţi o mare răspundere faţă de popoarele voastre, fată de omenire şi fată de istorie. Noi ne ridicăm glasul pentru pace, pentru liberul progres cultural al popoarelor pentru independenţa lor naţională şi pentru o colaborare strânsă intre ele. Facem apel la toţi muncitorii Intelectuali din fiecare ţară să discute propunerile noastre. In toată ţările să fie convocate congrese naţionale ale muncitorilor de pe tărâmul culturii pentru apărarea păcii. Pretutindeni să fie instituite costitete naţionale pentru apărarea păcii. Legăturile internaţionale ale muncitorilor de pe tărâmul culturii din toate ţările să fie întărite în interesul păcii”. INAUGURAREA LICEULUI DIN CORVA MILITARI Prin munca cetăţenilor din comuna Militari, însufleţiţi de organizaţia de Partid s‘a putut construi acest local modern pentru liceul teoretic no. 11. Inaugurarea localului s'a făcut Duminică dimineaţă d in prezenţa ministrului adjunct al învăţământului Public Iov M. Roşianu şi a primarului general al Capitalei, N. Pârvulescu. Citiţi reportajul în pag. 3-a. Muncitorii de la „Flacăra Roşie“ (fost Mociorniţa) au iniţiat anchete printre cumpărători Să stăm de vorbă cu cei ce cumpără încălţămintea noastră! Aşa vom găsi cele mai nimerite soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii produselor , spun muncitorii de la „Flacăra Roşie“ Sfârşit de săptămână. Sâmbătă, Zi nu a cere muncitorii din fabrici şi uzine îşi primesc salariul şi în care magazinele cunosc o activitate sporiţi. Devreme dimineaţa, tov. Gheorghiţă Constantin şi Simionescu Alexandru de la fabrica de încălţăminte „Flacăra Roşie“ (fost Mociorniţa), unui controlor de calitate la secţia ştanţe, celălalt dela secţia de şlefuit, s-au deplasat la cele două magazine de desfacere ale fabricii. . Noi trebue să ţinem seama de părerea clientului... I-am găsit spre prânz la magazinul din Obor, cu câte un caiet şi im creion în mână, stând de vorbă cu Busuioc Paraschiva, rateancă din Chiroiu (Ilfov), care alegea o pereche de pantofi pentru feciorul ei. O anchetă printre cumpărătorii . „Din iniţiativa organizaţiei de Partid, am hotărît ca noi muncitorii din fabrică să facem o anchetă pe teren. Să stăm de vorbă cu cei ce cumpără încălţămintea noastră. Să le ascultăm părerea asupra calităţii şi propunerile de îndreptare“, îmi spune tov. Gheorghiţă Constantin. Şi cu ochii pe însemnările Urate, adaogă: „ ,,F. o treabă bună, care ne va fi de mare folos în muncă“. Intr’adevăr, multe au fost observaţiile culese dela cumpărătorii ce s'au perindat în această dimineaţă.Astfel, unul dintre cumpărători le-a atras atenţia că cusătura la ramă este prea la margine, defect care face ca aţa să se rupă lesne şi talpa să se desfacă. Un altul le-a arătat, că la bocanci cuiele sunt eşite încă de pe acum. Asta înseamnă pagubă, pentrucei ce le înhaltă, căci oricât de groşi ar fi ciorapii, se rup repede.. Şi a propus,, ca la tocuri, acolo unde se calcă mai apăsat, să se pună o bucată de meştaă sau ceva asemănător. Erau notate cu grijă, toate observaţiile cumpătuirilor chiar şi cele de mai mică importanţi: lipsuri la finisaj, bronzuri ce se deslipesc uşor, catarămi ce ruginesc la prima, ploaie, placheuri prost bătute, etc. — „Desigur, mai avem lipsuri serioase în munca noastră, în ceeace priveşte calitatea mărfurilor... Totuşi, azi se lucrează la noi în fabrică cu mult mai bine decât R. Florin (continuare în pag. 3-a col. 6-7-8) — CITIŢI---------------------------------- IN CORPUL ZIARULUI’: • Viaţa de Partid: METODE ŞI ASPECTE DIN MUNCA DE CREŞTERE A CADRELOR IN ORGANIZAŢIA P. M. R. A CAPITALEI , (Pag. 3-a) • REZULTATELE ÎNTRECERII INTRE CELE 21 FILATURI, IN LUNILE IUNIE SI IULIE (Pag. 5-a) • ARMATA DEMOCRATA GREACA A RĂSTURNAT PLANURILE MONARHO-FASCISTILOR SI ALE AMERICANILOR IN MUNŢII GRAMMOS. (Pag. 6-a) • Ce să citim: B. L. MARCUS: De ce nu esteţi posibil şomajul în U. R. S. S.? (Pag. 2 a) • O PAGINA DE SPORT (Pag. 4-a) ____________________________________________________________________________________________________________________________________- Au trecut opt ani... Au trecut opt ani de când Imperialismul fascist german și italian a impus poporului român odiosul Diktat de la Viena. El era menit să adâncească vrajba între România şi Ungaria şi să predea două popoare — român şi maghiar — cu mâinile legate, în braţele lui Hitler. Diktatul de la Viena, manevră caracteristică marilor puteri imperialiste care se conduc după vechiul principiu : împarte şi stăpâneşte, fusese pus la cale de comun acord cu reprezentanţii burgheziei şi moşierimii române, care nu s’au dat nn lături dela această mârşavă trădare numai şi numai pentru a promova politica imperialistă agresivă împotriva U. R. S. S., în care se angajaseră în folosiţi propriu şi al stăpânilor de la Berlin şi Roma. Astfel, Diktatul de la Viena a demascat încă odată caracterul antinaţional şi antipopular al naţionalismului burghez, demonstrând că exploatatorii sunt capabili de orice pentru a-şi menţine şi întări privilegiile şi profiturile scandaloase şi a-şi duce înainte politica hrăpăreaţă imperialistă. Partidul clasei muncitoare din România a fost singurul partid care a demascat de îndată scopul manevrei de la Viena chemând pe toţi patrioţii la luptă împotriva Diktatului şi avertizând masele asupra războiului criminal ce se pregătea din umbră. Deabia după victoria asupra fascismului dobândită de URSS şi de cea mai puternică armată din lume — Armata Sovietică creată de Lenin şi Stalin — s’a înlăturat nedreptatea isterică şi mărul discordiei între România şi Ungaria. Graţie luptei pline de jertfe a Armatei Sovietice şi a ostaşilor români care întorseseră armele împotriva adevăratului duşman, hitlerismul. Ardealul a fost eliberat. Mai târziu, după ce a fost instaurat în ţară un guvern democratic care garanta libera convieţuire şi desvoltare a naţionalităţilor conlocuitoare din Ardeal, Ardealul de Nord a fost redat României noui, care-şi găsise drumul just de luptă şi muncă. Guvernul URSS în frunte cu Generalissimul Stalin — genialul învăţător şi conducător al oamenilor muncii din lumea întreagă — apreciind schimbările petrecute în România a acceptat la numai câteva zile după luarea puterii de către guvernul dr. Petru Groza, ca Ardealul de Nord să revină în întregime ţării noastre, lichidând pe vecie un pretext de vrajbă în care nouii pretendenţi la dominaţia lumii, aţâţătorii la război anglo-americani îşi puseseră mari nădejdi. Mai târziu la Conferinţa de la Paris, reprezentanţii Guvernului Sovietic, au dus o luptă dârză împotriva reprezentanţilor statelor burgheze imperialiste care căutau să transforme din nou Ardealul de Nord într’un focar de război şi să menţină o stare de vrajbă şi agitaţie între popoarele român şi maghiar, cu scopul de a întoarce şi pe unul şi pe altul de pe drumul păcii, democraţiei şi progresului social. Punctul de vedere sovietic a izbândit. El corespunde intereselor ambelor popoare, punând bazele înfrăţirii româno-maghiare şi ajutând considerabil la întărirea păcii în această parte a Europei. Astăzi, roadele acestei politici juste şi clarvăzătoare sunt vizibile în România ca şi în Ungaria unde se află la putere regimuri de democraţie populară, ambele ţări desvoltându-se spre socialism. Guvernul R. P. R. înguşindu-şi politica justă naţională a Partidului nostru, politică inspirată de principiile nobilei ideologii a frăţiei între popoare, a stabilit pentru populaţia maghiară un regim de reală egalitate în drepturi cu poporul român. In anii aceştia, desvoltarea culturală şi materială a populaţiei muncitoare maghiare din Ardeal şi-a găsit expresia in nenumăratele cuceriri politice, economice şi sociale, obţinute prin lupta frăţească alături de massele muncitoare române împotriva moşierilor şi capitaliştilor, împotriva manevrelor imperialisteşoviniste. In locul unui focar de război Ardealul a devenit o punte de legătură între România şi Ungaria, contribuind la întărirea relaţiilor de prietenie dintre aceste popoare, şi dându-le putinţa nu devină factori activi în lagărul democratic şi anti-imperialist în frunte cu puternica Țară a Socialismului, Uniunea Sovietică, eliberatoarea popoarelor român și ungar. IUII Afliliii Uniunii Suiţii au dreptul să-şi cumpere sau să-şi construiască locuinţe până la cinci camere MOSCOVA, 30 (Rador). — TASS transmite : In vederea unificării legislaţiei care reglementează dreptul cetăţenilor la cumpărarea şi construirea de locuinţe individuale şi In conformitate cu art. 10 din Constituţia URSS. Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a hotărît: 1. In baza dreptului de proprietate personală toţi cetăţenii Uniunii Sovietice au dreptul să cumpere sau să-şi construiască, atât în oraşe cât şi în afara oraşelor locuinţe cu unul sau două etaje, având până la cinci camere. 2. Repartizarea loturilor de pământ pentru construirea de locuinţe individuale, atât în oraşe cât şi în afara oraşelor va fi făcută pe termen nelimitat. Suprafeţele loturilor de pământ repartizate vor fi stabilite de comitetele executive ale sovntelor districtuale, orăşeneşti şi regionale, în conformitate cu prnctele de planificare şi construire a oraşelor şi în conformitate cu normele generale stabilite de Consiliul de Miniştri al URSS. 3. Legislaţia privitoare la repartizarea şi determinarea suprafeţelor loturilor de pământ pentru construirea de locuințe individuale în regiunile rurale rămâne în vigoare. Mareşalul Pavel Rîbako, de două ori erou al u.RS.S., a încetat din viaţă MOSCOVA 29 (Rador). — TASS transmit®: Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice şi Consiliul de Miniştri ai U. R. S. S. anunţă cu adânci mâhnire încetarea din viaţă a mareşalului trupelor blindate şi de tancuri, Pavel Rîbalco, de două ori erou al Uniunii Sovietice, adevărat fiu al Partidului bolşevic, unul din conducătorii proeminenţi ai Armatei Sovietice şi comandant al trupelor blindate, de tancuri şi mecanizate ale U. R. S. S. Pavel Rîbaîco a încetat din viaţă la 28 August, in urma unei boli grele şi îndelungate. Note biografice - Mareşalul Rîbako a luptat în rândurile Armatei Sovietice din primele zile ale Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. In 1919 el a intrat în rândurile Partidului Comunist Bolşevic, in armata sovietică ci a străbătut o cale glorioasă. In anii războiului civil, a comandat unităţi şi formaţiuni ale Armatei Roşii. In anii marelui război pentru apărarea patriei, Ribako, fiind unul dintre cei mai eminenţi comandanţi de oşti de şcoală stalinistă, a îndeplinit în mod exemplar ordinile şi sarcinile Comandamentului Suprem şi a condus cu cinste şi eroism Corpul de tancuri de gardă pe drumul de la Volga şi Don până la Berlin şi Praga. Recunoscându-i meritele, Guvernul Sovietic l-a decorat de două ori cu ordinul Lenin, de două or cu ordinul Steagul Roşu, de două ori cu ordinul Suvorov Clasa I, ordinul Cutuzov Clasa I, ordinul Bogdan Hmelniţchi Clasa I şi cu medalii. Mareşalul Rîbalco şi-a consacrat întreaga lui viaţă patriei sale socialiste şi cauzei Partidului lui Lenin-Stalin. Mareşal RIBALCO La centrele şi staţiunile de maşini agricole se deschid în curând ŞCOLI DE TRACTORIŞTI pentru fii de plugari muncitori şi pentru fii de muncitori întreţinerea elevilor va fi complect gratuită în tot timpul cursurilor Desvoltarea agriculturii noastre prin mecanizare şi ■ pregătire de cadre calificate care să dea heolhomiei întregul randament' al sectorului agricol, formează una^’ din principalele, preocupări ale regimului nostru de democraţie', populară. ■' * Pe această linie, MinistrulAgriculturRu1 prin Direcţia'' Invătămftntului şi AFSM şi-a luat diorcina si recruteze şi să instituiască in anul 1948—1949 un număr cât mai mare de tractorişti care să conducă maşinile fabricate In ţară cât si pe cele aduse din Uniunea Sovietică. In acest scop, în primele zile ale lupei Septembrie vor începe să funcţioneze' pe lângă centrele si statiunile.de, maşini, serii de calificare pentru tractorişti.,. In aceste şcoli vor fi admişi candidaţii care indeplinesc următoarele condiţiuni : 1. a) Fii de plugari muncitori sau fii de muncitori din mediul rural şi urban. b) Tinerii care au lucrat cu tractoarele sau cu maşini agricole şi nu au fost calificaţi. 2. Vârsta cuprinsă între 17-181 (continuare în pag- 3-1 col. 6-7)1