Scȃnteia, octombrie 1948 (Anul 17, nr. 1237-1263)

1948-10-14 / nr. 1248

Organizaţiile de Partid in fruntea întrecerilor socialiste! In aceste zile, munci­­t.­torii din cele * mai multe în. fj) treprinderi de­jâ pe întreg cu- n prinsul ţării se află angajaţi din plin în în­treceri socia­liste. Aceasta arată voinţa muncitorilor de a întâmpina aniversarea Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie—pe care o vom sărbători anul aesta în condiţiile con­struirii bazelor socialismului în ţara noastră — prin noui victorii în toate domeniile producţiei. Din ce în ce mai mult, oamenii muncii, edu­caţi zi cu zi de Partid, îşi dau seama că de eforturile lor şi de succesele pe care le dobândesc în muncă, de­pinde bunăstarea lor şi a în­­tregului popor muncitor, mersul nostru înainte spre o viaţă îndestulată, lumina­tă, fericită. Iată de ce, în multe între­prinderi — acolo unde Or­ganizaţiile de Partid au ştiut lămuri pe fiecare muncitor în parte, — întrecerile so­cialiste în cinstea lui 7 No­­embrie au cuprins masse mari de muncitori, care luptă acum cu hotărîre pentru a­­tingerea obiectivelor fixate. In Valea Jiului, minerii din Petrila şi-au luat angaja­mentul de a depăşi, pe luna în curs, cu IO”/» programul fixat de Minister, de a rea­liza 100/« economii la con­sumul de explosivi, de a re­duce cu 15®/« cheltuelile de regie, de a îmbunătăţi frec­venţa la lucru şi de a re­duce cu 10°/« preţul de cost al unei tone de cărbuni. Ei au chemat la întrecere so­cialistă pe minerii din cele­lalte exploatări. Metalurgiştii, ceferiştii, text­iştii, muncitorii din ra­murile alimentară, pielărie, chimică, etc. se află dease­­menea în plină bătălie a în­trecerilor. Dar, pentru a da cu ade­vărat roade, însufleţirea oa­menilor trebue întregită printr’o muncă temeinică şi necurmată de organizare justă a întrecerilor. In loc de a merge pe linia — mai anevoioasă, însă singura justa — a organi­zării DE JOS a intrecerii, lămurind şî precizând în a­­n­­ănunt sarcinile ce revin fiecărui atelier, secţie, echi­pă şi salariat în parte, — pe alocuri, unele Organizaţii de Partid şi unele Sindicate s’au mulţumit să proclame „întreceri“ de sus, din birou, fără a antrena massele din fabrică. Asemenea „între­ceri” înjghebate de forma, în birouri de câţiva inşi, nu numai că sunt departe de a corespunde unor adevărate­­întreceri, dar sunt dea drep­­tul dăunătoare. Ele duc la compromiterea ideii întrece­rilor, la bagatelizarea ei. O astfel de „întrecere“ biro­cratică, ruptă de viaţă, a fost înjghebată la o mare uzină metalurgică. Patru tehnicieni s’au adunat într’o seară într’un birou şi au ho­­tărît ca de a doua zi mun­citorii din uzină să fie în întrecere, întocmind şi anu­mite tabele în acest sens. Iar şeful respectiv al secţiei şi-a pus şi el avizul pe a­­nunţ: „Afişare şi confor­mare întocmai“. Apoi organizatorii acestei aşa zise întreceri s-au gră­bit să aminte în tot locul că la ei „muncitorii se află angajaţi în întreceri socia­liste“, trimiţând şi „Scânteii“ o corespondenţă despre a­­cest lucru, care, având ştampila organizaţiei jude­ţene, a şi apărut în coloa­nele ziarului. In felul acesta, Partidul, organul său central, întreaga­­ clasă muncitoare au fost­­ induşi în eroare. Acest fapt dovedeşte că organizaţia de­ Partid din uzina respectiva n’a pătruns încă sensul şi marea însemnătate a între­cerilor socialiste. Se înţelege că exxemplul acesta nu este caracteristic pentru majoritatea întrece­rilor pornite în cinstea zilei de 7 Noembrie. El ilustrează doar concepţia falsă, biro­cratică, asupra întrecerilor care mai stărue încă în unele loturi şi împotriva căreia trebue dusă o luptă necruţătoare. Şi d e plin de înţeles faptul că din masa salariaţilor dela uzina cu pricina s’au ridicat voci, care au sesizat Partidul şi au protestat împotriva ba­gatelizării întrecerilor. întrecerea socialistă con­­stitue un mijloc principal de luptă a clasei muncitoare pentru cucerirea unui viitor mai bun. întrecerea este un prilej de sforţări continui de a lucra din ce în ce mai bine, mai cu folos, pentru binele întregului popor mun­citor. ■ întrecerea cuprinde două elemente deopotrivă de im­portante Pe deoparte între­cerile înseamnă critică şi autocritica !— FAPT. — cri­tica şi autocritica muncii duse până atunci. Când, în cadrul unei întreceri, un muncitor, o secţie sau o fa­brică au fost învinşi, acea­sta însemnează de fapt că muncitorul, secţia, fabrica­ respectivă, au fost criticaţi PRIN FAPTE de tovarăşii care au învins şi de în­treaga clasă muncitoare. Pe de altă parte, câştigarea în­trecerii constitue răsplata morală pentru efortul făcut, pentru iniţiativa dovedită. Astfel, împărtăşîndu-şi reci­­oe metodele care i-au dus la succese învăţând să evite greşelile, muncitorii năşesc prin întrebre la realizarea unor condiţii mai bune de viaţă. Elementul de critică şi autocritică este cuprins în însăşi ideia întrecerii. Fie­care conducător, fiecare muncitor aflat în întrecere trebue să-şi dea silinţa a descoperi necontenit lipsurile­­ muncii sale şi ale altora ca şî­­ mijloacele de a le înlătura.­ Fără acest lucru, nicio îmbu- j nătăţire a muncii nu este cu­­ putinţă. De aceea, în tot tim-­­ pul întrecerii nu este sufi-j cient ca­ oamenii să mun­cească numai cu toată pute­rea trupului lor. Ei trebue să lucreze şi cu toată puterea minţii — de la conducător şi până la cel din urmă munci­­­tor necalificat din întreprin­dere. însuşi modul de organizare al întrecerii trebue supus cri­ticii şi autocriticii. Astfel, ex­perienţa întrecerii, încă ne­îndestulătoare în multe în­treprinderi, va putea fi me­reu îmbogăţită. Care este organizaţia ca­pabilă să ducă la îndeplinire cu bune rezultate munca de conducere şi organizare a întrecerii ? Fără îndoială că aceasta o poate face acea or­ganizaţie al cărui rol este să sădească în masse conştiinţa socialistă, organizaţia care reprezintă cea mai înaltă for­mă de organizare a clasei, muncitoare, organizaţie ca­­i­pabilă de a mobiliza sindica­tele şi toate organizaţiile de massă, ca şî massele înşile. Această organizaţie este: PARTIDUL. Partidul trebue să stea în fruntea întrece­rilor. întrecerea este o bătălie a clasei muncitoare, o bătălie pentru socialism. întrecerea este o bătălie de clasă în toată puterea cuvântului, aşa cum bătălii au fost 24 Febru­arie, 8 Noembrie, 6 Martie. Şi aşa cum, de fiecare dată, organizaţiile de Partid au stat în fruntea sutelor de mii de muncitori care au eşit la luptă din fabrici şi uzine, ne­clintiţi în voinţa lor de a trece peste toate piedicile — tot aşa şi acum Partidul, a­­vând alături sindicatele, tre­bue să se afle în fruntea bă­tăliei întrecerilor. Cu autoritatea şi prestigiul său, cu uriaşa sa experienţă organizatorică, Partidul tre­bue să trezească în munci­tori, ingineri, tehnicieni, spi­ritul de întrecere, să încura­jeze iniţiativele, să stimuleze pe muncitori, să popularizeze exemplele bune şi să scoată la lumină greşelile care se săvârşesc, pentru ca acestea să servească de învăţătură în­tregului colectiv. Organiza­ţiile judeţene trebue să se considere responsabile de fe­lul cum se desfăşoară între­cerile în toate întreprinde­rile — de la cele mai însem­nate până la cele mai mici — din raza lor. Ele trebue să îndrumeze organizaţiile de : ■. 6 PAGINI 4 LEI Joi 14 Octombrie ,94s SERIA II­ ANUL XVIII No. 1248 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂl H M»« ft E D A C Ţ I A ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Dobrogeanu Ghere» No. B Centrala telefonică : 3.26.20 Cont cec poştal Nr. 1381 ABONAMENTE Individuala lunar, Lei 100 Colective (pt. muncitori, țărani şi Intelectual!) lunar Ld 80 Taxa post. plătită in numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT 118.578/944 [Continuare în pag 6­a, col. 1-2-3) . Să grăbim muncile de însămânţâri Nicio amânare nu-i îngăduita Suntem in mijlocul lunei o­tombrie, timpul când insâ­­mântările ar trebui să fie pa jumătate terminate. Acolo unde comisiile de însămânţâri şi au înţeles me­nirea Şi au pornit de la început să-şi facă datoria, să în­tocmească planurile de cultură, să lămurească şi să mo­bilizeze ţărănimea muncitoare la arături şi însămânţări, potrivit dispoziţiunilor date roadele n’au m­ârz­it să se arate. Judeţul Făgăraş a însămânţat până la data de 16 Octombrie 11775 hectare din 18.­100 cât au fost progra­­mate, adică 54,3^/g din plan; mă viul Xeam­ţ avea însămân­ţate în seara zilei de 10 Octombrie 5537 ha. din cele 17.7OO ha. câte s’au prevăzut (a îndeplinit 45,1°/g din plan), 17.030 ha, a însămânţat până la aceeaşi dată judeţul Satu, care, faţă de 50.300 ha. programate (31,5*0). Sunt insă şi judeţe, plăşi comune, unde comisiile de însămânţări au lucrat cu încetineală, n’au dat importanţa cuvenită începerii lucrărilor la vreme Acolo însământări­le au rămas mulţ In urmă din cele 32.700 ha, care tr­cbuesc însămânţate, Jud. Caras are abea 73 ha. pasc cu arau, jud. Tulcea a însă­mânţat până la data de 1O Octombrie 108 ha. din 55.750 (doar O,41­/0) Corjul n’a îndeplinit decât O,:i»/0 din plan. 730.750 ha. trebue să însămânţeze Timiş Torontal; n’a realizat, cu toate că ar­e mari posibilităţi de muncă, de­­cât 4345 ha //,8»/o din plan), şi Aradul are mari posibili­tăţi de muncă, dar a rămas si mai in urmă ca Timis. Acolo unde porumbul nu s a cules încă, trebuesc tăiat­ îndată cocenii (strujenii) cu ştiuielî cu tot şi duşi acasă. In porumbîştea liberă să intre plugurile, tractoarele Bo­lovanii să fie sfărâmaţi cu grapa. LOCURILE SA FIE IN­­SAMANTATE CAT MAI GRABNIC. Nu trebue ca acum, in mijlocul lunei octombrie, să aşteptăm venirea ploilor de toamnă, aşa cum îndeamnă foştii moşieri şi chaburi, care vor să ne apuce vremea rea, îngheţul şi zăpada, cu planul neîndeplinit SAMANTA TREBUE ARUNCATA IN BRAZDA CHIAR DACA PAMANTUL E USCAT. Membrii de Partid, îndrumătorii au datoria să dea tot sprijinul lor comisiilor de însămânţâri, au datoria să fie pretutindeni in frunte, să poarte cel dintâi plugul de coar­ne şi să-şi semene grâul, să fie pildă de muncă şi de luptă, să indrumeze şi să mobilizeze plugărimea munci­toare împotriva chiaburilor care vor să saboteze insă­­mânţările Niţei o amânare nu mai e îngăduită. Toate ■forţele trebuesc unite pentru a asigura h­ra­­na poporului muncitor în anul care vine. SOSIREA UNUI NOU LOT de foşti prizonieri DIN U. R. S. S. In ziua de 11 octombrie a. c. orele 16:50 a sosit în gara So­­cola-Iaşi, un nou lot de foşti prizon­eri din URSS, compus din ofiţeri, subofiţeri şi trupă.­ransportul a fost dirijat chiar în cursul aceleaşi zile spre Foc­şani, unde după îndeplinirea for­malităţilor, foştii prizonieri vor fi îndreptaţi spre căminurile lor. Distribuirea uleiului comestibil pentru salariaţi Ministerul Comer­ţului şi Alimentaţiei a dat dispoziţiuni pentru distribuirea în Capitală a naţiilor de ulei comestibil pe luna octombrie, pentru salariaţi şi membrii familiilor lo­r, precum şi pen­tru cantine, inter, rtate, spitale, etc. Uleiul ce se distribuie pe această lună este din noua recoltă de floarea soarelui. Centrele de distri­buire şi bonurile de cartelă valabile, vor fi anunţate zilele a­­ce­stea. Sosirea echipei naţionale de foot­ball în Capitală Bri dimineaţă a revenit în Capitală, pe calea aerului, echipa naţională de football care a jucat, la Chorzom, unde a terminat la egalitate cu echipa naţională a Poloniei. Pe aeroportul Băneasa, jucătorii noştri au fost întâm­pinaţi de oficialităţile sportive Şedinţa Consiliului General de Conducere A. R. L. U. S. S.a decis convocarea celui de al 11-lea Congres General ARLUS pentru 29 Octombrie In ziua de 11 Octombrie a. c■ a avut loc şedinţa Con­siliului General de Condu­cere ARLUS, care a aprobat lucrările pregătitoare Si a decis convocarea celui de al doilea congres general ARLUS pentru 29 octom­brie a. c. la orele 9 dimi­neaţa­ La şedinţă au participat: prof- Constantinescu - Iaşi, Ştefan Voitec, prof. Traian Săvulescu, N. Popescu Do­­reanu, prof. Şt. Stoilov, dr­ S- Oeriu, general Lascăr Mi­hail, prof- St. Nicolau, prof-G. Nicolau, Sanda Ranghet, C. Papadopol, prof. Al- Ro­­setti, prof. S. Sanielevici, C­­ugiu, Lascăr Catar­gin, Mihai Bujor si general Maltopol- I Din aspectele „civilizaţiei“ americane PI­HON, lari m\M\ negro. BĂTUT PEH A STAT li Rl LIO CU ALSO NEW-YORK, 12 (Rador). — TELEPRESS transmite: Forţe poliţieneşti au fost trimise pentru a împrăştie un meeting al delegaţilor sindicali ai muncitorilor mi­neri şi metalurgişti, care a­­vea pe la Savannah, în sta­tul Georgia. Poliţiştii s-au năpustit la tribună lovind cu bastoanele de cauciuc pe marele cântă­reţ negru Paul Robeson şi încercând să alunite pe de­legaţii care prezidau mee­­fingul Motivul dat pentru această intervenţie a poli­ţiei a fost că delegaţii albi şi negri stăteau împreună la tribună. PAUL ROBESON 30 de ani d­e ComsomolaLui Leninist-Stalinist -------------------------------------ideiBORIS BURCOV-----------------------------------­ „Suntem partidul viitorului, iar viitorul aparţine tine­­ret­ului. Apoi suntem partidul inovatorilor, iar tineretul urmează totdeauna cu bucurie pe inovatori. Suntem­­ partidul luptei pline de abnegaţie împotriva a tot ce e vechi şi putrezit, iar lupta plină de abnegaţie va fi totdeauna urmată în primul rând de tineret fr V I LENIN „Comsomolul, — spune Statin — se află întotdeauna la, noi în primele rânduri ale lup­tătorilor noştri. Nu cunosc cazurijăcănd el să fi rămas la noi în urma evenimentelor vieţii noa­stre revoluţionare”. / * f ... / Această înaltă preţuire arată­­ locul important pe care-l o­­­cupă Comsomolul în viaţa ţării­­­ sovietice. El trăeşte şi acţio-­­ nează sub conducerea perma­nentă şi neobosită a Partidului Bolşevic. Forţa lui constă toc­mai în această conducere, în­­ credinţa faţă de cauza lui Lenin-­­ Stalin, în devotamentul faţă de Partidul Comunist, faţă de po­porul sovietic. Comsomolul este acela căruia îi revine sarcina de a uni puter­nic tineretul în jurul Partidului, de a educa în tineret, trăsătu­rile măreţe ale omului nou — omul societăţii socialiste. Educarea tineretului în spiri­tul comunist, este sarcina cea mai de seamă a Comsomolului.­­ întreaga istorie a Comsomolului­­­­constitue o pildă vie a felului­­ just în care trebuie dusă acea-­ stă muncă educativă, rodnică. In toiul războiului civil, când vrăjmaşi' din afară şi dinlăuntrul ţării se năpustiseră asupra tine­rei republici sovietice, tineretul’ truditor şi în fruntea lui — Com­somolul — s’a ridicat împreună cu întreg poporul, pentru a a­­păra Patria Sovietică. In gerosul Ianuarie al anului 1920, la Odessa, unde bandele de gardişti albi batjocoreau populaţia, zece comsomolişti au fost con­damnaţi la moarte, după ce fuse­seră chinuiţi în mod groaznic. In ultima noapte petrecută la închi­soare, înainte de moarte, ei au scris următoarele: „Zece comsomolişti condam­naţi la moarte trimit tovară­şilor lor, înainte de a pieri, salutul lor de adio­ Vă do­rim să duceţi mai departe cu succes cauza noastră comună. Murim, dar ştim că suntem învingători şi salutăm glo­rioasa înaintare a Armatei Roşii. Sperăm şi credem în triumful comunismului”. Câtă forţă morală, câtă măre­ţie în aceste câteva rânduri! Amintindu-şi de anii războiului civil, unul din conducătorii de frunte ai Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Serghei Miro­­novici Kirov, spunea: „Acei dintre noi care au fost atunci pe front, îşi aduc aminte ce rol enorm a jucat atunci Comsomolul. Trebue, tovarăşi, să spunem deschis, că noi, bolşevicii suntem în general oameni care ştim să luptăm fără a ne cruţa viaţa; şi totuşi, priveam câteodată (Continuare In pag. 3-a, col. 1-2-3) Tineretul de la uzina de rulmenţi „Kaganovici“ întâmpină a 30-a aniversare a Comsomolului prin noui succese în muncă. In clişeu: Brigada de comsomolişti de la această uzină, care, sub conducerea comsomolistului Pismanov a împlinit planul cincinal şi se pregăteşte ca păr.Că în ziua aniversării să mai îndeplinească planul unei jumătăţi de an. „Să întâmpinăm ziua de 7 Noembrie în Valea Jiului cu noui victorii în muncă“ MINERII DIN ANINOASA RĂSPUND CHEMĂRII TOVARĂȘILOR DIN PETRILA Din Petrila, din minele în care s’a născut noua metodă de muncă — a lui Pop Ludovic și Boicu Leonida — a pornit zilele trecute, către toată Valea Jiului, o chemare: să pornim la întreceri socialiste în cinstea lui­ 7 Noembrie! D­in primele zile, minerii, în a­dunări generate special convo­cate, au început să discute despre sărbătoarea cea mare, despre che­marea tovarăşilor din Petrila şi despre întrecerea care trebue să pornească mai hotărîtă şi mai a­­vântată ca oricând. ANINOASA SE PREGĂTEŞTE DE 7 NOEMBRIE l­a Aninoasa, cuibul minerilor care au câştigat a opta oară stea­gul întrecerilor, Pop Gheza şi Sta­na Ion, delegaţi ai minerilor din Petrila, au sosit să discute, îm­preună cu tovarăşii de aici, punc­tele întrecerii-Trebue să ducem o în­trecere cât mai temeinic or­ganizată, cât mai rodnică, to­varăşi ! Şi tovarăşii din Aninoasa s’au întrunit în adunare generală în una din cele mai vii şi mai entu­ziaste adunări generale pe care le-au ţinut vreodată. C­ozma Ion, secretarul organiza­ţiei de Partid, Petre Moiş, preşe­dintele sindicatului, ing. Ion Ion şeful cxPl°at4rii, tehnicianul Iosif Goncsi ş şi minerul Nagy Carol au fost delegaţi să discute în amănun­ţime, punct cu punct, propunerile făcute de minerii din Petrila. Apoi zeci de muncitori şi tehni­cieni au luat cuvântul. Şeful exploatării, ing. Ion Ion, a arătat că în luna trecută randa­mentul pe cap de om a fost de 0,9 tone pe când astăzi el este de o tonă.­­ Iar in întrecere va tre­bui să ridicăm si mai mult productivitatea muncii. Secto­rul nostru e în plină meca­nizare­ Abatajul­­ e deja me­canizat și abatajele 3 şi 4 vor fi şi ele mecanizate in curând. Aceasta ne va ajuta mult în muncă. Posibilităţile subterane favorabile ne per­mit să păşim acum cu succes în întrecerile socialiste, cu atât mai mult cu căit meca­nismele de la sectorul Priboi ne asigură o productivitate mai mare. CE INSEAMNA UN CARTUS ECONOMIE Inginerul Ion a arătat apoi că va trebui să se facă o mai mare eco­nomie de material. — Dacă două grupe econo­misesc câte un cartuș în fie-I. HERMAN C­oresp. (Continuare in BMC- cOL 4-5) ★ — CITITI---------------------------------­IN CORPUL ZIARULUI: • CE TREBUE SA, STIE, CE TREBUE SA /­A* CA MUNCITORUL IN ÎNTRECERI INDI­VIDUALE. ' ~ (Pag. 5-a) • ACTIVITATEA U. A. E. R. IN TIMPUL VA­CANTEI. J (Pag. 3-a) • DIN TA­RA SOCIALISMULUI­­ .j £ Pe ogoarele colhozurilor... Creste '’industria Letoniei Sovietice­(Pag- 4-a) • Cronica Externă: IMPERIALISTII AMERI­CANI SI ENGLEZI VOR SA ÎNCADREZE­­ SPANIA FRANCHISE­A IN BLOCUL OCCI­­­­DENTAL. (Pag. 5-a) • BLOCUL ANGLO-AMERICAN CAUT­A SA LICHIDEZE ORGANIZATIA NATIUNILOR U­­NITE. (l/n articol din PRAVDA) / (Pag. 6-a) La intervenţia Sindicatului de Salariaţi Agricoli Foşti moşieri şi chiaburi din jud. Vaslui f­ii­­ obligaţi să plătească drepturile cuvenite muncitorilor agricoli de pe pământurile lor D­upă reorganizarea sa şi eli­minarea unor elemente chiabu­­reşti din rândurile sale, Sindica­tul de Salariaţi Agricoli din Vaslui a început o intensă ac­ţiune pentru apărarea drepturi­lor salariaţilor agricoli. Cerce­tând felul cum trăiesc şi cum muncesc salariaţii agricoli, acti­viştii Sindicatului au descoperit o serie întreagă de jafuri şi a­­buzuri comise de foştii moşieri şi de chiaburi. „DORMITOR” INTR’UN BECII p­e pământurile fostei moşie­­rîţe Adela Colonel Kemingher m­unceau salariaţii agricoli Vasile şi Maria Cătună- Angajaţi din 1942, soţii Cătună nu primeau pen­tru toată truda lor decât 800 lei pe lună- Drept mâncare — resturile dela masa fostei moşi­­eriţe — iar drept locuinţă — un fel de beciu murdar şi umed, un adevărat mormânt. La intervenţia Sindicatului, fosta moşieriţă a fost obli­gată să plătească imediat salariaţilor suma de lei 47.808 lei, reprezentând di­ferenţa de salariu de la 15 August 1947 până In pre­zent, să imbunătăte­ască hrana lor, să le scoată cartele pe puncte li să le dea o lo­cuinţă omenească. Pentru neplata salariilor, fosta m­oşierifâ a fost defe­rită şi instanţelor de sabo­taj Cu prilejul cercetărilor făcute, s’a descoperit că a călcat şi dispoziţiile privi­­toare la dijmă. Au fost se­­siza­te autorităţile şi ea a fost obligată să restit­ue cantităţile de cereale însu­şite pe nedrept. Vrednic de semnalat e faptul că deşi posedă pământuri întinse şi alta bogăţii, moşteriţa mai primea şi­„ pensie, In corn. Deleni a fost descope­rită chiabureasa Eugenia I. Cio­­can, proprietară a 20 ha, de pă­mânt şi a unei garnituri de treer exploatând barbar pe salariata a­­gricolă Catrina Joacăbine, anga­jată de acum 4 ani. Chiabureasa a fost obligată să-i plătească toate drepturile şi să achite şi mecanicului Bărbălău Toader, suma de 15.168 lei, cuvenită pe ultimele luni- Mărirea schimburilor comerciale în u. R. s. s cu prilejul târgurilor de toamnă MOSCOVA, 12. (Rador). — TASS transmite: In multe oraşe din Uniunea Sovietică se desfăşoară mari târguri tradiţionale de toamnă. La târgul de la Novosibirsk au fost prezentate spre vânzare mărfuri în valoare de 254 mi­lioane ruble. Reprezentanţii în­treprinderilor industriale şi or­ganizaţiilor comerciale din Sibe­ria, Orientul îndepărtat, precum şi din Moscova, Leningrad şi alte oraşe, au încheiat la No­vosibirsk 860 contracte comer­ciale. In târgul de la Sverdlovsk au fost aduse mărfuri în valoare de 500 milioane ruble. La târgul de la Krasnodar, pe lângă cele 40 de întreprinderi din localitate, au mai luat parte reprezentanţi din Azerbaidjan, Georgia, Extremul Nord şi Siberia. S-au oferit spre vânzare vinuri, fructe proaspete , şi conservate, nuci, conserve de came, mezeluri și vite. Dease­­meni s’au negociat blănuri, ve­selă, articole lucrate de mână,­­ obiecte de galanterie și tricotaj. In primele trei zile, s'au vândut­­ la târgul dela Krasnodar, măr­furi în valoare de 20 milioane­­ ruble. Un mare succes a avut tărgul dela Simferopol, din Crimeea, la care au participat zeci de orga­nizaţii comerciale din Ucraina,­­ Federaţia Rusă, Georgia şi alte­ republici. Aceste târguri contribuie la mărirea schimburilor comerciale­­ şi la întărirea legăturilor econo­­­­mice dintre diferitele regiuni ale ţării. I

Next