Scȃnteia, noiembrie 1948 (Anul 17, nr. 1264-1286)
1948-11-01 / nr. 1264
Săptămâna Prietenie! Româno-Sovietice Mii de sărbători a cunoscut zbuciumata istorie a omenirii. Dar cele mai multe aparţineau asupritorilor şi ele sărbătoreau înşelăciunile şi victoriile lor asupra milioanelor de exploataţi, ele vroiau să transforme în cântec zornăitul lanţurilor. Există însă o sărbătoare măreaţă, luminoasă, calda, iubită mai presus de toate de oamenii muncii de pretutindeni : aceea care a deschis omenirii porţi largi către o lume de lumină şi dreptate, către zorile comunismului. Este ziua Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, când popoarele fostei Rusii ţariste au aruncat de pe umerii lor jugul exploatării capitaliste, păşind să construiască o viaţă liberă, îndestulată, pentru exploataţii de odinioară. Sărbătoarea Marii Revoluţii Socialiste nu cunoaşte frontiere. Ea aparţine clasei muncitoare din lumea întreagă, ea nu numai că înflăcărează şi mai mult pe oamenii sovietici care clădesc acum comunismul dar umple de bucurie şi speranţă, de încredere şi forţă, toate popoarele care ştiu că triumful socialismului în Uniunea Sovietică a dat o lovitură de măciucă exploatatorilor, riscând lanţul imperialist şi deschizând epoca crizei generale a capitalismului, epoca revoluţiilor proletare, a nouilor smulgeri din lanţul imperialismului, a marilor mişcări de eliberare naţională, a veacului în care toate drumurile duc spre comunism. Revoluţia Socialistă din Octombrie a constituit aşa cum spune minunat de frumos poetul sovietic Jolmatovski: ,,un leagăn al Octombriilor de mâine“. Aniversarea unei astfel de zile minunate, unice în istorie, se pregătesc acum să o sărbătorească şi oamenii muncii din ţara noastră. Anul acesta, aniversarea Marii Revoluţii Socialiste, încununează ,,Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice1", deschisă cu Congresul General al ARLUS-ului. Pentru noi prietenia cu popoarele vecine de la răsărit nu este nouă. In sânul poporului nostru prietenia cu popoarele ruse are rădăcini adânci. In luptele contra asupritorilor turci, în constituirea noastră ca stat, în luptele primului război mondial, noi am avut ajutorul poporului rus. Astfel viaţa poporului nostru şi a celui rus, găsesc în trecutul lor o temelie din cele mai trainice pentru prietenia fierbinte, care se reînnoadă pentru totdeauna. Dar mai presus de orice, poporul nostru nu poate uita că graţie forţei Uniunii Sovietice ne am căpătat adevărata şi deplina libertate şi independenţă. Poporul nostru nu va uita sprijinul de zi de zi, sprijin politic, economic, diplomatic pe care l-am primit deja măreaţa Ţară a Socialismului biruitor. Oamenii muncii ştiu nu numai că grâul sovietic a salvat o mare parte a populaţiei de la dezastrul secetei nu numai că fierul sovietic, cocsul sovietic, bumbacul sovietic, că tehnicienii şi maşinile sovietice sunt un factor din cel mai important: în junta pentru bunăstarea lor. Oamenii muncii din ţara noastră mai ştiu că fiecare cantină, fiecare bibliotecă muncitorească, fiecare casă de naşteri, fiecare cămin pentru copii, se datoresc faptului că am fost eliberaţi de Armata Sovietică. Politica fermă de sinceră prietenie cu Uniunea Sovietică dusă de Partidul nostru, însuşită de guvern şi îmbrăţişată cu entuziasm de massele celor ce muncesc, a fost şi este chezăşia tuturor succeselor obţinute până acum şi a desvoltării luptei pentru construirea socialismului în ţara noastră. Clasa muncitoare şi poporul muncitor sub conducerea Partidului nostru care se inspiră din experienţa gloriosului Partid Comunist (bolşevic) al lui Lenin şi Stalin, folosesc tezaurul de experienţă revoluţionară a popoarelor sovietice, principiile marxism-leninismului după care se conduce Partidul nostru, experienţa popoarelor sovietice sunt pentru noi călăuza încercată şi sigură în drumul construirii socialismului în ţara noastră. Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice oferă un nou prilej de a ne manifesta ataşamentul şi solidaritatea strânsă cu Uniunea Sovietică în marea luptă pentru pace, împotriva clicii imperialiştilor aţâţători la noui războaie. Poporul nostru care doreşte pacea, care doreşte să-şi construiască în linişte o viaţă fericită, găseşte un reazăm în tăria de granit a lagărului democratic şi antiimperialist a cărui principală forţă şi îndrumător este Uniunea Sovietică. Prin prietenia nezdruncinată cu URSS noi ne-am încadrat fără şovăire în acel mare şi puternic front al luptei pentru pace, care, aşa cum a arătat genialul conducător al Uniunii Sovietice şi învăţător al oamenilor muncii din întreaga lume, I. V. Stalin, — va face ca politica de agresiune a imperialiştilor anglo-americani să se sfârşească — „numai pentr’un eşec ruşinos al aţâţătorilor la un nou război”. Prietenia cu Uniunea Sovietică e bazată pe egalitatea deplină. Ceea ce este cu neputinţă în lumea capitalistă unde „prietenia” între state înseamnă în realitate aservirea unuia de către altul, este cu putinţă şi firesc în relaţiine cu Statul Socialist al muncitorilor şi ţăranilor. Oamenii muncii împletesc dragostea pentru patria noastră care are în Uniunea Sovietică marea sa prietenă, apărătoare şi sprijinitoare, cu dragostea pentru prima ţară în care a triumfat socialismul. Iată de ce „Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice” capătă amploarea şi caracterul grandios al uneia din cele mai mari sărbători naţionale. Massele largii de oameni ai muncii şi-au luat şi îşi îndeplinesc noui angajamente în cinstea zilei de 7 Noembrie. In fabrici şi uzine se desfăşoară întreceri socialiste. Apropierea lui 7 Noembrie a stimulat şi înflăcărat munca pentru terminarea unor mari lucrări de importanţă naţională cum ar fi de pildă linia ferată Bumbeşti- Livezeni. Deasemeni Congresul Filialelor ARLUS, pregătirea Congresului General ARLUS, nenumăratele conferinţe, expoziţii, editări de cărţi, adunări, serbări, evidenţiază caracterul entuziast cu care întregul nostru popor muncitor, întâmpină „Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice”. Prietenia poporului nostru cu Uniunea Sovietică se înalţă pe VOINŢA lui fermă, de neclintit, pe conştiinţa limpede cu care toţi oamenii muncii din ţara noastră doresc, trainică pe veci, această prietenie. Oamenii muncii din ţara noastră privesc „Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice” în mod combativ, ca o campanie de luptă pentru întărirea acestei temelii a existenţei şi viitorului nostru fericit, care este prietenia românosovietică, o privesc ca pe o campanie de ridicare a conştiinţei naţionale, de luminare şi mai puternică a ţelurilor măreţe spre care mergem, de nimicire a rămăşiţelor dăunătoare a ideilor naţionaliste burgheze. Poporul nostru muncitor nu va precupeţi nici o sforţare pentru a strânge şi mai mult prietenia româno-sovietică, ştiind că astfel întăreşte ţara noastră şi îi asigură un viitor fericit, ştiind că astfel întăreşte totodată şi puternicul lagăr al păcii şi socialismului. In anii de cruntă asuprire burghezo - moşierească, de neagră ilegalitate pentru luptătorii cauzei muncitoreşti, muncitorii conştienţi din ţara noastră fericeau pe acei din ţările în care desvoltarea mişcării revoluţionare deschidea perspectiva strivirii capitalismului parazitar. Ar putea oare acum să nu fie mai fierbinte şi mai profundă dragostea pentru Uniunea Sovietică, acum când poporul nostru muncitor, a ajuns PRINTRE CELE MAI ÎNAINTATE DIN LUME, printre PRIMELE POPOARE LIBERE CARE PASESC PE CALEA DESROBIRII OMULUI DE EXPLOATARE, care DUREAZA SOCIALISMUL IN PATRIA LOR?! Si ar putea fi oare „Săptămâna Prieteniei Româno- Sovietice“, încununată de aniversarea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, altceva decât o uriaşă manifestaţie a dragostei, admiraţiei şi recunoştinţei pentru Patria Socialismului, pentru Patria primului Octombrie socialist, leagănul din care s’a născut şi creşte puternic Octombrie al nostru? ^gsTul» ASMAMENT A lOnD«* ftPNQUt Of PARIS chA$SUl-STABET HEU-YORHj, Yjhustuî oruuLi/i ţtofPtSAN-OU CAiRO^ o (\ty ty •L. SA4/VÖ/I/ MITSUI fcV ® WK/O Capitalistul nare patrie. Patria lui este capitalul... apere şi cum înţelege el să şi o %6 PAGINI 4 LEI Luni, Noenîbrie me SERIA IN ANUL XVIII No. 1264 Pretutindeni, muncitorii în moţiunile votate au adus mulţumiri organelor puterii populare care au reuşit să descopere acest complot şi să-i aducă pe ticăloşi în faţa judecăţii. Clocotind de ură, ei au cerut ca justiţia populară să fie fără milă faţă de duşmanul de casă, şi să strivească aceste năpârci veninoase, aplicându-le pedeapsa cea mai necruţătoare. „NE PARE RAU CA LEGILE REPUBLICII NOASTRE POPULARE NU PREVĂD PEDEAPSA CU MOARTEA SINGURA PEDEAPSA PE CARE O MERITA, ASTFEL DE TICĂLOŞI AU CERUT LA MEETINGUL DE ER! MUNCITORII DE LA UZINELE „VASILE ROAITA”, DIN BUCUREŞTI Cu adâncă şi dreaptă indignare şi mânie au primit muncitorii de la uzinele , Vasile Roaită'' desvăluirile procesului bandei de complotişti, trădători şi sabotori. ..(Cine sunt aceştia ? Mari industriaşi şi bancheri, legionari şi agenţi ai serviciilor de spionaj imperialiste'', — spunea tov. Ion Cucu, la meeting il de ieri de la uzinele „Vasile Roaitu“. — „Tot ce putea fi mai duşmănos poporului muncitor. In fruntea lor era Auschnitt, cel care-i plătea pe Maniu şi pe Brătianu, pe nemernicul Titel Petrescu şi pe legionari. Ausch-nitt, Bujoiu Popp şi alţii, care au ieşit ca lupii la drumul mare, când puterea noastră populară a doborît stăpânirea exploatatorilor, când le-a smuls din mâini mijlocul de a ne mai jefui"... Vocile turnătorilor şi strungarilor de la „Vasile Roaită" au răsunat cu putere : — „Nici o îndurare pentru duşmanii poporului ! Să fie pedepsiţi cum se cuvine !" Iar în moţiunea pe care au votat-o în unanimitate, muncitorii spun : ..Ne pare rău că legile Republicii noastre Populare nu prevăd pedeapsa cu moartea, singura pedeapsă pe care o merită astfel de ticăloşi". MUNCITORII DELA .,REŞIŢA" ISI IAU ANGAJAMENTUL SA INZAREASCA VIGILENTA IMPOTRIVĂ ACELORA CARE AR MAI ÎNCERCA SA FACA JOCUL DUŞMANULUI DE CLASA REŞIŢA, .50 — (prin telefon dela trimisul nostru special). — Procesul bandei de compotişti, sabotori şi spioni, care se judecă acum la Bucureşti, a stârnit un puternic răsunet printre muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Uzinele Reşiţa. Aici la Reşiţa, unde complotiştii Auschnitt, Popp ajutaţi de cozile lor de topor: Musteţiu, Bârnau, Herman, desgustătorii trădători ai clasei muncitoare, au desfăşurat activitatea lor criminală folosind metodele (Continuare în pag. 4, col. 4.5-6) Marile meetinguri de eri din Capitală şi din ţară Zeci de mii de muncitori din Bucureşti, de la Reşiţa, Braşov, Galaţi, Tecuci, Constanţa etc. înfierează cu nemărginită indignare şi ură crimele săvârşite de Popp, Bajeiu, Anschnitt, Petraşcu şi ceilalţi trădători cerând justiţiei poporului să fie necruţătoare Peste 10.000 de mineri din Valea Jiului au cerut pedeapsa cea mai aspră pentru banda de complotişti, spioni şi sabotori Prin meetinguri ţinute în fabricile din Capitală şi în toate centrele industriale din ţară prin scrisori şi moţiuni trimise guvernului şi Tribunalului Militar oamenii muncii îşi exprimă ura lor neîmpăcată faţă de banda de complotişti şi spioni, trădători de Patrie în solda imperialismului american şi englez. ■ Sute de muncitori S. T. B.-işti, de la Atelierele Centrale Ştefan cel Mare, au cerut tenmir un singur glas: „Banda de trădători, spioni şi sabotori, să simtă mânia poporului!“ înfiinţarea de şcoli elementare serale, licee serale şi şcoli speciale de 2 ani pentru oamenii din câmpul muncii Ministerul învăţământului Public a dat o decizie prin care se înfiinţează următoarele şcoli pentru oamenii din câmpul muncii : A Şcoli elementare serale de 2 ani pentru alfabetizare ; 0 Şcoli elementare serale de 3 ani ; £ 25 licee serale in marile centre industriale ; 0 Şcoli speciale de 2 ani In Bucureşti, Iaşi şi Cluj. (Citiţi amănunte în pag. 5-a) Capitala Manciuriei eliberată de Armata Populară chineză | NANKING, 30 (Rador). — FRANCE PRESSE anunţă că forţele populare chineze înaintând din mai multe direcţii, au eliberat oraşul Mukden, capitala Manciuriei, împingând spre Marea Galbenă resturile trupelor Kuomintanguliri care fug în debandadă. In rechizitoriul rostit ieri după amiază Procurorul a cerut pedeapsa maximă pentru grupul de complotişti spioni şi sabotori In ziua de 30 Octombrie a continuat înaintea Tribonalului Militar Bucureşti procesul grupului de complotiştii spioni şi sabotori. La orele 17, procurorul colonel Stanciu Constantin şi-a început rechizitoriul. După ce a analizat crimele acuzaţilor, procurorul a cerut pedeapsa maximă. A urmat rechizitoriul locot. col. iag. Eftimie Călin, care a făcut încadrarea juridică a faptelor acuzaţilor. La orele 21 şedinţa s-a ridicat anunțându-se continuarea desbaterilor pentru azi la ora 9. SABOTORII Au mărturisit totul! Ca nişte borfaşi de rând prinşi asupra faptului, şi-au mărturisi isprăvile josnice, intenţiile criminale, complicităţile odioase. lată-i în boxa acuzaţilor. Târâituri care se ţin pe două picioare, stârpituri care vorbesc. Dar nu oameni. Ii cunoşti bine, tu, miner din Valea Jiu’ui şi dela Anina, tu, furnalist dela Reşiţa şi Calau, tu, petrost dela Brazi. Ii cunoaşteţi bine, voi toţi, oameni ai muncii. Sunt ploşniţele care ani şi ani de zile v’au supt vlaga şi s’au îngrăşat din sângele vostru, sunt tâlharii care v’au jefu’t, v’au asuprit, v’au batjocorit, la adăpostul baionetelor şi a! poliţei regimurilor burghezo-moşiereşti. Pe atunci, când El, slugi ale unor stăpâni de peste hotare, erau aici stăpânii, când El aveau puterea politică ş economică în mână, când El conduceau destinele ţări, pe atunci grija permanentă a fiecăruia dintre ei era ca întreprinderea lui să meargă bine, să-i aducă aur, aur cât mai mult. Pe atunci fiecare dintre ei punea totul la contribuţie: şi averea, şi pregătirea, şi legăturile ce avea, spre a organiza şi asigura producţia în întreprinderea lui, spre a-şî înlătura concurentul. Cu biciul în mână vă păzeau pe voi, oameni ai muncii, ca să lucraţi până la istovire, pentru ca ei, jefuitorii, să se îmbogăţească din munca voastră, din sudoarea voastră. Dar a venit 23 August, începeau să mijească zorile eliberării voastre. Aţi rupt lanţurile şi aţi pornit, sub conducerea Partidului, la muncă şi la luptă pentru o viaţă mai bună, mai luminoasă, pentru o viaţă liberă şi fericită. Una câte una aţi cucerit, prin lupta, cetăţile pe care le stăpâneau ei. Unul câte umili aţi dărâmat stâlpii pe care era clădită puterea lor. Canta au simţit, înspăimântaţi, că începe să le fugă pământul de sub picioare, când au văzut că o stare nouă începe să ia locul cetei vechi, s’au aruncat cu furie turbată, cu ură însutită, în luptă, folosind toate mijloacele de care dispuneau, recurgând la sabotaj, la speculă şi trădare, pentru a împiedeca transformările democratice din ţară, pentru a submina măsurile luate de guvern în vederea refacerii economiei naţionale, în vederea consolidării regimului democratic. Voi, jurnalişti şi oţelari, laminorişti şi strungari, voi, oameni ai muncii de la Reşiţa, pe bună dreptate v’aţi exprimat recunoştinţa faţă de organele de Stat care au descoperit şi au pus capăt mârşavelor acţiuni de sabotaj şi spionaj săvârşite de Popp şi banda lui. Căci v- aţi simţit pe pielea voastră rezultatele acestor acţiuni criminate. Furnalul, — singurul în funcţiune, deoarece uneltele capitaliştilor întârziau construirea celui de-al doilea, — se „înfunda“ mereu şi nu lucra până şi sub pretextul lipsei de piatră de var, deşi aceasta se găseşte pe toate drumurile. Transporturile pe carea fe Tudor Savin (Continuare în pag. 4 col 7-8) v De la primul Congres până astăzi ARLUS a devenit o largă organizaţie populară cu rădăcini adânci în massă şi cu o bogată activitate - a spus tov. N. POPESCU-DOREANU, vicepreşedinte al ARLUS-ului în Raportul General de activitate Discursul rostit de Vladimír Iacoviev, prim vicepreşedinte al VOKS-lui, în numele delegaţiei sovietice In şedinţa de Vineri după amiază a celui de al II-lea Congres General al ARLUS-ului, a luat cuvântul Vladimir Iacovlev, prim vicepreşedinte al VOKS-ului, vorbind în numele delegaţiei sovietice. D-sa a spus următoarele: Din însărcinarea Comitetului Unional pentru legăturile culturale cu străinătatea, — VOKS —, îngăduiţi-mi să vă transmit un salut fierbinte din partea oamenilor sovietici şi să felicit prin dvs poporul român pentru marile lui succese realizate într’un timp atât de scurt de Republica Populară Română. Noi, oamenii sovietici, care am străbătut un drum greu, plin de sacrificii, un drum de luptă pentru construirea societăţii socialiste, de luptă pentru pacea din lumea întreagă înţelegem şi preţuim munca voastră nobilă închinată construirii unei vieţi noui, democratice în ţara voastră. Noi înţelegem şi preţuim eforturile guvernului vostru îndreptate în direcţia întăririi păcii şi securităţii popoarelor. Oamenii sovietici urmăresc cum pas cu pas, pe bazele democratice noui, renaşte patria voastră minunată şi însorită, se crează baze solide pentru desvoltarea culturii şi îmbunătăţirea nivelului de trai al poporului român. Noi vedem cum într’un timp foarte scurt, în ciuda maşinaţiilor reacţiunii interne şi externe, poporul român a realizat aspiraţiile de veacuri ale ţărănimii şi a înfăptuit o reformă agrară democratică. Noi ştim, că poporul vostru Un aspect din sala Congresului. delegaţi din rândurile muncitorimii, plugărimii, intelectualităţii şi armatei, în timpul dezbaterilor care îşi preţuieşte atât de mult libertatea dobândită şi independenţa naţională, a înlăturat cu demnitate plasa aurită a planului Marshall şi îşi reciteşte cu forţe proprii în mod fericit, rănile războiului refăcându-şi economia sa naţională. Bandele fasciste au fost nimicite în ţară iar protectorii lor care se găseau la cârma ţării au fost demascaţi, alungaţi de la conducere şi ispăşesc astăzi o pedeapsă bine meritată. România, a spus apoi delegatul sovietic, care a fost multe decenii un instrument in mâinile imperialiştilor pentru aţâţarea vrajbei şi neliniştea în Balcani, s-a eliberat de prieteni nepoftiţi şi intrând ca membru egal în familia ţărilor democratice a devenit astăzi un factor al păcii şi prieteniei dintre popoare. Pentru noi oamenii sovietici, faptul cel mai îmbucurător şi cel mai important este că după mulţi ani de înstrăinare, cauzată de guvernele reacţionare din România, între popoarele Uniunii Sovietice și massele muncitorești. (Continuare în pag. 5, col. 4-8) In cinstea zilei de 7 Noembrie: Centrala telfonica automată din Sibiu va fi putâtfi funcţiune înainte de termen In cinstea lui 7 Noembrie muncitorii şi tehnicienii Societăţii Române de Telefoane Naţionalizată şi-au luat angajamentul de a da,în funcţiune o nouă centrală automată Noua centrală automată a fost construită în Sibiu și era programată pentru a fi terminată la 17 Noembrie. Lucrărae pentru construirea acestei centrae au fost începute la 1 Decembre 1947 și au continuat până la 24 Aprilie a .c., când, datorită lipsei unor materiale care trebuiau importate din străinătate, au trebuit să fie întrerupte. In această situaţie muncitorii şi tehnicienii Soc. de Telefoane care-şi luaseră angajamentul ca centrala să fie terminată până la 7 Noembrie, au adoptat o parte din materialul existent. Astfel lucrările au putut fi redate la 15 Iule 1948. Dar întârzierea trebuia recuperată. Pornind din nou la munca prin întrecer socialiste, muncitorii şi tehnicienii Soc. de Telefoane Naţionalizată şi-au îndeplint angajamentul luat. Noua centraă va fi pusă în funcţiune în ziua de 5 Noembrie anul curent. Lucrările de construcţie au fost terminate, iar acelea de instalare sunt pe sfârşite. In acelaş timp, s’au executat lucrările de recondiţionare a vechilor instalaţii, care au fost adaptate sitemului automat. Muncind cu râvnă şi hotărîre, muncitorii şi tehnicienii dela Soc. Română de Telefoane Naţionalizată au recuperat întârzierea provocată de lipsa unor materiale şi îşi vor îndeplini angajamentul cu 2re înainte de 7 Noembrie şi cu 12 zile înainte de data programării. Pentru a lua parte la Congresul ARIUSUn nou grup de delegaţi sovetici a sosit in Capitală In afară de delegaţii sovietici sosiţi în cursul zilei de Vineri, au mai sosit aseară în Capitală, — pentru a participa la cel de al doilea Congres ARLUS şi la serbările Săptămânii Prieteniei Româno- Sovietice, — următorii delegaţi din partea VOKS-ului: prof. Rabukin, de la Academia de Medicină, N. Şcaciko, preşedintele VOKS (Asociaţia Ucraineană pentru legăturile cu străinătatea), Vladimir Kojevnikov, scriitor şi redactor la „Pravda“ şi B. Vikovka, compozitor. Pe terenul Gării de Nord, oaspeţii au fost întâmplaţi de: Iov. N. Popescu-Doreanu, vicepreşedinte al ARLUS-ului şi secretar general la Preşediţia Consiliului de Miniştri, C Papadopol, secretar general al ARLUS, Cristina Luca, prim consilier delegaţie, din partea Ainisterului de Externe. Deasemenerau prezenţi: Vladimir Iacoviev, prim vicepreşedinte al VOKS-ulu şi delegat la Congresul General a! ARLUS-ulu, şi M. Kaciarov, secretar al Ambasadei Soviet'ce Au mai fost de faţă: Sanda Rangheţ şi dr. I. Bogdan, din Consiliul General I' conducere al ARLUS-ului, dr. V Novacu, secretar general al Institutului de Studii Româno-Sovietic, și N. Fotino, secretar de legație.