Scȃnteia, iunie 1949 (Anul 18, nr. 1439-1463)
1949-06-01 / nr. 1439
Spre noi succese in activitatea Comitetelor Provizorii N’au trecut nici două luni dela instalarea Comitetelor Provizorii Judetene care pregătesc activitatea viitoarelor Sfaturi Populare. Se poate spune totuşi ca existenta Comitetelor Provizorii se face simţită cu putere. Trecerea puterii de Stat pe plan local din mâna vechilor organe, în cea a reprezentanţilor direcţi ai clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, a constituit nu numai o serioasă îmbunătăţire a muncii de gospodărire a judeţelor, dar a dat un puternic avânt iniţiativei creatoare a poporului, mobilizând massele largi în lupta pentru transformarea socialistă a ţării noastre. Cele câteva săptămâni de activitate a Comitetelor Provizorii Judeţene arată că în general acestea au înţeles rolul Sfaturilor Populare, au intrat bine în problemele gospodăriei locale, în chestiunile care frământă populaţia şi care cad în sarcina lor. In această scurtă perioadă, Comitetele Provizorii au trecut un examen greu, acela al campaniei însămânţărilor de primăvară, când atât din punct de vedere al mobilizării ţărănimii muncitoare pentru reuşita lor deplină, cât şi din acela al luptei împotriva sabotajului chiaburesc, ele şi-au îndeplinit cu succes sarcinile de organe ale dictaturii proletariate lui. Aşa, de pildă, judeţul Dolj care până la instalarea Comitetului Provizoriu era codaş, a ajuns să se situeze printre judeţele fruntaşe în realizarea planului de însămânţări. Mobilizaţi de Comitetul Provizoriu, ţăranii săraci din Satu-Mare au demascat pe chiaburii care încercau să saboteze planul şi i-au dat pe mâna justiţiei populare. Bineînţeles că pretutindeni unde s-au obţinut asemenea succese, ele sunt strâns legate de ajutorul primit din partea organizaţiilor de Partid. Dar campania însămânţărilor nu este singurul succes al Comitetelor Provizorii. Prin însăşi caracterul profund democratic şi popular al acestor organe, prin faptul că ele asigură participarea nemijlocită a masselor largi la conducerea treburilor obşteşti, la gospodărirea ţării, ele au determinat în toate domeniile vieţii publice — şi mai cu seamă acolo unde a existat o strânsă legătură cu massele — o mare înviorare, au trezit la viaţă nenumărate energii din sânul poporului, au scos la iveală sumedenie de iniţiative pornite din conştiinţa că ele nu folosesc exploatatorilor, ci sunt în interesul obştesc al oamenilor muncii. Buna compoziţie de clasă a Comitetelor, faptul că sunt compuse din fii şi fiice ale clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare, oameni cinstiţi şi cu dragoste de popor, a făcut ca, în ciuda inexperienţei, ele să se dovedească a fi în majoritatea cazurilor, cele mai bune echipe de conducere pe care judeţele le-au avut vreodată în ţara noastră. Aceste nouă conduceri au început să lovească în birocraţia care mai există încă în administraţia locală. O sumedenie de chestiuni urgente, de interes local ce aglomerau serviciile Ministerelor, îngreunând astfel rezolvarea nevoilor cetăţenilor, au început să fie rezolvate de organele locale, întreprinderi lăsate în părăsire ani dearândul, sunt puse in funcţiune în interesul desvoltării locale. Aşa s’a întâmplat cu o fabrică de var din jud. Prahova, care are o capacitate de producţie de 50 vagoane pe lună. Băile Săcelu, demult părăsite, au fost amenajate de Comitetul Provizoriu al jud. Gorj şi electrificate, aducându-se curent de la 15 km. întreaga lucrare care va fi terminată peste câteva zile, a fost executată prin muncă voluntară şi din economii de materiale. Resurse de care burgheziei şi moşierimii nici prin gând nu le-ar fi trecut să se ocupe, sunt descoperite de nouii gospodari ai judeţelor noastre. In judeţul Cluj, de pildă, se afla zăcăminte miniere nefolosite. Comitetul Provizoriu Judeţean a luat iniţiativa de a scoate cărbuni din aceste mine. Deasemeni, s’a iniţiat înfiinţarea unor întreprinderi cari să se ocupe cu extragerea de îngrăşăminte chimice, a carbonatului de calciu care se găseşte în comunele din plasa Arghileşti. In multe judeţe, cetăţenii mobilizaţi în acţiuni de muncă voluntară, contribuie la buna gospodărire a avutului obştesc, la îmbogăţirea lui. In Maramureş, pentru mărirea suprafeţelor de teren de păşune s-a întreprins o acţiune de curăţire a golurilor de munte. Se vor curăţa 1000 ha, din care 500 cu fonduri date de Ministerul Agriculturii şi 500 prin muncă voluntară. La Focşani a fost dublat debitul apei prin curăţirea conductelor. In nenumărate alte locuri se semnalează acţiuni de reparare de drumuri, de şosele, tot felul de îmbunătăţiri, aduse regiunii şi vieţii cetăţenilor. Urmărind zilnic lista reali- zărilor Comitetelor Provizo- rii, putem avea imaginea în-1 floririi tot mai mari a ţării noast ., pe măsură ce mas-j sele de muncitori şi ţărani muncitori vor învăţa să gospodărească din ce în ce mai bine. Pentru a-şi îmbunătăţi necontenit munca, Comitetele Provizorii trebue să tragă învăţăminte din lipsurile de până acum. Ele trebue să înveţe necontenit, mai ales din bogata experienţă sovietică, precum şi din propria experienţă. In primul rând ele trebue să îşi însuşească metodele socialiste de conducere, metode despre care vorbeşte cu deamănuntul tovarăşul Stalin în „Problemele leninismului“, în capitolele „Despre sarcinile cadrelor conducătoare din economie“ şi „Situaţie nouă, sarcini noui în domeniul construcţiei economice“ („Problemele leninismului“, Editura P. M. R, ediţia II-a, 1948, pag. 520—563). Pentru cadrele administrative, însuşirea metodelor socialiste de conducere este o chestiune de tot atât de mare însemnătate ca şi pentru cadrele din domeniul economiei. A conduce nu înseamnă a semna hârtii. Pentru a putea conduce în adevăr, e necesar să cunoşti adânc toate problemele legate de unitatea pe care eşti chemat s-o conduci, să devii stăpân pe materie, un adevărat specialist, să împărţi just munca, să asiguri un riguros control al executării sarcinilor. Preşedinţii de Comitete Provizorii vor trebui să ţină seama de Decizia Consiliului de Miniştri în legătură cu desfăşurarea executării Planului de Stat pe 1949, care după ce subliniază că în R. P. R. condiţiunile economice cer ca să se conducă şi să se lucreze într’un mod nou, precizează că e vorba despre o conducere nu generală, ci concretă, legată de obiect, că trebuesc atacate toate problemele într’un spirit gospodăresc, că e necesar să se pătrundă în detaliile şi tehnica lucrului. Comitetele Provizorii trebue să muncească planificat, să știe să aleagă din noianul de probleme pe cele mai importante, să ducă la bun sfârșit o treabă începută, nu să lase baltă azi ce s’a început ori, pentru a începe altceva ce o să cadă baltă mâine. Principala sarcină a Comitetelor Provizorii este contribuţia lor la realizarea şi depăşirea Planului de Stat. Aceasta trebue să fie preocuparea lor permanentă, evitând greşala de a se lăsa antrenate în alte iniţiative în dauna Planului de Stat. O altă sarcină importantă este pregătirea muncilor agricole de vară. In vederea acestor munci, Comitetele Provizorii trebue să vegheze ca batozele să fie reparate atât la S. M. T., Gospodării Agricole de Stat, cât şi la gospodăriile particulare. In scopul bunei întreţineri a semănăturilor, ele trebue să mobilizeze massa ţăranilor muncitori pentru efectuarea la timp a muncilor de plivit şi prăşit. Trebue intensificată munca de culturalizare a masselor, de educare ştiinţifică a lor, de combatere a svonurilor şi a propagandei duşmănoase în rândurile populaţiei înapoiate. Partea a ll-a în numărul viitor 6 PAGINI 4 IEI Miercuri 1 Iunie 1949 SERIA III ANUL XVIII No. 1439 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VĂ! Alte răspunsuri la chemarea la întrecere a muncitorilor din întreprinderile fruntaşe ,,Nici o echipă de mineri in afara întrecerii, nici o echipă sub normă” Sub această lozincă, minerii chia Sorecani pornesc la întrecere socialistă pentru împlinirea sarcinilor ce le revin în cadrul Planului de Stat pe cel de al doilea trimestru Ca răspuns la chemarea adunare generală — au ho- Stat pe cel de al doilea trimuncitorilor din întreprinde- tărît să pornească noul între- mestru al anului, rile fruntaşe, minerii dela So- ceri pentru realizarea sarci- Iată textul moţiunii votate recani-Cluj — întruniţi în nilor prevăzute de Planul de cu acest prilej : „Noi muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la minele Şorecani, răspunzând chemării la întrecere socialistă făcută de către muncitorii fruntaşi în producţie, prin ziarul „Scânteia”, conştienţi că numai prin întrecere socialistă vom putea îndeplini cu succes sarcinile ce ne revin de a îndeplini şi depăşi Planul de Stat pe cel de al doilea trimestru, pornim noui întreceri luându-ne următoarele angajamente: 1) Sa depăşim Planul pe cel de al doilea 6) Să realizăm economii de materiale, trimestru cu cel puţin 5%. 7) să reducem timpii morţi. 2) Să ridicăm productivitatea muncii cu 5%. g) Să reducem procentul de absenţe şi nu. 3) Să îmbunătăţim calitatea cărbunelui, târzieri 4) Să introducem noui metode de muncă. . . 5) Să mgrijim utilajul şi să facem la timp »* ** are act.m deschidere şi rezerve de reparaţiile cărbune pentru viitor. Pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat pe trimestrul al doilea, sub conducerea P. M. R. şi sub îndrumarea sindicatului, lozinca noastră să fie: „NICI O ECHIPA DE MINERI IN AFARA ÎNTRECERII, NICI O ECHIPA SUB NORMA“. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la minele Şorocani HUNEDOARA, (prin telefon). — Chemarea la întrecere, adresată tovarăşilor lor de către muncitorii din întreprinderile fruntaşe pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe cel de al doilea trimestru, a însufleţit şi mai mult pe muncitorii şi tehnicienii de la Uzinele I. S. S.Hunedoara. Luptând cu hotărîre în cadrul celei de a doua etape a întrecerii sub lozinca „O ŞARJA PE SCHIMB, OŢEL DE BUNA CALITATE", muncitorii şi tehnicienii oţelari au obţinut o nouă victorie în producţie. Până în ziua de 26 Mai ei au îndeplinit programul de producţie prevăzut pentru luna Iunie, începând din ziua de 27 Mai, orele 7 dimineaţa, oţelarii produc în contul programului lunii Iulie. Numeroase echipe de oţelari s-au evidenţiat în întrecere în mod deosebit, înregistrând importame depăşiri de norme. Echipa condusă de prim-topitorul Ilea Ion, a depăşit norma cu 47,36o/n. Echipa Simeria Gh. cu 40 42%, iar echipa lui Petroescu Ion cu 28,300/,,. Depăşiri însemnate au obţinut şi echipele de oţelari din schimbul III. Echipa primtopitorului Andruţ Gh. a depăşit norma cu 40 le/s, echipa Marişca Partenie cu 10,21%, iar echipa Poia Gheorghe a dat 14,620/0 peste normă. Echipele din schimbul II au obţinut următoarele depăşiri: echipa tov. Horvat Haladar, decorat cu„Ordinul Muncii” clasa II-a, a depăşit norma cu 23,18%, echipa Şerban Iosif cu 7,176/0 şi echipa Roşeanu Andrei cu 2,45%. In întrecerea dintre schimburi, s’a situat în frunte schimbul 1, care a realizat o depăşire de normă de 38 36o/„ El este urmat de schimbul III, cu 21,68% depăşire de normă şi de schimbul II, cu 10,93o/0 depăşire de normă. Muncitorii şi tehnicienii jurnalişti dela Uzinele I. S. Sf Hunedoara, au obţinut şi ei succese însemnate în lupta pentru împlinirea şi depăşirea Planului de Stat pe cel de al il-lea trimestru. Ei au reuşit ca până în ziua de 21 Mai, deci cu 10 zile înainte de termen să împlinească programul de producţie prevăzut pentru întreaga lună Mai. În întrecere s-au evidenţiat: la furnalul Nr. 1, prim-topitorul Moise Ion Goagă, distins cu „Medalia Muncii”, Sasu Alexandru, muncitor la rină şi Preşcu Petre muncitor la tipare; la furnalul Nr. 3, prim-topitorul Păcurar Aurel şi Simeria Iosif de la rină, iar la furnalul Nr. 4, prim-topitorul Munteanu Lepadat. Cazan Ştefan, muncitor la tipare, U.T.M - istul Olaru Vasile, şeful echipei de încărcare a furnalului Nr. 4, Siriteanu Constantin distins cu „Medalia Muncii”, şeful echipei cuptorului de prăjit minereu. U.T.M.-istul Poenaru Ion, deja funicular şi U.T.M.-istul Moisac Iosif dela silozurile de minereu. C. Butanche coresp. Din ziua de 26 Mai Oteletrii dela I. S. S.Hunedoara » lucrează în contul lunii Iulie — Furnaliștii produc din ziua de 21 Mai în contul lunii Iunie Din activitatea Comitetelor Provizorii La Mangalia s'au amenajat 27 case de odihnă pentru oamenii muncii Sub îngrijirea permanentă a Comitetului Provizoriu Judeţean Constanţa s’au efectuat la Mangalia lucrări de renovare şi amenajare a vilelor, în scopul de a asigura condiţiuni bune de odihnă muncitorilor care îşi vor face concediul la mare. Până în prezent au fost amenajate 27 de vile care cuprind 588 de camere precum şi numeroase săli de lectură. In vederea mobilării vilelor au şi sosit din Bucureşti 5 vagoane cu mobilă care a fost repartizată vilelor. In fiecare cameră se găseşte un pat cu somieră, noptieră, şifonier, masă, scaune, cuier şi chiuvetă de faianţă. Datorită sprijinului comitetului Provizoriu cât şi eforturilor depuse de muncitori, amenajările au fost terminate cu mult înaintea termenului fixat. Toate cheltuielile făcute cu acest prilej au fost suportate de Confederaţia Generală a Muncii. Au fost totodată amenajate şi două restaurante care se vor deschide de îndată ce muncitorii vor începe a sosi în localitate. Restaurantele au şi fost aprovizionate de către C. G. M. cu produsele alimentare necesare. Odată cu pregătirile făcute în vederea cazării muncitorilor, U.F.D.R.-istele şi U.T.M.iştii din Mangalia au muncit voluntar la înfrumuseţarea ceasului. Tot la cot cu muncitorii Primăriei, ei au reparat străzile, au văruit pomii, au amenajat grădinile. Toate acestea au contribuit la #.chimb£*'ea înfăţişării staţiunii. C. Constantinescu coresp. voluntar Comitetul Provizoriu Fălciu a luat iniţiativa de a valorifica isvoarele minerale din comuna Drânceni In comuna Drânceni-Fălciu există nişte isvoare de apă minerală care n’au fost încă utilizate. Existenţa acestor isvoare era cunoscută organelor administrative din trecut. Dar desinteresul acestor organe cât şi birocratismul au făcut ca aceste isvoare minerale care puteau fi atât de folositoare oamenilor suferinzi să fie lăsate în totală părăsire. Comitetul Provizoriu al judeţului Fălciu şi-a programat în planul său de muncă pe luna aceasta, începerea lucrărilor de amenajare, prin care Isvoarele vor fi puse la dispoziţia muncitorilor suferinzi. Alte informaţii în pagina II l-a La Gospodăriile Agricole de Stat Portăreşti şi Şegarcea din judeţul Dolj s-a terminat prăşitul la porumb, floarea soarelui şi fasole • Muncitorii de la Gospodăriile Agricole de Stat Portăreşti şi Şegarcea, din jud. Dolj, au terminat zilele trecute prăşitul la porumb, floarea soarelui şi fasole. La Gospodăria Agricolă de Stat din Portăreşti s’au prăşit 116 ha. porumb, 5,5 ha. fasole şi 74 ha. floarea soarelui. Şi la Gospodăria Agricolă de Stat din Bârca a fost terminată prima praşilă la porumb, floarea soarelui şi fasole. Muncitorii şi conducerile Gospodăriilor se pregătesc acum pentru campania secerişului. La secţia mecanică a Gospodăriei Agricole de Stat Portăreşti, se lucrează acum la revizuirea tractoarelor şi repararea maşinilor şi uneltelor agricole. Muncitorii de la secţia mecanică a Gospodăriei Agricole de Stat din Portăreşti au chemat la întrecere pe muncitorii secţiei mecanice a Gospodăriei Agricole de Stat din Băileşti pentru terminarea la vreme a lucrărilor de revizuire și reparație. • SA ŞTIE BINE FIECARE TOVARĂȘ CUM S’AU SCHIMBAT JUDECĂŢILE. Consfătuirea agitatoarei Constanţa Dincă cu muncitoarele dela atelierele No. 55 Benzi de iin C.A.M. Belvedere. (pag- 3-a) • ŢARANII MIJLOCAŞI ALĂTURI DE CEI SĂRĂCI SE BUCURĂ DE AJUTORUL CLASEI MUNCITOARE. (pag. 3-a) • Din experiența P.C. (b) al U.R.S.S. LEGĂTURA CU MASSELE — ISVORUL INVINCIBILITĂȚII PARTIDULUI BOLȘEVIC de prof. M. VOLIN (pag. 3-a) • CONGRESUL PARTIDULUI COMUNIST CEHOSLOVAC. (pag- 6*a) CITITI IN CORPUL ZIARULUI: Scrisoarea adresata tovarășului Stalin de către cel de al IX-lea Congres al Partidului Comunist Cehoslovac PRAGA 29 (Agerpres). — CETEKA transmite : Presa cehoslovacă a publicat la 28 Mai mesajul de salut către tovarășul Stalin, adoptat la 27 Mai de cel de-al 9-lea congres al Partidului Comunist Cehoslovac. Iată textul mesajului: „SCUMPE TOVARASE STALIN! Al 9-lea congres al Partidului Comunist Cehoslovac vă transmite cel mai călduros salut. Al 9-lea congres al nostru s’a întrunit după glorioasa victorie asupra reacţiunii dobândită în Februarie 1948 de clasa muncitoare şi poporul muncitor din ţara noastră sub conducerea Partidului Comunist Cehoslovac. Congresul s’a întrunit în momentul când poporul cehoslovac a păşit cu curaj pe drumul socialismului — drum care a fost curăţit în urma victoriei din Februarie, încă de pe acum dorinţa poporului muncitor de a aduce la îndeplinire primul nostru plan cincinal se ma nifestă cu toată amploarea. Angajamentele pe care şi le-au luat muncitorii şi ţăranii în cinstea celui de-al 9-lea congres al Partidului, amploarea întrecerii socialiste şi sporirea numărului muncitorilor de şoc constitue cea mai bună dovadă a desvoltării iniţiativei oamenilor muncii, care au devenit stăpânii ţării lor. Făcând bilanţul rezultatelor victorioase şi îmbucurătoare ale eforturilor noastre actuale, noi ne dăm pe deplin seama ce rol nepreţuit a jucat Uniunea Sovietică în istoria poporului nostru, cât de mare a fost contribuţia ei la realizarea succeselor noastre. Tocmai Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a fost aceea care a înlesnit în mod hotărîtor eliberarea popoarelor ceh şi slovac. Sub influenţa ei, a luat fiinţă în 1920—1921 Partidul nostru — primul partid cu adevărat marxist-leninist al clasei noastre muncitoare. Partidul nostru s’a putut desvolta într’un partid de tip bolşevic şi a putut învinge numai pentrucă, acumulând experienţa propriei sale lupte revoluţionare, el a învăţat totodată din experienţa revoluţiei ruse — cea mai bogată experienţă a avantgărzii clasei muncitoare internaţionale — Partidul Comunist (b) al Uniunii Sovietice — şi dela d-voastră personal, scumpe tovarăşe Stalin. Şi dacă noi putem păşi spre socialism în condiţiuni mai favorabile decât a păşit poporul sovietic, dacă noi am evitat sacrificiile sângeroase ale războiului civil, aceasta o datorăm exclusiv Uniunii Sovietice, a cărei vitează armată şi-a vărsat sângele şi pentru noi, a nimicit pe invadatorii hitlerişti şi i-a izgonit din ţara noastră. Armata Sovietică a desăvârşit lupta de eliberare a poporului nostru şi a dat posibilitate popoarelor din Republica Cehoslovaca să-şi orânduiască afacerile interne şi felul lor de trai, conform voinţei lor. Armata Sovietică ne-a salvat de intervenţia puterilor occidentale imperialiste în desvoltarea statului nostru democrat popular. Noi ne dăm pe deplin seama de importanţa colaborării cu Uniunea Sovietică în eforturile noastre de construire a socialismului, de importanţa marelui ajutor material pe care ea îl dă economiei noastre, de importanţa marii forţe a Uniunii Sovietice pentru securitatea noastră. Puternica Uniune Sovietică ne apără pe noi şi munca noastră constructivă de ura imperialiştilor. Pentru oamenii muncii din lumea întreagă şi pentru noi de asemenea, Uniunea Sovietică este garanţia menţinerii unei păci trainice, pe care noi toţi o dorim cu ardoare. Noi ne dăm pe deplin seama că fără Uniunea Sovietică, fără ajutorul ei, noi nu puteam construi şi realiza socialismul în ţara noastră. De toate acestea noi ne reamintim astăzi când facem bilanţul luptei victorioase a Partidului nostru şi încă odată, scumpe tovarăşe Stalin, noi exprimăm profunda recunoştinţă a poporului nostru faţă de Uniunea Sovietică şi faţă de dv. personal pentru eliberarea Patriei noastre şi pentru marele ajutor dat refacerii Republicii Cehoslovace libere şi independente. Cel de-al 9-lea congres al nostru mobilizează Partidul pentru îndeplinirea mai departe a marilor sarcini constructive ale primului plan cincinal, pentru lupta mai departe împotriva rămăşiţelor claselor capitaliste din țara noastră. Congresul constitue un nou pas al Partidului pe calea construirii socialismului în ţara noastră. Pe itot, ca şi până acum, noi ne vom sprijini pe alianţa trainică cu Uniunea Sovietică, vom studia bogata experienţă a poporului sovietic condus de gloriosul Partid Comunist (b) al Uniunii Sovietice. De aceea, şi pe viitor noi vom întări şi adânci alianţa frăţească între popoarele Uniunii Sovietice şi Republicii Cehoslovace. Vom sta credincioşi alături de Uniunea Sovietică in rândurile lagărului mondial antiimperialist în lupta pentru pace. Vom întări neîncetat in Partidul nostru şi în întreg poporul cehoslovac ideea internaţionalismului, a frăţiei internaţionale a clasei muncitoare şi a tuturor oamenilor muncii strâns uniţi într’un front socialist unic al partidelor comuniste şi muncitoreşti, sub conducerea Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice. Trăiască alianţa trainică dintre popoarele Uniunii Sovietice şi ale Republicii Cehoslovace ! Trăiască Uniunea Sovietică — prima putere socialistă, care conduce lagărul mondial antiimperialist şi apără pacea din lumea întreagă! Trăiască Partidul Comunist (b) al Uniunii Sovietice, călit în lupte, îndrumătorul glorios şi victorios al poporului sovietic ! Trăiască Marele Stalin, înţeleptul conducător al Uniunii Sovietice şi învăţătorul oamenilor muncii din lumea întreagă !”. Şedinţa solemnă a Academiei R. P. R. consacrată sărbătoririi a 150 de ani de la naşterea lui Puşkin — Comunicarea academicianului A. Toma: „Puşkin — făclie peste vremuri" Eri după amiază a avut loc şedinţa solemnă a Academiei R. P. R. consacrată sărbătoririi a 150 de ani de la naşterea marelui poet rus, A. S. Puşkin. La şedinţa solemnă au asistat: prof. dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi preşedinte de onoare al Academiei R.P.R., acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi şi acad. Mihail Sadoveanu, vice-preşedinţi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale; tov. I. Chişinevschi, secretar al C.C. al P.M.R., L. Răutu, Sorin Toma, Ion Pas, membri ai C.C. al P.M.R.; tov. N. Popescu-Doreanu, ministru al învăţământului Public, tov. A. Buican, ministru-adjunct al învăţământului Public. Deasemeni au asistat din partea Ambasadei Uniunii Sovietice, A. V. Zotov, prim consilier de ambasadă, V. A. Karetkin, prim secretar de ambasadă, M. F. Kacalov, al doilea secretar de ambasadă. A asistat deasemeni un număr mare de academicieni, in frunte cu președintele Academiei R.P.R., prof. Traian Săvulescu, precum şi scriitori, artişti, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai organizaţiilor de massă, etc. Academicianul A. Toma a făcut o comunicare cu titlul „Puşkin-făclie peste vremuri”. D-sa a conturat personalitatea şi opera lui Puşkin, sublimând însemnătatea universală a creaţiunii sale înoitoare. Puşkin a fost cel dintâi scriitor rus care a scos la lumină, în opere literare culte, bogăţia sufletului popular, năzuinţele spre libertate şi progres ale poporului. In acela timp, Puşkin a fost un genial deschizător de drum în literatura universală, inaugurând marea tradiţie a realismului, care avea sâ influenţeze atât de mult literatura de mai târziu, cea rusească precum şi cea apuseană. Conferenţiarul a subliniat vigurosul protest împotriva tiraniei ţariste, împotriva celor ce ţineau în mizerie satele, împotriva celor ce asupreau noroadele, cuprins în cele mai bune opere ale poetului. D-sa a arătat apoi de câtă dragoste este înconjurat azi Pușkin în Uniunea Sovietică, cât de mult este răspândit, citit, interpretat acest genial scriitor de popoarele care şi-au găsit abia sub regimul sovietic, libertatea pe care cuteza s’o viseze Puşkin. Acad. A. Toma a înfăţişat apoi puternica Înrâurire pe care a avut-o opera lui Puşkin asupra literaturii române mai vechi precum şi Înalta preţuire ce i se acordă lui Puşkin azi, în ţara noastră, când operele ii sunt tălmăcite şi publicate în cele mai răspândite ziare şi reviste, în cărţi editate de cele mai mari edituri, iar lucrările muzicale inspirate din Puşkin sunt reprezentate cu mare succes pe scena Operei de Stat. In încheerea comunicării sale, vorbitorul spune : „Noi, omagiind azi pe cel mai genial scriitor al Rusiei şi izvoditor al acelei gândiri ruse aruncate măreţ în balanţa lumii, omagiem în acelaş timp geniul poporului care l-a născut — şi al cărui sol spre omenire a fost Puşkin. In numele noiil noastre culturi, soră cu cea a omului liber sovietic, — slavă poporului lui Puşkin şi Gorki, al lui Lenin şi Stalin”. După o scurtă suspendare Academia a ţinut şedinţă d lucru. Academicianul A. Toma rostindu-şi comunicarea.