Scȃnteia, iunie 1949 (Anul 18, nr. 1439-1463)

1949-06-01 / nr. 1439

Spre noi succese in activitatea Comitetelor Provizorii N’au tre­cut nici două luni dela in­stalarea Co­mitetelor Provizorii Ju­detene care pregătesc ac­tivitatea vii­toarelor Sfaturi Populare. Se poate spune totuşi ca existenta Comitetelor Provizorii se face simţită cu putere. Trecerea puterii de Stat pe plan local din mâna vechilor organe, în cea a re­prezentanţilor direcţi ai clasei muncitoare şi ţărănimii mun­citoare, a constituit nu numai o serioasă îmbunătăţire a muncii de gospodărire a ju­deţelor, dar a dat un puter­nic avânt iniţiativei crea­toare a poporului, mobili­zând massele largi în lupta pentru transformarea socia­listă a ţării noastre. Cele câteva săptămâni de activi­tate a Comitetelor Provizorii Judeţene arată că în general acestea au înţeles rolul Sfa­turilor Populare, au intrat bine în problemele gospo­dăriei locale, în chestiunile care frământă populaţia şi care cad în sarcina lor. In această scurtă perioadă, Co­mitetele Provizorii au trecut un examen greu, acela al campaniei însămânţărilor de primăvară, când atât din punct de vedere al mobili­zării ţărănimii muncitoare pentru reuşita lor deplină, cât şi din acela al luptei îm­potriva sabotajului chiabu­­resc, ele şi-au îndeplinit cu succes sarcinile de organe ale dictaturii proletariate lui. Aşa, de pildă, judeţul Dolj care până la instalarea Comitetului Provizoriu era codaş, a ajuns să se situeze printre judeţele fruntaşe în realizarea planului de în­­sămânţări. Mobilizaţi de Co­mitetul Provizoriu, ţăranii săraci din Satu-Mare au demascat pe chiaburii care încercau să saboteze pla­nul şi i-au dat pe mâna justiţiei populare. Bine­în­ţeles că pretutindeni unde s-au obţinut asemenea suc­cese, ele sunt strâns legate de ajutorul primit din partea organizaţiilor de Partid. Dar campania însămân­­ţărilor nu este singurul suc­ces al Comitetelor Provi­zorii. Prin însăşi caracterul profund democratic şi popu­lar al acestor organe, prin faptul că ele asigură par­ticiparea nemijlocită a mas­­selor largi la conducerea treburilor obşteşti, la gospo­dărirea ţării, ele au deter­minat în toate domeniile vieţii publice — şi mai cu seamă acolo unde a existat o strânsă legătură cu mas­sele — o mare înviorare, au trezit la viaţă nenumărate energii din sânul poporului, au scos la iveală sumedenie de iniţiative pornite din conştiinţa că ele nu folosesc exploatatorilor, ci sunt în interesul obştesc al oame­nilor muncii. Buna compo­ziţie de clasă a Comitetelor, faptul că sunt compuse din fii şi fiice ale clasei munci­toare şi ţărănimii munci­toare, oameni cinstiţi şi cu dragoste de popor, a făcut ca, în ciuda inexperienţei, ele să se dovedească a fi în majoritatea cazurilor, cele mai bune echipe de condu­cere pe care judeţele le-au avut vreodată în ţara noa­stră. Aceste nouă conduceri au început să lovească în birocraţia care mai există încă în administraţia locală. O sumedenie de chestiuni urgente, de interes local ce aglomerau serviciile Mini­sterelor, îngreunând ast­fel rezolvarea nevoilor cetă­ţenilor, au început să fie re­zolvate de organele locale, întreprinderi lăsate în pără­sire ani dearândul, sunt puse in funcţiune în interesul des­voltării locale. Aşa s’a în­tâmplat cu o fabrică de var din jud. Prahova, care are o capacitate de producţie de 50 vagoane pe lună. Băile Săcelu, demult părăsite, au fost amenajate de Comite­tul Provizoriu al jud. Gorj şi electrificate, aducându-se curent de la 15 km. întreaga lucrare care va fi terminată peste câteva zile, a fost exe­cutată prin muncă voluntară şi din economii de materiale. Resurse de care burgheziei şi moşierimii nici prin gând nu le-ar fi trecut să se ocupe, sunt descoperite de nouii gospo­dari ai judeţelor noastre. In judeţul Cluj, de pildă, se afla zăcăminte miniere nefolosite. Comitetul Provizoriu Jude­ţean a luat iniţiativa de a scoate cărbuni din aceste mine. Deasemeni, s’a iniţiat înfiinţarea unor întreprin­deri cari să se ocupe cu extragerea de îngrăşăminte chimice, a carbonatului de calciu care se găseşte în comunele din plasa Ar­­ghileşti. In multe judeţe, cetăţenii mobilizaţi în acţiuni de muncă voluntară, contribuie la buna gospodărire a avutului ob­ştesc, la îmbogăţirea lui. In Maramureş, pentru mă­rirea suprafeţelor de teren de păşune s-a întreprins o ac­ţiune de curăţire a golurilor de munte. Se vor curăţa 1000 ha, din care 500 cu fonduri date de Ministerul Agricul­turii şi 500 prin muncă vo­luntară. La Focşani a fost dublat debitul apei prin cu­răţirea conductelor. In nenu­mărate alte locuri se semna­lează acţiuni de reparare de drumuri, de şosele, tot felul de îmbunătăţiri, aduse regiu­nii şi vieţii cetăţenilor. Urmărind zilnic lista reali-­ zărilor Comitetelor Provizo-­ rii, putem avea imaginea în-1 floririi tot mai mari a ţării­ noast ., pe măsură ce mas-j sele de muncitori şi ţărani muncitori vor învăţa să gos­podărească din ce în ce mai bine. Pentru a-şi îmbunătăţi ne­contenit munca, Comitetele Provizorii trebue să tragă în­văţăminte din lipsurile de până acum. Ele trebue să în­veţe necontenit, mai ales din bogata experienţă sovietică, precum şi din propria expe­rienţă. In primul rând ele trebue să îşi însuşească metodele so­cialiste de conducere, metode despre care vorbeşte cu dea­­mănuntul tovarăşul Stalin în „Problemele leninismului“, în­­ capitolele „Despre sarcinile cadrelor conducătoare din e­­conomie“ şi „Situaţie nouă, sarcini noui în domeniul con­strucţiei economice“ („Pro­blemele leninismului“, Editura P. M. R, ediţia II-a, 1948, pag. 520—563). Pentru ca­drele administrative, însuşi­rea metodelor socialiste de conducere este o chestiune de tot atât de mare însemnătate ca şi pentru cadrele din do­meniul economiei. A conduce nu înseamnă a semna hârtii. Pentru a putea conduce în adevăr, e necesar să cunoşti adânc toate problemele le­gate de unitatea pe care eşti chemat s-o conduci, să devii stăpân pe materie, un adevă­rat specialist, să împărţi just munca, să asiguri un riguros control al executării sarcini­lor. Preşedinţii de Comitete Provizorii vor trebui să ţină seama de Decizia Consiliului de Miniştri în legătură cu desfăşurarea executării Pla­nului de Stat pe 1949, care după ce subliniază că în R. P. R. condiţiunile econo­mice cer ca să se conducă şi să se lucreze într’un mod nou, precizează că e vorba despre o conducere nu gene­rală, ci concretă, legată de o­­biect, că trebuesc atacate toate problemele într’un spi­rit gospodăresc, că e nece­sar să se pătrundă în deta­liile şi tehnica lucrului. Comitetele Provizorii tre­bue să muncească planificat, să știe să aleagă din noianul de probleme pe cele mai im­portante, să ducă la bun sfâr­șit o treabă începută, nu să lase baltă azi ce s’a început ori, pentru a începe altceva ce o să cadă baltă mâine. Principala sarcină a Comite­telor Provizorii este contri­buţia lor la realizarea şi de­păşirea Planului de Stat. Aceasta trebue să fie preo­cuparea lor permanentă, evi­tând greşala de a se lăsa an­trenate în alte iniţiative în dauna Planului de Stat. O altă sarcină importantă este pregătirea muncilor a­­gricole de vară. In vederea acestor munci, Comitetele Provizorii trebue să vegheze ca batozele să fie reparate atât la S. M. T., Gospodării Agricole de Stat, cât şi la gospodăriile particulare. In scopul bunei întreţineri a semănăturilor, ele trebue să mobilizeze massa ţărani­lor muncitori pentru efectua­rea la timp a muncilor de plivit şi prăşit. Trebue intensificată munca de culturalizare a masselor, de educare ştiinţifică a lor, de combatere a svonurilor şi a propagandei duşmănoase în rândurile populaţiei înapo­iate. Partea a ll-a în numărul viitor 6 PAGINI 4 IEI Miercuri 1 Iunie 1949 SERIA III ANUL XVIII No. 1439 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VĂ! Alte răspunsuri la chemarea la întrecere a muncitorilor din întreprinderile fruntaşe ,,Nici o echipă de mineri in afara întrecerii, nici o echipă sub normă” Sub această lozincă, minerii chia Sorecani pornesc la întrecere socialistă pentru împlinirea sarcinilor ce le revin în cadrul Planului de Stat pe cel de al doilea trimestru Ca răspuns la chemarea adunare generală — au ho- Stat pe cel de al doilea tri­­muncitorilor din întreprinde- tărît să pornească noul între- mestru al anului, rile fruntaşe, minerii dela So- ceri pentru realizarea sarci- Iată textul moţiunii votate recani-Cluj — întruniţi în nilor prevăzute de Planul de cu acest prilej : „Noi muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la minele Şorecani, răspunzând chemării la întrecere socialistă făcută de către muncitorii fruntaşi în producţie, prin ziarul „Scânteia”, conştienţi că numai prin întrecere socialistă vom putea îndeplini cu succes sarcinile ce ne revin de a îndeplini şi depăşi Planul de Stat pe cel de al doilea trimestru, pornim noui întreceri luându-ne următoarele anga­­jamente: 1) Sa depăşim Planul pe cel de al doilea 6) Să realizăm economii de materiale, trimestru cu cel puţin 5%. 7) să reducem timpii morţi. 2) Să ridicăm productivitatea muncii cu 5%. g) Să reducem procentul de absenţe şi nu. 3) Să îmbunătăţim calitatea cărbunelui, târzieri 4) Să introducem noui metode de muncă. . . 5) Să m­grijim utilajul şi să facem la timp »* ** are act.m deschidere şi rezerve de reparaţiile­ cărbune pentru viitor. Pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat pe trimestrul al doilea, sub conducerea P. M. R. şi sub îndrumarea sindicatului, lozinca noastră să fie: „NICI O ECHIPA DE MINERI IN AFARA ÎNTRECERII, NICI O ECHIPA SUB NORMA“. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la minele Şorocani HUNEDOARA, (prin telefon). — Chemarea la întrecere, adresată tovarăşilor lor de către muncitorii din întreprinderile fruntaşe pen­tru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe cel de al doilea trimestru, a însufleţit şi mai mult pe muncitorii şi tehnicienii de la Uzinele I. S. S.­Hunedoara. Luptând cu hotărîre în cadrul celei de a doua etape a întrecerii sub lozinca „O ŞARJA PE SCHIMB, OŢEL DE BUNA CA­LITATE", muncitorii şi tehnicienii oţelari au obţinut o nouă victorie în producţie. Până în ziua de 26 Mai ei au îndeplinit progra­mul de producţie prevăzut pentru luna Iu­nie, începând din ziua de 27 Mai, orele 7 dimineaţa, oţelarii produc în contul pro­gramului lunii Iulie. Numeroase echipe de oţelari s-au evidenţiat în întrecere în mod deosebit, înregistrând importame depăşiri de norme. Echipa condusă de prim-topito­­rul Ilea Ion, a depăşit norma cu 47,36o/n. Echipa Simeria Gh. cu 40 42%, iar echipa lui Petroescu Ion cu 28,300/,,. Depăşiri însemnate au obţinut şi echipele de oţelari din schimbul III. Echipa prim­­topitorului Andruţ Gh. a depăşit norma cu 40 le/s, echipa Marişca Partenie cu 10,21%, iar echipa Poia Gheorghe a dat 14,620/0 peste normă. Echipele din schimbul II au obţinut următoarele depăşiri: echipa tov. Horvat Haladar, decorat cu­­„Ordinul Muncii” clasa II-a, a depăşit norma cu 23,18%, echipa Şerban Iosif cu 7,176/0 şi echipa Roşeanu Andrei cu 2,45%. In întrecerea dintre schimburi, s’a si­tuat în frunte schimbul 1, care a realizat o depă­şire de normă de 38 36o/„ El este urmat de schim­bul III, cu 21,68% depăşire de normă şi de schim­bul II, cu 10,93o/0 depăşire de normă. Muncitorii şi tehnicienii jurnalişti dela Uzinele I. S. Sf­ Hunedoara, au obţinut şi ei succese însemnate în lupta pentru împlinirea şi depăşirea Planului de Stat pe cel de al il-lea trimestru. Ei au reuşit ca până în ziua de 21 Mai, deci cu 10 zile înainte de termen să împlinească programul de producţie pre­văzut pentru întreaga lună Mai. În întrecere s-au evidenţiat: la furnalul Nr. 1, prim-topitorul Moise Ion Goagă, distins cu „Me­dalia Muncii”, Sasu Alexandru, muncitor la rină şi Preşcu Petre muncitor la tipare; la furnalul Nr. 3, prim-topitorul Păcurar Aurel şi Simeria Iosif de la rină, iar la furnalul Nr. 4, prim-topitorul Munteanu Lepadat. Cazan Ştefan, muncitor la tipare, U.T.M - istu­l Olaru Vasile, şeful echipei de încărcare a furnalului Nr. 4, Siriteanu Constantin distins cu „Medalia Muncii”, şeful echipei cuptorului de pră­jit minereu. U.T.M.-istul Poenaru Ion, deja funi­cular şi U.T.M.-istul Moisac Iosif dela silozurile de minereu. C. Butanche coresp. Din ziua de 26 Mai Oteletrii dela I. S. S.­Hunedoara » lucrează în contul lunii Iulie — Furnaliștii produc din ziua de 21 Mai în contul lunii Iunie Din activitatea Comitetelor Provizorii La Mangalia s'au amenajat 27 case de odihnă pentru oamenii muncii Sub îngrijirea permanentă a Comitetului Provizoriu Ju­deţean Constanţa s’au efec­tuat la Mangalia lucrări de renovare şi amenajare a vile­lor, în scopul de a asigura condiţiuni bune de odihnă muncitorilor care îşi vor face concediul la mare. Până în prezent au fost amenajate 27 de vile care cu­prind 588 de camere precum şi numeroase săli de lectură. In vederea mobilării vilelor au şi sosit din Bucureşti 5 vagoane cu mobilă care a fost repartizată vilelor. In fiecare cameră se găse­şte un pat cu somieră, nopti­eră, şifonier, masă, scaune, cuier şi chiuvetă de faianţă. Datorită sprijinului comite­tului Provizoriu cât şi efortu­rilor depuse de muncitori, a­­menajările au fost terminate cu mult înaintea termenului fixat. Toate cheltuielile făcu­te cu acest prilej au fost su­portate de Confederaţia Ge­nerală a Muncii. Au fost tot­odată amenajate şi două res­taurante care se vor deschide de îndată ce muncitorii vor începe a sosi în localitate. Restaurantele au şi fost apro­vizionate de către C. G. M. cu produsele alimentare nece­sare. Odată cu pregătirile făcute în vederea cazării muncitori­lor, U.F.D.R.-istele şi U.T.M.­­iştii din Mangalia au mun­cit voluntar la înfrumuse­ţarea ceasului. Tot la cot cu muncitorii Primăriei, ei au reparat străzile, au văruit pomii, au amenajat grădinile. Toate acestea au contribuit la #.chimb£*'ea înfăţişării sta­ţiunii. C. Constantinescu coresp. voluntar Comitetul Provizoriu Fălciu a luat iniţiativa de a valorifica isvoarele minerale din comuna Drânceni In comuna Drânceni-Fălciu există nişte isvoare de apă minerală care n’au fost încă utilizate. Existenţa acestor isvoare era cunoscută orga­nelor administrative din tre­cut. Dar desinteresul acestor organe cât şi birocratismul au făcut ca aceste isvoare minerale care puteau fi atât de folositoare oamenilor su­ferinzi să fie lăsate în totală părăsire. Comitetul Provizoriu al ju­deţului Fălciu şi-a progra­mat în planul său de muncă pe luna aceasta, începerea lucrărilor de amenajare, prin care Isvoarele vor fi puse la dispoziţia muncitorilor sufe­rinzi. Alte informaţii în pagina II l-a La Gospodăriile Agricole de Stat Portăreşti şi Şegarcea din judeţul Dolj s-a terminat prăşitul la porumb, floarea soarelui şi fasole • Muncitorii de la Gospodării­le Agricole de Stat Portăreşti şi Şegarcea, din jud. Dolj, au terminat zilele trecute prăşi­tul la porumb, floarea soare­lui şi fasole. La Gospodăria Agricolă de Stat din Portăreşti s’au pră­şit 116 ha. porumb, 5,5 ha. fasole şi 74 ha. floarea soa­relui. Şi la Gospodăria Agricolă de Stat din Bârca a fost ter­minată prima praşilă la po­rumb, floarea soarelui şi fa­sole. Muncitorii şi conducerile Gospodăriilor se pregătesc acum pentru campania sece­rişului. La secţia mecanică a Gospodăriei Agricole de Stat Portăreşti, se lucrează acum la revizuirea tractoarelor şi repararea maşinilor şi unelte­lor agricole. Muncitorii de la secţia me­­canică a Gospodăriei Agri­cole de Stat din Portăreşti au chemat la întrecere pe muncitorii secţiei mecanice a Gospodăriei Agricole de Stat din Băileşti pentru termina­­rea la vreme a lucrărilor de revizuire și reparație. • SA ŞTIE BINE FIECARE TOVARĂȘ CUM S’AU SCHIMBAT JUDECĂŢILE. Consfătuirea agitatoarei Constanţa Dincă cu muncitoarele dela atelierele No. 55 Benzi de ii­n C.A.M. Belvedere. (pag- 3-a) • ŢARANII MIJLOCAŞI ALĂTURI DE CEI SĂRĂCI SE BUCURĂ DE AJUTORUL CLASEI MUNCITOARE. (pag. 3-a) • Din experiența P.C. (b) al U.R.S.S. LE­GĂTURA CU MASSELE — ISVORUL INVINCI­BILITĂȚII PARTIDULUI BOLȘEVIC­ de prof. M. VOLIN (pag. 3-a) • CONGRESUL PARTIDULUI COMUNIST­ CEHOSLOVAC. (pag- 6*a) CITITI IN CORPUL ZIARULUI: Scrisoarea adresata tovarășului Stalin de către cel de al IX-lea Congres al Partidului Comunist Cehoslovac PRAGA 29 (Agerpres). — CETEKA transmite : Presa cehoslovacă a publi­cat la 28 Mai mesajul de sa­lut către tovarășul Stalin, adoptat la 27 Mai de cel de-al 9-lea congres al Partidului Comunist Cehoslovac. Iată textul mesajului: „SCUMPE TOVARASE STALIN! Al 9-lea congres al Partidu­lui Comunist Cehoslovac vă transmite cel mai călduros salut. Al 9-lea congres al nostru s’a întrunit după glorioasa victorie asupra reacţiunii do­bândită în Februarie 1948 de clasa muncitoare şi poporul muncitor din ţara noastră sub conducerea Partidului Comu­nist Cehoslovac. Congresul s’a întrunit în momentul când poporul cehoslovac a păşit cu curaj pe drumul socialismu­lui — drum care a fost cură­ţit în urma victoriei din Fe­bruarie, încă de pe acum do­rinţa poporului muncitor de a aduce la îndeplinire primul nostru plan cincinal se ma­ nifestă cu toată amploarea. Angajamentele pe care şi le-au luat muncitorii şi ţăra­nii în cinstea celui de-al 9-lea congres al Partidului, amploa­rea întrecerii socialiste şi sporirea numărului muncito­rilor de şoc constitue cea mai bună dovadă a desvoltării ini­ţiativei oamenilor muncii, care au devenit stăpânii ţării lor. Făcând bilanţul rezultatelor victorioase şi îmbucurătoare ale eforturilor noastre actua­le, noi ne dăm pe deplin sea­ma ce rol nepreţuit a jucat Uniunea Sovietică în istoria poporului nostru, cât de mare a fost contribuţia ei la reali­zarea succeselor noastre. Tocmai Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a fost aceea care a înlesnit în mod hotărîtor eliberarea po­poarelor ceh şi slovac. Sub in­fluenţa ei, a luat fiinţă în 1920—1921 Partidul nostru — primul partid cu adevărat marxist-leninist al clasei noastre muncitoare. Partidul nostru s’a putut desvolta în­tr’un partid de tip bolşevic şi a putut învinge numai pentru­­că, acumulând experienţa propriei sale lupte revoluţio­nare, el a învăţat totodată din experienţa revoluţiei ru­se — cea mai bogată expe­rienţă a avantgărzii clasei muncitoare internaţionale — Partidul Comunist (b) al Uniunii Sovietice — şi dela d-voastră personal, scumpe tovarăşe Stalin. Şi dacă noi putem păşi spre socialism în condiţiuni mai favorabile decât a păşit poporul sovietic, dacă noi am evitat sacrificiile sângeroase ale războiului civil, aceasta o datorăm exclusiv Uniunii So­vietice, a cărei vitează arma­tă şi-a vărsat sângele şi pen­tru noi, a nimicit pe invada­torii hitlerişti şi i-a izgonit din ţara noastră. Armata So­vietică a desăvârşit lupta de eliberare a poporului nostru şi a dat posibilitate popoare­lor din Republica Cehoslova­ca să-şi orânduiască aface­rile interne şi felul lor de trai, conform voinţei lor. Ar­mata Sovietică ne-a salvat de intervenţia puterilor occi­dentale imperialiste în des­­voltarea statului nostru de­mocrat popular. Noi ne dăm pe deplin sea­ma de importanţa colaborării cu Uniunea Sovietică în efor­turile noastre de construire a socialismului, de importanţa marelui ajutor material pe care ea îl dă economiei noas­tre, de importanţa marii for­ţe a Uniunii Sovietice pentru securitatea noastră. Puterni­ca Uniune Sovietică ne apără pe noi şi munca noastră con­structivă de ura imperialişti­lor. Pentru oamenii muncii din lumea întreagă şi pentru noi de asemenea, Uniunea Sovie­tică este garanţia menţinerii unei păci trainice, pe care noi toţi o dorim cu ardoare. Noi ne dăm pe deplin seama că fără Uniunea Sovietică, fără ajutorul ei, noi nu puteam construi şi realiza socialismul în ţara noastră. De toate acestea noi ne re­amintim astăzi când facem bilanţul luptei victorioase a Partidului nostru şi încă oda­tă, scumpe tovarăşe Stalin, noi exprimăm profunda recu­noştinţă a poporului nostru faţă de Uniunea Sovietică şi faţă de dv. personal pentru eliberarea Patriei noastre şi pentru marele ajutor dat re­facerii Republicii Cehoslova­ce libere şi independente. Cel de-al 9-lea congres al nostru mobilizează Partidul pentru îndeplinirea mai de­parte a marilor sarcini con­structive ale primului plan cincinal, pentru lupta mai de­parte împotriva rămăşiţelor claselor capitaliste din țara noastră. Congresul constitue un nou pas al Partidului pe calea construirii socialismu­lui în ţara noastră. Pe itot, ca şi până acum, noi ne vom sprijini pe alian­ţa trainică cu Uniunea Sovie­tică, vom studia bogata ex­perienţă a poporului sovietic condus de gloriosul Partid Comunist (b) al Uniunii So­vietice. De aceea, şi pe viitor noi vom întări şi adânci alian­ţa frăţească între popoarele Uniunii Sovietice şi Republicii Cehoslovace. Vom sta cre­dincioşi alături de Uniunea Sovietică in rândurile lagăru­lui mondial antiimperialist în lupta pentru pace. Vom întări neîncetat in Partidul nostru şi în întreg poporul cehoslovac ideea in­ternaţionalismului, a frăţiei internaţionale a clasei mun­citoare şi a tuturor oameni­lor muncii strâns uniţi într’un front socialist unic al parti­delor comuniste şi muncito­reşti, sub conducerea Parti­dului Comunist (b) al Uniunii Sovietice. Trăiască alianţa trainică dintre popoarele Uniunii So­vietice şi ale Republicii Ceho­slovace ! Trăiască Uniunea Sovietică — prima putere socialistă, care conduce lagărul mondial antiimperialist şi apără pacea din lumea întreagă! Trăiască Partidul Comunist (b) al Uniunii Sovietice, călit în lupte, îndrumătorul glorios şi victorios al poporului so­vietic ! Trăiască Marele Stalin, în­ţeleptul conducător al Uniunii Sovietice şi învăţătorul oa­menilor muncii din lumea întreagă !”. Şedinţa solemnă a Academiei R. P. R. consacrată sărbătoririi a 150 de ani de la naşterea lui Puşkin — Comunicarea academicianului A. Tom­a: „Puşkin — făclie peste vremuri" Eri după amiază a avut loc şedinţa solemnă a Academiei R. P. R. consacrată sărbăto­ririi a 150 de ani de la naşte­rea marelui poet rus, A. S. Puşkin. La şedinţa solemnă au a­­sistat: prof. dr. C. I. Par­­hon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi preşedinte de onoare al A­­cademiei R.P.R., acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi şi acad. Mihail Sadoveanu, vice-preşe­­dinţi ai Prezidiului Marii A­­dunări Naţionale; tov. I. Chişinevschi, secretar al C.C. al P.M.R., L. Răutu, So­rin Tom­a, Ion Pas, membri ai C.C. al P.M.R.; tov. N. Po­­pescu-Doreanu, ministru al învăţământului Public, tov. A. Buican, ministru-adjunct al învăţământului Public. Deasemeni au asistat din partea Ambasadei Uniunii Sovietice, A. V. Zotov, prim consilier de ambasadă, V. A. Karetkin, prim secretar de ambasadă, M. F. Kac­alov, al doilea secretar de ambasadă. A asistat deasemeni un nu­măr mare de academicieni, in frunte cu președintele Aca­demiei R.P.R., prof. Traian Săvulescu, precum şi scrii­tori, artişti, oameni de ştiin­ţă, reprezentanţi ai organi­zaţiilor de massă, etc. Academicianul A. Toma a făcut o comunicare cu titlul „Puşkin-făclie peste vremuri”. D-sa a conturat personali­tatea şi opera lui Puşkin, sublimând însemnătatea uni­versală a creaţiunii sale înoi­­toare. Puşkin a fost cel dintâi scriitor rus care a scos la lumină, în opere literare cul­te, bogăţia sufletului popular, năzuinţele spre libertate şi progres ale poporului. In ace­la­ timp, Puşkin a fost un genial deschizător de drum în literatura universală, inau­gurând marea tradiţie a rea­lismului, care avea sâ influ­enţeze atât de mult literatura de mai târziu, cea rusească precum şi cea apuseană. Conferenţiarul a subliniat vigurosul protest împotriva tiraniei ţariste, împotriva ce­lor ce ţineau în mizerie sa­tele, împotriva celor ce asu­preau noroadele, cuprins în cele mai bune opere ale poe­tului. D-sa a arătat apoi de câtă dragoste este înconjurat azi Pușkin în Uniunea Sovie­tică, cât de mult este răspân­dit, citit, interpretat acest genial scriitor de popoarele care şi-au găsit abia sub re­gimul sovietic, libertatea pe care cuteza s’o viseze Puşkin. Acad. A. Toma a înfăţişat apoi puternica Înrâurire pe care a avut-o opera lui Puş­kin asupra literaturii române mai vechi precum şi Înalta preţuire ce i se acordă lui Puşkin azi, în ţara noastră, când operele ii sunt tălmăcite şi publicate în cele mai răs­pândite ziare şi reviste, în cărţi editate de cele mai mari edituri, iar lucrările muzicale inspirate din Puşkin sunt re­prezentate cu mare succes pe scena Operei de Stat. In încheerea comunicării sale, vorbitorul spune : „Noi, omagiind azi pe cel mai genial scriitor al Rusiei şi izvoditor al ace­lei gândiri ruse aruncate măreţ în balanţa lumii, omagiem în acelaş timp geniul poporului care l-a născut — şi al cărui sol spre omenire a fost Puşkin. In numele noiil­ noastre culturi, soră cu cea a omului liber sovietic, — slavă poporului lui Puşkin şi Gorki, al lui Lenin şi Stalin”­. După o scurtă suspendare Academia a ţinut şedinţă d lucru. Academicianul A. Toma rostindu-şi comunicarea.

Next