Scȃnteia, iunie 1949 (Anul 18, nr. 1439-1463)
1949-06-10 / nr. 1447
O iniţiativă patriotică de mare însemnătate Lucrul la mai multe maşini . Un fapt nou a apărut în întrecerea socialistă : iniţiativa patriotică a unor muncitori fruntaşi de a trece să lucreze la mai multe maşini odată. Pornită la început în câteva ţesătorii din Capitală, unde muncitoare ca Maria Andrei, Cincă Maria, Boghină Ana, Bratovici Elena şi altele au ajuns — aplicând metodele sovietice de lucru — să lucreze la câte 24 războaie automate odată, mişcarea s-a extins repede în filaturi, unde numeroase muncitoare au trecut la câte şapte părţi de ring. Aproape în acelaş timp, tov. Nicolae Şerbănescu de la uzinele „Republica“ a început lucrul la două strunguri, iar tov. Petre Gheorghe, de la aceeaşi uzină, la doua raboteze. Presa a acordat de la început toată importanţa acestei acţiuni, popularizând larg iniţiativa celor doi muncitori de la „Republica“. Şi de atunci, veştile care vin zilnic din fabrici şi uzine, arată că tot mai mare este numărul muncitorilor care — inspirându-se din metodele avansate de lucru ale muncitorimii sovietice — trec la mai multe maşini, că acţiunea aceasta tinde să devină o adevărată mişcare. Această mişcare a unor muncitori fruntaşi îşi trage rădăcinile din conştiinţa oamenilor că astăzi truda lor nu mai îngraşe pe capitalişti, că din munca lor răsare azi o lume nouă, în care rodul muncii manuale şi intelectuale aparţine celor ce muncesc. Ca printr’o fereastră larg deschisă spre o privelişte minunată, muncitorii din ţara noastră privesc înainte, spre viitorul fericit pe care, cu truda braţelor şi înţelepciunea minţii şi-l făuresc, sub conducerea Partidului, înflăcăraţi de aceste perspective, plini de dorinţa patriotică de a lichida cu un ceas mai devreme rămăşiţele blestematului trecut de exploatare capitalistă, muncitorii din fabrici şi uzine, educaţi de Partid, se întrec să găsească metode mai bune de lucru, care să-i ajute să sporească din ce în ce mai mult producţia şi productivitatea muncii, îmbunătăţindu-şi astfel necontenit condiţiile de trai. Nicicând, sub capitalişti, nu a putut răsări şi creşte o asemenea mişcare. Ici colo, în vreun ungher neştiut de atelier, câte un muncitor se silea să lucreze mai mult, doar-doar va izbuti să câştige atât cât să mai potolească foamea celor dragi. Dar, la plată, muncitorul își dădea repede seama că fiecare efort pe care-l făcea în plus, nu era decât spre folosul exploatatorilor, că singura cale spre o viață îndestulată este aceea indicată de Partid : calea luptei neîmpăcate împotriva capitaliștilor ! Astăzi, când puterea a fost smulsă din mâinile exploatatorilor, când clasa muncitoare, stăpână pe principalele mijloace de producţie industrială, luptă să-şi făurească un viitor fericit, fiecare muncitor simte limpede că muncind mai mult şi mai bine, contribue într’adevăr la îmbunătăţirea propriilor sale condiţii de viaţă, la întărirea şi desvoltarea patriei noastre. Aplicarea noului sistem de salarizare după cantitatea şi calitatea muncii depuse, este şi el un puternic stimulent pentru ca fiecare muncitor să-şi ridice cantitatea şi calitatea producţiei sale. Astfel, tov. Serbanescu Nicolae de la „Republica“, care lucrând la două strunguri a reuşit să depăşească norma cu 215®/», a câştigat, în luna Mai, aproape 21 000 lei, iar muncitorii Lazăr Gheorghe şi Aldica Ion, de la atelierele centrale „Sovrompetrol“-Morenî, care au trecut şi ei la câte două strunguri depăşind simţitor normele, au câştigat de asemenea de două ori mai mult decât atunci când lucrau la un singur strung. Lucrul la mai multe maşini este unul din principalele mijloace de mobilizare a rezervelor interne, existente în fiecare întreprindere. Astfel, se ştie că, încă de pe acum, fabricile şi uzinele noastre duc lipsă de strungari calificaţi. Realizarea Planului de Stat, construirea de nouă fabrici şi uzine, ca şi mărirea necontenită a capacităţii celor existente, va face să crească din ce în ce mai mult nevoia de strunguri noui, a căror calificare necesită o anumită perioadă de pregătire. Extinderea metodei de lucru la mai multe strunguri odată, ne dă putinţa de a învinge dificultăţile ce ar putea rezulta din pricina numărului încă neîndestulător de strunguri. De asemenea, prin răspândirea şi atragerea unui număr din ce în ce mai mare de filatoare care să treacă la mai multe părţi de ring, se vor înlătura neajunsurile care rezultă din faptul că, în industria noastră textilă, filaturile încă nu pot face faţă cererilor ţesătoriilor. Dar lucrul la mai multe maşini nu este numai o metodă de muncă bună pentru a învinge aceste greutăţi de moment. Lucrul la mai multe maşini reprezintă o metodă permanentă, o nouă poziţie câştigată de clasa muncitoare din ţara noastră în lupta pentru o mai mare productivitate a muncii. Un muncitor sau o muncitoare care lucrează, de pildă, la două maşini deodată, va realiza cu aproape aceeaşi cheltuială de energie, regie, etc., o producţie, DE DOUA ORI MAI MARE şi chiar mai mult, faţă de un muncitor care lucrează la o singură maşină. Ori, acest lucru însemnează ieftinirea simţitoare a costului produselor, însemnează creşterea productivităţii muncii, ridicarea nivelului de viaţă al celor care muncesc. Cu sprijinul puternic al organizaţiilor de Partid din întreprinderi, iniţiativa patriotică a muncitorilor fruntaşi de a trece la mai multe maşini trebue să devină o mişcare largă de masse. Organizaţiile de Partid, sindicatele, ca şi administraţiile întreprinderilor, trebue să înconjoare cu dragoste orice iniţiativă venită din massa muncitorilor, să vegheze ca scânteia care ţâşneşte să devină repede lumină, pildă pentru toţi muncitorii. Mişcarea de trecere la mai multe maşini are de învins rezerva, neîncrederea şi rezistenţa elementelor nelămurite sau înapoiate. Una din sarcinile de seamă ale organizaţiilor de Partid este de a veghea ca ceea ce e nou şi creşte, ceea ce reprezintă sâmburele viitorului, să nu fie strivit de ceea ce este vechi şi apasă ca un balast greu. Organizaţiile de Partid trebue să arate fiecărui muncitor în parte că însemnătatea iniţiativei de a lucra la mai multe maşini stă tocmai în faptul că ea este o metodă accesibilă FIECĂRUI MUNCITOR CALIFICAT, cu conştiinţă de clasă şi dragoste de patrie, care doreşte să contribue cu eforturile sale la realizarea Planului de Stat, la îmbunătăţirea propriilor sale condiţii de viaţă şi ale poporului muncitor. Lucrul la mai multe maşini cere o mai bună distribuire a muncii, raţionalizarea strictă a procesului de producţie, folosirea chibzuită a fiecărui minut din cele 8 ore de lucru. Pentru a realiza aceasta, organizaţiile de Partid trebue să atragă pe tehnicienii din întreprindere, care să ajute pe muncitorii fruntaşi să realizeze mai buna organizare a muncii. Administraţiile întreprinderilor trebue să sprijine pe muncitorii care cer să treacă la mai multe maşini, luând măsuri pentru aşezarea maşinilor în poziţiile cele mai potrivite în acest scop. Organizaţiile de Partid din întreprinderi trebue să vegheze în acelaş timp ca sporirea producţiei prin trecerea la mai multe maşini să nu se facă în detrimentul calităţii. Fiecare muncitor fruntaş trebue să considere ca o chestiune de onoare de a fi exemplu nu numai în ceea ce priveşte cantitatea, dar şi în ceea ce priveşte CALITATEA producţiei. Cele mai variate metode de agitaţie trebuesc folosite pentru sprijinirea şi extinderea metodei de lucru la mai multe maşini. Astfel, organizaţiile de Partid trebue SA POPULARIZEZE LARG EXPERIENTA SI REZULTATELE MUNCITORILOR CARE AU ADOPTAT ACEASTA METODA, SA TREACA LA SCHIMBUL DE EXPERIENŢA, să organizeze vizite la locurile de muncă ale muncitorilor fruntaşi, care lucrează la mai multe maşini, etc. In mod cu totul deosebit, trebue popularizată minunata experienţă sovietică. Exemple ca cel al renumitului strungar de roti dinţate Victor Ponomarov, care lucrând la CINCI strunguri deodată a reuşit să îndeplinească 30 norme anuale în decursul unui singur plan cincinal, sau ca cel al cunoscutei ţesătoare Maria Alexeevna Şarova, care deserveşte singură 188 RĂZBOAIE MECANICE, sunt în măsură să trezească entuziasmul muncitorilor conştienţi, găsind şi la noi nenumăraţi muncitori şi muncitoare care să le urmeze exemplul. Insuşindu-ne metode avansate de muncă, luptând neîncetat pentru sporirea producţiei şi a productivităţii muncii, vom contribui la îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, la ridicarea necontenită a nivelului de trai al celor ce muncesc. 6 PAGINI 4 LEI «■-, ,o ,M9 'I SERIA IN ANUL XVIII No. 1447 | PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE.UNItl-VĂ! iiW((;i'llll(j;illilllllllillliliii!l('1.l!lililjil Şedinţa Comitetului Permanentpentru Apărarea Păcii din R. P. R. Marţi, 7 iunie a avut loc la Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Strainătatea o şedinţă a Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Adunarea a fost deschisă de Preşedintele Comitetului, maestrul Mihail Sadoveanu, care a dat citire circularii sosite de la Comitetul Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. Intre altele circulara a anunţat — în cadrul luptei mereu crescânde a masselor pentru pace — apariţia apropiată a revistei bilunare „Partizanii Păcii" care va fi editată, deocamdată, în limbile franceză, rusă, engleză, italiană, spaniolă și germană, conform hotărîrii Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. A fost ales Biroul Executiv, Grupul redacţional , care va asigura participarea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. la redactarea revistei „Partizanii Păcii" — și secretarul general. AU FOST ALESI IN BIROUL EXECUTIV: Președinte: maestrul Mihail Sadoveanu. Membri: C. Lepădata membru în Biroul Comitetului Executiv al C. G. M„ reprezentant al R. P. R. la Comitetul Permanent al Congresului Partizanilor Păcii. Florica Mezincescu ministru adjunct al învățământului Public, reprezentantă a R. P. R. la Comitetul Permanent al Congresului Partizanilor Păcii. L. Răutu profesor universitar. Gh. Stoica secretar al C. G. M. Mihail Roller membru al Academiei R. P. R. Manta Mircea membru al C. C. al U. T. M. Zaharia Stancu preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. P. R. Acad. Emil Petrovici rector al Universităţii „V. Babeş" din Cluj. CA MEMBRI AI GRUPULUI REDACŢIONAL AU FOST ALEŞI: Geo Bogza scriitor, membru corespondent al Academiei R. P. R. Tr. Şelmaru ziarist, critic de artă. Beniuc M. poet, secretar al Uniunii Scriitorilor din R. P. R. Banuş Maria poeta. Borilă Ecaterina membră în Comitetul Executiv al C. G. M. redactor-şef al ziarului „Viaţa, Sindicală". Ca secretar general al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. a fost ales Dr. Pavel Dan, conferenţiar universitar. A fost aprobat planul de muncă al Comitetului Pevnanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. ENTUZIASTE MEETINGURI ALE OAMENILOR MUNCII ÎNCHINATE LUPTEI PENTRU PACE (SUS) La Atelierele Centrale S. T. R. muncitorii urmăresc cu atenţie expunerea tov. Nicuţă Constantin, asupra Congresului Mondial al Partizanilor Păcii de la Paris şi Praga. (DREAPTA) Muncitorii şi muncitoarele de la Industria Bumbacului A. urmărind expunerea tov. prof. Al. Graur, din delegația R.P.R. la Congresul Mondial al Partizanilor Păcii. Reportaj in pag. 3-a col. 6-7-8. Datorită economiilor realizate în cadrul întrecerii Muncitorii şi tehnicienii de la secţia vagoane a Atelierelor C. F. R.Nicolina au încasat prime de peste5.000.000 lei In cursul lunii Aprilie, datorită întrecerii socialiste, muncitorii şi tehnicienii de la Atelierele C.F.R.Nicolina-Iaşi au realizat economii în valoare de 12.600.000 lei. Economia cea mai importantă au realizat-o muncitorii secţiei vagoane, care, prin folosirea capetelor de scânduri şi prin folosirea unei mari părţi din stocul de şuruburi vechi, au reuşit să reducă simţitor cheltuelile la construirea vagoanelor. In total, secția vagoane a economisit 10.660.828 lei. Datorită acestor economii, muncitorii au încasat drept prime suma de 3.084.810 lei, peste salariile obișnuite. S. Filip coresp. Organizaţia de Partid imn Somova-Tulcea luptă pentru desvoltarea pescuitului Gârla Ivanova care leagă Dunărea cu balta din apropierea comunei Somova, era astupată de mulţi ani pe o porţiune de peste 1500 metri. Apele bălţii nu se puteau împrospăta, ceea ce impiedica înmulţirea normală a peştilor, iar pescarii nu puteau merge cu barca la baltă. Cu ajutorul instructorilor Comitetului judeţean P.M.R.-Tulcea, organizaţia de Partid din Somova a dus o intensă muncă de lămurire şi a reuşit să mobilizeze 158 oameni, membri şi nemembri de Partid din Somova, ca să pornească la muncă voluntară pentru desfundarea gârlei. După 10 zile de muncă încordată, ei au reuşit să desfunde mai mult de jumătate din gârlă, săpând o albie de 4 m. lărgime şi 2 m. adâncime. Munca a fost grea, dar organizaţia de Partid a susţinut tot timpul elanul pescarilor printr’o intensă muncă de agitaţie. La început au participat la această muncă şi 40 pescari din comuna Parcheş şi 24 din Câşla, întrucât şi ei erau interesaţi în desfundarea gârlei. Din cauză că organizaţiile de Partid din aceste comune nu au făcut agitaţie printre pescari, după 2-3 zile ei n’au mai ieşit la lucru. Pescarii au demascat pe chiaburii Virgil Luca şi Toader Cristache care îndemnau oamenii să nu lucreze. Ei au fost zăriţi trecând noaptea peste şanţ cu vitele şi dărâmând pământul de pe malurile gârlei în albie. Pescarii din Somova lucrează intens. Desfundarea gârlei e aproape gata. In această acţiune s’au evidenţiat mulţi tovarăşi printre care : Constantin Ion, Ene Ion, Ciocoi Nichitea, Nărui Ion, etc. Savilov Alexe *—- coresp. ! începând din dua de 7 Iunie Echipa minerului Pop Ludovic lucrează în contul lunii Noembrie Echipa minerului Pop Ludovic, de la minele de cărbuni Petrila-Valea Jiului, a realizat un nou şi important succes în muncă. Lucrând după sistemul de preluare a lucrului pe schimb, organizându-şi munca din ce în ce mai bine, echipa tovarăşului Pop Ludovic a început din ziua de 7 Iunie să scoată cărbune în contul lunii Noembrie. Minerii din această echipă muncesc acum cu avânt sporit pentru a cuceri noui victorii. Conştiinţa că muncesc pentru ca Patria să fie mai bogată şi mai puternică, pentru ca viaţa celor cei muncesc să fie mai bună, înflăcărează munca şi lupta minerilor. Muncitorii Sae la turnătoria uzinelor „Flamura Roşie“ Arad lucrează în contul lunii iulie La uzinele „Flamura Roşie“ din Arad, întrecerea socialistă cuprinde un număr din ce în ce mai mare de muncitori. Datorită desvoltării întrecerii, încă de la 1 Iunie, echipele de la secţia robinete a turnătoriei au început să lucreze în contul lunii iulie. In acelaş timp, rebuturile au fost reduse dela 15% la 5%. Echipa dela secţia cilindri de 14 ţoli s-a evidenţiat deasemeni, prin depăşiri de norme care au ajuns până la 98%. Muncitorii dela secţia capace plane au reuşit să reducă rebuturile la aceste piese la 4%, de unde până acuțit rebuturile se ridicau până la 30%. Bogdan Ion coresp. • „Minunea” de la tejgheaua crâşmei lui Tilică. (Pag. 3-a) • „DIN ŢARA SOCIALISMULUI”(Pag. 4-a) • Cum lucrează un detaşament de pioneri. (Pag. 5-a) • Propunerile concrete şi eficace ale delegaţiei sovietice pentru restabilirea administraţiei municipale şi a comandaturii aliate la Berlin. — Discursul rostit de A. I. Vîşinski — C/7777 IN CORPUL ZIARULUI. • „Piatra de încercare” a oamenilor cinstiţi din toată lumea. (Paji.sa) (Pag. 6-a) Urmând exemplul strungarului I Şerbănescu N. şi al rabotorului Petre Oht, de la uzinele „Republica I Muncitorul Boris Dumitru de la şantierul „7 Noembrie“-Galaţi lucrează la 3 raboteze Acum câteva zile, şantierul naval „7 Noembrie“ din Galaţi a primit o comandă urgentă de piese mari. Intre echipele de la atelierul de strungărie care au primit spre executare această comandă, se număra şi echipa tovarăşului Boris Dumitru. Pe tovarăşul Boris Dumitru îl preocupa de multă vreme problema lucrului la mai multe maşini. El a urmărit cu mult interes succesele obţinute de strungarul Şerbănescu Nicolae şi rabotorul Petre Gheorghe de la uzinele „Republica“, precum şi de alţi strungari de la diferite întreprinderi din ţară, care deasemenea au început să lucreze la câte două maşini, încurajat de aceste succese şi pentru a termina în timpul cel mai scurt comanda cerută, tov. Boris Dumitru a trecut în ziua de 25 Mai să lucreze la trei raboteze. In felul acesta el a isbutit să execute o lucrare a cărei timp de lucru era fixat la 43 de ore, în mai puţin de 24 ore, realizând o productivitate sporită şi îmbunătăţindu-şi în acelaş timp şi câștigul său, Leznic Traian coresp. Şi U.T.M.-istul Jigmon Ion de la atelierele C. F. R. „Griviţa Vagoane“ lucrează la două maşini U.T.M.-istul Jigmon Ion, care lucrează la maşina de frezat la atelierele C.F.R. „Griviţa-Vagoane“, a urmărit atent acţiunea începută de tovarăşii Şerbănescu N., strungar şi Petre Gheorghe, rabotor de la uzinele „Republica“, care au trecut la câte două maşini. Acum câteva zile, Jigmon Ion a primit spre executare pinioane (roţi dinţate). El a observat că, odată potrivită maşina de frezat pentru tăiatul dinţilor, îi rămânea un timp liber, pe care-l pierdea urmărind mersul maşinii. Pentru a înlătura acest timp mort, Jigmon Ion a început să lucreze la două maşini deodată. După ce potriveşte o maşină pentru tăiatul dinţilor la pinioane, el trece la cealaltă maşină de frezat, unde lucrează suporţi de bronz. In felul acesta, tânărul Jigmon reuşeşte să execute două lucrări în acelaş timp, mărind simţitor productivitatea muncii sale şi câştigul pe care-l realizează. O delegaţie de ţărani muncitori din ţara noastră * vizitează Uniunea Sovietică Delegaţia cuprinde muncitori agricoli, ţărani săraci şi mijlocaşi din toate regiunile ţării Guvernul Republicii Populare Române a cerut Guvernului Sovietic aprobarea ca un număr de ţărani muncitori din ţara noastră să facă o vizită în Uniunea Sovietică, pentru a cunoaşte mai îndeaproape viaţa şi succesele în muncă ale ţărănimii colhoznice, pentru a vedea sovhozurile şi staţiunile de maşini şi tractoare. Cererea Guvernului nostru a fost satisfăcută. Guvernul Sovietic a dat aproAu fost aleşi delegaţi din toate regiunile ţării. Ţărani săraci şi mijlocaşi, care au simţit din plin apăsarea moşierilor şi chiaburilor şi care sunt dornici să vadă cu un ceas mai devreme o orânduire nouă în satele noastre, în care ţărănimea muncitoare să se poată bucura de un trai îndestulat şi luminos. Mitachi Ion e un ţăran tâbarea ca un număr de 150 ţărani muncitori din ţara noastră să viziteze Uniunea Sovietică. Această veste a fost primită cu mare însufleţire în satele noastre. Numeroşi ţărani săraci şi mijlocaşi, tractorişti şi muncitori agricoli din Gospodăriile Agricole de Stat şi-au manifestat dorinţa arzătoare de a vizita marea Ţară a Socialismului, de a cunoaşte realizările de acolo şi a învăţa din minunata experienţă a ţărănimii sovietice: Păr, slab, oacheş. Are cinci pogoane. La el acasă, în Vladniţa - Mehedinţi, sunt chiaburi hrăpăreţi. E unul acolo ii zice Petre Balaur. Are batoză. Oamenii s’au îndatorat la el dealungul anilor; veşnic datori, au fost nevoiţi pe vremuri, să facă schimb de pământ cu chiaburul, ca să se plătească de datorii. Şi astfel chiaburul Petre Balaur şi-a strâns patruzeci de pogoane la un loc, pământ din cel mai bun, cel mai gras, din vatra comunei. Pe datornici i-a trimis pe coaste, pe locurile cu pământ sărac. — Chiar eu am pământul răspândit. Sunt ele cinci pogoane, dar sunt din şase bucăţi, la distanţă de 6 km, unele de altele. Cum s’o scoţi la capăt aşa? Dar Ion Mitachi mai simte şi azi pe propria lui piele, exploatarea chiaburească. N’are cai, nici căruţă, sau plug. Pentru vitele şi uneltele pe care le închiriază dela chiaburi, ca să-şi muncească pământul, trebue să le lucreze acestora săptămâni întregi. El ştie că salvarea din exploatare o va afla în gospodăria agricolă colectivă. — Am auzit cât de bine trăesc ţăranii sovietici. Dar acum o să am putinţa să (Continuare in pag. 3-a col. 1-2-3) .Acum o să am putinţa să văd cu ochii mei cum trăesc ţăranii sovietici“ Un grup de țărani muncitori din delegația ce va vizita Uniunea Sovietică.