Scȃnteia, iunie 1949 (Anul 18, nr. 1439-1463)

1949-06-10 / nr. 1447

O iniţiativă patriotică de mare însemnătate Lucrul la mai multe maşini . Un fapt nou a apă­rut în între­cerea socia­listă : iniţia­tiva patrio­tică a unor muncitori fruntaşi de a trece să lucreze la mai multe maşini odată. Pornită la în­ceput în câteva ţesătorii din Capitală, unde muncitoare ca Maria Andrei, Cincă Maria, Boghină Ana, Bratovici Elena şi altele au ajuns — aplicând metodele sovie­tice de lucru — să lucreze la câte 24 războaie automate odată, mişcarea s-a extins repede în filaturi, unde nu­meroase muncitoare au tre­cut la câte şapte părţi de ring. Aproape în acelaş timp, tov. Nicolae Şerbănescu de la uzinele „Republica“ a înce­put lucrul la două strunguri, iar tov. Petre Gheorghe, de la aceeaşi uzină, la doua rabo­­teze. Presa a acordat de la început toată importanţa a­­cestei acţiuni, popularizând larg iniţiativa celor doi mun­citori de la „Republica“. Şi de atunci, veştile care vin zilnic din fabrici şi uzine, arată că tot mai mare este numărul muncitorilor care — inspirându-se din meto­dele avansate de lucru ale muncitorimii sovietice — trec la mai multe maşini, că acţiunea aceasta tinde să devină o adevărată mişcare. Această mişcare a unor muncitori fruntaşi îşi trage rădăcinile din conştiinţa oa­menilor că astăzi truda lor nu mai îngraşe pe capitalişti, că din munca lor răsare azi o lume nouă, în care rodul muncii manuale şi intelec­tuale aparţine celor ce mun­cesc. Ca printr’o fereastră larg deschisă spre o prive­lişte minunată, muncitorii din ţara noastră privesc înainte, spre viitorul fericit pe care, cu truda braţelor şi înţelepciunea minţii şi-l fău­resc, sub conducerea Parti­dului, înflăcăraţi de aceste pers­pective, plini de dorinţa pa­triotică de a lichida cu un ceas mai devreme ră­măşiţele blestematului tre­cut de exploatare capi­talistă, muncitorii din fa­brici şi uzine, educaţi de Partid, se întrec să găsească metode mai bune de lucru, care să-i ajute să sporească din ce în ce mai mult pro­ducţia şi productivitatea muncii, îmbunătăţindu-şi astfel necontenit condiţiile de trai. Nicicând, sub capitalişti, nu a putut răsări şi creşte o asemenea mişcare. Ici­ colo, în vreun ungher neştiut de atelier, câte un muncitor se silea să lucreze mai mult, doar-doar va izbuti să câş­tige atât cât să mai poto­lească foamea celor dragi. Dar, la plată, muncitorul își dădea repede seama că fie­care efort pe care-l făcea în plus, nu era decât spre folo­sul exploatatorilor, că sin­gura cale spre o viață în­destulată este aceea indicată de Partid : calea luptei ne­împăcate împotriva capita­liștilor ! Astăzi, când puterea a fost smulsă din mâinile ex­ploatatorilor, când clasa muncitoare, stăpână pe prin­cipalele mijloace de produc­ţie industrială, luptă să-şi făurească un viitor fericit, fiecare muncitor simte lim­pede că muncind mai mult şi mai bine, contribue într’a­­devăr la îmbunătăţirea pro­priilor sale condiţii de viaţă, la întărirea şi desvoltarea patriei noastre. Aplicarea noului sistem de salarizare după cantitatea şi calitatea muncii depuse, este şi el un puternic stimu­lent pentru ca fiecare mun­citor să-şi ridice cantitatea şi calitatea producţiei sale. Astfel, tov. Serbanescu Ni­colae de la „Republica“, care lucrând la două strunguri a reuşit să depăşească norma cu 215®/», a câştigat, în luna Mai, aproape 21 000 lei, iar muncitorii Lazăr Gheorghe şi Aldica Ion, de la atelierele centrale „Sovrompetrol“-Mo­­renî, care au trecut şi ei la câte două strunguri depăşind simţitor normele, au câştigat de asemenea de două ori mai mult decât atunci când lu­crau la un singur strung. Lucrul la mai multe ma­şini este unul din principalele mijloace de mobilizare a re­zervelor interne, existente în fiecare întreprindere. Astfel, se ştie că, încă de pe acum, fabricile şi uzinele noastre duc lipsă de strungari califi­caţi. Realizarea Planului de Stat, construirea de nouă fa­brici şi uzine, ca şi mărirea necontenită a capacităţii ce­lor existente, va face să crească din ce în ce mai mult nevoia de strunguri noui, a căror calificare ne­cesită o anumită perioadă de pregătire. Extinderea me­todei de lucru la mai multe strunguri odată, ne dă pu­tinţa de a învinge dificultă­ţile ce­ ar putea rezulta din pricina numărului încă neîn­destulător de strunguri. De asemenea, prin răspân­direa şi atragerea unui nu­măr din ce în ce mai mare de filatoare care să treacă la mai multe părţi de ring, se vor înlătura neajunsurile care rezultă din faptul că, în industria noastră textilă, fi­laturile încă nu pot face faţă cererilor ţesătoriilor. Dar lucrul la mai multe maşini nu este numai o me­todă de muncă bună pentru a învinge aceste greutăţi de moment. Lucrul la mai multe maşini reprezintă o metodă permanentă, o nouă poziţie câştigată de clasa muncitoare din ţara noastră în lupta pentru o mai mare produc­tivitate a muncii. Un mun­citor sau o muncitoare care lucrează, de pildă, la două maşini deodată, va rea­liza cu aproape aceeaşi chel­tuială de energie, regie, etc., o producţie, DE DOUA ORI MAI MARE şi chiar mai mult, faţă de un muncitor care lucrează la o singură maşină. Ori, acest lucru însemnează ieftinirea simţitoare a costului produ­selor, însemnează creşterea productivităţii muncii, ridi­carea nivelului de viaţă al celor care muncesc. Cu sprijinul puternic al organizaţiilor de Partid din întreprinderi, iniţiativa pa­triotică a muncitorilor frun­taşi de a trece la mai multe maşini trebue să devină o mişcare largă de masse. Or­ganizaţiile de Partid, sindica­tele, ca şi administraţiile în­treprinderilor, trebue să în­conjoare cu dragoste orice iniţiativă venită din massa muncitorilor, să vegheze ca scânteia care ţâşneşte să devină repede lumină, pildă pentru toţi muncitorii. Mişcarea de trecere la mai multe maşini are de în­vins rezerva, neîncrederea şi rezistenţa elementelor ne­lămurite sau înapoiate. Una din sarcinile de seamă ale organizaţiilor de Partid este de a veghea ca ceea ce e nou şi creşte, ceea ce re­prezintă sâmburele viitorului, să nu fie strivit de ceea ce este vechi şi apasă ca un ba­last greu. Organizaţiile de Partid tre­bue să arate fiecărui munci­tor în parte că însemnătatea iniţiativei de a lucra la mai multe maşini stă tocmai în faptul că ea este o metodă accesibilă FIECĂRUI MUN­CITOR CALIFICAT, cu con­ştiinţă de clasă şi dragoste de patrie, care doreşte să contribue cu eforturile sale la realizarea Planului de Stat, la îmbunătăţirea pro­priilor sale condiţii de viaţă şi ale poporului muncitor. Lucrul la mai multe ma­şini cere o mai bună distri­buire a muncii, raţionalizarea strictă a procesului de pro­ducţie, folosirea chibzuită a fiecărui minut din cele 8 ore de lucru. Pentru a realiza a­­ceasta, organizaţiile de Par­tid trebue să atragă pe teh­nicienii din întreprindere, care să ajute pe muncitorii fruntaşi să realizeze mai buna organizare a muncii. Administraţiile întreprin­derilor trebue să sprijine pe muncitorii care cer să treacă la mai multe maşini, luând măsuri pentru aşezarea ma­şinilor în poziţiile cele mai potrivite în acest scop. Organizaţiile de Partid din întreprinderi trebue să vegheze în acelaş timp ca sporirea producţiei prin tre­cerea la mai multe maşini să nu se facă în detrimentul ca­lităţii. Fiecare muncitor frun­taş trebue să considere ca o chestiune de onoare de a fi exemplu nu numai în ceea ce priveşte cantitatea, dar şi în ceea ce priveşte CALITATEA producţiei. Cele mai variate metode de agitaţie trebuesc folosite pentru sprijinirea şi extinde­rea metodei de lucru la mai multe maşini. Astfel, organi­zaţiile de Partid trebue SA POPULARIZEZE LARG EX­PERIENTA SI REZULTA­TELE MUNCITORILOR CARE AU ADOPTAT A­­CEASTA METODA, SA TREACA LA SCHIM­BUL DE EXPERIENŢA, să orga­nizeze vizite la locurile de muncă ale muncitorilor frun­taşi, care lucrează la mai multe maşini, etc. In mod cu totul deosebit, trebue popularizată minunata experienţă sovietică. Exemple ca cel al renumitului strungar de roti dinţate Victor Pono­­marov, care lucrând la CINCI strunguri deodată a reuşit să îndeplinească 30 norme a­­nuale în decursul unui singur plan cincinal, sau ca cel al cunoscutei ţesătoare Maria Alexeevna Şarova, care de­serveşte singură 188 RĂZ­BOAIE MECANICE, sunt în măsură să trezească entuzias­mul muncitorilor conştienţi, găsind şi la noi nenumăraţi muncitori şi muncitoare care să le urmeze exemplul. Insuşindu-ne metode avan­sate de muncă, luptând neîn­cetat pentru sporirea produc­ţiei şi a productivităţii mun­cii, vom contribui la îndepli­nirea şi depăşirea Planului de Stat, la ridicarea necontenită a nivelului de trai al celor ce muncesc. 6 PAGINI 4 LEI «■-, ,o ,M9 '­I SERIA IN­ ANUL XVIII No. 1447 | PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE.UNItl-VĂ! iiW((;i'llll(j;illilllllllillliliii!l('1.l!lililjil Şedinţa Comitetului Permanent­­pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Marţi, 7 iunie a avut loc la Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Strai­nătatea o şedinţă a Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Adunarea a fost deschisă de Preşedin­tele Comitetului, maestrul Mihail Sado­­veanu, care a dat citire circularii sosite de la Comitetul Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. Intre altele circulara a anunţat — în ca­drul luptei mereu crescânde a masselor pentru pace — apariţia apropiată a re­vistei bilunare „Partizanii Păcii" care va fi editată, deocamdată, în limbile franceză, rusă, engleză, italiană, spaniolă și ger­mană, conform hotărîrii Congresului Mon­dial al Partizanilor Păcii. A fost ales Biroul Executiv, Grupul re­dacţional , care va asigura participarea Comitetului Permanent pentru Apărarea Pă­cii din R. P. R. la redactarea revistei „Par­tizanii Păcii" — și secretarul general. AU FOST ALESI IN BIROUL EXECUTIV: Președinte: maestrul Mihail Sadoveanu. Membri: C. Lepădata membru în Biroul Comitetului Executiv al C. G. M„ repre­zentant al R. P. R. la Comitetul Permanent al Congresului Partizanilor Păcii. Florica Mezincescu ministru adjunct al învățământului Public, reprezentantă a R. P. R. la Comitetul Permanent al Congresului Partiza­nilor Păcii. L. Răutu profesor universitar. Gh. Stoica secretar al C. G. M. Mihail Roller membru al Academiei R. P. R. Man­ta Mircea membru al C. C. al U. T. M. Zaharia Stancu preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. P. R. Acad. Emil Petrovici rector al Universităţii „V. Babeş" din Cluj. CA MEMBRI AI GRUPULUI REDACŢIONAL AU FOST ALEŞI: Geo Bogza scriitor, membru corespondent al Academiei R. P. R. Tr. Şelmaru ziarist, critic de artă. Be­niuc M. poet, secretar al Uniunii Scriitorilor din R. P. R. Banuş Maria poeta. Borilă Ecaterina membră în Comitetul Executiv al C. G. M. redactor-şef al ziarului „Viaţa, Sindicală". Ca secretar general al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. a fost ales Dr. Pavel Dan, conferenţiar universitar. A fost aprobat planul de muncă al Comitetului Pevn­anent pentru Apărarea Pă­cii din R. P. R. ENTUZIASTE MEETINGURI ALE OAMENILOR MUNCII ÎNCHINATE LUPTEI PENTRU PACE (SUS) La Atelierele Centrale S. T. R. muncitorii urmăresc cu atenţie expunerea tov. Nicuţă Constantin, asupra Congresului Mondial al Partizanilor Păcii de la Paris şi Praga. (DREAPTA) Muncitorii şi muncitoarele de la Industria Bumbacului A. urmărind expunerea tov. prof. Al. Graur, din delegația R.P.R. la Congresul Mondial al Partizanilor Păcii. Reportaj in pag. 3-a col. 6-7-8. Datorită economiilor realizate în cadrul întrecerii Muncitorii şi tehnicienii de la secţia vagoane a Atelierelor C. F. R.­­Nicolina au încasat prime de peste­­5.000.000 lei In curs­ul lunii Aprilie, dato­rită întrecerii socialiste, munci­torii şi tehnicienii de la Atelie­rele C.F.R.­Nicolina-Iaşi au rea­lizat economii în valoare de 12.600.000 lei. Economia cea mai impor­tantă au realizat-o muncitorii secţiei vagoane, care, prin fo­losirea capetelor de scânduri şi prin folosirea unei mari părţi din stocul de şuruburi vechi, au reuşit să reducă simţitor chel­­tuelile la construirea vagoane­lor. In total, secția vagoane a economisit 10.660.828 lei. Datorită acestor economii, muncitorii au încasat drept pri­me suma de 3.084.810 lei, peste salariile obișnuite. S. Filip coresp. Organizaţia de Partid imn Somova-Tulcea luptă pentru desvoltarea pescuitului Gârla Ivanova care leagă Dunărea cu balta din apro­pierea comunei Somova, era astupată de mulţi ani pe o porţiune de peste 1500 metri. Apele bălţii nu se puteau împrospăta, ceea ce impiedica înmulţirea nor­mală a peştilor, iar pesca­rii nu puteau merge cu barca la baltă. Cu ajutorul instructori­lor Comitetului judeţean P.M.R.-Tulcea, organizaţia de Partid din Somova a dus o intensă muncă de lămurire şi a reuşit să mo­bilizeze 158 oameni, mem­bri şi nemembri de Partid din Somova, ca să por­nească la muncă voluntară pentru desfundarea gâr­lei. După 10 zile de muncă încordată, ei au reuşit să desfunde mai mult de ju­mătate din gârlă, săpând o albie de 4 m. lărgime şi 2 m. adâncime. Munca a fost grea, dar organizaţia de Partid a susţinut tot timpul elanul pescarilor printr’o intensă muncă de agitaţie. La început au participat la această muncă şi 40 pescari din comuna Par­­cheş şi 24 din Câşla, întru­cât şi ei erau interesaţi în desfundarea gârlei. Din cauză că organizaţiile de Partid din aceste comune nu au făcut agitaţie prin­tre pescari, după 2-3 zile ei n’au mai ieşit la lucru. Pescarii au demascat pe chiaburii Virgil Luca şi Toader Cristache care în­demnau oamenii să nu lu­creze. Ei au fost zăriţi tre­când noaptea peste şanţ cu vitele şi dărâmând pă­mântul de pe malurile gârlei în albie. Pescarii din Somova lu­crează intens. Desfunda­rea gârlei e aproape gata. In această acţiune s’au e­­videnţiat mulţi tovarăşi printre care : Constantin Ion, Ene Ion, Ciocoi Nichi­­tea, Nărui Ion, etc. Savilov Alexe *—- coresp. ! începând din dua de 7 Iunie Echip­a minerului Pop Ludovic lucrează în contul lunii Noembrie Echipa minerului Pop Lu­dovic, de la minele de căr­buni Petrila-Valea Jiului, a realizat un nou şi important­ succes în muncă. Lucrând după sistemul de preluare a lucrului pe schimb, organizându-şi mun­ca din ce în ce mai bine, echipa tovarăşului Pop Lu­dovic a început din ziua de 7 Iunie să scoată cărbune în contul lunii Noembrie. Minerii din această echipă muncesc acum cu avânt sporit pentru a cuceri noui­­ victorii. Conştiinţa că muncesc­­ pentru ca Patria să fie mai bogată şi mai puternică,­­ pentru ca viaţa celor cei muncesc să fie mai bună,­ înflăcărează munca şi lupta minerilor. Muncitorii Sae la turnătoria uzinelor „Flamura Roşie“ Arad lucrează în contul lunii iulie La uzinele „Flamura Ro­şie“ din Arad, întrecerea so­cialistă cuprinde un număr din ce în ce mai mare de muncitori. Datorită desvoltării între­cerii, încă de la 1 Iunie, echi­pele de la secţia robinete a turnătoriei au început să lu­creze în contul lunii iulie. In acelaş timp, rebuturile au fost reduse dela 15% la 5%. Echipa dela secţia cilindri de 14 ţoli s-a evidenţiat dease­­meni, prin depăşiri de norme care au ajuns până la 98%. Muncitorii dela secţia ca­pace plane au reuşit să re­ducă rebuturile la aceste piese la 4%, de unde până acuțit rebuturile se ridicau până la 30%. Bogdan Ion coresp. • „Minunea” de la tejgheaua crâşmei lui Tilică. (Pag. 3-a) • „DIN ŢARA SOCIALISMULUI”­(Pag. 4-a) • Cum lucrează un detaşament de pioneri. (Pag. 5-a) • Propunerile concrete şi eficace ale delegaţiei sovietice pentru restabilirea administraţiei muni­cipale şi a comandaturii aliate la Berlin. — Discursul rostit de A. I. Vîşinski — C/7777 IN CORPUL ZIARULUI. • „Piatra de încercare” a oamenilor cinstiţi din toată lumea. (Paji.­s­a) (Pag. 6-a) Urmând exemplul strungarului I Şerbănescu N. şi al rabotorului Petre Oht, de la uzinele „Republica I Muncitorul Boris Dumitru de la şantierul „7 Noembrie“-Galaţi lucrează la 3 raboteze Acum câteva zile, şantie­rul naval „7 Noembrie“ din Galaţi a primit o comandă urgentă de piese mari. In­tre echipele de la atelierul de strungărie care au pri­mit spre executare această comandă, se număra şi e­­chipa tovarăşului Boris Du­mitru. Pe tovarăşul Boris Dumi­tru îl preocupa de multă vreme problema lucrului la mai multe maşini. El a urmărit cu mult interes succesele obţinute de strun­garul Şerbănescu Nicolae şi rabotorul Petre Gheorghe de la uzinele „Republica“, precum şi de alţi strungari de la diferite întreprinderi din ţară, care deasemenea au început să lucreze la câte două maşini, încurajat de aceste suc­cese şi pentru a termina în timpul cel mai scurt co­manda cerută, tov. Boris Dumitru a trecut în ziua de 25 Mai să lucreze la trei raboteze. In felul acesta el a isbutit să execute o lu­crare a cărei timp de lucru era fixat la 43 de ore, în mai puţin de 24 ore, reali­zând o productivitate spo­rită şi îmbunătăţindu-şi în acelaş timp şi câștigul său, Leznic Traian coresp. Şi U.T.M.-istul Jigmon Ion de la atelierele C. F. R. „Griviţa Vagoane“ lucrează la două maşini U.T.M.-istul Jigmon Ion, care lucrează la maşina de frezat la atelierele C.F.R. „Griviţa-Vagoane“, a urmă­rit atent acţiunea începută de tovarăşii Şerbănescu N., strungar şi Petre Gheorghe, rabotor de la uzinele „Repu­blica“, care au trecut la câte două maşini. Acum câteva zile, Jigmon Ion a primit spre executare pinioane (roţi dinţate). El a observat că, odată potri­vită maşina de frezat pen­tru tăiatul dinţilor, îi ră­mânea un timp liber, pe care-l pierdea urmărind mersul maşinii. Pentru a în­lătura acest timp mort, Jig­mon Ion a început să lu­creze la două maşini deo­dată. După ce potriveşte o ma­şină pentru tăiatul dinţilor la pinioane, el trece la cea­laltă maşină de frezat, unde lucrează suporţi de bronz. In felul acesta, tâ­nărul Jigmon reuşeşte să execute două lucrări în a­­celaş timp, mărind simţi­tor productivitatea muncii sale şi câştigul pe care-l realizează. O delegaţie de ţărani muncitori din ţara noastră * vizitează Uniunea Sovietică Delegaţia cuprinde muncitori agricoli, ţărani săraci şi mijlocaşi din toate regiunile ţării Guvernul Republicii Popu­lare Române a cerut Gu­vernului Sovietic aprobarea ca un număr de ţărani mun­citori din ţara noastră să facă o vizită în Uniunea So­vietică, pentru a cunoaşte mai îndeaproape viaţa şi succesele în muncă ale ţă­rănimii colhoznice, pentru a vedea sovhozurile şi sta­ţiunile de maşini şi trac­toare. Cererea Guvernului nos­tru a fost satisfăcută. Gu­vernul Sovietic a dat apro­Au fost aleşi delegaţi din toate regiunile ţării. Ţărani săraci şi mijlocaşi, care au simţit din plin apăsarea mo­şierilor şi chiaburilor şi care sunt dornici să vadă cu un ceas mai devreme o orândui­re nouă în satele noastre, în care ţărănimea muncitoare să se poată bucura de un trai îndestulat şi luminos. Mitachi Ion e un ţăran tâ­barea ca un număr de 150 ţărani muncitori din ţara noastră să viziteze Uniu­nea Sovietică. Această veste a fost pri­mită cu mare însufleţire în satele noastre. Numeroşi ţă­rani săraci şi mijlocaşi, trac­torişti şi muncitori agricoli din Gospodăriile Agricole de Stat şi-au manifestat dorinţa arzătoare de a vi­zita marea Ţară a Socialis­mului, de a cunoaşte reali­zările de acolo şi a învăţa din minunata experienţă a ţărănimii sovietice: Păr, slab, oacheş. Are cinci pogoane. La el acasă, în Vladniţa - Mehedinţi, sunt chiaburi hrăpăreţi. E unul acolo ii zice Petre Balaur. Are batoză. Oamenii s’au în­datorat la el dealungul ani­lor; veşnic datori, au fost nevoiţi pe vremuri, să facă schimb de pământ cu chia­burul, ca să se plătească de datorii. Şi astfel chiaburul Petre Balaur şi-a strâns pa­truzeci de pogoane la un loc, pământ din cel mai bun, cel mai gras, din vatra comu­nei. Pe datornici i-a trimis pe coaste, pe locurile cu pă­mânt sărac. — Chiar eu am pământul răspândit. Sunt ele cinci po­goane, dar sunt din şase bu­căţi, la distanţă de 6 km, unele de altele. Cum s’o scoţi la capăt aşa? Dar Ion Mitachi mai simte şi azi pe propria lui piele, exploatarea chiaburească. N’are cai, nici căruţă, sau plug. Pentru vitele şi uneltele pe care le închiriază dela chiaburi, ca să-şi muncească pământul, trebue să le lu­creze acestora săptămâni în­tregi. El ştie că salvarea din exploatare o va afla în gos­podăria agricolă colectivă. — Am auzit cât de bine trăesc ţăranii sovietici. Dar acum o să am putinţa să (Continuare in pag. 3-a col. 1-2-3) .Acum o să am putinţa să văd cu ochii mei cum trăesc­ ţăranii sovietici“ Un grup de țărani muncitori din delegația ce va vizita Uniunea Sovietică.

Next