Scȃnteia, iunie 1949 (Anul 18, nr. 1439-1463)
1949-06-09 / nr. 1446
^ W * yrf » ----- I ——---■ ., a^ițfîntărim comerţul alimentar de Stat ln lupta pentru îmbunătăjirea condiţiunilor de trai a!e celor c*j muncesc, comerţului de Stat îi revin sarcini deosebit de importante. Comerţul de Stat, comerţ fără capitalişti, fără speculanţi, are sarcina de a servi interesele masselor largi consumatoare, de a stăvili orice încercare de urcare nejustificată a preţurilor din partea comercianţilor capitalişti, de a împiedica manevrele elementelor capitaliste de la oraşe şi sate, care urmăresc să-şi păstreze influenţa asupra comerţului şi să continue jefuirea masselor consumatoare. Ascuţirea luptei de clasă, caracteristică condiţiunilor actuale de desvoltare a democraţiei noastre populare, se manifestă cu deosebită tărie şi în comerţ, dar mai ales în comerţul alimentar. Aici, în comerţul alimentar, în comerţul de zarzavaturi, fructe, legume, ouă brânzeturi, carne, lapte şi alte produse ale gospodărilor ţărăneşti, se ciocnesc în mod direct şi nemijlocit interesele de zi cu zi ale muncitorimii consumatoare, cu interesele de jaf şi îmbogăţire rapidă ale chiaburimii şi ale exploatatorilor dela oraşe. Aici s’au concentrat, în comerţul particular, numeroşi capitalişti isgoniţi din alte ramuri de activitate economică, aici şi au găsit un vremelnic refugiu şi o posibilitate de acţiune tâlhărească numeroase elemente duşmănoase clasei muncitoare. S-au transformat în negustori de produse alimentare foşti moşieri expropriaţi, foşti ofiţeri deblocaţi, foşti fabricanţi înlăturaţi din întreprinderi, foşti comercianţi care nu mai au posibilitatea să jefuiască şi să facă avere în alte ramuri ale economiei. Toţi aceştia vin să îngroaşe in comerţul particular numărul paraziţilor care vor să trăiască din specularea hranei celor ce muncesc, toţi aceştia intervin între producători şi consumatori, încercând să speculeze, să lovească în cei ce muncesc, să realizeze profituri cât mai mari pe spinarea populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate. Ei lucrează mână în mână cu chiaburii, colindă satele şi cumpără produsele ţăranilor săraci şi mijlocaşi la preţuri scăzute, pentru a le vinde la oraş la preţuri de patru-cinci ori mai mari. Ei lucrează mână în mână cu „ciocaşii”, care pândesc la barieră pe ţăranii săraci şi mijlocaşi, acaparează produsele aduse de aceştia şi le speculează în piaţă sau în gheretele din oraş. In aceste condiţiuni comerţul de Stat în ramura alimentară este o poziţie de luptă a clasei muncitoare împotriva exploatatorilor, o ramură a sectorului socialist, care trebue neîncetat lărgită şi întărită. Fără îndoială, comerţul alimentar de Stat a făcut progrese mari în ultima vreme. Numărul magazinelor alimentare de Stat, numărul centrelor de desfacere ale societăţilor comerciale de Stat „Aprozar“, „Gomcar“, „Aprolacta“ a crescut simţitor, înlesnind aprovizionarea populaţiei muncitoare şi frânând mult tendinţele de speculă ale capitaliştilor. Totuşi, comerţul de Stat n’a ajuns încă să stăpânească pe deplin piaţa alimentară. El n’a izbutit să asigure în mod regulat cantităţi masive de zarzavaturi şi legume. De asemenea, nu întotdeauna a reuşit să asigure un preţ cât mai accesibil masselor largi de consumatori muncitori. Comerţul alimentar de Stat nu s-a sprijinit până acum restul de puternic pe sectorulsocialist agricol existent, pe gospodăriile agricole de Stat. Intre sectorul socialist din agricultură şi cel din comerţ n’au existat de la început relaţii de colaborare constructivă. Dintr’o greşită înţelegere a funcţiunilor sale comerciale, societatea de Stat „Aprozar“ a căutat să realizeze beneficii pe socoteala gospodăriilor agricole de Stat, iar acestea, mergând pe aceeaş linie greşită, au preferat uneori să vândă produsele lor speculanţilor, în loc să le vândă comerţului de Stat. Aceste neînţelegeri şi greşeli dăunătoare intereselor generale ale clasei muncitoare, n’au fost încă înlăturate cu totul, totuşi sectorul socialist din agricultură începe să colaboreze cu sectorul socialist din comerţ. Un rol deosebit de important în aprovizionarea comerţului de Stat cu fructe legume, zarzavaturi şi alb produse ale gospodăriilor ţărăneşti, trebue să-i îndeplinească mişcarea cooperatistă, în special cooperativele săteşti din apapierea marilor centre muncitoreşti şi a marilor oraşe. Aşa cum a arătat comunicatul asupra realizării Planului de Stat pe primul trimestru al anului 1949, „cooperaţia nu şi-a îndeplinit sarcinile în privinţa colectării produselor agricole libere“. Vechile cooperative, aflate în marea lor majoritate în mâinile chiaburilor şi ale altor elemente exploatatoare, au lăsat de cele mai multe ori ca produsele gospodăriilor ţărăneşti să se scurgă la oraş, prin numeroasele canale ale comerţului particular, în mâinile speculanţilor. Abia în ultima vreme uneile cooperative au organizat pe o scară mai mare o serie de acţiuni de colectare al produselor agricole libere, izbutind să strângă şi să fur- nizeze comerţului de Stat — între altele — cantităţi mari de ouă. Acest început a scos în evidenţă puternicele resurse pe care le pot mobiliza cooperativele săteşti, atunci când ele lucrează cu toată răspunderea pentru desvoltarea schimbului între sat şi oraş. Cooperativele săteşti, mai ales cele din apropierea centrelor muncitoreşti şi a marilor oraşe, trebue să îndemne şi să ajute pe ţăranii săraci şi mijlocaşi să cultive cât mai multe zarzavaturi şi legume. Ele au datoria să organizeze cumpărarea prisosului de produse ale gospodăriilor ţărăneşti şi să îndrume scurgerea lor fie pe făgaşul comerţului de Stat, fie pe acela al cooperativelor de consum muncitoreşti. In această muncă de mare însemnătate, cooperativele vor trebui să fie sprijinite de organele de Stat şi de organizaţiile de massă, sub conducerea organizaţiilor de Partid, care au sarcina să ducă o largă muncă politică, să arate ţăranilor săraci şi mijlocaşi foloasele pe care ie pot trage din vânzarea prin cooperative a produselor ce prisosesc în gospodăriile lor. Căci folosindu-se de cooperative, ţăranii săraci şi mijlo- caşi îşi vor putea valorifica mai bine produsele, vor putea obţine un preţ mai bun, prin înlăturarea speculanţilor de tot soiul care mişună prin sate şi la barierele oraşelor. Sprijinindu-se pe sectorul socialist din agricultură şi pe o strânsă colaborare cu mişcarea cooperatistă, complectându-şi nevoile prin încheierea de contracte individuale cu producătorii de la sate, comerţul alimentar de Stat îşi va putea crea o bază mai largă şi mai sigură de aprovizionare, va putea trece la o planificare mai temeinică a aprovizionării populaţiei muncitoare. In felul acesta s se vor înlătura într’o măsură însemnată golurile care se ivesc în aprovizionarea pieţii de către comerţul alimentar de Stat. Comerţul de Stat trebuie să crească şi să se întărească pentru a putea răspunde într’o măsură din ce în ce mai mare sarcinilor importante ce-i revin în opera de îngrădire şi apoi de lichidare a exploatării, în măreaţa operă de construire a socialismului în ţara noastră. Un rol important în îndeplinirea acestei sarcini revine salariaţilor din comerţul de Stat. Ei trebuesc educaţi în spiritul unei noui atitudini faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, astfel încât să păzească şi să manipuleze cu grijă produsele ce le sunt încredinţate spre vânzare, săcontribuie la desvoltarea unui comerţ de Stat pus în slujba masselor muncitoare. Ei trebuesc educaţi în spiritul vigilenţei de clasă, în spiritul luptei necruţătoare împotriva capitaliştilor care încearcă să lovească din afară comerţul de Stat, împotriva elementelor capitaliste care încearcă — şi pe alocuri chiar au izbutit — să pătrundă în unele organe ale comerţului de Stat. Conştienţi că fac nu numai o muncă economică, dar şi, mai ales, politică, pătrunşi de înţelegerea politică a sarcinilor lor de fiecare zi, însufleţiţi de patriotismul fierbinte al clasei muncitoare, salariaţii comerţului de Stat vor putea răspunde cu cinste misiunii lor. Organizaţiile de Partid, organizaţiile de massă şi organele puterii de Stat, trebuie să sprijine comerţul de Stat şi cooperativele, pentru a-şi îndeplini mai bine sarcinile lor de luptă împotriva speculanţilor, a chiaburilor şi a celorlalte elemente exploatatoare. Prin întărirea comerţului alimentar de Stat şi a mişcării cooperatiste se creiază condiţiuni favorabile pentru desvoltarea schimbului de produse între sat şi oraş, în cadrul operei de pregătire a transformării socialiste a a■rriculturii, care va rezolva definitiv şi radical, în folosul celor ce muncesc, problema aprovizionării şi a schimbului intre sat şi oraş, — 4 PAGINI 4 IEI Jos 9 Iunie 1949 SFP1A IN ANUl XVIII No 1446* PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN CI NIRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROHAN I Inginerii N. Hmelevschi şi A. Cărbunarii de la „Sovromtransport“ din Brăila au tradus şi împărţit muncitorilor manualul sovietic „Memorandum pentru întreţinerea ciocanului pneumatic“ In dorinţa de a populariza metodele de muncă sovietice, inginerii N. Hmelevschi şi A. Cărbunarii de la şantierul naval „Sovromtransport” din Brăila au terminat de curând traducerea manualului sovietic „Memorandum pentru întreţinerea ciocanului pneumatic” de A. I. Seschin şi S. E. Goldici. Traducerea a fost multiplicată şi împărţită muncitorilor şantierului şi ea constitue pentru ei un preţios îndrumător în munca lor de fiecare zi. Lucrarea înfăţişează toate chipurile de ciocane pneumatice şi analizează temeinic cauzele defectării acestora. Ea arată amănunţit regulele reparării, păstrării şi întrebuinţării ciocanului pneumatic. Muncitorii, dându-şi seama de sprijinul ce li s-a dat prin traducerea acestui material sovietic au salutat cu multă bucurie iniţiativa celor doi ingineri. In prezent, inginerul Hmelevschi lucrează la traducerea unei noui lucrări sovietice, de mare importanţă pentru mun-citorii şantierului: „Construcţii navale în lemn”. Această lucrare va ajuta la executarea în bune condiţiuni a construcţiilor vaselor pescăreşti de lemn. » In cursul lunii Mai, jurnalistii resiteni 1 / / 1 au depăşit planul de producţie — Alte succese obţinute la cocserie şi laminoare — REŞIŢA (prin telefon de la corespondentul nostru). — Muncitorii şi tehnicienii reşiteni au realizat in cursul lunei Mai noui succese in producţie. Datorită întrecerii socialiste care a continuat Si după 1 Mai la cocserie programul de producţie Pe luna Mai a fost depăşit cu 4,72»/,. Calitatea cocsului a fost imbunătăţită reducăndu-Se procentul de apă la 4,48“/«, faţă de Băcău era prevăzut iar la cenuşe de la 15"/» la 13,28«/p. La furnale programul «e producţie pe luna Mai a fost depăşit cu 4,07 m Vi,. S’au evidenţiat echipeie de topitori: Ion Sărbu, care a depăşit norma cu 13,7«/«, Iorga Nicolae cu 9»/v şi Ion Vahenoschy cu 6,7®/o. La laminoare, la linia rever. Sibil*, muncitorii au depăşit programul cu 17,5»/o, la tablă cu 22“/«, iar la linia mijlocie și fină cu 11%. Chiabur care a dat declaraţii false la recensământ, demascat de ţăranii muncitori şi dat în judecată Pe chiaburul Ştefan Popescu din Cărbuneşti-Gorj il cunosc toţi ţăranii muncitori din satele din împrejurimi. Ei ştiu că-i om bogat, negru la suflet şi tâlhar. La recensământul din 1948, chiaburul a reuşit să Înşele comisia de recenzare, fiind trecut cu numai 11 ha. în loc de 15 ha. teren arabil şi cu 15 ha. de păduri în loc de 30. A trecut un an de atunci Un an în care chiaburul prin declaraţiile sale false, a reuşit să sustragă mari cantităţi de cereale de la colectare, precum şi sume importante de bani datorate fiscului. Ţăranii muncitori din comună, aflând de acest lucru, s-au dus la grupul sindical şi l-au denunţat, încercând să scape, chiaburul a cerut o comisie de expertiză. Această comisie a stabilit justeţea faptelor semnalate de ţăranii muncitori şi a mai descoperit că chiaburul şi-a declarat o parte din terenul arabil drept islaz. Pentru sustragere de la colectare, pentru evaziune fiscală, pentru declaraţii false la recensământ, chiaburul a fost deferit justiţiei. N . Buzatu coresp. ? Urmând exemplul strungarului M. Şerbănescu şi al rabotorului Petre Gh. dela uzinele „Republica"’ Strungarul Köves Vasile dela fabrica ,,1 Septembrie“ din Satu-Mare lucrează la două strunguri Exemplul strungarului Şerbănescu N. şi al rabotorului Petre Gheorghe dela fabrica de ţevi „Republica” din Bucureşti, care au , început să lucreze la câte două maşini deodată, a avut un puternic răsunet în rândurile muncitorilor din ţara noastră. In tot mai multe întreprinderi, numărul strungarilor care incep să lucreze la câte două, maşini este in creştere. Ei işi dau seama că lucrul la două maşini înseamnă o creştere a producţiei şi a productivităţii muncii şi in acelaş timp un câştig mai mare, deci o Îmbunătăţire a condiţiunilor lor de trai. Şi pe strungarul Köves Vasile de la fabrica,1 Septembrie" din Satu Mare, ca şi pe mulţi alţi strungari, lucrul la doua strunguri îl preocupă de multa vreme. Acum câtva timp tovarăşul său, care lucrează la strungul de alături, a plecat în concediu de odihnă. Pe tovarăşul Köves Vasile nu l-a răbdat inima să vadă că unul din strunguri stă neîntrebuinţat. El a cerut să lucreze la două strunguri. De la 23 Mai el a început lucrul, reuşind să dea o producţie de două ori mai mare decât cea pe care o dădea până acum. Şase muncitoare de la fabrica de chibrituri „Filaret“ lucrează la câte două maşini la fabrica de chibrituri, „Filarettov. Bărăgan Elena, fruntaşă în producţie, decorată cu „Medalia Muncii“, lucrează la două maşini de confecţionat tocuri pentru cutiile de chibrituri. Antrenate de exemplul ei, ca şi de exemplul strungarilor de la uzinele „Republica" şi al ţesătoarelor şi muncitoarelor din filaturi care lucrează la mai multe maşini, tovarăşele Bojan Maria, Dumitru Gh. Ana, Tudor Maria, Dumitru P. Elena, Bolosan Cristina, au început şi ele să lucreze, din ziua de 25 Mai, la două maşini. In felul acesta, ele acoperă lipsa tovarăşelor lor plecate în concediu, asigurând astfel bunul mers al producţiei. Muncitorii de la S. M. T. Tg.-Mureş şi-au luat angajamentul să termine repararea batozelor până la 20 iunie După încheerea campaniei agricole de primăvară, tractoriştii şi tehnicienii Staţiunii de Maşini şi Tractoare din Târgu Mureş au început repararea batozelor şi revizuirea tractoarelor. Ei şi-au luat angajamentul să repare cele 20 de batoze ale staţiunii până la 20 iunie. Pentru a duce la bun sfârşit angajamentele luate, colectivul şi-a întocmit un plan de lucru, pe echipe. Tractoristul Farkas Ştefan, Împreună cu Tóth Zoltán şi Zojzon Bela, a reuşit datorită unei bune organizări a muncii şi eliminării timpilor morţi, să reducă timpul pentru repararea unei batoze, de la 12 zile la 6 zile. Popşor Pascu coresp. 600 de ţărani muncitori au vizitat Gospodăria Agricolă de Stat din Panic-Sălaj La Gospodăria Agricolă de Stat din Panic judeţul Sălaj, au venit în vizită, zilele trecute, un număr de 600 ţărani muncitori din comunele învecinate. In aceeaş zi au vizitat Gospodăria Agricolă de Stat şi muncitorii de la oraş, înainte de a se începe vizitarea clădirilor, instalaţiilor şi ogoarelor, a avut loc un festival artistic prezentat în limba română şi maghiară. Apoi, ţăranii muncitori, în grupuri, au vizitat semănăturile de cereale, crescătoriile de animale şi remizele de maşini şi unelte agricole ale Gospodăriei. Ţăranii muncitori au fost lămuriţi de ce culturile de cereale ale Gospodăriei Agricole de Stat sunt mai frumoase decât la ţăranii din împrejurimi. Acest lucru se datoreşte faptului că pământul este lucrat cu maşini agricole iar semănatul se face din timp şi pe tarlale mari, îngrijitorii de la vite au explicat ţăranilor muncitori cum îngrijesc ei de animale, ca să fie grase şi frumoase. Deasemenea, muncitorii de la Gospodărie au mai vorbit ţăranilor muncitori şi despre câştigul şi salariul pe care-l primesc pentru munca lor. Ţăranii muncitori care au vizitat această gospodărie, au tras învăţăminte preţioase în ceea ce priveşte lucrarea pământului şi îngrijirea animaţilor. Ţăranii muncitori din judeţul Teleorman construesc un dig care va apăra de inundaţii o suprafaţă de 3.000 ha. Revărsările apelor Oltului şi ale Dunării pricinuiau mari pagube ţăranilor muncitori din comunele aşezate în preajma acestor ape, încă cu ani în urmă ţăranii muncitori din judeţul Teleorman au cerut să fie construit un dig. Dar numai cu cererea au rămas. Nu s’a sinchisit nimeni să-i ajute ca să nu mai fie năpăstuiţi de revărsareaapelor. . ----------De curând, Comitetul Provizoriu Judeţean Teleorman a hotărît începerea lucrărilor de îndiguire. In urma muncii de lămurire dusă de organizaţiile de Partid, ţăranii muncitori din comunele Liţa, Segarcea-Vale, Segarcea-Deal, Olteanca, Cleaşov, Râioasa, Odaia, Flămânda, Ciuperceni şi Traian, au hotărit să lucreze voluntar la ridicarea digurilor care vor apara de distrugere bunurile lor. Digul, care e programat să fie gata până la data de 1 Noembrie 1949, va salva de la inundaţie o suprafaţă de 3000 hectare pământ roditor. El va avea o lungime de 13 kilometri şi înălţimea între 3 şi 9 m. La toamnă se va începe construcţia unui alt dig mai mare. Acest dig va avea o lungime de 25 km. şi va salva de la inundație o suprafață de 11.000 hectare. JTudai Mlirica apre&p. . Din U.R.S.S. au sosit importante cantităţi de cablu telefonic In baza acordurilor economice încheiate intre ţara noastră şi U.R.S.S., Administraţia Poştelor şi Telecomunicaţiilor a primit recent importante cantităţi de cablu telefonic din U.R.S.S. Noul transport de cablu va servi la noui instalaţii telefonice şi telegrafice, dând posibilitatea Administraţiei P.T.T. să-şi îndeplinească la timp planul pe anul 1949. In numeroase comune din judeţul Buzău a început prăşitul porumbului Aproape pe tot cuprinsul judeţului Buzău a răsărit porumbul semănat în primăvară. Zilele acestea, ţăranii muncitori din comunele Costeşti, Mihaileşti, Pogoane, Arcanu şi Boldeşti au ieşit li prăşitul porumbului. • SA CONSTRUIM O COOPERATIE SANATOASA DE MASSA de RODICA BORTOI membre. in Comisia Centrală de organizare a Cooperaţiei (Pag. 2-a) • Note de călătorie : PE PLAIURILE BIHORENE. (Pag. 2-a) • UN DIRECTOR NEDEMN DE FUNCTIA CE I-A INCREDINTAT-O CLASA MUNCITOARE. (Pag. 3-a) • CONGRESUL FALIMENTULUI POLITICECONOMIC AL LABURISMULUI ENGLEZ. (Pag. 4~a) CITITI IN CORPUL ZIARULUI: Constituirea Societăţii de Ştiinţe Naturale şi Geografie din R. P. R. Insula Bibliotecii Centrale Universitare a avut loc Sâmbătă 28 Mai a. c. o şedinţă publică pentru înfiinţarea Societăţii de Ştiinţe Naturale şi Geografie din R.P.R. Au luat parte numeroşi specialişti din diversele ramuri ale Ştiinţelor Naturale şi Geografiei, care lucrează în Facultăţi sau în Institute de cercetări ştiinţifice, profesori de ştiinţe naturale şi geografie din învăţământul mediu, învăţători, studenţi, practicieni din domeniul botanicei, zoologiei, geologiei, biologiei şi geografiei, etc. Scopul Societăţii este să dea un sprijin larg membrilor săi pentru ridicarea nivelului lor ştiinţific, să stimuleze cercetările ştiinţifice care contribuie la desvoltarea R.P.R., să editeze reviste şi lucrări de specialitate, etc. Adunarea a ales Consiliul Provizoriu de conducere al societăţii. Au fost aleşi în Consiliul Provizoriu de conducere, următorii: N. Sălăgeanu, decanul Facultăţii de Ştiinţe; profesori universitari: Florica Mezincescu, Alice Săvulescu, Mihai Ionescu, Virgil Ianovici, Miltiade Filipescu, Ion Tarnav- Schi, Const. Murgeanu, Priatcenco; conferenţiari universitari : N. Bodnariuc, Eug. Niculescu, M. Kandel, M. Ionescu-Varo; şef lucrări; profesorii: Ion Rădulescu, B. Schnapp, Ana Kreindler, Atena Rădoi, Emil Sanielevici, Elena Angelescu, Gh. Vasiliu-Vâlcea, Ion I. Ionescu, Octav Munteanu. Societatea de Ştiinţe Naturale şi Geografie va avea şi un organ al său, revista ,,Natura", care va apare în curând. Sediul provizoriu al Societăţii de Geografie şi Ştiinţe Naturale este la Casa Universităţii din strada Dionisie Lupu Nr. 40. Cum şi-a amenajat şcoala elementara din Făget un laborator de fizică şi chimie Din cauza lipsei de materiale didactice, profesorii de la ciclul doi al şcolii elementare din Făget-Severin erau puşi in situaţia de a preda lecţiile de fizică şi chimie, fără nici un fel de aplicaţii practice. Pentru a putea preda elevilor aceste cunoştinţe, învăţătorii de la şcoala elementară Făget şi-au pus în gând să amenajeze un laborator fizico-chimic. Materialele necesare au fost adunate de la diferite instituţii care nu se foloseau de ele, iar aparatele le-au fost împrumutate de şcoala elementară maghiară din comuna vecină, Dumbrava. Corpul didactic al şcolii maghiare a înţeles sa contribue şi în felul acesta la strângerea legăturilor de prietenie între cele două naţionalităţi şi la întărirea sforţărilor comune in vederea ridicării nivelului cultural al tineretului. Mai lipseau substanţele chimice. Colectivul corpului didactic s-a adresat comitetului sindical al fabricii de oţel Margina care i-a pus la dispoziţie anumite cantităţi din substanţele de care dispunea fabrica. Kelemen Tiberiu coresp. La uzinele metalurgice Cugir o echipă lucrează in contul lunii iulie Muncitorii de la secţia de maşini-unelte a uzinelor metalurgice din Cugir au realizat programul de producţia pe primul trimestru cu 162 la sută. Lupta pentru depăşirea planului în cel de al doilea trimestru este in plină desfăşurare. Astfel, echipa tov. Barna Cornel, care execută maşini de ascuţit, lucrează în contul lunii Iulie. Echipa tov. Lucaci Iuliu, care încă din Mai lucrează în contul lunii Iunie s-a evidenţiat printro inovaţie adusă de către şeful echipei In colaborare cu maistrul Jompan Ioan. Aceştia au confecţionat un mic aparat de şlefuit suprafeţele maşinilor-unelte, datorită căruia timpul de lucru la această operaţie a fost redus simţitor. OAMENII SOVIETICI AU ÎNVINS NATURA FĂURIND CANALUL DIN NEVINOMASK Cunoaşterea marilor construcţii de canaluri fluviale realizate în Uniunea Sovietică prezintă azi, pentru ţara noastră un interes cu atât mai mare cu cât, după cum se ştie în urma hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şi a Guvernului R.P.R. în curând va începe şi la noi construirea unui mare canal fluvial: CANALUL DUNAREA-MAREA NEAGRA. IN CLISEU : Un aspect al instalaţiilor canalului din Nevinomase (U.R.S.S.) Conducte uriaşe duc mari cantibăli de apă spre castelele de apă ale sistemului de turbine cu care este prevăzut canalul. .. " . (Citiţi departajat în pag. III.a)