Scȃnteia, iunie 1949 (Anul 18, nr. 1439-1463)

1949-06-09 / nr. 1446

^ W * yrf » ----- I ——---■ ., a^i­țf­întărim comerţul alimentar de Stat ln lupta pentru îmbu­nătăjirea con­­diţiunilor de trai a!e celor c*j muncesc, comerţului de Stat îi revin sarcini deose­bit de importante. Comerţul de Stat, comerţ fără capitalişti, fără specu­lanţi, are sarcina de a servi interesele masselor largi con­sumatoare, de a stăvili orice încercare de urcare ne­justi­ficată a preţurilor din partea comercianţilor capitalişti, de a împiedica manevrele ele­mentelor capitaliste de la o­­raşe şi­ sate, care urmăresc să-şi păstreze influenţa asu­pra comerţului şi să continue jefuirea masselor consuma­toare. Ascuţirea luptei de clasă, caracteristică condiţiunilor actuale de desvoltare a de­mocraţiei noastre populare, se­ manifestă cu deosebită tărie şi în comerţ, dar mai ales în comerţul alimentar. Aici, în comerţul alimen­tar, în comerţul de zarzava­turi, fructe, legume, ouă brânzeturi, carne, lapte şi a­lte produse ale gospodă­­r­ilor ţărăneşti, se ciocnesc în mod direct şi nemijlo­cit interesele de zi cu zi ale muncitorimii consuma­toare, cu interesele de jaf şi îmbogăţire rapidă ale chiabu­rimii şi ale exploatatorilor dela oraşe. Aici s’au concen­trat, în comerţul particular, numeroşi capitalişti isgo­­niţi din alte ramuri de acti­vitate economică, aici şi au găsit un vremelnic refugiu şi o­ posibilitate de acţiune tâlhărească numeroase ele­mente duşmănoase clasei muncitoare. S-au transformat în negustori de produse ali­mentare foşti moşieri expro­priaţi, foşti ofiţeri deblocaţi, foşti fabricanţi înlăturaţi din întreprinderi, foşti com­er­cianţi care­ nu mai au posibi­litatea să jefuiască şi să facă avere în alte ramuri ale eco­nomiei. Toţi aceştia vin să în­g­roaşe in comerţul particu­lar numărul paraziţilor care vor să trăiască din spe­cularea hranei celor ce mun­cesc, toţi aceştia intervin în­tre producători şi consuma­tori, încercând să speculeze, să lovească în cei ce mun­cesc, să realizeze profituri cât mai mari pe spinarea populaţiei muncitoare de la oraşe şi sate. Ei lucrează mână în mână cu chiaburii, colindă satele şi cumpără pro­dusele ţăranilor săraci şi mij­locaşi la preţuri scăzute, pen­tru a le vinde la oraş la pre­ţuri de patru-cinci ori mai mari. Ei lucrează mână în mână cu „cioc­aşii”, care pândesc la barieră pe ţăranii săraci şi mijlocaşi, acapa­rează produsele aduse de a­­ceştia şi le speculează în piaţă sau în gheretele din oraş. In aceste condiţiuni comer­ţul de Stat în ramura alimen­tară este o poziţie de luptă a clasei muncitoare împotriva exploatatorilor, o ramură a sectorului socialist, care tre­­bue neîncetat lărgită şi în­tărită. Fără îndoială, comerţul a­­limentar de Stat a făcut pro­grese mari în ultima vreme. Numărul magazinelor ali­mentare de Stat, numărul centrelor de desfacere ale societăţilor comerciale de Stat „Aprozar“, „Gomcar“, „Aprolacta“ a crescut simţi­tor, înlesnind aprovizionarea populaţiei muncitoare şi frâ­nând mult tendinţele de spe­culă ale capitaliştilor. Totuşi, comerţul de Stat n’a a­juns încă să stăpânească pe deplin piaţa alimentară. El n’a izbutit să asigure în mod regulat cantităţi masive de zarzavaturi şi legume. De a­­semenea, nu întotdeauna a reuşit să asigure un preţ cât mai accesibil masselor largi de consumatori muncitori. Comerţul alimentar de Stat nu s-a sprijinit până acum restul de puternic pe sectorul­­socialist agricol existent, pe gospodăriile agricole de Stat. Intre sectorul socialist din agricultură şi cel din comerţ n’au existat de la început relaţii de colaborare constructivă. Dintr’o gre­şită înţelegere a funcţiunilor sale comerciale, societatea de Stat „Aprozar“ a căutat să realizeze beneficii pe so­coteala gospodăriilor agrico­le de Stat, iar acestea, mer­gând pe aceeaş linie greşită, au preferat uneori să vândă produsele lor speculanţilor, în loc să le vândă co­merţului de Stat. Aceste neînţelegeri şi greşeli dău­nătoare intereselor genera­le ale clasei muncitoare, n’au fost încă înlăturate cu totul, totuşi sectorul socialist din agricultură începe să colabo­reze cu sectorul socialist din comerţ. Un rol deosebit de impor­tant în aprovizionarea co­merţului de Stat cu fructe legume, zarzavaturi şi alb produse ale gospodăriilor ţă­răneşti, trebue să-i îndepli­nească mişcarea cooperati­stă, în special cooperativele săteşti din ap­a­pierea mari­lor centre muncitoreşti şi a marilor oraşe.­­ Aşa cum a arătat comu­nicatul asupra realizării Pla­nului de Stat pe primul tri­mestru al anului 1949, „coo­peraţia nu şi-a îndeplinit sar­cinile în privinţa colectării produselor agricole libere“. Vechile cooperative, aflate în marea lor majoritate în mâinile chiaburilor şi ale al­tor elemente exploatatoare, au lăsat de cele mai multe ori ca produsele gospodă­riilor ţărăneşti să se scurgă la oraş, prin numeroasele canale ale comerţului parti­cular, în mâinile speculanţi­lor. Abia în ultima vreme une­i­le cooperative au organizat pe o scară mai mare o serie de acţiuni de colectare al produselor agricole libere,­­ izbutind să strângă şi să fur-­ nizeze comerţului de Stat —­­ între altele — cantităţi mari de ouă. Acest început a scos în evidenţă puternicele re­surse pe care le pot mobi­liza cooperativele săteşti, atunci când ele lucrează cu toată răspunderea pentru­­ desvoltarea schimbului între sat şi oraş. Cooperativele săteşti, mai ales cele din apropierea cen­trelor muncitoreşti şi a ma­rilor oraşe, trebue să în­demne şi să ajute pe ţăranii săraci şi mijlocaşi să cultive­ cât mai multe zarzavaturi şi legume. Ele au datoria să organizeze cumpărarea pri­sosului de produse ale gos­podăriilor ţărăneşti şi să în­drume scurgerea lor fie pe făgaşul comerţului de Stat, fie pe acela al cooperative­lor de consum muncitoreşti. In această muncă de mare însemnătate, cooperativele vor trebui să fie sprijinite de organele de Stat şi de orga­nizaţiile de massă, sub con­ducerea organizaţiilor de Partid, care au sarcina să ducă o largă muncă politică, să arate ţăranilor săraci şi mijlocaşi foloasele pe care ie pot trage din vânzarea prin cooperative a produselor ce prisosesc în gospodăriile lor. Căci folosindu-se de coopera­tive, ţăranii săraci şi mijlo-­­ caşi îşi vor putea valorifica mai bine produsele, vor pu­tea obţine un preţ mai bun, prin înlăturarea speculanţilor de tot soiul care mişună prin sate şi la barierele oraşelor. Sprijinindu-se pe sectorul socialist din agricultură şi pe o strânsă colaborare cu mişcarea cooperatistă, com­­plectându-şi nevoile prin în­cheierea de contracte indi­viduale cu producătorii de la sate, comerţul alimentar de Stat îşi va putea crea o bază mai largă şi mai sigură de aprovizionare, va putea trece la o planificare mai temeinică a aprovizionării populaţiei­­ muncitoare. In felul acesta s se vor înlătura într’o mă­sură însemnată golurile care se ivesc în aprovizionarea pieţii de către comerţul ali­mentar de Stat.­­ Comerţul de Stat trebuie­­ să crească şi să se întă­rească pentru a putea răs­punde într’o măsură din ce în ce mai mare sarcinilor importante ce-i revin în o­­pera de îngrădire şi apoi de lichidare a exploatării, în mă­reaţa operă de construire a socialismului în ţara noastră. Un rol important în înde­plinirea acestei sarcini revine salariaţilor din comerţul de Stat. Ei trebuesc educaţi în spiritul unei noui ati­tudini faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, ast­fel încât să păzească şi să manipuleze cu grijă pro­dusele ce le sunt încredin­ţate spre vânzare, să­­contri­buie la desvoltarea unui co­merţ de Stat pus în slujba masselor muncitoare. Ei tre­buesc educaţi în spiritul vigi­lenţei de clasă, în spiritul luptei necruţătoare împotriva capitaliştilor care încearcă să lovească din afară comer­ţul de Stat, împotriva ele­mentelor capitaliste care în­cearcă — şi pe alocuri chiar au izbutit — să pătrundă în unele organe ale comerţului de Stat. Conştienţi că fac nu numai o muncă economică, dar şi, mai ales, politică, pă­trunşi de înţelegerea politică a sarcinilor lor de fiecare zi, însufleţiţi de patriotismul fierbinte al clasei munci­toare, salariaţii comerţului de Stat vor putea răspunde cu cinste misiunii lor. Organizaţiile de Partid, organizaţiile de massă şi organele puterii de Stat, tre­buie să sprijine comerţul de Stat şi cooperativele, pentru a-şi îndeplini mai bine sarci­nile lor de luptă împotriva speculanţilor, a chiaburilor şi a celorlalte elemente ex­ploatatoare. Prin întărirea comerţului alimentar de Stat şi a miş­cării cooperatiste se creiază condiţiuni favorabile pentru desvoltarea schimbului de produse între sat şi oraş, în cadrul operei de pregătire a transformării socialiste a a­­■rriculturii, care va rezolva definitiv şi radical, în folosul celor ce muncesc, problema aprovizionării şi a schimbu­­lui intre sat şi oraş, — 4 PAGINI 4 IEI Jos 9 Iunie 1949 SFP1A IN­ ANUl XVIII No 1446* PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN CI NIRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROHAN I Inginerii N. Hmelevschi şi A. Cărbunarii de la „Sovromtransport“ d­in Brăila au tradus şi împărţit muncitorilor manualul sovietic „Memorandum pentru întreţinerea ciocanului pneumatic“ In dorinţa de a populariza metodele de muncă sovietice, inginerii N. Hmelevschi şi A. Cărbunarii de la şantierul na­val „Sovromtransport” din Brăila au terminat de curând traducerea manualului so­vietic „Memorandum pentru întreţinerea ciocanului pneu­matic” de A. I. Seschin şi S. E. Goldici. Traducerea a fost multipli­cată şi împărţită muncitori­lor şantierului şi ea constitue pentru ei un preţios îndru­mător în munca lor de fie­care zi. Lucrarea înfăţişează toate chipurile de ciocane pneumatice şi analizează te­meinic cauzele defectării a­­cestora. Ea arată amănunţit­­ regulele reparării, păstrării şi­­ întrebuinţării ciocanului pne­­­­umatic. Muncitorii, dându-şi seama de sprijinul ce li s-a dat prin traducerea acestui material sovietic au salutat cu multă bucurie iniţiativa celor­­ doi ingineri. In prezent, inginerul Hme­levschi lucrează la traducerea unei noui lucrări sovietice, de mare importanţă pentru mun-­­­citorii şantierului: „Construc­ţii navale în lemn”. Această lucrare va ajuta la executa­rea în bune condiţiuni a con­strucţiilor vaselor pescăreşti de lemn. » In cursul lunii Mai, jurnalistii resiteni 1 / / 1 au depăşit planul de producţie — Alte succese obţinute la cocserie şi laminoare — REŞIŢA (prin telefon de la corespondentul nostru). — Muncitorii şi tehnicienii reşi­­teni au realizat in cursul lunei Mai noui succese in producţie. Datorită întrecerii socialis­te care a continuat Si după 1 Mai la cocserie programul de producţie Pe luna Mai a fost depăşit cu 4,72»/­,. Cali­tatea cocsului a fost imbu­­nătăţită reducăndu-Se pro­centul de apă la 4,48“/«, faţă de Bă­cău era prevăzut iar la cenuşe de la 15"/» la 13,28«/p. La furnale programul «­e producţie pe luna Mai a fost depăşit cu 4,07 m Vi,. S’au evidenţiat echipeie de topi­­tori: Ion Sărbu, care a depăşit norma cu 13,7«/«, Iorga Ni­­colae cu 9»/v şi Ion Vaheno­­schy cu 6,7®/o. La laminoare, la linia rever. Sibil*, muncitorii au depăşit programul cu 17,5»/o, la tablă cu 22“/«, iar la linia mijlocie și fină cu 11%. Chiabur care a dat declaraţii false la recensământ, demascat de ţăranii muncitori şi dat în judecată Pe chiaburul Ştefan Popescu­ din Cărbuneşti-Gorj il cunosc toţi ţă­ranii muncitori din satele din îm­prejurimi. Ei ştiu că-i om bogat, negru la suflet şi tâlhar. La recensământul din 1948, chiaburul a reuşit să Înşele comi­sia de recenzare, fiind trecut cu numai 11 ha. în loc de 15 ha. teren arabil şi cu 15 ha. de păduri în loc de 30. A trecut un an de atunci Un an în care chiaburul prin declaraţiile sale false, a reuşit să sustragă mari cantităţi de ce­reale de la colectare, precum şi sume importante de bani datorate fiscului. Ţăranii muncitori din comună, aflând de acest lucru, s-au dus la grupul sindical şi l-au denunţat, încercând să scape, chiaburul a cerut o comisie de expertiză. A­­ceastă comisie a stabilit justeţea faptelor semnalate de ţăranii muncitori şi a mai descoperit că chiaburul şi-a declarat o parte din terenul arabil drept islaz. Pentru sustragere de la colecta­re, pentru evaziune fiscală, pentru declaraţii false la recensământ, chiaburul a fost deferit justiţiei. N . Buzatu coresp. ? Urmând exemplul strungarului M. Şerbănescu şi al rabotorului Petre Gh. dela uzinele „Republica"’ Strungarul Köves Vasile dela fabrica ,,1 Septembrie“ din Satu-Mare lucrează la două strunguri Exemplul strungarului Şer­­bănescu N. şi al rabotorului Petre Gheorghe dela fabrica de ţevi „Republica” din Bucureşti, care au , început să lucreze la câte două maşini deodată, a avut un puternic răsunet în rândurile munci­torilor din ţara noastră. In tot mai multe între­prinderi, numărul strungari­lor care incep să lucreze la câte două, maşini este in creştere. Ei işi dau seama că lucrul la două maşini în­seamnă o creştere a produc­ţiei şi a productivităţii mun­cii şi in acelaş timp un câş­tig mai mare, deci o Îmbună­tăţire a condiţiunilor lor de trai. Şi pe strungarul Köves Vasile de la fabrica­­,1 Sep­tembrie" din Satu Mare, ca şi pe mulţi alţi strungari, lu­crul la doua strunguri îl preocupă de multa vreme. Acum câtva timp tova­răşul său, care lucrează la strungul de alături, a plecat în concediu de odihnă. Pe tovarăşul Köves Vasile nu l-a răbdat inima să vadă că unul din strunguri stă neîn­trebuinţat. El a cerut să lu­creze la două strunguri. De la 23 Mai el a început lucrul, reuşind să dea o producţie de două ori mai mare decât cea pe care o dădea până acum. Şase muncitoare de la fabrica de chibrituri „Filaret“ lucrează la câte două maşini la fabrica de chibrituri, „Filarettov. Bărăgan Ele­na, fruntaşă în producţie, decorată cu „Medalia Mun­cii“, lucrează la două maşini de confecţionat tocuri pen­tru cutiile de chibrituri. Antrenate de exemplul ei, ca şi de exemplul strungari­lor de la uzinele „Republica" şi al ţesătoarelor şi munci­toarelor din filaturi care lu­crează la mai multe maşini, tovarăşele Bojan Maria, Du­mitru Gh. Ana, Tudor Ma­ria, Dumitru P. Elena, Bolo­san Cristina, au început şi ele să lucreze, din ziua de 25 Mai, la două maşini. In felul acesta, ele acoperă lipsa tovarăşelor lor plecate în concediu, asigurând astfel bunul mers al producţiei. Muncitorii de la S. M. T. Tg.-Mureş şi-au luat angajamentul să termine repararea batozelor până la 20 iunie După încheerea campa­niei agricole de primăvară, tractoriştii şi tehnicienii Staţiunii de Maşini şi Trac­toare din Târgu Mureş au început repararea batozelor şi revizuirea tractoarelor. Ei şi-au luat angajamentul să repare cele 20 de batoze ale staţiunii până la 20 iunie. Pentru a duce la bun sfârşit angajamentele luate, colectivul şi-a întocmit un plan de lucru, pe echipe. Tractoristul Farkas Şte­fan, Împreună cu Tóth Zol­tán şi Zojzon Bela, a reuşit datorită unei bune organi­zări a muncii şi eliminării timpilor morţi, să reducă timpul pentru repararea u­­nei batoze, de la 12 zile la 6 zile. Popşor Pascu coresp. 600 de ţărani muncitori au vizitat Gospodăria Agricolă de Stat din Panic-Sălaj La Gospodăria Agricolă de Stat din Panic judeţul Sălaj, au venit în vizită, zilele tre­cute, un număr de 600 ţă­rani muncitori din comunele învecinate. In aceeaş zi au vizitat Gospodăria Agricolă de Stat şi muncitorii de la oraş, înainte de a se începe vi­zitarea clădirilor, instalaţiilor şi ogoarelor, a avut loc un festival artistic prezentat în limba română şi maghiară. Apoi, ţăranii muncitori, în grupuri, au vizitat semănă­turile de cereale, crescătoriile de animale şi remizele de maşini şi unelte agricole ale Gospodăriei. Ţăranii munci­tori au fost lămuriţi de ce culturile de cereale ale Gos­podăriei Agricole de Stat sunt mai frumoase decât la ţăranii din împrejurimi. Acest lucru se datoreşte faptului că pă­mântul este lucrat cu maşini agricole iar semănatul se face din timp şi pe tarlale mari, îngrijitorii de la vite au ex­plicat ţăranilor muncitori cum îngrijesc ei de animale, ca să fie grase şi frumoase. Dease­­menea, muncitorii de la Gos­podărie au mai vorbit ţăra­nilor muncitori şi despre câş­tigul şi salariul pe care-l pri­mesc pentru munca lor. Ţăranii muncitori care au vizitat această gospodărie, au tras învăţăminte preţioase în ceea ce priveşte lucrarea pă­mântului şi îngrijirea anima­ţilor. Ţăranii muncitori din judeţul Teleorman construesc un dig care va apăra de inundaţii o suprafaţă de 3.000 ha. Revărsările apelor Ol­tului şi ale Dunării prici­nuiau mari pagube ţărani­lor muncitori din comunele aşezate în preajma acestor ape, încă cu ani în urmă ţă­ranii muncitori din judeţul Teleorman au cerut să fie construit un dig. Dar nu­mai cu cererea au rămas. Nu s’a sinchisit nimeni să-i a­­jute ca să nu mai fie nă­păstuiţi de revărsarea­­ape­­­lor. . ----------­De curând, Comitetul Provizoriu Judeţean Te­leorman a hotărît începerea lucrărilor de îndiguire. In urma muncii de lămu­rire dusă de organizaţiile de Partid, ţăranii muncitori din comunele Liţa, Segar­­cea-Vale, Segarcea-Deal, Ol­teanca, Cleaşov, Râioasa, Odaia, Flămânda, Ciuper­­ceni şi Traian, au hotărit să lucreze voluntar la ridi­carea digurilor care vor a­­para de distrugere bunurile lor. Digul, care e programat să fie gata până la data de 1 Noembrie 1949, va salva de la inundaţie o suprafaţă de 3000 hectare pământ ro­ditor. El va avea o lungime de 13 kilometri şi înălţimea între 3 şi 9 m. La toamnă se va începe construcţia unui alt dig mai mare. A­­cest dig va avea o lungime de 25 km. şi va salva de la inundație o suprafață de 11.000 hectare. JTudai­ Mlirica apre&p. . Din U.R.S.S. au sosit­­ importante cantităţi de cablu telefonic In baza acordurilor eco­nomice încheiate intre ţara noastră şi U.R.S.S., Admi­nistraţia Poştelor şi Tele­comunicaţiilor a primit re­cent importante cantităţi de cablu telefonic din U.R.S.S. Noul transport de cablu va servi la noui instalaţii telefonice şi telegrafice, dând posibilitatea Admi­nistraţiei P.T.T. să-şi înde­plinească la timp planul pe anul 1949. In numeroase comune din judeţul Buzău a început prăşitul porumbului Aproape pe tot cuprinsul ju­deţului Buzău a răsărit po­rumbul semănat în primăvară. Zilele acestea, ţăranii munci­tori din comunele Costeşti, Mi­haile­şti, Pogoane, Arcanu şi Boldeşti au ieşit li prăşitul po­rumbului. • SA CONSTRUIM O COOPERATIE SANA­TOASA DE MASSA de RODICA BORTOI membre.­ in Comisia Centrală de organizare a Cooperaţiei (Pag. 2-a) • Note de călătorie : PE PLAIURILE BIHO­­RENE. (Pag. 2-a) • UN DIRECTOR NEDEMN DE FUNCTIA CE I-A INCREDINTAT-O CLASA MUN­CITOARE. (Pag. 3-a) • CONGRESUL FALIMENTULUI POLITIC­­ECONOMIC AL LABURISMULUI ENGLEZ. (Pag. 4~a) CITITI IN CORPUL ZIARULUI: Constituirea Societăţii de Ştiinţe Naturale şi Geografie din R. P. R. In­sula Bibliotecii Centrale Universitare a avut loc Sâm­bătă 28 Mai a. c. o şedinţă publică pentru înfiinţarea So­cietăţii de Ştiinţe Naturale şi Geografie din R.P.R. Au luat parte numeroşi spe­cialişti din diversele ramuri ale Ştiinţelor Naturale şi Geografiei, care lucrează în Facultăţi sau în Institute de cercetări ştiinţi­fice, profesori de ştiinţe natu­rale şi geografie din învăţă­mântul mediu, învăţători, stu­denţi, practicieni din domeniul botanicei, zoologiei, geologiei, biologiei şi geografiei, etc. Scopul Societăţii este să dea un sprijin larg membrilor săi pentru ridicarea nivelului lor ştiinţific, să stimuleze cercetă­rile ştiinţifice care contribuie la desvoltarea R.P.R., să editeze reviste şi lucrări de specialitate, etc. Adunarea a ales Consiliul Provizoriu de conducere al so­cietăţii. Au fost aleşi în Con­siliul Provizoriu de conducere, următorii: N. Sălăgeanu, de­canul Facultăţii de Ştiinţe; pro­fesori universitari: Florica Me­­zincescu, Alice Săvulescu, Mi­­hai Ionescu, Virgil Ianovici, Miltiade Filipescu, Ion Tarnav- Schi, Const. Murgeanu, Priat­­cenco; conferenţiari univer­sitari : N. Bodnariuc, Eu­g. Niculescu, M. Kandel, M. Io­ne­­scu-Varo; şef lucrări; profesorii: Ion Rădulescu, B. Schnapp, Ana Kreindler, Atena Rădoi, Emil Sanielevici, Elena Angelescu, Gh. Vasiliu-Vâlcea, Ion I. Ione­­scu, Octav Munteanu. Societatea de Ştiinţe Natu­rale şi Geografie va avea şi un organ al său, revista ,,Natura", care va apare în curând. Sediul provizoriu al Soci­etăţii de Geografie şi Ştiinţe Natu­rale este la Casa Universităţii din strada Dionisie Lupu Nr. 40. Cum şi-a amenajat şcoala elementara din Făget un laborator de fizică şi chimie Din cauza lipsei de mate­riale didactice, profesorii de la ciclul doi al şcolii elementare din Făget-Severin erau puşi in situaţia de a preda lec­ţiile de fizică şi chimie, fără nici un fel de aplicaţii prac­tice. Pentru a putea preda e­­levilor aceste cunoştinţe, în­văţătorii de la şcoala elemen­tară Făget şi-au­ pus în gând să amenajeze un laborator fizico-chimic. Materialele ne­cesare au fost adunate de la diferite instituţii care nu se foloseau de ele, iar aparatele le-au fost împrumutate de şcoala elementară maghiară din comuna vecină, Dum­brava. Corpul didactic al şco­lii maghiare a înţeles sa con­­tribue şi în felul acesta la strângerea legăturilor de prietenie între cele două na­ţionalităţi şi la întărirea sforţărilor comune in vederea ridicării nivelului cultural al tineretului. Mai lipseau substanţele chimice. Colectivul corpului didactic s-a adresat comite­tului sindical al fabricii de oţel Margina care i-a pus la dispoziţie anumite cantităţi din substanţele de care dis­punea fabrica. Kelemen Tiberiu coresp. La uzinele metalurgice Cugir o echipă lucrează in contul lunii iulie Muncitorii de la secţia de maşini-unelte a uzinelor me­­talurgice din Cugir au rea­lizat programul de produc­ţia pe primul trimestru cu 162 la sută. Lupta pentru depăşirea planului în cel de al doilea trimestru este in plină des­făşurare. Astfel, echipa tov. Barna Cornel, care execută maşini de ascuţit, lucrează în con­tul lunii Iulie. Echipa tov. Lucaci Iuliu, care încă din Mai lucrează în contul lunii Iunie s-a evidenţiat printro inovaţie adusă de către şe­ful echipei In colaborare cu maistrul Jompan Ioan. Ace­­ştia au confecţionat un mic aparat de şlefuit supra­feţele maşinilor-unelte, da­torită căruia timpul de lucru la această operaţie a fost redus simţitor. OAMENII SOVIETICI AU ÎNVINS NATURA FĂURIND CANALUL DIN NEVINOMASK Cunoaşterea marilor construcţii de canaluri fluviale realizate în Uniunea Sovietică prezintă azi, pentru ţara noastră un interes cu atât mai mare cu cât, după cum se ştie în urma hotărîrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. şi a Guvernului R.P.R. în curând­ va începe şi la noi construirea unui mare canal fluvial: CANALUL DUNAREA-MAREA NEAGRA. IN CLISEU : Un aspect al instalaţiilor canalului din Ne­vinomase (U.R.S.S.) Conducte uriaşe duc mari cantibăli de apă spre castelele de apă ale sistemului de turbine cu care este prevăzut canalul. .. " .­­ (Citiţi departajat în pag. III.a)

Next