Scȃnteia, iunie 1949 (Anul 18, nr. 1439-1463)

1949-06-08 / nr. 1445

2 Consfătuirea Uniunii Sindicatelor Miniere Rapoartele prezentate la Confe­­rinţa Uniunii Sindicatelor Miniere au oglindit, în spirit critic şi autocritic, felul cum s-a desfăşurat munca şi rezultatele obţinute în ceea ce priveşte organizarea gru­pelor sindicale, întrecerea socia­listă şi campania de încheere a contractelor colective. In numeroase întreprinderi mi­niere, grupele sindicale, comitetele de sectii şi comitetele sindicale au devenit unităţi puternice de luptă ale muncitorilor pentru îndeplini­rea şi depăşirea Planului de Stat, pentru apărarea intereselor mun­citorilor, pentru ridicarea nivelului lor material şi cultural. In unde locuri, la minele din Valea Jiului, S­e lărgeşte cuprinsul O problemă viu discutată de către participanţii de la consfătuire a fost aceea a în­trecerii socialiste. In rapoar­tele şi in discuţiile care au avut loc, toţi vorbitorii au subliniat sprijinul pe care-l dau organizaţiile de Partid în această direcţie şi avântul pe care l-a luat întrecerea socia­listă. La Petrila, 71 grupe se află în întrecere, la Baia Mare 42 de echipe, la Valea Roşie şi Dealul Crucii 36 de grupe. In multe mine, cum e la Lupeni, la Ianca, la Petrila, la Aninoasa, Comăneşti, etc., întrecerile s-au extins pe a­­bataje, pe sectoare, pe orizon­turi şi exploatări. Puţine sunt astăzi echipele care nu se află în întrecere. Dar nu a crescut numai a­­văntul întrecerii, ci şi elemen­tele întrecerii au început să se lărgească. Un rol deosebit Discuţiile la acest punct de pe ordinea de zi, au scos la iveală însă şi o serie de lipsuri. Din pri­cina inactivităţii unora dintre gru­pele sindicale, întrecerea nu este temeinic organizată şi nu este peste tot încurajată şi susţinută. Aceasta face ca uneori elanul muncitorilor aflaţi în întrecere să slăbească, iar întrecerea să nu dea roadele aşteptate. Astfel, în mij­locul întrecerii, muncitorii se po­menesc că le lipseşte utilaj şi materiale sau — aşa cum s’a în­tâmplat la Lupeni — că personalul calificat este în număr neîndestu­lător faţă de serviciile şi angaja­mentele luate. O altă lipsă este aceea a insufi­cientei popularizări a echipelor fruntaşe şi a muncitorilor fruntaşi în întrecere. In încheierea acestui punct la ordinea de zi, a luat cuvântul tov. Mauriciu din partea C.G.M., care a făcut critica rapoartelor şi a trasat sarcini pentru sindicatele miniere. A­rme puternice în lupta entru îndeplinirea Planului S’a trecut apoi la analiza­rea felului cum sindicatele şi direcţiile veghiază ca angaja­mentele din contractele co­lective să fie respectate. Acolo unde se urmăreşte stricta lor aplicare, contractele colective la minele Godlea, Rocoşul de Jos, Roşia Montana, etc. deşi suferă încă de multe lipsuri, grupele sin­dicale au reuşit în bună măsură să-şi câştige autoritate în rândul muncitorilor. Sunt însă întreprinderi, unde­ activitatea grupelor sindicale şi a comitetelor de secţii lasă încă mult de dorit. La Ghelar, la Ianca, la Aninoasa, Zlatna, Comăneşti, etc., şedinţele de grupă sindicală nu se ţin decât foarte rar. In alte locuri, cum e la Lupeni, comitetul sindical mergând pe linia celei mai uşoare rezistenţe se substitue comitetelor de secţie­ şi grupelor sindicale. Conferinţa a subliniat necesitatea activării grupelor sin­dicale. întrecerii socialiste în întrecere îl capătă acum mărirea productivităţii mun­cii, lupta pentru realizarea de economii, pentru întărirea dis­ciplinei muncii, etc. In multe locuri, echipele fruntaşe aju­tă pe cele codaşe să-şi îmbu­nătăţească munca. Astfel, la Petrila, echipa tov. Pop Ludo­vic duce o muncă temeinică de îndrumare printre minerii care rămân în urmă, ajutând echipele mai slabe să ajungă pe cele fruntașe. Rolul grupelor sindicale în organizarea întrecerii a cres­cut. La Petrila, la Lonea, la Baia Mare, numeroase grupe au luat parte activă la orga­nizarea întrecerii, la mobili­zarea muncitorilor în între­cere. Comisiile de întrecere ale sindicatelor şi-au dovedit in multe locuri rolul lor im­portant, devin arme puternice în lupta pentru îndeplinirea Planului de Stat. Utilajele se reînoiesc, muncitorii primesc echipa­ment de protecţie, conform prevederilor legale, se iau mă­suri pentru protecţia muncii, pentru prevenirea accidente­lor. Prin aplicarea contracte­lor colective creşte nivelul material şi moral al muncito­rilor. In unele mine din Va­lea Jiului, la Socoleni, la Co­măneşti, etc. s’au obţinut rea­lizări frumoase, ca urmare a respectării contractelor co­lective. Mai sunt însă şi în această direcţie numeroase lipsuri. Nu peste tot, contractele colecti­ve sunt aplicate şi respectate întocmai. De multe ori, uti­lajul şi materialele întârzie, deasemeni şi echipamentul­ de protecţie. Protecţia muncii nu a căpătat încă peste tot im­portanţa cuvenită, activitatea culturală şi sportivă lasă încă de dorit în unele locuri. ★ In general, conferinţa organizată de Uniunea Sindicatelor Miniere s’a dovedit necesară şi folositoare. Ea a scos în evidenţă succesele şi lipsurile în muncă ale sindica­telor şi a constituit un preţios schimb de experienţă între condu­­cătorii sindicatelor miniere. .........­­ p L­ipsuri în ceea ce priveşte organizarea întrecerii Pe măsură ce activitatea oamenilor devenea mai com­plicată, mai variată, creştea şi nevoia de a cunoaşte fe­nomenele naturii, legile ei. Odată cu aceasta, omul, în procesul muncii, acumula o experienţă tot mai mare. Din experienţa practică, produc­tivă, acumulată, s’a născut ştiinţa. Prin desvoltarea cu­noştinţelor ştiinţifice, omul devenea mai înarmat şi tot mai puternic în lupta cu na­tura. Aceste cunoştinţe îl fă­ceau pe om din ce în ce mai ca­pabil să înţeleagă mai precis scopurile acţiunilor lui şi să vadă viitorul. Locul ghicitului superstiţios l-a luat previziu­nea ştiinţifică, începuturile câtorva ştiinţe datează din îndepărtata an­tichitate, din zorile istoriei omenirii. încă de pe atunci, primii crescători de vite şi agricultori au început să ob­serve natura, prinzând ca­racteristicile ei. Aceştia acu­mulau cunoştinţe despre fe­nomenele care se petrec în aer, în apă, în pământ, pe cer, precum şi în viaţa plan­telor, a animalelor şi a omu­lui însuşi. Vechii egipteni, încă acum câteva mii de ani, căutând să folosească apele marelui fluviu Nil pentru iri­garea câmpurilor, au învăţat să prevadă revărsările flu­viului şi să ia măsuri din vreme pentru folosirea apei atât de preţioase. Treceau milenii şi cuno­ştinţele se acumulau tot mai multe. In special, ştiinţa a început să se desvolte în ul­timii patru sute de ani, când creşterea vertiginoasă a in­dustriei şi a comerţului a im­pus studierea mai aprofun­dată a naturii. Tocmai in aceşti patru sute de ani, o­­menirea a creat ştiinţa şi tehnica actuală. Unii au cercetat fenomenele de pe pământ, alţii, structura uni­versului, alţii natura vie, lumea plantelor şi a vieţui­toarelor, etc. In momentul de faţă, multe şi diverse ştiinţe se ocupă de natură. PE MĂSURĂ DESVOLTA­­RII ACESTOR ŞTIINŢE ALE NATURII, A DEVENIT DIN CE IN CE MAI LIMPEDE, CA FENOMENELE PE CARE ELE LE CERCETEAZĂ IN LUME, NU SUNT ÎNTÂM­PLĂTOARE, CA IN NATURA EXISTA LEGI DETERMI­NATE, O ANUMITA ORDI­NE NATURALA, O REGULA­RITATE A FENOMENELOR, IAR FIECARE EVENIMENT, FIECARE CAZ ÎNSEMNEA­ZĂ MANIFESTAREA ACES­TOR LEGI GENERALE. ŞTIINŢA A DOVEDIT CA ACESTE LEGI NU-I SUNT DICTATE NATURII DE CĂ­TRE O FIINŢA SUPREMA, ELE FIIND CONDIŢIONATE DE INSUSURILE FIREŞTI, NATURALE, ALE ÎNSEŞI A­­CESTOR LUCRURI. SE SCHIMBA TIMPUL, ZIUA ŞI NOAPTEA SE SUCCED, IAR­NA SI VARA LA FEL, SE NAŞTE ŞI MOARE OMUL — TOATE ACESTEA SE PE­TREC CONFORM LEGILOR FIREŞTI ALE NATURII. M­arele ajutor al diferitelor ştiinţe METEOROLOGIA (ştiinţa care se ocupă de starea tim­pului) a lămurit, de pildă, că ploaia se explică prin va­porii de apă din aer, care, ajungând in straturile mai reci ale atmosferei, se trans­formă în picături de apă. A­­ceşti vapori sunt aduşi de vânturi, de deasupra înde­părtatelor mări calde, unde s’au ridicat în aer prin ac­ţiunea razelor fierbinţi ale soarelui. Meteorologia cercetează le­­giie după care se formează vânturile, ploaia, zăpada, grindina, legile după care se schimbă temperatura şi se întâmplă alte fenomene at­mosferice. ŞTIINŢA FIZICII cerce­tează legile naturale mai ge­nerale care stau la baza schimbării timpului şi a mul­tor alte fenomene ce se pe­trec în natură sau sunt pro­vocate de tehnică. Fizica cercetează, de exem­plu, însuşirile generale ale aerului, apei, vaporilor, le­gile generale ale încălzirii şi răcirii corpurilor, transforma­rea apei în vapori şi a vapo­rilor în apă. Lămurirea legilor generale ale naturii ajută să se înţe­leagă mai bine ceea ce se pe­trece în fiecare caz în parte. Astfel, cunoscând caracteris­­ticele generale ale vaporilor şi legile transformării lor în apă, înţelegem mai bine şi mai adânc însuşirile nori­lor, cauzele ploilor, grindinii sau ale secetei. Aceleaşi însu­şiri şi legi generale stau la baza activităţii cazanelor şi maşinilor cu aburi. Cunoaş­terea acestor însuşiri şi legi ne ajută să stăpânim mai bine natura. ASTRONOMIA a lămurit legile mişcării planetelor şi a desminţit născocirile misti­ce legate de vechile şi greşi­tele concepţii asupra alcătui­rii lumii. Astfel, astronomia a stabilit: că globul pămân­tesc se roteşte în jurul axei sale odată în douăzeci şi pa­tru de ore (aşa se explică rânduirea zilei şi a nopţii) şi face înconjurul soarelui o­­dată într’un an; că alte pla­nete asemănătoare cu pă­mântul, se mişcă deasemenea în jurul soarelui, că luna se învârteşte în timp de o lună în jurul pământului, etc. Toate aceste mişcări sunt de o strictă regularitate şi se repetă cu o precizie uimi­toare. ŞTIINŢA NATURII VII — BIOLOGIA — a lămurit le­gile ce stau la baza fenome­nelor din organisme, care au loc de la naşterea până la moartea fiinţelor. Dacă omul sau animalul se îmbolnăvesc, aceasta se întâmplă în urma unor cauze determinate, de pildă în urma acţiunii celor mai mici microbi, iar între­gul mers al bolii se desfă­şoară nu la întâmplare, ci strict în baza unor legi anu­mite. Pe cunoaşterea acestor legi se întemeiază medicina, cercetarea şi vindecarea ştiin­ţifică a bolilor. Cunoaşterea legilor naturii i-a dat omului o putere mai mare asupra acesteia. Din cercetarea acestor legi a cres­cut înţelegerea ştiinţifică ma­terialistă a lumii, care nu re­­cunoaşte existenţa unor for­ţe spirituale supreme ce ar conduce lumea. ŞTIINŢA A STABILIT CA, LA BAZA A TOT CE EXISTA PE LUME, SE AFLA MATERIA, ÎNSUŞI­RILE FIREŞTI ALE LUCRU­RILOR ŞI LEGILOR NATU­RII. LEGILE NATURII NU POT FI CALCATE DE NICIO „PU­TERE SUPREMA” NĂSCO­CITĂ, NU EXISTA ŞI N’AR PUTEA SA EXISTE NICI UN FEL DE „MINUNI”. Omul însă, înarmat cu cunoştinţe ştiinţifice, acţio­nează asupra naturii şi o mo­difică. Cu aceasta însă, el nu schimbă regularitatea fe­nomenelor naturale şi nu face niciun fel de „minuni”. N­umai cu ajutorul ştiinţei se poate prevedea viitorul Cunoaşterea legilor naturii permite omului să le folo­sească pentru scopurile sale. Studiind legile naturii omul poate dirija conştient acţiu­nea lor în direcţia dorită şi poate prevedea ce rezultate va obţine. Cunoaşterea legilor naturii i-a deschis omului calea către previziunea , ştiinţi­fică a viitorului. Atât timp cât legile fenomenelor îi erau necunoscute omului, iar natura i se părea miste­rioasă, un joc al întâmplări­lor sau ceva supus unei fiinţe supreme, nicio previziune reală a mersului fenomene- Ştiinţă pentru toţi naturii lor n’a fost cu putinţă; oa­menii credeau în ghicit, care n’avea niciun temei serios, sau în semne născocite, care nu aveau nicio legătură cu viitorul, se încredeau în tot felul de „prooroci”. Când însă ştiinţa a acumu­lat cunoştinţe despre legile naturii şi a început să ex­plice cauzele şi legăturile a­­devărate ale fenomenelor, oa­menii au început a înţelege din ce în ce mai mult toată minciuna „proorocirilor”. Şi a­­tunci locul lor l-a luat previ­ziunea reală, ştiinţifică. Intr’adevăr, dacă fenome­nele se repetă după anumite legi, iar noi cunoaştem le­gile după care ele se petrec, aceasta însemnează că se poate prevedea că aceste legi vor conduce evoluţia fenome­nelor şi în viitor, către ace­­laş desnodământ, la care au izbutit în trecut. De exemplu, dacă o boală oarecare a decurs de mai multe ori în­tr’un anumit fel, iar savanţii s’au lămurit asupra mersului acestei boli, atunci se poate prevedea cum va decurge a­­ceeaşi boală, când ea va mai surveni. Unele fenomene ale natu­rii se repetă atât de regulat şi atât de exact, încât fie­care om Ie ştie mersul din experienţa lui proprie. Şi un copil şi-ar da seama, că după iarnă vine primăvară, apoi vara, toamna. Alte fenome­ne sunt mult fo­al compli­cate, sunt mai greu de ob­servat şi de înţeles, deoarece mersul lor depinde de legi mai complexe. Aici nu e su­ficientă numai experienţa practică, mai trebuiesc şi cunoştinţe ştiinţifice. De pildă, doctorul exami­nează un bolnav, îl ascultă, îi ia temperatura, cercetează dacă nu are erupţii pe corp, inflamaţii în gât ,etc. După aceste simptome ştiinţifice, medicul stabileşte mai întâi de ce anume boală, dintre atâtea boli existente, suferă pacientul respectiv. De data aceasta n’avem a face cu semne născocite, în care cred oamenii superstiţioşi şi care nu au nicio legătură efec­tivă, reală, cu fenomenul a cărui prevedere se încearcă prin ele. O legătură orga­nică cu boala care începe, n’au decât adevăratele ei simptome, stabilite în urma cercetării ştiinţifice, amă­nunţite, a unui mare număr de cazuri. Pentru a stabili boala şi mai precis, se caută microbii care o cauzează, fă­­cându-se adesea în labora­toare analiza sângelui şi a urinei bolnavilor. Constatând boala, medicul ştie de acum care va fi, în­­ linii generale, mersul ei. Fie­care boală îşi are evoluţia proprie, studiată de ştiinţă. Astfel la tifos, medicul ştie dinainte, când va veni mo­mentul critic al bolii, mani­festarea cea mai acută, cea mai periculoasă, care consti­­tue în acelaş timp clipa ho­­tărîtoare. Dacă organismul bolnavului suportă această încercare, urmează însănăto­şirea. In timpul crizei, a­­deseori e nevoie să i se dea organismului slăbit un ajutor suplimentar, de aceea e im­portant să se ştie dinainte când va veni acest moment decisiv. Prevăzând mersul regulat al bolii, medicul hotărăşte când, şi ce anume medica­mente şi alte mijloace me­dicale îi sunt necesare bol­navului. După cum se vede din acest exemplu, prev­iunea este necesară pentru acţiuni practice. PREVIZIUNEA ŞI ACŢIONAREA ASUPRA NA­TURII SUNT INSEPARABILE, ŞI UNA ŞI CEALALTA SE BAZEAZA PE CUNOAŞTE­REA ŞTIINŢIFICA A LEGI­LOR NATURII. *) Fragmente din broşura „Cum prevestesc savanţii fenomenele naturii’’ de S.­­ I. VALDGARB apăruta in colecţia „ştiinţă pentru toţi’’ JEditura Colrteg Rusă, Ştiinţa şi studierea legilor dărâmă superstiţiile*) SCÂNTEIA Nr. 1445 In lupta pentru împlinirea sarcinilor prevăzute în Pl­anul de Stat in zilele de 4 şi 5 iunie oţelarii de la „Oţelul Roşu” au dat 3,5 şarje în 24 ore OŢELUL ROŞU (prin te­lefon, de la corespondentul nostru). Muncitorii de la uzinele „Oţelul Roşu“, aflaţi în în­trecere socialistă cu oţelarii de la Reşiţa şi Hunedoara, muncesc cu râvnă pentru Îndeplinirea angajamente­lor luate. Astfel, echipele prim-topitorilor Stradon­­schi Alfred, Korab Anton şi Focht Engelberg de la cuptorul Siemens-Martin Nr. 1, lucrând sub lozinca : „O şarjă pe schimb, oţel de bună calitate“, au reuşit să dea în medie, în zilele de 4 şi 5 Iunie a. c., 3,5 şarje în 24 ore. Astfel, la cuptorul Nr. 1 norma a fost depăşită în aceste două zile cu 25,4 la sută. In ziua de 5 Iunie, oţela­rii de la cele patru cuptoare au reuşit să dea 14 şarje în 24 ore. Cuptorul Nr. 1 şi 2 au dat câte 4 şarje, iar cup­toarele Nr. 3 și 4 câte 3 șarje. înfiinţarea carnetului de vizite medicale pentru salariaţi şi familiile lor Ministerul Sănătăţii a dat o de­cizie, potrivit căreia se înfiinţează carnetul de vizite medicale pentru fiecare salariat şi membru de fa­milie nesalariat. Carnetul de vizite medicale va fi păstrat de salariat sau membrii de familie şi va fi prezentat obli­gatoriu la toate unităţile sanitare, în vederea acordării asistenţei medicale de orice fel. In ziua de 1 Mai au sosit la Vatra Dornei 230 asiguraţi trimişi la odihnă prin Confe­deraţia Generală a Muncii. Au fost puse la dispoziţia muncitorilor patru clădiri bine amenajate. Cantina a fost bine organizată, iar asistenţa medicală a funcţionat în bune condiţiuni. Comitetul judeţean şi Co­mitetul de plasă al Partidu­lui au activat forurile admi­nistrative de resort, iar pe de altă parte un comitet al asi­guraţilor a făcut legătura între asiguraţi şi administra­ţie, înlăturându-se astfel o serie de lipsuri ivite la început în legătură cu cazarea, ali­mentarea şi îngrijirea asigu­raţilor. Muncitorii veniţi la odihnă au avut acces la bi­blioteca Sindicatului Lemn- Forestier, putând astfel să folosească timpul, pentru a-şi ridica nivelul cultural. Muncitori din toate colţu­rile ţării, din uzine siderur­gice şi din mine, din industria textilă şi forestieră, muncitori români,­ maghiari, şi de alte naţionalităţi, s’au cunoscut cu acest prilej, făcând un bogat schimb de experienţă. Tov. Berindea Dumitru, muncitor dela Petrila, a ară­tat minerilor dela minele lo­cale de mangan, care sunt metodele de muncă în Valea Jiului. Tov. Iacob Albert, muncitor la fabrica „Silica” din Turda, a povestit tovară­şilor săi despre munca sa de şamoteur. Spunea celor din jur tov. Penesa, în vârstă de 59 ani, încălzitor de platine la uzi­nele „Ciocanul Roşu” : „Până acum nu am fost niciodată la odihnă. De mulţi ani de zile am prins reumatism la picior şi am şchiopătat de tot. După băile acestea de nămol, mă simt mai bine ; când m v oi întoarce la fabrică, voi putea munci şi mai mult şi mai bine”. Au mai venit aici pentru prima oară mulţi alţi munci­tori, şi printre ei Confederaţia Generală a Muncii a trimis şi salariaţi agricoli, care anul a­­cesta beneficiază pentru pri­ma oară de Asigurările So­ciale de Stat. Toţi aceşti oameni s’au în­tors acum la locurile lor de muncă cu sănătatea întărită, cu forţe noui de muncă. Concediul ar fi fost însă mai rodnic dacă s’ar fi dus o activitate culturală sănătoasă, dacă comitetul ar fi căutat să îmbogățească odihna muncito­rilor cu programe artistice atractive, dacă ar fi căutat să pună în mâna fiecărui muncitor o carte bună..* Deoarece Comitetul de plasă P. M. R.-Vatra Dorinei nu a îndrumat și conttrolat munca comitetului asiguraţi­lor, acesta a avut o serie de lipsuri în această direcţie, mergând pe linia aşa zisului „concediu politic”. Preşedin­tele şi vice-preşedintele comi­tetului erau de părere că în concediu nu se face „politică” şi au ajuns să frâneze elanul muncitorilor; mulţi din ace­ştia vroiau ca, fără a neglija întremarea lor şi odihna pro­priu zisă, să ducă o viaţă „normală”, adică să nu fie puşi in situaţia de a nu face „politică” din cauză că sunt... în concediu. Mulţi ar fi vrut să aibă discuţii, citiri colec­tive, etc. Comitetul însă nu a dat curs acestei dorinţe. De f aci a urmat lipsa organizării citirii în colectiv a „Scânteii”, a lipsit îndrumarea şi propa­ganda pentru cititul cărţilor, iar gazeta de perete nu a con­stituit o armă de agitaţie po­litică. Massa largă a salaria­ţilor nu a fost îndrumată a folosi timpul liber pentru ci­tirea literaturii progresiste, pentru studierea materialelor ideologice. O lipsă mare au avut-o mulţi membri de Partid dintre asiguraţi care nu au sprijinit şi nu au criticat la timp ac­tivitatea comitetului. Aşa s-a întâmplat că unele abateri de la morala proletară nu au fost criticate. Din experienţa de până aia cum se­ pot trage numeroase­le învăţăminte pe baza cărora­ viitoarele serii de asiguraţi vor putea crea cele mai bune condiţiuni atât pentru întări­rea lor fizică, pentru oţelirea forţelor lor, cât şi pentru ri­dicarea nivelului lor cultural. Comitetul judeţean Câmpu­­lung-Moldova a făcut pregă­tirile necesare pentru ca la seria a doua a muncitorilor trimişi la Vatra Dornei pen­tru odihnă de către Confede­raţia Generală a Muncii, să fie asigurate mai bune condi­ţiuni culturale şi politice. A­ndrei Bart coresp. voluntar Scrisoare dela Vatra Dornei Prima serie de salariaţi trimişi la odihnă prin C. G. M., au petrecut concediul în bune condiţiuni ! Este necesară o mai bună organizare a activităţii culturale P­rin muncă voluntară Muncitorii de la „Mobila Populară" - Bucureşti îşi refac fabrica­­ şi amenajează un local pentru cantină Fabrica „Mobila Populară“ din Bucureşti fusese lăsată in paragi­nă de fostul patron. Mobilizaţi de organizaţia de Partid şi de cea sin­dicală, muncitorii au lucrat voluntar la refacerea şi dezvoltarea fabricii lor. Astfel, o magazie veche a fost transformată în secţie de finisaj. Această lucrare s-a efectuat în 700 de ore de muncă voluntară. Dease­meni a fost reparat cuptorul de la maşina „Stabil“, de care depinde bunul mers al fabricii. Tot prin muncă voluntară a fost amenajat un local pentru cantină. Pentru o bună aprovizionare a cantinei cu zarzavaturi, munci­torii au amenajat o grădină. In felul acesta, printr-o bună gos­podărire muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de la „Mobila Populară“ , contribue la bunul mers al intre­­■ prinderii lor. Cum s’a săr­batorit în Capitală şi in provincie 150 de ani dela naşterea marelui poet rus A. S. Pu­şkin Poporul muncitor din ţara noastră a sărbătorit cu puternică însufleţire a­­niversarea a 150 de ani dela naşterea genialului poet rus Alexandru Puşkin. Nume­roasele conferinţe, expo­ziţii, spectacole, simposioa­­ne care au înfăţişat pu­blicului din toate colţurile ţării însemnătatea uriaşă a lui Puşkin pentru desvolta­rea literaturii ruse şi mon­diale, s-au bucurat de o foarte mare afluenţă de public, oameni ai muncii manuale şi intelectuale, dornici să-şi arate dragos­tea şi admiraţia pentru unul dintre cei mai buni fii ai popoarelor sovietice. O serie de conferinţe ţi­nute în sala Dalles, au lă­murit aspecte diferite ale vieţii şi operei lui Puşkin. Ciclul a fost deschis printr-o conferinţă a poetului sovie­tic Alexei Surcov despre „Viaţa şi opera lui Puşkin“. Deasemeni au avut loc într’o serie de mari între­prinderi din Capitală : „23 August“, „C. F. R.“ etc. con­ferinţe la care a asistat un număr foarte mare de mun­citori. In întreaga ţară manife­stările închinate lui Puşkin au avut un caracter de massă. La 29 Mai, 14 scrii­tori, delegaţi ai Uniunii Scriitorilor din R. P. R., au ţinut conferinţe despre Puş­kin în diferite oraşe din provincie : Cluj, Bacău, Constanţa, Craiova, Iaşi, Sibiu, etc. S-au expus deasemeni în multe oraşe ale ţării vitrine cu scene din viaţa lui Puşkin şi cu ilustraţii şi re­produceri din operele sale. Numai în oraşul Sibiu de pildă se găsesc patru sute de vitrine de acest fel. Duminică s-au deschis în provincie 21 expoziţii Puş­kin cuprinzând panouri, picturi şi sculpturi. Academia Republicii Popu­lare Române a închinat o şedinţă festivă sărbătoririi lui Puşkin la care au asis­tat fruntaşi ai Partidului şi membri ai Guvernului. Acad. A. Tom­a a făcut în cadrul acestei şedinţe o co­municare cu tema : „Puş­­kin-făclie peste vremuri“. In săptămâna de la 15 la 21 Mai Opera de Stat a pre­zentat numai opere sau ba­lete inspirate din opera lui Puşkin. La Radio au avut loc conferinţe numeroase, re­citări de versuri din Puşkin, iar aseară s’a prezentat un scenariu radiofonic „Viaţa lui Puşkin“. S’au organizat în răstim­pul acesta un concurs pen­tru cea mai bună traducere în versuri din Puşkin, la care au participat peste 100 scriitori, un concurs plastic pentru cel mai reu­şit portret sau bust al poe­tului, la care s-au prezentat aproape 150 lucrări, un con­curs (organizat de Secţia Culturală a Comitetului Provizoriu al Capitalei) pen­tru cel mai bun studiu asu­pra vieţii şi operei lui Puş­kin. Editurile noastre au par­ticipat din plin la campa­nia Puşkin. Cităm titlurile câtorva din operele lui Puşkin apărute în traduce­re românească: „Poezii lirice“, „Fata Căpitanului“, „Dubrovski“, „Dama de Pică“, „Poltava“, „Ţiganii“, etc. Ziarele şi revistele au con­sacrat articole şî numere speciale închinate poetului. La Bucureşti s’au deschis expoziţii închinate lui Puş­kin la Ministerul Artelor (str. Wilson) şi la Casa Prieteniei Sovieto-Române. Parcul Ioanid din Bucu­reşti se va numi „Parcul Puşkin“. La Galaţi şi la Miercurea Ciucului s’a dat numele iul Puşkin, unor parcuri. In jud. Constanţa s’a dat numele iul Puskin unor străzi din localităţile : Sâmbătă, la orele 20, Casa Universităţii a săr­bătorit, în cadrul unui fes­tival artistic, împlinirea a 150 de ani dela naşterea marelui poet A. S. Puskin. A vorbit tov. Mihai Beniuc, secretar al Uniunii Scrii­torilor din R.P.R. A urmat un program artistic. ★ Duminică dimineaţa a a­­vut loc la Casa Prieteniei Sovieto-Române un mati­neu literar şi artistic în­chinat marelui poet A. S. Puşkin. Cu acest prilej, tov. Mihail Novicov, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., a conferenţiat des- L­a Aniversarea lui Puşkin la Iaşi s’a făcut printr’o seria de mani­festări care au răspândit In masse opera marelui poet rus. Comitetul­, pentru sărbătorirea Iui Puşkin a organizat prin filiala ARLUS trei conferinţe tratând diferite aspecte din opera şi viaţa poetului. In ziua de 29 Mai a fost des­chisă o expoziţie Puşkin în care s-au expus lucrări de ale poetului, ediţii rare, originale, traduceri, scrieri despre viaţa poetului, do­cumente din viaţa lui Puşkin, gravuri. Din iniţiativa Comitetu­lui Provizoriu al Municipiului o stradă din Iaşi a primit numele lui Puşkin iar parcul copiilor din centrul oraşului care a fost inau­gurat in ziua de 5 iunie, a fost denumit Parcul Puşkin, Constanţa, Mangalia, Vasile Roaită, Eforie, etc. Duminică au avut loc conferinţe închinate lui Puşkin în 80 de Atenee Populare din Capitală. La Ateneul „Filimon Sâr­­bu“ din Şos. Vitan au asis­tat la conferinţa despre „150 de ani de la naşterea lui Puşkin“ muncitori, func­ţionari, elevi, femei din cartier. După conferinţă, tov. Iorga Constantin muncitor la „Tehnomarina“, ne spune . — Mare poet a fost Puş­kin dacă cu atâta amar de vreme înaintea zilelor noas­tre, a văzut atât de limpede nedreptatea aşezării In care unii huzureau şi benche­­tuiau iar cei mulţi îşi văr­­sau sudoarea şi sângele pentru huzurul celor puţi 1­­1. Puşkin a scris şi per­­ noi, cei de azi, de a­ceea când îi ascult versurile simt că ele ne îndeamnă pe noi să-i ducem mai de­parte lupta pe care el a în­ceput-o şi să clădim lumea pe care el a întrezărit-o: lumea fără bogaţi şi săraci, fără exploatare şi mizerie s­pre „Viaţa şi opera lui Puş­kin“. După conferinţă a urmat un program artistic la care şi-au dat concursul Tanţi Cocea şi N. Brancomir de la Teatrul Naţional. ★ In cadrul manifestărilor organizate de ARLUS pentru sărbătorirea marelui poet rus A. S. Puşkin, a avut loc Duminică după amiază, la Casa de Cultură a Filialei ARLUS-Bucureşti, o confe­rinţă despre: „Puşkin şi misiunea poetului". Confe­renţiar: Ion Costin. După conferinţă, a urmat un program artistic. Iaşi In cursul zilelor de 4 şi 5 iunie, elevii şi profesorii s-au adunat în şedinţe festive ascultând conferinţe despre viaţa şi opera poetului şi recitări din versurile sale. Asemenea mani­festări au avut Ioc şi în fabrici, întreprinderi şi instituţii. Dumi­nică 5 iunie, în majoritatea Că­minelor Culturale din judeţ ţără­nimea muncitoare a ascultat con­ferinţe despre Puşkin iar la ate­­neele populare din oraş au avut Ioc festivaluri precedate de con­ferinţe cu acelaşi subiect. La Ate­­neeie din cartierele cu populaţie evreească, IKUF-ul a organizat conferinţe în limba idiş. Seria acestor manifestări se închee Miercuri, 8 iunie când va avea loc un festival în sala Teatrului Naţional. S­ărbătorirea lui A. S. Puşkin la C­asa Prieteniei Sovieto-Române şi la Casa Universităţii L­a Constanţa începând de la 19 Mai a.c. şi până în prezent filialele, subfilia­­lele şi cercurile ARLUS au des­făşurat o vie activitate pentru popularizarea operelor şi vieţii lui A. S. Puşkin. Astfel în ziua de 29 Mai a.c. la orele 11 dim., a avut loc în parcul Maxim Gorki o conferinţă „Puşkin şi li­teratura populară" la care au luat parte peste 2500 muncitori, in­telectuali, elevi şi militari din lo­calitate. La sindica­tul muncitorilor din port s-au ţinut o serie de confe­rinţe despre viaţa şi opera lui A. S. Puşkin, conferinţe la care au participat peste 2000 de mun­citori. In secţiile întreprinderii In judeţul In cursul lunii Mai au avut loc la Ateneul Popular din Galaţi 34 conferinţe publice, dintre care 4 conferinţe în sălile cen­trale, In cinstea marelui poet rus A. S. Puşkin. In ziua de 6 Iunie a. c. a avut loc inaugurarea unei expoziţii comemorative, in sala Palatului Justiţiei. Expoziţia este alcătuită din panouri, cărţi şi fotografii, s'au amenajat 12 colţuri cu foto, montaje oglindind viaţa lui Puş­kin. In Ateneele Populare s’au ţi­nut 10 conferinţe publice, care au fost ascultate de 6300 cetă­ţeni din cartiere. In cadrul şco­lilor din oraş şi judeţ s-au ţinut 910 conferinţe cu tezele: „Viaţa şi opera lui Puşkin", „Puşkin poe­ţii poporului” et­c. şi 42 festivaluri publice. In şcoli au mai fost ame­najate 45 vitrine cu fotografii din viaţa lui Puşkin. La Cerna a fost schimbat numele străzii Atârnase Rădulescu dându-i-se numele lul Puşkin, C­ovurlui Tot in ziua de 6 Iunie a. e. a avut loc schimbarea numelui străzii Mihai Bravu in acela de A. S. Puşkin. Duminică 12 Iunie a. e. la toate cele 94 cercuri ARLUS din comu­nele judeţului Covurlui vor avea loc conferinţe In cari se va trai despre viața și opera sa, poet. L­a Braşov La 1 Mai, s-a deschis la Bra­şov în şcoli, Atenee Populare, instituţii şi fabrici campania pen­tru sărbătorirea a 150 ani de la naşterea marelui poet revoluţionar Puşkin. Filiala ARLUS Braşov cu ajutorul subfilialelor şi cercu­rilor din instituţii şi întreprinderi a organizat un ciclu de confe­In cadrul unei adunări a avut loc ieri în sala „Lumina” sărbătorirea împli­nirii a 150 de ani de la naş­terea lui A. S. Puşkin. Au fost de faţă peste 1000 de muncitori. După o conferinţă Zilele trecute a avut loc în cartierul Bârneasa din Arad o serbare la noul Ateneu Popu­lar denumit după numele ma­relui poet rus A. S. Puşkin. După conferinţele în limba română şi maghiară despre A. S. Puşkin, a urmat un festival artistic organizat cu participa­rea echipelor culturale ale sin­dicatului „Solidaritatea", sin­dicatului salariaţilor comunali şi actorilor dela Teatrul de Stat.Eri dimineaţă s’a deschis în sala de lectură a filialei ARLUS din Arad expoziţia Puş­kin, Materialele expoziţiei cu­rinte despre „Viaţa Şi operii lul Puşkin”. In instituţii şi intreprin­­deri s’au ţinut conferinţe la Somvrom-tractor şi Regionala IV-a C.F.R. In cursul săptămâ­nii trecute s-au mai ţinut confe­rinţe la ateneul popular Nicolae Bălcescu şi la şcoala de adminis­traţie economică, despre marele poet rus a ur­mat un frumos festival ar­tistic, remarcându-se echipele de la şcoala administrativă de fete şi actorii Teatrului de Stat din Ploeşti, prind 65 de planşe trimise de VOKS din U.R.S.S., înfăţişând aspecte din viaţa şi opera ma­relui poet. Expoziţia a fost vizi­tată în prima zi de peste 2000 de oameni. In cursul zilei de Duminică 5 iunie toate subfilialele ARLUS din reşedinţele de plăşi ca Ho­­ria, Aradul Nou, Chişinău-Criş, Sântana, Curtici Târnova, Să­vârşim Radna, Ineu, Pecica, Hălmagiu, Gura Honţ, Sebiş şi comunele Nădrag şi Pâncota, au organizat festivităţi în cin­stea aniversării a 150 de ani de la naşterea marelui poet A. S. Puşkin. ----- L­a Ploeşti L­a Arad

Next