Scȃnteia, iulie 1949 (Anul 18, nr. 1465-1491)
1949-07-22 / nr. 1483
pa uuiu __. campaniei de construcţii! In întreaga ţară se înalţă clădiri, se execută lucrări de mari proporţii, se desfăşoară o măreaţă operă constructivă. La Reşiţa, la Hunedoara, la Braşov şi în numeroase alte oraşe se construesc fabrici noui, se desvoltă fabricile existente, la Moroeni se înalţă o uzină electrică uriaşă; în Moldova se pun temeliile unei mari rafinării de petrol, a două mari filaturi şi a altor întreprinderi industriale; la Uioara se clădeşte o fabrică de tutun, la Cărei o fabrică de unt, la Tg. Mureş o fabrică de mobile. Locuinţe muncitoreşti răsar din ce în ce mai multe în principalele centre industriale. Şi peste toate acestea, în Dobrogea încep lucrările grandioase ale canalului Dunărea-Marea Neagră. Niciodată nu s’a desfăşurat la noi o operă constructivă de asemenea proporţii, niciodată n’a existat la noi un plan de investiţii atât de vast. Zeci de miliarde lei merg astăzi în construcţii. Fonduri uriaşe, care altădată intrau în buzunarele fără fund ale jefuitorilor capitalişti, sunt folosite acum, de către Statul nostru popular, pentru investiţii în sectorul socialist al economiei, în interesul întregului popor muncitor. Construcţiile de astăzi sunt cărămizi puternice la temelia desvoltării economiei noastre naţionale, la temelia independenţei economice a ţării noastre. Ele sunt chezăşia înfloririi Patriei, chezăşia belşugului şi fericirii, căci înseamnă un pas înainte spre socialism. Construcţiile acestea exprimă hotărîrea poporului nostru de a apăra pacea şi a lupta împotriva manevrelor criminale ale imperialiştilor americani, care aţâţă la război şi încearcă să arunce lumea întreagă în prăpăd şi nenorocire. In lupta pentru realizarea planului de construcţii, muncitorii, tehnicienii ş inginerii de pe şantierele ţării au obţinut până acum serioase realizări. La Moroeni, la Braşov şi Reşiţa, la Uioara, Botoşani şi în multe alte părţi, muncitorii îşi încordează forţele pentru a duce la îndeplinire cu succes sarcinile ce le revin. Realizarea IN ÎNTREGIME ŞI LA TIMP a planului de construcţii cere însă şi mai multe eforturi, pentru înlăturarea dificultăţilor care mai există, pentru recâştigarea timpului pierdut fie din cauza întârzierii încheerii contractelor de construcţii fie, în unele locuri, din cauza întârzierii cu care au sosit proectele de construcţii întocmite de Institutul de Proectări. Rolul de seamă în această activitate revine Ministerului Construcţiilor. El trebue să ia măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări a întreprinderilor de construcţii, pentru folosirea întregei capacităţi de lucru a acestor întreprinderi. Trebue spus că un mare număr de ingineri cu experienţă în construcţii sunt folosiţi în funcţiuni administrative, ceea ce este greşit. Ei ar fi de mare folos pe şantiere, unde îşi pot pune In valoare capacitatea şi cunoştinţele. Deasemeni, este necesar să fie lichidat sistemul birocratic de lucru la întocmirea proectelor de construcţii. Tehnicienii şi inginerii din Institutul de Proectări trebue să-şi însuşească un ritm nou de muncă, să ia exemplu de la muncitorii fruntaşi în producţie. O problemă importantă este asigurarea unei permanente aprovizionări a şantierelor cu materiale, evitându-se întârzierile. E necesar să se observe ca transportul să se facă de la cele mai apropiate surse, astfel încât să revină cât mai ieftin. Problema preţului de cost trebue să fie de asemenea o preocupare de seamă a tuturor celor ce muncesc în construcţii. Condiţia de bază a îndeplinirii cu succes a planului de construcţii constă însă — ca în orice ramură de activitate — în strânsa îmbinare a muncii politic cu munca economică. Fiindcă e limpede că rezolvarea practică a oricărei probleme este în funcţie, într-o măsură considerabilă, de nivelul politic şi ideologic al masselor, de conştiinţa lor de clasă, de patriotismul lor. Pe şantierele noastre de construcţii lucrează laolaltă muncitori veniţi din toate colţurile ţării, muncitori cu pregătire profesională înaltă şi alţii fără niciun fel de pregătire. In rândurile tuturor acestora trebue dusă o puternică muncă politică de educare, o puternică muncă de agitaţie. Elementele muncitoreşti sănătoase şi în primul rând membrii de Partid trebue să îndeplinească pe şantiere un rol de avantgardă, să participe în mod activ la educarea massei, să fie un exemplu pentru to®. Fiecare muncitor, fiecare tehnician, fiecare inginer, trebue nu numai să-şi cunoască bine sarcinile, să aibă capacitatea profesională necesară pentru a le duce la îndeplinire , dar şi să fie pătruns de importanţa muncii pe care o îndeplineşte, de caracterul măreţ al operei la care participă, de datoria sa patriotică de a munci din toate puterile pentru reuşita acestei opere, în folosul Patriei şi al tuturor oamenilor muncii din ţara noastră. Această muncă de educare şi de agitaţie nu poate fi dusă cu succes fără existenţa unor organizaţii de Partid puternice şi bine închegate pe şantiere Revine comitetelor organizaţiilor judeţene de Partid sarcina de mare răspundere de a pune pe picioare organizaţiile de Partid pe şantierele de construcţii, de a îndruma viaţa de Partid şi a lua măsuri ca ea să se desfăşoare într’un spirit revoluţionar, făcând să domnească pe şantiere combativitatea în muncă şi o morală sănătoasă. Organizaţiile de Partid de pe şantiere trebue să fie ajutate ca să ducă o puternică muncă de conducere, organizare şi mobilizare a masselor. Sub conducerea organizaţiilor de Partid, organizaţiile sindicale de pe şantiere trebue să desfăşoare o intensă muncă de educaţie în rândurile muncitorilor din construcţii, în vederea ridicării neîncetate a conştiinţei lor politice şi a nivelului lor de cultură. Ele trebue să stimuleze şi să desvolte noua atitudine faţă de muncă, combătând rămăşiţele capitaliste sădite în conştiinţa oamenilor de burghezie, să educe pe salariaţi în spiritul disciplinei în muncă, a dragostei faţă de munca depusă în folosul poporului muncitor şi a grijii faţă de bunul obştesc. Sindicatele trebue să aibă grijă de oameni şi să ducă o permanentă bătălie pentru ridicarea de cadre calificate, pentru sprijinirea inovatorilor, a raţionalizatorilor şi inventatorilor. Pentruca munca pe şantiere să fie rodnică trebue sprijinită colaborarea între muncitori şi tehnicieni, în interesul producţiei. Sindicatele trebue să vegheze la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale muncitorilor, la justa aplicare a noului sistem de salarizare, la buna funcţionare a asigurărilor socialle. Contractele colective trebuesc urgent încheiate. Faptul că în ramura construcţiilor nu s’au încheiat până acum contracte colective constitue o gravă lipsă, care are urmări în producţie şi în atitudinea muncitorilor faţă de muncă. Sarcina centrală a organizaţiilor sindicale de pe şantiere este aceea de a mobiliza pe muncitori, tehnicieni şi ingineri în lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului, de a desvoltă şi sprijini iniţiativa şi forţa creatoare a masselor, prin desvoltarea întrecerii socialiste. Trebue spus că Uniunea Constructori-Lemn-Forestier, care, în alte ramuri de producţie intrând în sfera ei de activitate, a înregistrat succese însemnate în organizarea întrecerii, s’a ocupat până acum prea puţin de întrecere şi în general de munca sindicală în ramura construcţiilor. Pe multe şantiere organizaţiile sindicale sunt slabe, grupele sindicale sunt ca şi inexistente, iar controlul pe teren din partea Uniunii e sporadic şi neorganizat. Există totuşi în ramura construcţiilor condiţii obiective pentru organizarea întrecerii, există în mas de avânt şi dorinţă de întrecere. Acestea trebuesc organizate, sprijinite şi îndrumate pe o cale sănătoasă. Folosind experienţa bogată pe care o are în organizarea întrecerii în industria forestieră şi a materialelor de construcţie. Uniunea trebue să păşească neîntârziat la munca de organizare a întrecerii şi în ramura construcţiilor. La baza întrecerii trebue să stea angajamenteconcrete pe care să şi le ia fiecare muncitor, grupă sindicală, echipă, etc., pentru îndeplinirea planului, ridicarea productivităţii muncii, întărirea disciplinei în muncă şi realizarea de economii. Să dăm avânt întrecerii în construcţii , învăţând din minunata experienţă a constructorilor sovietici, să facem să crească zi cu zi, ceas cu ceas, construcţiile pe şantierele ţării, să realizăm cu entuziasm măreţele lucrări care duc Patria noastră dragă la înflorire, la socialism. * 6 PAGINI 4 IEI I Vineri 22 Iulie 1949 SERIA III ANUL XVIII No. 1483 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE.UNITI-VA Janteia Nota Guvernului Sovietic adresată guvernelor Italiei, Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei în legătură cu aderarea Italiei la pactul agresiv al Atlanticului MOSCOVA 20 (Agerpres). — TASS transmite nota guvernului sovietic în legătură cu aderarea Italiei la pactul Atlanticului de Nord. Guvernul sovietic a remis guvernului italian următoarea notă în legătură cu aderarea Italiei la pactul Atlanticului de Nord: „In legătură cu aderarea Italiei la pactul Atlanticului de Nord și cu cererea guvernului italian adresată guvernului Statelor Unite ale Americii de a-i acorda ajutor în vederea întăririi forţelor armate italiene şi desvoltării industriei de război a Italiei,guvernul sovietic consideră necesar să declare următoarele : In tratatul de pace cu Italia se precizează că acest tratat va constitui baza relaţiilor prieteneşti între Italia şi statele care au încheiat cu ea tratatul menţionat. Prin semnarea tratatului de pace, Italia şi-a luat obligaţia de a nu întreprinde nici o acţiune îndreptată împotriva statelor cu care a fost semnat acest tratat şi, prin urmare, de a nu intra în nici un fel de alianţe sau alte grupări care urmăresc scopuri agresive. Prin aderarea la pactul Atlanticului de Nord, Italia a intrat într-o grupare militară de state având un caracter agresiv şi îndreptată împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară. Caracterul agresiv al pactului Atlanticului de Nord se manifestă prin extinsele măsuri militare luate de participanţii la pact pentru sporirea forţelor lor armate şi a armamentelor, pentru crearea unei vaste reţele de baze aeriene şi navale, pentru pregătirile în vederea folosirii armei atomice, etc. Aceste acţiuni militare nu pot în nici un caz să fie justificate prin interesele autoapărării statelor semnatare ale pactului Atlanticului de Nord, cu atât mai mult cu cât aceste state, inclusiv Italia, nu sunt ameninţate de nici un atac înarmat. Prin semnarea pactului Atlanticului de Nord, guvernul italian s-a angajat să ia măsurile militare efectuate de statele semnatare ale acestui pact. O dovadă a acestui fapt este în special cererea guvernului italian adresată guvernului Statelor Unite şi dată publicităţii la 6 Aprilie anul curent, pentru ajutor militar în vederea întăririi forţelor armate italiene şi a desvoltării producţiei de război a Italiei. Astfel de acţiuni din partea guvernului italian constitue o violare a prevederilor tratatului de pace privitoare la restricţiunile impuse forţelor armate italiene. In legătură cu aceasta, trebue să menţionăm art. 46 al tratatului de pace, care prevede că „toate clauzele militare, navale şi aeriene ale prezentului tratat vor rămâne în vigoare până la modificarea lor integrală sau parţială în baza acordului dintre puterile aliate şi unite şi Italia sau, după ce Italia va deveni membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite, în baza acordului dintre Consiliul de Securitate şi Italia”. Rezultă deci că măsurile luate de guvernul italian în vederea modificării armamentelor şi forţelor armate din punct de vedere cantitativ şi calitativ, fără respectarea condiţiunilor susmenţionate, constitue o violare a art. 46. Aceste acţiuni ale guvernului italian constitue de asemenea o violare a art. 53, care interzice Italiei să posede sau să producă materiale şi utilaj de război în cantităţi sau de tipuri ce depăşesc limitele stabilite prin tratatul de pace, precum şi a art. 56, care obligă Italia să-şi reducă flota militară la minimul stabilit în anexa 12 A a tratatului de pace. Tratatul de pace exclude de asemenea posibilitatea măririi flotei militare în alt mod decât acela prevăzut de art. 59 al tratatului, care interzice Italiei să construiască, să achiziţioneze sau să înlocuiască vase de război de anumite tipuri. In afară de aceasta, articolele 61 şi 64 ale tratatului de pace prevăd că organizarea, armamentul şi desfăşurarea forţelor armatei italiene trebue să corespundă exclusiv sarcinilor de apărare locală a frontierelor italiene şi sarcinilor cu caracter intern. Cu toate acestea, în nota sa către guvernul Statelor Unite ale Americii, guvernul italian, pentru a-şi motiva cererea de ajutor în vederea întăririi forţelor armatei italiene şi a desvoltării industriei de război a Italiei, invoacă motivul că aderarea la pactul Atlanticului de Nord îi impune obligaţiuni suplimentare care fac necesară sporirea forţelor armate şi a producţiei de război. Declaraţia ministrului italian al apărării, d. Pacciardi, făcută în Senatul italian la 9 octombrie 1948, în sensul că forţele armate italiene au fost reduse la limitele prevăzute de termenii cuprinşi în clauzele tratatului de pace, confirmă de asemenea că cererea guvernului italian către guvernul Statelor Unite pentru ajutor în vederea măririi forţelor armate italiene, urmăreşte scopuri militare trecând de limitele fixate prin tratatul de pace. Având în vedere cele de mai sus, guvernul sovietic, constatând că aderarea Italiei la pactul Atlanticului de Nord este în contrazicere cu însuşi scopul tratatului de pace cu Italia, atrage atenţiunea guvernului italian asupra răspunderii pe care o poartă pentru menţionatele violări ale tratatului de pace”. Guvernul sovietic a remis în acelaş timp note similare guvernelor Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei, atrăgând atenţia acestor guverne — Iniţiatoare ale pactului Atlanticului de Nord, care au invitat Italia să participe la acest bloc — asupra sus menţionatelor violări ale tratatului de pace cu Italia şi a răspunderii pe care guvernele respective o poartă pentru aceste violări. OŢELUL ROŞU 20 (prin telefon dela corespondentul nostru, Radu Romulus). Turnătorii dela turnătoria de piese de oţel a uzinelor „Oţelul Roşu” s’au întrunit azi 20 Iulie, după terminarea lucrului, într’un însufleţit meeting pentru a răspunde apelului lansat de echipa minerului Pop Ludovic. Tov. Margan Simion, secretarul sindicatului, a arătat că, datorită eforturilor depuse în întrecerea socialistă turnătorii de piese de oţel au obţinut importante succese în muncă în primul trimestru al anului. Printr-o mai bună organizare a muncii, programul de producţie a fost in fiecare lună depăşit. Astfel, pe luna iunie, el a fost depăşit cu 62,78^/0. DATORITA ACESTEI DEPĂŞIRI, TURNATORII DE PIESE DE OŢEL AU POSIBILITATEA DE A TERMINA ÎNAINTE DE TERMEN PROGRAMUL PREVĂZUT PE ANUL 1949. Cu prilejul acestui meeting, turnătorii Pukanschi Anton, Candreş Ion, Schneider Ion şi Sârbu Ion şi-au luat angajamentul de a termina programul anual cu două luni şi jumătate înainte de termen. Urmând exemplul acestora, TOŢI TURNATORII AU LUAT HOTARÎREA DE A TERMINA PROGRAMUL DE PRODUCŢIE PE ANUL 1949, PANA IN ZIUA DE 15 OCTOMBRIE ŞI, ÎNCEPÂND CU ACEASTA DATA, SA DEA PIESE DE OŢEL IN CONTUL ANULUI 1950. Tot mai mulţi muncitori răspund chemării echipei fruntaşe a minerului Pop Ludovic „Să ne îndeplinim sarcinile Planului înainte de termen!“ Turnatorii de la uzinele „Oţelul Roşu“ şi-au, luat angajamente să termine până la 15 octombrie programul de producţie pe anul 1949 Muncitorii dela Uzinele Metalo-Chimice din Zlatna şi dela exploatarea auriferă Roşia-Montana şi-au luat deasemeni angajamentul de a îndeplini Planul înainte de termen ALBA IULIA, 20 (prin telefon). Muncitorii dela Uzinele Metalo-Chimice din Zlatna s’au adunat în ziua de 17 Iulie într’un meeting fulger, pentru a răspunde cu angajamente concrete la apelul lansat de echipa minerului Pop Ludovic. Astfel, şefii de secţii Jurac Vasile, Păcurar Teodor, Raţă Ion, Popescu Ştefan, Cristescu, Valacek Petre, Ivanciuc, Falofi Ştefan, Stanislav Nicolae, Valacek Savin şi Vermoga Iosif şi-au luat angajamentul, în numele tovarăşilor lor de secţii, că vor termina programul de producţie pe anul 1949, până la 7 Noembrie a. c. Deasemenea la exploatarea auriferă de la Roşia Montana din Abrud, muncitorii şi tehnicienii întruniţi in meeting au răspuns şi ei la chemarea echipei tov. Pop Ludovic prin următoarele angajamente: tov. Nicoară Ion în numele echipei sale şi-a luat angajamentul de a îndeplini planul de producţie până la 1 Septembrie 1949 şi de a face economie la explosivi, cu 5*/6; tov. Botar Andrei împreună cu echipa sa şi-au luat angajamentul de a termina planul până la 15 Decembrie, iar echipa tov. Botar Alexandru până la 1 Decembrie, îmbunătăţind conţinutul minereului cu 27%, tov. Bitiga Alexandru cu echipa sa şi-au luat angajamentul de a îndeplini programul până la 10 Decembrie, iar echipa tov. Berindei Ion până la 1 Decembrie, făcând şi o economie la explozivi de 5®/». Tov. Crişan Ion, maistru miner, şi-a luat angajamentul în numele Sectorului Ţarina să termine programul de producţie pe 1949 până la 15 Decembrie a. c. iar tovarăşii Almăşan Alexandru şi Almăşan Francisc cu echipele lor și-au luat angajamentul de a realiza planul de producție până la 1 Decembrie 1949. Ultimele spectacole ale Corului popular rus de Stat „Piatniţki" în Capitala ARLUS anunţă ultimele spectacole ale CORULUI POPULAR RUS DE STAT „PIATNIŢKI" Joi 21 Iulie ora 20 la Stadionul C.F.R.-Giuleşti Vineri 22 Iulie şi Sâmbătă ! 23 Iulie ora 18 la Arenele Romane. Biletele se găsesc de vânzare la „AGITOT" Biletele vândute pentru spectacolele din 10 şi 11 Iulie, de la Arenele Romane (purtând seria 1 şi 4) vor fi prezentate pentru stampilare la „AGIT.TOT", spre a fi valabile la spectacolul din 21 Iulie a. c. Pentru deplasarea spectatorilor, vor fi puse la dispoziție tramvaie şi autobuze. Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii îşi începe activitatea Prezidiul comitetului de conducere al „Societăţii pentru răspândirea Ştiinţei şi Culturii" a început organizarea secţiilor şi filialelor Societăţii. Totodată a fost organizată o primă serie de conferinţe care se vor ţine în marile întreprinderi şi în sălile centrale din Bucureşti, iar apoi în câteva importante centre din ţară. Aceste conferinţe vor trate probleme legate de teoria marxism-t e nnismului, probleme din domeniul ştiinţelor naturale, din domeniul politicii internaţionale şi probleme de artă. Unele conferinţe vor fi insosite de filme documentare, proecţii şi schiţe. w PPSNA' burghezi: din apus oglin-Tpira SPAIMA LUMII CAPITALISTE FATA •' yw a* Pa rtid? CABINETUL DE PARTID Vm IN AJUTORUL PROPAGANDIȘTILOR SI AL CELOR CE STUDIAZĂ MARXISMLENINISMUL. (pag. 8-a) • POPORUL MUNCITOR DIN REPUBLICA POLONĂ CONSTRUEȘTE SOCIALISMUL. (pag. 6-a) • Din experiența agitatorului : SA ÎNTĂRIM VIGILENŢA ÎMPOTRIVA DUŞMANULUI DE CLASA. . . . (pag. 8-a) CITIŢI IN CORPUL Telegrama adresată Comitetului Central al P. MR. şi Consiliului de Miniştri al R.P.R. de către Comitetul Central al Partidului Comunist Bulgar, Consiliul de Miniştri şi Consiliul Naţional al Frontului Patriei din R. P. Bulgaria Către Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Rămân Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române Bucureşti Comitetul Central al Partidului Comunist Bulgar, Consiliul de Miniştri şi Consiliul Naţional al Frontului Patriei exprimă în numele întregului popor muncitor bulgar mulţumirile lor calde Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român — frate Guvernului Republicii Populare Române şi poporului muncitor român pentru sincerele condoleanţe şi adânca simpatie, exprimate cu ocazia pierderii grele şi ireparabile suferite de Partidul nostru prin moartea iubitului nostru învăţător şi conducător — tovarăşul Gheorghai Dimitrov, — discipol credincios al lui Lenin şi Stalin, una din cele mai proeminente figuri ale mişcării internaţionale. Comitetul Central al Partidului Comunist Bulgar, Consiliul de Miniştri şi Consiliul Naţional al Frontului Patriei aduc mulţumirile lor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi Guvernului Republicii Populare Române pentru ajutorul extrem de mare dat cu prilejul transportării rămăşiţelor pământeşti ale tovarăşului Gheorghi Dimitrov, prin teritoriul Republicii Populare Române şi prin teritoriul nostru, aduc mulţumirile lor pentru durerea sinceră a poporului muncitor român, cât şi pentru participarea delegaţiei la solemnitatea depunerii corpului tovarăşului Dimitrov în mausoleu. Adânca simpatie şi condoleanţele frăţeşti, exprimate de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, de Guvernul Republicii Populare Române şi de către toţi oamenii muncii din Republica Populară Română, constitue expresia sincerei prietenii frăţeşti şi a colaborării între popoarele român şi bulgar în lupta lor pentru construirea socialismului, a devotamentului lor faţă de familia frăţească a popoarelor democratice iubitoare de pace având în frunte Uniunea Sovietică şi a hotârîrii lor de a lupta cu toate puterile împotriva imperialismului provocator la noui războaie, pentru o pace trainică şi socialism. Strângându-vâ frăţeşte şi cu putere mâna Comitetul Central al Partidului Comunist Bulgar Consiliul de Miniştri Consiliul Naţional al Frontului Patriei Un nou succes al strungarului fruntaş N. Şerbănescu Datorită unui nou dispozitiv conceput de el, tov. Şerbănescu a redus simţitor timpul de lucru întors de curând de la băile Govora, unde şi-a petrecut concediul de odihnă, strungarul Nicolae Şerbănescu de la fabrica de ţevi „Republica”, iniţiatorul mişcării pentru lucrul la mai multe maşini deodată, sprijinit de organizaţia de Partid şi de comitetul sindical, a reuşit să pună în aplicare un nou dispozitiv care serveşte la strunjirea şi rectificarea bacurilor de filetaj. Noul dispozitiv a fost conceput de tov. Şerbănescu, iar la realizarea lui, el a fost ajutat de maistrul Cristea Petre, desenatorul Puşcaşu Ion şi de tov. Mincu Ion, maistrul secţiei scule şi calibre. Pentru a fi strunjite şi rectificate, bacurile de filetaj la care lucrează tov. Şerbănescu, erau înainte fixate în interiorul unei coroane metalice. Pe această coroană se fixau 6 bacuri care formau seria de lucru. In acest fel, supravegherea bacurilor în timpul mersului strungului se făcea anevoie. Pentru înlăturarea acestui neajuns, tov. Șerbănescu s’a gândit să folosească un alt dispozitiv, care să permită o mai uşoară supraveghere a bacurilor şi pe care să se poată fixa mai mult de 6 bacuri, câte se fixau înainte. Noul dispozitiv conceput de tov. Şerbănescu permite fixarea in afara coroanei, a unui număr de 18 bacuri, deci de trei ori mai multe ca înainte. Supravegherea lor se face acum mult mai uşor, chiar în timp ce strungul merge. Datorită acestui lucru, durata de strunjire şi rectificare a unei serii (6 bacuri) este acum mult redusă, înainte, pentru executarea unei serii de bacuri era fixat un timp de 4000 minute. Tov. Şerbănescu a cerut reducerea acestui timp, întâi la 3.200 şi apoi la 2.880 minute. Prin aplicarea noului dispozitiv chiar şi acest timp este acum redus până la cca. 1.900 minute. Cu noul dispozitiv, lucrând la ambele strunguri, tov. Şerbănescu obţine o mai mare productivitate a muncii, contribuind în felul acesta la reducerea preţului decost al pieselor la care lucrează. Tov. N. Şerbănescu, lucrând la unul din cele două strunguri la care a aplicat noul dispozitiv conceput de el, dispozitiv de care sunt prinse cele 18 bacuri. In medalion, dispozitivul vechi pe care puteau fi fixate — în interior — numai 6 bacuri Executarea bandiţilor terorişti condamnaţi la moarte de Tribunalul militar din Timişoara In urma respingerii recursului şi a cererilor de graţiere făcute de Spirut Blănaru, Petre Domoşneanu, Ion Tănase, Petre Puşchilă zis Mutaşcu şi Itomulus Marifescu — condamnaţi la moarte de Tribunalul Militar din Timişoara — aceştia au fost e*c» cutaţi prin împuşcare in ziua de Sâmbătă 16 Iulie a« c* • . *j