Scȃnteia, iunie 1950 (Anul 19, nr. 1747-1772)

1950-06-10 / nr. 1755

Organizaţia de partid în fruntea campaniei strânsului recoltei! Hotărîrea Co­mitetului Cen­tral al Parti­dului Munci­toresc Român şi a Consiliu­lui de Miniştri lăţirea şi e­­xecutarea la timp a strân­­­g­erii recoltei şi executarea planului de colectări pe anul 1950 cheamă la luptă şi muncă întreg­ poporul mun­citor. Ea cheamă la luptă şi muncă în primul rând pe comunişti, deoarece îndepli­nirea ei va însemna un pas însemnat înainte în realiza­rea politicii Partidului. Hotărîrea Partidului şi Gu­vernuluî privitoare la seceriş, treeriş şi colectare trebue să fie în lunile acestea de vară O LEGE PENTRU FIECARE ORGANIZAŢIE DE PARTID ŞI PENTRU FIECARE CO­MUNIST IN PARTE. Organizaţiile de partid tre­bue să vegheze ca organele de stat şi economice răspun­zătoare să aibă un plan bine stabilit, cu toate măsurile de luat în vederea aplicării a­­cestei Hotărîri. Organizațiile de partid trebue să aibă un plan de muncă propriu care să fie legat strâns de problemele economico-orga­­nizatorice. Acest plan trebue să cuprindă măsurile orga­nizatorice de partid, măsu­rile privind munca politică și măsuri în vederea execu­tării unui control temeinic asupra organelor de stat şi economice. Organizaţiile de partid nu trebue să se sub­­stitue organelor de­ stat care au sarcini şi răspun­deri precise în acest sens, ci doar să le îndrume, să sprijine aceste organe în activitatea lor, să contro­leze îndeplinirea de către ele a sarcinilor, să ducă muncă politică în masse pen­tru realizarea sarcinilor. Nu­mai aşa îşi vor putea înde­plini rolul de CONDUCĂ­TOR POLITIC şi de motor al întregii acţiuni. Un plan bun şi-a întocmit, de pildă, organizaţia de bază din comuna Coveiu, jud. Dolj. Pe baza planului, ea a luat recent în discuţie, într-o adu­nare de partid, problema re­parării maşinilor şi a sece­­rătoarelor, luându-se hotărîri şi dându-se sarcini concrete, cu termene de îndeplinire. Rezultatul a fost că până la 1 Iunie nu mai rămăseseră în comună unelte nereparate. In schimb, Comitetul de partid al plăşii Pecica-Arad a arătat o condamnabilă lipsă de interes faţă de campanie. Organizaţiile de bază săteşti trebue să aibă în vedere că în campania recoltării şi colectării, mai mult ca în oricare campanie agri­colă, fiecare ceas, fie­care clipă capătă un preţ deosebit. Cea mai mică ne­glijenţă în îngrijirea culturi­lor, orice întârziere la sece­riş sau treeriş duc inevi­tabil la pierderi de recoltă. De aceea reuşita campaniei se bazează mult pe GRIJA DE A PREGĂTI TOTUL DIN VREME, pe prevedere, astf­fel ca oricare neajuns să poată fi preîntâmpinat. Condiţia succesului este controlul ÎNDEPLINIRII HO­­TARIRILOR. El trebue să fie un conr­­rol viu pe teren, care să sesizeze lipsurile la timp şi să ducă la îndreptarea lor, care să descopere şi sa stârpească din rădăcini orice birocratism, orice delăsare sau nepăsare. Hotărîrea pre­vede pentru organizaţiile de bază obligaţia de a verifica pregătirile şi de a ţine şe­dinţe cu organele de stat în acest scop. Organizaţiile de bază din S.M.T., gospodăriile agricole de stat şi mai ales gospo­dăriile agricole colective trebue să stea în frunte atât prin organizarea muncii cât şi prin rezultatele ob­ţinute. In această campanie, mai mult decât oricând, orga­nizaţiile de bază trebue să desfăşoare odată cu munca organizatorică o largă A­­GITAŢIE POLITICA DE MASSA. Agitatorii trebue să lămurească massele de ţărani muncitori de ce trebue să se pregătească temeinic pentru strânsul recoltei, să le explice rostul şi însem­nătatea colectărilor, astfel încât să determine partici­parea cu avânt a ţărănimii muncitoare la această cam­panie, şi, prin aceasta, atin­gerea obiectivelor politice ale campaniei. Organizaţiile de bază tre­bue să ducă o astfel de mun­că politică încât în fiecare sat alianţa muncitorilor cu ţăranii muncitori să iasă întă­rită, iar între mijlocaşi şi chiaburi să se sape o pră­pastie de netrecut. In centrul muncii poli­tice trebue să stea ÎNTĂRI­REA VIGILENŢEI ţărăni­­mii muncitoare, educarea ei în spiritul luptei neîmpăcate împotriva chiaburilor. E lim­pede că chiaburii, care se simt mereu mai îngrădiţi in posibilitatea lor de a jefui ţărănimea muncitoare, vor căuta pe toate căile să subtr­­eze­ strânsul recoltei şi co­lectările, încercând chiar să atragă de partea lor pe unii mijlocaşi şi ţărani săraci. Organizaţiile de bază şi fiecare comunist trebue să vegheze ca organele de stat să aplice neşovăitor politica de clasă împotriva chiaburi­­mii, luptând împotriva acte­lor de îngăduinţă faţă de chiaburi şi dând pe faţă ele­mentele din aparatul de stat care ţin cu chiaburii. Orice încercare a chia­burilor de a sabota trebue demascată necruţător. Un bun exemplu îl constitue în această privinţă agitatorii la Coşca Jarea şi Marti­­­nov Milan, din organiza­ţia de bază a comunei Oc­nei, jud. Timiş-Torontal. Des­coperind la chiaburul Weiss Adam diferite piese de schimb pentru tractoare, pe care acesta le do­sise, ei au organizat demas­carea lui publică, într’o adu­nare a tuturor ţăranilor mun­citori. Cu totul altfel a pro­cedat biroul organizaţiei de bază din comuna Crivat- Dolj, care s’a luat după vorbele chiaburului D. U­­rucu şi a considerat batoza acestuia ca nefolosibilă, pentru ca ulterior să se constate că poate fi uşor reparată. Aceasta dovedeşte o totală lipsă de vigilenţă. O sarcină însemnată a or­ganizaţiilor de bază în cam­pania recoltării şi treerişului este desvoltarea ÎNTRECE­RII în sectorul socialist ca şi în sectorul individual­­ între sate. Ele trebue să stârnească întrecerea şi să o întreţină mereu vie printr’o largă popularizare a tot ce e nou în întrecere. Agitatorii trebue să popularizeze prin toate mijloacele iniţiativele bune, să evidenţieze pe ţăra­nii săraci sau mijlocaşi frun­taşi în muncă sau care şi-au făcut primii datoria la co­lectări, să critice pe cei co­daşi. In gospodăriile colecti­ve, grupurile de partid trebue să organizeze întrecerea în­tre brigăzi, arătând ţăranilor că e o cinste pentru fiecare brigadă să se întreacă pen­tru a termina prima secerişul şi treerişul. La S.M.T. şi G.A.S., organizaţiile de bază trebue să îndrume sindica­tele de salariaţi agricoli pen­tru lărgirea şi intensificarea întrecerii socialiste, întrece­rea trebue să devină o me­todă principală de asigurare a succesului în această cam­panie. COMUNIŞTII SA FIE IN FRUNTEA ÎNTRECERII. Ei trebue să fie primii la pră­şit, primii la seceriş, primii la predarea cotelor, astfel ca prin pilda lor să antreneze şi pe ceilalţi ţărani muncitori. Organizaţiile de partid să poarte o grijă deosebită în­tăririi gospodăriilor agricole colective existente (executa­rea la timp a muncilor, ora­ganizarea întrecerii, buna socotire a zilelor-muncă, a­­sigurarea muncii colective în conducerea gospodăriei, buna organizare a brigăzilor, in­tensificarea muncii politice­­culturale etc). Este de cea mai mare im­portanţă ca organizaţiile de bază să lege munca politică pentru mobilizarea ţărănimii muncitoare în campania de recoltare şi colectare cu MUNCA DE LĂMURIRE PENTRU TRANSFORMA­REA SOCIALISTĂ A AGRI­CULTURII. Folosind faptul că gospodăriile agricole co­lective au obţinut recolte îmbelşugate, care întrec pe acelea ale gospodăriilor indi­viduale, şi că membrii gospo­dăriilor vor dobândi câşti­guri însemnate ca blată pen­tru zilele-muncă făcute,­ co­muniştii vor trebui să do­­vedească prin fapte­ şi exemple vii ţăranilor săraci şi mijlocaşi superioritatea marii gospodării colective faţă de agricultura înapoiată, făcută pe loturi individuale mici şi fărâmiţate, ca şi tra­iul mai bun şi mai fericit al ţăranilor din gospodării. Or­ganizaţiile de bază din co­mune vor trebui să organi­zeze vizite ale ţăranilor indi­viduali la gospodăriile colec­tive, convingându-i pe aceştia să întemeieze noi şi noi ast­fel de gospodării. Comitetele judeţene de par­tid şi comitetele de plasă tre­bue să ia toate măsurile pen­tru întărirea organizaţiilor de bază săteşti, să le îndrume îndeaproape şi să controleze activitatea lor, astfel încât fiecare să devină un post îna­intat de luptă. Indeplinindu-şi sarcinile ce le revin, organizaţiile de par­tid vor putea face ca această campanie să se transforme într’o nouă și mare victorie a poporului nostru muncitor în lupta pentru pace și socia­lism.­­ . Pentru o recoltă îmbelşugată! Silexul diai­ă gata înainte de termenul fixat In Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi a Guvernului privind pre­­gătirea şi executarea la timp a strângerii recoltei şi exe­cutarea planului de colectări Pe anul 1950 se prevede că ilozul din Balaci-Teleorman trebue să fie gata pe ziua de 10 Iunie 1950. Muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii de pe şantierul silozului Bălăci, organizaţi in echipe speciale au pornit la întrecere socialistă sub lo­zinca : „SA TERMINAM SI­LOZUL PE ZIUA DE 8 IUNIE. SA FACEM LUCRĂRI DE BUNA CALITATE ". Prin stră­duinţa lor, muncind fără pre­get ziua si noaptea EI SI-AU RESPECTAT ANGAJAMEN­TUL LUAT TERMINÂND CONSTRUIREA SILOZULUI CU DOUA ZILE ÎNAINTE FATA DE TERMENUL FI­XAT de Hotărîrea C. C. al P.M.R. și a Guvernului. 109 batoze vos» £1 pus© m miş©as de prin energie electrică SIBIU (de la coresponden­­tul nostru). — Regionala de electricitate Sibiu face inten­se pregătiri pentru ca 109 ba­toze din judeţele Sibiu, Alba, Făgăraş, Hunedoara, Târnava Mare şi Târnava Mică să poa­tă fi acţionate de motoare e­­lectrice. Conform planului de muncă întocmit s’a stabilit până in prezent numărul de electromo­toare necesare. S’au întocmit devizele pentru extinderea re­ţelei de joasă tensiune, a bran­şamentelor şi a instalaţiilor e­­lectrice pentru forţă şi ilu­minat, fixându-se totodată şi locul de funcționare a ariilor. Ateliere mobile sosite din U. R. S. S. (Dela S. Filip, corespondent).­­ In ziua de 6 Iunie, la Cent­­rul Mecanic Regional din Iași a sosit un autocamion special, înzestrat cu atelier mobil. Acest autocamion face parte dintr-o serie de 5 auto­­camioane sosite din Uniunea Sovietică în cadrul acordului economic. Atelierul mobil va deservi maşinile agricole care vor funcţiona în cadrul Cam­paniei de recoltare şi desmi­­riştit. A început seceratul orzului CRAIOVA (dela corespon-­ dentul nostru Stănescu Titus). — îndrumaţi de organizaţia de partid şi punând în prac­tică metodele sovietice în campania însămânţărilor de toamnă, la Gospodăria Agri­colă de Stat Afumaţi-Dolj, s’a însămânţat 130 ha. cu orz de toamnă după metoda sovie­tică în rânduri încrucişate. Pe terenul unde a fost a­­plicată din plin această me­todă, orzul a crescut până la 1 metru şi 30 înălţime, spicul a făcut intre 80—100 de boa­be şi s’a copt. In ziua de 7 Iunie, la sec­ţia Portăreşti, a început se­ceratul pe o suprafaţă de 100 ha, 16 hectare au şi fost tre­­ctate. S. M. T. Toporu-Vlaşca a pornit la formarea întovărăşirilor pentru desmiriştit (Dela corespondentul nos­tru).­­ Tractoriştii dela Sta­ţiunea de Maşini şi Tractoare Toporu din judeţul Vlaşca au terminat la timp lucrările de reparaţie a tractoarelor şi maşinilor agricole. S’a format apoi o echipă din cei 14 agi­tatori ai Staţiunii care a ple­cat pe teren pentru a forma întovărăşiri şi a încheia con­tracte cu ţăranii muncitori pentru campania de desmini­­ştiri, îndrumaţi de organiza-­­ţia de bază de la S.M.T. şi a­­jutaţi de organizaţiile de bază din sate, tractoriştii au reuşit ca până la data de 5 iunie să facă 10 întovărăşiri cu 380 ţărani muncitori pentru o su­prafaţă de 1.440 ha. Echipa lui Barta Iosif dela Lupeni scoate cărbuni în contul lunii Decembrie PETROŞANI (de la cores­pondentul nostru).­­ Abia au trecut câteva zile de când echipa lui Barta Iosif dela Lupeni a început să scoată cărbuni în contul celei de a doua jumătăţi a lunii Noe­n­brie, însufleţiţi de aceste în­semnate rezultate obţinute în întrecere, minerii din echipa lui Barta Iosif lucrează cu eforturi tot mai sporite. In ul­timele zile ei au reuşit să dea de 6 şi 7 ori meri mult căr­bune peste programul lor de lucru. Echipa condusă de tov. Barta Iosif scoate acum căr­bune în contul lunii Decem­brie. Trei ani de la înfiinţarea Institutului Româno-Sovietic al Academiei R.P.R­ Astăzi la ora 18 va avea loc la Ateneul R.P.R., în ca­drul sesiunii ştiinţifice a Aca­demiei R.PJ, o şedinţă ple­nară organizată de Institutul Româno-Sovietic al Acade­miei R.P.R., cu prilejul împli­nirii a 3 ani de la înfiinţarea sa. Tema acestei şedinţe ple­nare este: „Premiile Stalin pe anul 1940, expresia noilor cuceriri ale ştiinţei sovietice în sluj­ba păcii şi progresului". Valorificarea carierelor de piatră CRAIOVA (dela corespondentul nostru). — Comitetul Provizoriu al plăşii Melineşti a început o acţiune pentru punerea in valoare a carierelor de piatră. Pentru aceasta s’a format o e­­chipă compusă din cantonieri şi picheri, care au cercetat carierele de piatră din comunele Negoeşti, Melineşti, Valea Boului, Godeni şi Bodăeşti. Piatra care se va scoate din a­­ceste cariere va fi întrebuinţată la pavarea drumurilor săteşti PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, XVNIȚI-VĂ! * SERIA III ANUL XIX Nr. 1755 | 4 PAGINI 4 LEI | Sâmbătă 10 Iunia 1950 . mm—mmu * ____________________­________________________________________________ In plăşile Arsachi şi Comana-Vlaşca orzul trebue secerat GIURGIU, (dela corespon­dentul nostru). In judeţul Vlaşca orzul de toamnă fiind semănat din timp, lanurile de orz care sunt mai aproape de vetrele satelor şi mai la adăpost s’au copt deabinelea şi trebue se­cerate. De exemplu în plăşile Arsachi şi Comana orzul tre­bue neapărat secerat. La fel şi în Nordul judeţului, unde orzul s’a copt. Comitetele Provizorii din a­­ceste plăşi trebue să ia de urgenţă măsuri pentru ca seceratul orzului să se facă la timp. 80 vagoane ,,bun pentru cereale“ IAŞI (de la corespondentul nostru). „ Muncitorii şi teh­nicienii de la atelierele C.F.R.­­Nicolina-Iaşi şi-au luat anga­jamentul să sprijine din plin campania de recoltare, repa­rând şi livrând la timp vagoa­­nele pentru transportul ce­realelor. Colectivul Secţiei a II-a va­­gonaj a reuşit să livreze până în prezent un număr de 80 vagoane care poartă inscrip­ţia „Bun pentru cereale“. Lucrează peste plan pentru campania de strângere a recoltei REŞIŢA (de la coresponden­tul nostru).­­ Muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de maşini agricole din Bocşa se străduesc să producă tot mai multe unelte agricole pentru campania de vară. Numeroase echipe au obţi­nut succese deosebite în pro­ducţie. Astfel, echipa lui Kocsis Iosif care lucrează la forjarea sapelor a reuşit să depăşească cu 85*/1 progra­mul de lucru. Echipa de lăcă­tuşi a lui Zelnik Ion a mon­tat 100 pluguri peste plan, iar echipa de sfredelitori condusă de Mureşan Ion şi-a depăşit programul de lucru cu 53'’/». A apărut în limbile: rusă, română, franceză, en­­gleză, germană şi spaniolă: „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!** Bucureşti, Organ al Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 23 (83) Vineri 9 Iunie 1950 ARTICOL DE FOND: Să lărgim şi să adâncim ne­­contenit mişcarea pentru apărarea păcii. JUZWIAK WITOLD : Despre activitatea Comisiilor controlului de partid ale Partidului Muncitoresc Unit Polonez. GH. STOICA : Organizaţia Bucureşti a P.M.R. în campania pentru strân­gerea semnăturilor. GUY DE BOYSSON : Participarea Federaţiei Mon­diale a Tineretului Demo­crat la lupta pentru pace. TODOR JIVCOV: Clica fascistă a lui Tito — aţâţătoare la război în Bala­cani. GABRIEL D’ARBOUSSIER: Mişcarea de eliberare na­ţională din Africa occiden­tală şi ecuatorială franceză. TOLA DRAGOICEVA: Apărarea păcii este sarcina noastră de fiecare zi. Note politice-Informaţii de vânzare la toate magazinele „Librăria Noas­tră” şi la toate chioşcurile. Lei 8 în numărul de azi: 0 MISIUNEA LUI EDWART BARREL de D. ZASLAVSKI (pag. 3-a) • îndeplinirea si depășirea normelor de lu­cru — O DATORIE PATRIOTICĂ A FIECĂRUI MUNCITOR. (pag. 2-a) • SĂ ÎNLĂTURĂM PUTREGAIUL BIROCRATIC IN LUPTA PENTRU STRÂNGEREA RECOLTEI! (pag. 3-a) • TOATA ATENTIA EXAMENELOR SCOLARE. (pag. 2-a)I • Cronica teatrală: „PACE PE PĂMÂNT". (pag. 2-a) L»______________________________ ii I l■lll■lllll^ll■llllllll■l■lllllWIlwn■MBMBn■^l»lWffl 1 nn'iimn'inmii înfiinţarea Comitetului Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Miniştri Având in vedere importanţa producţiei şi difuzării filmu­lui pentru munca de educare şi ridicare a nivelului cultu­ral al poporului muncitor şi necesitatea unei largi desvol­­tări a activităţii cinematogra­­fice şi pentru asigurarea unei politici juste în domeniul or­ganizării, conducerii, exploa­tării şi desvoltării reţelei ci­nematografice, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis un Decret pentru înfiinţarea Co­mitetului Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Mi­niştri. Comitetul Cinematografiei va fi con­dus de un preşedinte, ajutat de doi până la trei vi­cepreşedinţi şi de patru până la şase membri. Comitetul Cinematografiei realizează politica Guvernului în domeniul producţiei de filme, în domeniul construirii şi conducerii studiourilor ci­nematografice, în domeniul organizării, conducerii, exploa­­tării şi desvoltării reţelei ci­nematografice, în domeniul difuzării, importului şi expor­­tului de filme ; exercită con­trolul de Stat asupra activi­tăţii­­ întreprinderilor de sub conducerea şi îndrumarea sa ; îndrumează, planifică şi coor­donează activitatea întreprin­­derilor de sub conducerea şi îndrumarea sa; în cadrul Pla­nului de Stat îndrumează şi exercită controlul de S­tat a­­supra tuturor unităţilor cine­matografice, fixe sau mobile, precum şi asupra întregii ac­tivităţi cinematografice a or­ganizaţiilor de massă, institu­ţiilor şi întreprinderilor; or­ganizează învăţământul de ca­lificare profesională, precum şi învăţământul mediu şi su­perior privind sectorul cine­matografic ; execută lucrări de cercetări ştiinţifice în do­meniul cinematografiei; exe­­cută con­trolul asupra calităţii producţiei de filme, din punct de vedere al conţinutului şi al formei; organizează intro­ducerea tehnicii noi în acti­vitatea cinematografică. Prin acest Decret este des­fiinţat Serviciul Cinematogra­fic din Ministerul Artelor, iar Societatea de Stat „Romfilm” şi Societara „Sovromfilm” trec sub îndrumarea şi con­trolul Comitetului Cinemato­grafiei. Decretul mai prevede că în termen de 30 de zile de la pu­blicarea sa, toate cinemato­grafele trec sub conducerea Comitetului Cinematografiei cu excepţia cinematografelor sindicale, cinematografelor că­minelor culturale şi caravane­lor cinematografice. r. Printr’o hotărîre a Consi­liului de Miniştri, tov. Niculae Bellu a fost numit Preşedin­tele Comitetului Cinematogra­­fiei de pe lângă Consiliul de Miniştri, ca vicepreşedinţi ai Comitetului au fost numiţi tovarăşii Pavel Constanti­nescu, Victor Uiu şi Dinu Ne­­greanu. Membri ai Comitetului Ci­­nematografiei au fost numiţi tovarăşii Elisabeta Luca, Vas­­ile Ungureanu, Alexandru Moldoveanu, Edgar Elian şi Silvia Armaşu (Agerpres). Mai mult petrol pentru Patrie, pentru pace! Echipele de foraj dela schela Berca obţin noi succese Muncind cu însufleţire în cadrul întrecerii socialiste, echipele de sondori de la sche­la „Mui­tenia”-Berca ruptă pentru împlinirea şi depăşirea planului de foraj pe tri­­m­es­trul II. In întrecerea socialistă pe Schimburi, cele mai bune re­zultate le-au obţinut echipele maiştrilor sondori din brigada de tineret. Numai într-un sin­gur schimb, echipa maistrului sondor Baltac Ion de la sonda 31 Berea a săpat 34 metri în loc de 12,80. Un succes ase­mănător l-a obţinut şi echi­pa maistrului sondor Ardelea­­nu G. Ion dela sonda 38, care a săpat în 8 ore într’un strat tare 42 metri în loc de 14,40. Depăşirile de program la fo­­raj s’au putut realiza în mare parte datorită echipelor de montaj, care, în întrecerea so­cialistă, luptă pentru scurta­rea timpului de montare a instalaţiilor de foraj. Astfel, echipa maistrului me­canic Raican Constantin, de­­corat cu „Medalia Muncii“, a izbutit să monteze cu 4 zile mai devreme instalaţia de fo­raj a sondei 38. Cel mai scurt timp l-a ob­ţinut zilele acestea echipa maistrului mecanic Costache Dumitru. Pe lângă montarea instalaţiei de foraj a sondei­­ Finteşti, ea a avut de mon­tat şi 700 m, conductă pentru tratarea noroiului şi a apei Terenul fiind foarte acciden­tat, echipa a trebuit să trans­porte cu braţele peste 500 m, liniari de conductă. Lucrarea care fusese programată în 18 zile a fost totuși terminată în 13 zile. „Aplicăm cu dragoste metodele sovietice!“ Extinzând metoda sovietică de foraj rapid la un număr cât mai mare de sonde, echi­pele de sondori de la schela „Muntenia"-Urlaţi, obţin suc­cese însemnate în producţie. Datorită forajului cu două pompe in paralel şi aplicării automatului tijei pătrate s-a obţinut un însemnat suc­ces la sonda 232. Cele trei e­­chipe de la această sondă, des­făşurând întrecerea sub lo­zinca „Cât mai mulţi metri foraţi pe schimb“, au reuşit ca în numai 11 zile să termi­ne programul de foraj prevă­zut pe luna Mai. Cel mai mare număr de metri l-a săpat echipa tânărului maistru son­dor Nicoară C. care a câştigat în luna trecută cel mai mare acord. — Noi aplicăm cu dragoste metodele sovietice de lucru, pentru că datorita lor obţi­nem rezultate din ce în ce mai bune in întrecerea socia­­listă, dăm Patriei noastre mai mult petrol, a spus maistrul sondor Nicoară. Din banii câştigaţi la acord în luna trecută maistrul son­­dor Nicoară şi-a cumpărat un costum de haine de la Magazi­nul de Stat rămânându-i încă peste 1.000 de leu Dela Mislea la Ţintea şi... înapoi... Sonda 412 de la schela Tin­­tea se afla în intervenţie. Pentru punerea ei în produc­ţie, conducerea schelei a adus o echipă specială de sondori de la Mislea. Echipa trebuia să intervină repede şi cu multă atenţie pentru ca sonda să intre grabnic în producţie. Dar lucrurile nu s-au întâmplat tocmai aşa. Conducerea schelei a depla­sat echipa de sondori fără ca să ia măsuri din timp pen­tru ca echipa să aibă unde să doarmă şi să mănânce. Da­torită acestui fapt, echipa nu a lucrat efectiv la sondă decât un sfert de oră, în care timp a dat afară doi dubli de tubing. Restul tim­­pului, sondorii au fost ne­voiţi să şi-l piardă umblând să-şi caute de mâncare şi loc de dormit. A doua zi, nea­­vând unde-i caza, conduce­rea schelei a trimis echipa înapoi la Mislea, căutând altă echipă pentru a o înlo­cui. In felul acesta s’au mai pierdut alte câteva ore fără să se înceapă intervenţia la sondă. Astfel, intervenţia la sonda 412 a fost întârziată cu o zi şi jumătate. Vinovată de acest lucru este conducerea schelei care nu a luat măsurile necesare pentru ca atunci când depla­sează echipe de sondori dinn­triun loc într’altul să asigure în primul rând condiţiuni de cazare şi de hrană oameni­lor. Organizaţia de partid tre­bue să mobilizeze sindicatul ca acesta să vegheze să se asigure sondorilor condiţiu­­nile de muncă şi trai nece­­sare pentru ca să poată lucra din plin pentru realizarea sarcinilor Planului de Stat. In întâmpinarea Congresului U.F.D.R. Brigada de tractoriste de la S.M.T.-Valul lui Traian repară tractoarele în vederea strângerii recoltei Era încă iarnă când la sta­ţiunea de maşini şi tractoare din comuna Valul lui Traian, judeţul Constanţa, a luat fiinţă prima brigadă de 8 tractoriste. In primăvară, lucrând p® pământul ţăranilor muncitori întovărăşiţi din comuna Bără­ganul, tractoristele au depăşit planul de lucru al brigăzii cu 44°/*, efectuând în acelaş timp arături şi însămânţări de cali­tate superioară. Datorită rezul­tatelor frumoase obţinute, bri-' gada s'a situat printre primele din staţiune. Una din frunta­şele brigăzii este Aneta Bră­­tan, fiică de ţăran muncitor, care datorită bunei organizări a muncii şi felului cum a avut grijă de întreţinerea tractoru­lui a reuşit să depăşească planul de lucru cu 60%. In cinstea Congresului U. F. D. R., imediat după terminarea campaniei de însămânţări, bri­gada de tractoriste s-a împăr­ţit în două echipe de reparat tractoare şi batoze. Echipa for­mată din Nina Gâmbuţeanu, Voinea Natalia, Papuc Radu, Pânzaru Elena şi Igorov Ana a muncit, împreună cu alte echipe de tractorişti, la repar­­area batozelor. Astfel s-a reu­şit ca până în prezent să se termine reparaţia la toate ba­tozele staţiunii. Echipa formată din Aneta Brădan şi Prisecaru Olimpia a muncit la demontarea motoa­relor de la tractoare, la stabili­rea şi efectuarea reparaţiilor necesare. Brigada de tractoriste dela S.M.T.-Valul lui Traian mun-­ ceşte tot mai hotărîtă, alături de celelalte brigăzi, pentru re-­­pararea maşinilor şi uneltelor agricole în vederea lucrărilor de strângere a recoltei. Gh. Vasil­escu corespondent Tractoristele Mia S.M.T.­Valul l­ui Traian repară cu atenţie tractoarele brigăzii lor cu care vor lucra în curând în cana­pania de strângere a recoltei

Next